Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)
1972-10-01 / nr. 3561
-V ^ * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3561 duminică 1 octombrie 1972 4 pagini 30 bani 25 DE ANI IN FAPTE ȘI ACȚIUNI Sub acest generic se desfășoară în județul nostru, în perioada 1 octombrie — 30 decembrie, un amplu program de acțiuni politicoideologice și cultural - educative dedicate celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Acțiunile preconizate au la bază cerințele amplului program de educaționistă a comuniaselor tot la adoplenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 și însușit ca un document al său de către Conferința Națională a partidului. Conceput ca un program unitar, care înmănunchează principalele acțiuni politico - ideologice și culturaleducative ce se vor desfășura în județ în această perioadă sub conducerea Comitetului județean de partid, aceasta urmărește pe lingă o extindere în lărgime și adîncime a muncii de educație socialistă a maselor, o îmbunătățire a conținutului acestei activități și o folosire mai rațională a forțelor și a bazei materiale destinată muncii politico - ideologice și cultural - educative, evitarea paralelismelor și suprapunerilor etc. La realizarea acestui program participă cu acțiuni proprii sau în colaborare toate organizațiile și instituțiile cu sarcini educaționale de la nivel Comitetul județean de județ de partid prin secția de propagandă, Comitetul județean de cultură și educație socialistă, Comitetul județean U.T.C., Consiliul județean al sindicatelor, Comitetul județean al femeilor, Consiliul județean al Organizației pionierilor, Inspectoratul școlar județean, Uniunea județeană a C.A.P., Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare și apelor, Consiliul județean de cultură fizică și sport, Asociația juriștilor etc., precum și toate organizațiile și instituțiile subordonate acestora de la nivel de municipiu, orașe, comune. Activitățile prevăzute în programul „25 dle ani în fapte și acțiuni“ care încep astăzi, vizează toate categoriile de locuitori ai județului : muncitori, țărani cooperatori, intelectuali, tineri și vîrstnici, bărbați și femei, desfășurîndu-se sub o mare varietate de forme , expuneri, consultații, simpozioane, informări politice, dezbateri, mese rotunde, consfătuiri, seri de calcul, concursuri artistice și sportive, expoziții, ...... seri de poezie și montaje literare etc. Un prim grup de acțiuni se referă la continuarea activității de popularizare, însușire și aprofundare a docii.................... mentelor Conferinței Naționale din iulie 1972. In organizațiile de partid, de masă și obștești, la căminele culturale, case de cultură, cluburi se vor desfășura numeroase activități menite să ajute pe comuniști, pe ceilalți oameni ai muncii la înțelegerea și aprofundarea sensului major și semnificației hotărîrilor Conferinței Naționale, a problemelor privind direcțiile dezvoltării economico - sociale a României în următoarele două decenii, activitatea multilaterală și complexă a partidului și statului nostru pentru perfecționarea Continuare în pag. a IV-a Un amplu program de acțiuni politico-ideologice și culturaleducative dedicate celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Conferința județeană de Cruce Roșie léri. în sala Comitetului de cultură și educație au avut loc lucrările socialistă Conferinței județene de Cruce Roșie. La conferință au participat membrii comisiei, delegați aleși la adunările și conferințele de Cruce Roșie precum și invitațiganizațiilor reprezentanți alorde masă și obștești, ai unor instituții și întreprinderi de pe raza județului nostru. La lucrările conferinței au luat parte tovarășii Mihail Burlacu, secretar al Comitetului județean de partid Botoșani, și Ștefan Stan, din partea Consiliului Național al Crucii Roșii. Conferința a avut următoarea ordine de zi : 1. Prezentarea informării Comisiei județene de Cruce Roșie asupra activității desfășurate in perioada martieseptembrie 1972. 2. Alegerea Comisiei de Cruce Roșie a județului, a biroului comisiei, a delegaților la Congresul Societății de Cruce Roșie , propunerile de candidați pentru Consiliul Național. După prezentarea informării de către tov. Mihai Matei, președintele Comisiei județene de Cruce Roșie au luat cuvîntul tovarășii : Victor Dragan, Constantin Pop, Mărioara Croitorii: Teodor Preot, Teodor Căpățînă, Dumitru Rînghilescu, Dumitru Ghibea, Vasile Gavril, Ioan Damian, Nicolae Chirilă, Vasile Bînzar, Ștefan Stan. In spirit exigent, cu multă maturitate, vorbitorii au analizat activitatea pe linie de Cruce Roșie din județul nostru, au făcut numeroase propuneri pentru traducerea în viață a sarcinilor pe care le are Crucea Roșie in lumina istoricelor hotărîri ale Conferinței Naționale a P.C.R. Ca președinte al Comisiei județene de Cruce Roșie a fost ales tovarășul Mihai Matei, ca vicepreședinți, Vasile Bînzar, Vladimir Mogîrzan și Ioan Damian, iar ca secretar, Mihai Chiriac. In încheierea lucrărilor conferinței a luat cuvi iul tovarăș’i] Mihail Burlacu. Conferința a adresat o telegramă COMITETULUI CENTRAL AL P. C. R., TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU. CU ADRESĂ... CU ADRESĂ... Un.i-isB familiei Deși mult solicitate în actuala campanie agricolă, unele tractoare mai sînt folosite în interes personal de către cei aflați la volan. Cîteva exemple sut de natură să avertizeze : Neculai Melinte, șeful secției Lapoveni (S.M.A. Ungureni) a fost surprins mergînd acasă cu tractorul , mecanicul de întreținere Teodor Grosu, de la ferma de stat Mihălășeni transporta patru persoane într-o remorcă neamenajată ; tractoristul Aurel Dutca de la S.M.A. Coțușca, la volanul tractorului 41 - BT - 353, a fost întilnit făcînd o cursă clandestină. Nu, dragă, nouă nu ne trebuie mașină mică ! Desen de VASILE CRĂIȚA MINDRA ■uau • In cadrul complexului de prelucrare a lemnului, obiectiv aflat in plină construcție pe noua platformă industrială a orașului Bistrița, a fost pusă în funcțiune o fabrică de mobilă. Unitatea va produce anual 10 000 garnituri de mobilă, o parte din ele fiind destinate exportului. Pentru început, noua fabrică va realiza două tipuri de mobilă multifuncțională : sufrageriile „Dej" și „Narcisa", alcătuite din 16 și respectiv 10 piese care pot fi utilizate în mai multe variante. • Uzinele „23 August" din București au realizat, recent, trei tipuri de motoare Diesel — MB 836 BB, MB 820 BB și GD 30 — cu multiple utilizări. Astfel, primele două tipuri sunt folosite pentru acționarea instalațiilor de foraj și pompare, pentru tracțiunea feroviară, sarea grupurilor activelectrogene și pentru propulsia navală. Motorul Maybach MB 836 BB are o putere maximă de 450 - 525 C.P., iar MB 820 BB de 660-1100 C.P. t PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI in pagina a ll-a CLOPOTUL cultural-artistic S3 Cum este folosită baza materială a culturii de masă ? RR Ctitorie în albastru EH Fantasticul în arta populară românească Obiectivul nr. 1 în agricultură RECOLTAREA SITUAJIA ARATURILOR PENTRU ÎNSAMINJARI DE TOAMNĂ (in procente, pe consilii intercooperatiste) Intr-un comentariu al Agenției române de presă, ce ne-a fost transmis seară, și care încearcă vineri un bilanț al acestei săptămîni rodnice, oamenii muncii din județul nostru sînt evidențiați în 3 cazuri și numai într-un caz se atrage atenția asupra unor lipsuri ce există. Urmînd să revenim asupra lor, și noi, în mod îmbucurător trebuie să constatăm că săptămîna aceas(continuare in pagina a III a) In pagina a Ill-a Ne vom odihni la iarnă , acum, cu toții în cîmp, la RECOLTARE! Planul și angajamentele dea începutul ultimului trimestru încheiem — la nivelul industriei județului — trei pătrare ale anului 1972 cu realizări remarcabile. Cu 19 zile înainte de scadență, oamenii muncii din întreprinderile noastre industriale au raportat îndeplinirea exemplară a planului, la principalii indicatori, pentru primele 9 luni. E un succes de mare prestigiu. Dar tot atît de limpede pentru oricine este adevărul că trimestrul IV — trimestru de finiș — este de fapt perioada hotărîtoare care încununează rezultatele unui an întreg. Ce sarcini de plan au mai rămas de realizat în industria județului pentru trimestrul IV ? — Lăsînd la o parte avansul celor 154 de milioane lei producție industrială suplimentară obținută pînă acum (care trebuie nu numai păstrat, ci substanțial sporit), în trimestrul în care am intrat urmează să se realizeze 32 la sută din sarcinile planului anual la producția industrială, adică cam atît ci în mod obișuit ar trebui să se obțină în 4 luni. O cotă mai mare revine întreprinderilor de interes republican : 32,8 la sută față de 26,9 la sută industriei locale. E adevărat că în prezent de producție, peste nivelul normal, sporul mează a se realiza în întreprinderile ori căror centru de greutate în activitatea industrială se face simțit mai ales acum, în ultima parte a anului (Fabrica de zahăr Bucecea, întreprinderea de legume și fructe, Industria vinului etc.) dat fiind specificul de producție care utilizează materii prime agricole. De aici însă necesitatea unei preocupări sporite, atente, întrucît greutățile și neajunsurile ce eventual ar putea apare într-un sector sau altul pot produce goluri, greu de recuperat chiar la nivelul județului. O atentă cercetare a listei de dase ce urmează a se fabrica scoate preîn evidență că sarcinile de producție — in expresie fizică — ale trimestrului IV sunt deosebit de consistente. A rămas de realizat încă 33,4 la sută din planul anual de cărămizi, 27,1 la sută la confecții, 27 la sută la fire tip bumbac, 25,8 la sută la țesături, 30,7 la sută la unt, 33,1 la sută la carne etc. Acțiuni energice se cer întreprinse de către comitetele oamenilor muncii, de către organizațiile de partid pentru recuperarea urgentă, încă în luna octombrie, a tuturor restanțelor acumulate în cele 9 luni la ci eva (puține, ce-i drept) întreprinderi, cum ar fi Industria laptelui și întreprinderea de legume și fructe. La unele produse — uși-ferestre (la I.I.L. „Flamura roșie“), lapte, brînzeturi (Industria laptelui) — nerealizările din trimestrele anterioare trec ca un balast pentru ultimele luni ale anului. Emo V. MAFTEI (Continuare in pagina a IV-a) Membrii comitatului de partid de la U.F.H.M.A., discutând despre acțiunea: LUNA VOM LUCRA CU METAL ECONOMISIT" „O IA TE IN INTIMPINAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI AI PROCLAMĂRII REPUBLICII Teodor Zaii, de la Ferma de stat Dorzești, unul din protagoniștii „Mișcării 4 000“ Economii de materiale Ca urmare a unei mai bune organizări a muncii, depozitarea, păstrarea, conservarea, încărcarea-descărcarea și transportul materialelor în condiții optime la punct de lucru, colectivul de muncitori, maiștri, fiecare tehnicieni și ingineri de la loturile nr. 1 și 2 din cadrul Șantierului nr. 3 construcții industriale Botoșani, continuînd cu însuflețire întrecerea socialistă în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, au economisit pină acum 10 000 cărămizi, 35 tone ciment, 15 tone beton, 5 tone profile de oțel, 20 m.c. prefabricate și oțel- 30 m.c. cherestea. Graficul a fost devansat In ultimele zile din trimestrul III al acestui an pe șantierul Fabricii de sticlărie menaj din Dorohoi s-au făcut eforturi susținute pentru depășirea planului de investiții prin devansarea lucrărilor față de grafic, eforturi prin care colectivul de muncitori de aici întîmpină cea de-a XXV-a aniversare a Republicii. Astfel, în această perioadă au început să se monteze utilajele, la cuptoarele de recoacere, la stația de compresoare și la turnul de amestec, valoarea depășirilor față de planul de investiții este de circa 4,5 milioane lei. 100 de ani de la înființarea „Asociației generale a lucrătorilor din România“ Acum o sută de ani, la 1 octombrie la București 1872, se constituia „Asociația generală a lucrătorilor din România“. Era prima încercare de unire a proletariatului la nivelul întregii țări, eveniment de rezonanță și semnificație deosebită în întărirea spiritului de unitate a tuturor lucrătorilor, în dezvoltarea mișcării muncitorești de la noi. Cu mîndrie legitimă arătăm că muncitorii de pe meleagurile Botoșanilor, ca și cei din alte părți ale scris prin fapte țării, și au înpreocuparea lor pentru organizare profesională de sine stătătoare. Un steag cu inscripția „Asociația lucrătorilor cărămidari din Botoșani“, fondată în 1867, care se păstrează la Muzeul de istorie a P.C.R., a mișcării revoluționare și democratice din România, reprezintă un document deosebit de valoros care atestă existența în Botoșani a unei vechi organizații muncitorești cu caracter profesional. Evocînd acest centenar, acest moment de seamă din istoria organizării profesionale și politice a clasei muncitoare, avem posibilitatea trecerii în revistă a drumului străbătut de proletariatul român, de clasa muncitoare din România care a dovedit încă în urmă cu mai bine de un secol, înalta capacitate de a conduce lupta pentru întemeierea unei orânduiri noi, ferită de exploatare. „Prin natura sa de clasă — arăta secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu — proletariatul devine exponentul aspirațiilor întregului popor muncitor, interesele sale corespunzînd pe deplin cu interesele tuturor oamenilor muncii, cu cerințele obiective ale dezvoltării societății". In deceniile ce au urmat revoluției din 1848, clasa muncitoare din România începea să-și facă tot mai simțită existența. Intre anii 1861 și 1900, potrivit statisticilor vremii, proletariatul cunoaște o puternică dezvoltare, ajungând să însumeze 265 000 de persoane ocupate în industria extractivă și prelucrătoare. Se I. COJOCARU (Continuare în pag. a IV-a) Cu angajamentul îndeplinit La capătul a trei trimestre colectivul de muncă al secției I.C.M. Botoșani se prezintă cu angajamentul în cinstea celei de-a XXV-a aniversări alii Republicii proclamăîndeplinit : au fost colectate peste plan 2 000 de tone fier vechi și fontă precum și însemnate cantități de metale neferoase, ceea ce echivalează cu necesarul pentru mai mult de 600 tractoare. Valoric, depășirea înseamnă peste 700 mii lei. La jumătatea anului secția I.C.M. Botoșani era clasificată a 3-a pe oră în cadrul întrecerii socialiste între unitățile de profil. Ambiția pentru a ocupa locul de frunte se caracterizează așadar și în realizările bune ale trimestrului III precum și în angajamentul de a îndeplini cu mult înainte de încheierea anului sarcinile de pian pe 1972. Rezultatele cele mai bune se localizează la depozitele din Botoșani și Dorohoi ele fiind contribuția lucrătorilor Teodor Aparaschivei, Gheorghe Ignat, Ion Cherecheș din raza depozitului din municipiu , Gheorghe Nichifor și Ion Mordan de la Dorohoi. i/i