Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-22 / nr. 3706

*V. .♦ Cronica de BOTOȘANI în fabricație de serie Supus probelor de în­cercări și expertizării tehnice, primul exem­plar de combină pentru recoltat sfeclă (C­R­S. 2), rod al inteligenței co­lectivului U.M.A.I.A., a trecut cu succes toate examenele, obținînd a­­viz pentru fabricația de serie. După cum ne in­formează tov. ing. Cor­­neliu Andrișan, directo­rul U.M.A.I.A., fabrica­ția în serie a noii com­bine va începe chiar în cursul lunii viitoare. Alegeri parțiale Cetățenii (din circum­scripțiile electorale mu­nicipale nr. X ; 11 ; 17 ; 66 ; 37 ; 100 ; 90 și, res­pectiv, 131, sunt invitați să consulte listele elec­torale pentru alegerile parțiale de deputați în consiliul popular muni­cipal Botoșani — afișa­te în localurile : Grupu­lui școlar comercial (strada Cuza Vodă nr. 8), școlilor generale nr. 6 (str. 23 August nr. 3), și nr. 8 Tulbureni, respec­tiv, din incinta căminu­lui de bătrîni Agafton. Alegerile vor avea loc la 15 aprilie a.c. Al cui e barul ? Ieri după amiază. Ora 15 la barul de zi al ho­telului „Rapsodia". — Aveți cafea ? — Nu.­­— De ce ? — S-a stricat robo­tul ... — S-a dus la „Macul roșu“ s-o macine. După cîteva la restaurantul minute, hotelu­lui : — Aveți cafea ? — Avem, de care do­riți ... Barul nu-i al restau­rantului ? De la Exploatarea electroenergeticâ In legătură cu între­ruperea de curent elec­tric din municipiul Bo­toșani în noaptea 20/21 martie a.c., le-am adre­sat tov. ing. Petru Țin­tă, directorul Exploată­rii electroenergetice ju­dețene, care ne-a decla­rat : „A apărut o defec­țiune, datorită unei străpungerii de izolație, pe un cablu de 6 kilo­­volți, între stația de transformare și UMAIA. Astăzi (n.n. ieri) urmea­ză să facem localizarea și remedierea urgentă a defecțiunii. Consumato­rii sînt alimentați din alte zone și îi asigurăm că nu vor mai avea sur­prize neplăcute“. De la dispeceratul miliției . Acționînd operativ, lucrătorii miliției Doro­­hoi au identificat pe Aurel Bostan din Să­­veni strada 23 August nr. 3, care la 20 martie a.c., a furat 2 500 lei de la Agripina Chirilă. A­­supra infractorului au fost găsiți toți banii sustrași. * Un control efectuat în comuna Curtești, a surprins pe Petru C. Bolohan, în flagrant, fabricînd țui­că din marmeladă. I s-a întocmit dosar penal conform Decretului nr. 504/1957. La Valeria P. Amarandei, Dumitru V. Vlădeanu și Georgeta P Pușcașu din Mînăsti­­rea Doamnei s-a găsit borhot din marmeladă, drojdie uscată, zahăr și țuică fabricată din mar­meladă. Au primit a­­vertismente:­­ Gheor­­ghe M. Tudo­se din Ră­dăuți - Prut, flotant în Botoșani, strada Moara de foc nr. 1, elev la Școala de construcții, a­­flat în stare de ebrieta­te, a tulburat liniștea publică și a spart un geam la vitrina coope­rativei de confecții. A fost amendat cu 300 lei, conform Decretului nr. 153/1970 și obligat să suporte contravaloarea geamului spart,­­ La 20 martie a.c., la Dorohoi a fost arestat Anton Bumbac, condamnat la 1 an și 8 luni închisoare pentru furt în dauna a­­vutului particular. « La 21 martie a.c., la Mili­ția Dorohoi, Mihai Săn­­dulache, din strada Bu­jorului nr. 1 bis, a pre­dat un ceas „Racheta", găsit în centrul orașului. Păgubașul se poate a­­dresa Miliției Dorohoi. « In noaptea de 20 mar­tie a.c., au fost găsiți dormind paznicii Mihai Gireadă de la F.U.P.S. și Constantin Popovici de la Uzina electrică. Au fost amendați. — Și... CLOPOTUL © PAGINA 2 CIT DE ACTUAL ESTE textul BRIGĂZII ARTISTICE ? Abandonată cîndva de in­ventatorii și de căutătorii de formule cultural - artistice inedite, brigada artistică de agitație a revenit pe primul plan, în ultima vreme, grație mai ales măsurilor luate după plenara din noiembrie 1971 privind intensificarea activi­tății de educare a oamenilor muncii și evident, grație rolu­lui ei profilactic și curativ în diverse maladii antisociale. Avînd în vedere aceste scur­te­­ considerente preliminare, ne-am interesat de cîteva bri­găzi artistice de agitație din municipiul Botoșani, căutînd mai ales modul cum se reflec­tă viața întreprinderii în spec­tacolele acestor formații, pen­tru a încerca să vedem care este în final, gradul lor de e­­ficiență. O primă concluzie, îmbucu­rătoare, este faptul că în ma­joritatea cazurilor brigăzile artistice sînt formațiuni apre­ciate, ocupînd un loc distinct în peisajul spiritual al între­prinderilor. Atît la întreprin­derea județeană de construc­ții - montaj (la care ne vom referi mai jos) cit și la Uzi­nele textile „Moldova“, la I.G.C.L. sau la T.A.P.L., de care ne-am interesat mai a­­mănunțit, spectacolele brigă­zilor sunt așteptate cu interes. Brigada întreprinderii de construcții, de pildă, în care activează, spre lauda lor și ingineri și tehnicieni, (ingine­rii Dumitru Turcu, Adrian Strugariu, tehniciană Olga Pleșuvu) a prezentat numai în ultimul timp — lunile fe­bruarie, martie — zece spec­tacole pe șantierele din Boto­șani, Dorohoi, Bucecea, la S.U.T., la diverse puncte de lucru, avînd două texte și în momentul de față pregătin­­du-l pe al treilea. Solicitați în foarte multe locuri, membrii brigăzii, ne spunea tovarășa Margareta Căpățînă, tehniciană, respon­sabila cu probleme culturale în comitetul sindicatului abia prididesc să răspundă favora­bil celor ce-i așteaptă. Care este secretul acestei largi audiențe la public ? Nu ne vom referi la textul pre­zentat pe data de 3 martie la sărbătoarea fruntașilor, pen­tru că acesta are un caracter pronunțat festiv, ci la cela­lalt, prezentat în spectacole­ anterioare. Brigada își recrutează eroii dintre muncitorii întreprinde­rii, prezentîndu-i așa cum sunt ei : Viorel Anton, „specialist în tencuieli“, Ene Maftei, ca­re „are îndemînare, la mistrie și mortare", Ababei, Onofrei, Patrașcanu care, „prin muncă își arată puterea“, Ciomaga, Argint, Porascu, care „mun­cesc din ceas în ceas, tot mai frumos, mai bine“. Brigada menționează „A­­vem fruntași de seamă cu ca­re ne mîndrim / Hănuță și An­­drașcu și Barbu Gher­asim / Sub mina lor metalul supus se arcuiește / Și-mbracă for­me suple ce ochiu-nveselește“. In acest mod brigada își slă­vește fruntașii reliefînd cele mai bune exemple ale între­prinderii, evidențiind oamenii cei mai înaintați. Dar, programul menționea­ză, în continuare, încercînd tonul caustic al satirei la o­­biect : „La noi la construcție/ E mereu discuție / Ba nu-i front / Ba nu-i ciment / Ba că nu-i echipament / Nu-s betoa­ne / Nu-i mortar / Trec zile­­le-n calendar", continuă dezvăluind Programul intr-un cuplet destul de bine realizat dealtfel și aceste lipsuri ce se manifestă în întreprindere : gropile de pe șantiere, oame­nii care pierd timpul, „în­­curcînd producția“, vin tîrziu la lucru, pe cei care prelun­gesc nejustificat pauza de ma­să, pleacă înainte de la lucru. In cîteva unități economice din municipiul Botoșani despre unul Cojocaru care „are lipsuri cu carul“, despre cei ce fac lucrări de proastă calitate și altele. Actualitatea textului, inci­sivitatea lui îi asigură din capul locului o largă audien­ță la public. Tovarășul Gh. Boureanu, președintele comi­tetului sindicatului ne spunea că intenționează să se depla­seze în satele, comunele din care sînt salariații întreprin­derii (navetiștii) care fac gre­utăți și întreprinderii și une­ori și în sat, prezentînd în fa­ța consătenilor lor diferite as­pecte critice. Lucruri demne de mențio­nat la acest capitol al exem­plelor pozitive, pot fi citate și din programele brigăzilor de la Uzinelor textile „Moldo­va“ și I.G.C.L. La uzine, de pildă, brigada l-a criticat chiar pe directorul general care nu s-a preocupat de re­medierea unor lipsuri de la vopsitorie, a înfierat bețiile ce se mai fac de către unii sala­riați, lipsa ventilației în une­le secții și altele. Destul de incisiv e și celă­lalt text citat (al I.G.C.L.) în­­fierînd bacșișul, lucrul de proastă calitate. Totuși, observăm că aceste aspecte sînt minore față de marile probleme care frămîn­­tă viața întreprinderii, briga­da lăsînd impresia ,*să a spes­ cuii de ici și de colo fără a avea o concepție dură pentru ce militează, care sînt ideile directoare. Am fi dorit, în ca­zul Uzinelor textile „Moldo­va" să vedem care este păre­rea brigăzii despre refuzuri­le de calitate, care reprezin­tă o problemă pentru între­prindere, despre folosirea uti­lajelor, despre schimburile II și III în extinderea și genera­lizarea lor, despre ridicarea productivității muncii. Fireș­te, toate acestea, realizate cu mijloacele artistice specifice pe care le are la brigada și desigur, îndemînă în ideea profilaxiei noxelor care se manifestă în munca de fieca­re zi a uzinei. Textul brigăzii de la T.A.P.L. este și mai puțin an­corat în realitățile unității plutind în aprecieri generale, pescuind, după același proce­deu de ici și de colo doar un bac șișoman, doar un ospătar care s-a comportat urît cu clienții, în rest, vorba textu­lui: „Trustul de alimentație / A făcut senzație / Cum pla­nul și l-a depășit / în anul care a trecut“. Ceea ce, la drept vorbind nici nu-i chiar așa. Referindu-ne la actualitatea textelor, trebuie să mențio­năm că este absolut necesar să fie îmbunătățit conținutul acestora, să se manifeste o mai mare exigență față de ca­litățile lor artistice. Nu este permis să se difuzeze pe sce­nă texte gen „La noi la țesă­­torie / Este mare armonie / Pentru noi luptăm și noi / Să-l realizăm la război / Și­­apoi toată secția / Umblă cu concepția“. Dacă e să umblăm „cu con­cepția“, vorba autorulu ano­nim, apoi să avem grijă să nu intre în circulație texte cum ar fi cel de la T.A.P.L. („La noi la alimentație / E mare a­­nimație / Unitățile Trustului/ Fac față gustului“. (Curat senzație, vorba lui nea Ghi­­ță Pristanda). Consiliul județean al sindi­catelor prin comisia sa de specialitate, prin cenaclul „Artur Enășescu" pe care-l patronează poate și trebuie să dea o mină de ajutor în îm­bunătățirea conținutului tex­telor de brigadă aflate acum (unele) în mare suferință ar­tistică. Și nu numai pentru ridica­rea nivelului artistic ci și pen­tru ancorarea lor în proble­mele cele mai stringente ale întreprinderii lor. N. CINTEC Căminul cultural din Tudora ȘTIINȚA SĂ­ZI UN TRACTORIST PE DOUA TRACTOARE Recent la colhozul „Șev­­cenko“ din regiunea Kras­nodar — U.R.S.S. a avut loc următoarea demonstrație: un tractorist a condus două tractoare cu pluguri. Mulți mecanizatori au încercat să conducă două mașini și s-a dovedit că nu este greu. A­­vantajul unei asemenea „cuplări“ este deosebit în zilele încordate ale strânsu­lui recoltei. In acest timp, o parte din mecanizatori con­duc combinele iar multe tractoare pentru arat stau nefolosite sau în cel mai bun caz sunt folosite numai un schimb. Colaboratorii de la Institutul de Cercetări Ști­ințifice Agricole din Sibe­ria au elaborat un dispozi­tiv pentru cuplarea agrega­telor. El este format din­­tr-un sistem de pîrghii care poate fi executat cu ușurin­ță în orice atelier mecanic colhoznic. CONSTRUIREA UNUI NOU MOTOR MAGNETIC ÎN MAREA BRITANIE Doi savanți britanici au făcut cunoscut că au con­struit un nou motor magne­tic care,­­după părerea lor, va constitui un progres con­siderabil, mai ales în dome­niul propulsării trenurilor. Ei au afirmat că în anii 1980, trenurile ar putea, da­torită acestui motor, să se deplaseze cu o viteză de pes­te 400 km pe oră pe adevă­rate „rîuri magnetice“ invi­zibile. Trenurile ar fi diri­jate în mod automat. DIN ȘCOLI • în cadrul detașamentului cla­sei a VI-a A de la Școala generală Roma a avut loc — ne informează pionierul Pasnicius Sava — o adu­nare cu tema ,,Tovăr fcgul Nicolae Ceaușescu — sfătuitor și al copiilor“. Adunarea, la care prieten au fost invitați și părinții, a prilejuit evocarea unor aspecte din viața­ și activitatea secretarului general al partidului — copilăria și anii de școală, prezentarea montajului li­terar ,, Partidul, Ceaușescu, Roma­­­nia“, lectura unor poezii închinate partidului scrise de membrii cercu­lui literar din școală. • La Școala generală nr. 3 Da­rabani s-a desfășurat faza pe școală a festivalului cultural - artistic al pionierilor și școlarilor. Juriul și spectatorii au apreciat felul cum s-a prezentat în concurs formația de dansuri populare, brigada sati­rică „Arca lui Noe", echipa de gim­nastică artistică, solistele de muzi­că populară Mărioara Ciobanu și Viorica Mihai. (De la Valeriu Im­­bir).­­ Pionierii de la cercul de tea­tru condus de actorul Ștefan Pană, care activează în cadrul Casei pio­nierilor Botoșani, au prezentat du­minică în comuna Bucecea, în fața a peste 350 de pionieri, un specta­col cu piesa „înșir’te mărgărite“ de Victor Eftimiu. Comuna Bucecea este prima dintre localitățile jude­țului nostru în care micii actori bo­­toșăneni și-au propus să prezinte spectacol de teatru pînă la încheie­rea acestui an școlar. (De la prof. Ion Huzdup). In secția auto, a atelierului - școală de la Liceul „A. T. Laurian“ Fotografia : T. APETREI V.WWW.'WWVWWVWV'VWVWVA CARNET CINEMATOGRAFIC „Fete în soare" Filmul (producție a stu­diourilor cinematografice din Grecia) își propune a a­­vea două scopuri : Primul, mărturisit, este cel de a ne deconecta, de a ne distra pe distanța rulării, fără mari pretenții, cu mijloace deve­nite clasice. Al doilea scop este comercial, aproximativ­­ secret, dar ușor intuibil pen­tru orice spectator : este o peliculă de reclamă turisti­că, menită să demonstreze virtualului vizitator de pre­tutindeni posibilitățile de a­­grement, de cunoaștere, de distracție care-l așteaptă. Intr-adevăr, pe un scena­riu firav, de o construcție uneori penibilă prin naivi­tate, se clădește excursia in­sidioasă prin diferite locuri de atractivitate expresă. Și anume ruini celebre, natu­ră darnică în peisaje înso­rite, hoteluri de lux, baruri și alte localuri de noapte etc., etc. Totul e bine și fru­mos. Procedeul nici măcar nu este inedit, să ne amin­tim de pildă de nu prea de mult văzutul film „Dacă e marți, e Belgia". Numai că acolo totul era mai dens , și zestrea turistică, și țesătura dramatică, și momentele de umor de calitate, în filmul „Fete în soare“ nu se vede mina maestrului (regizor — Vassilis Giorgiadis). Este chiar de mirare cum în ac­țiunea - pretext oferită de un scenariu oarecare, prota­goniștii se descurcă de onorabil." Mă referi destul la Jannis Vogl­s și Anne Lom­­­berg care au un stil inter­pretativ curat, firesc. De menționat că în ciuda precarității scenariului și a regiei, filmul a fost distins la Festivalul filmului gre­cesc de la Salonic, în 1968, cu cîteva premii : pentru cea mai bună interpretare masculină, pentru muzică și (chiar) pentru cel mai bun film. Ne abținem de la co­mentarii, dar putem totuși menționa (apropo de premii) că filmul nu are mai mult de cîteva melodii și acelea parcă deja cunoscute ... Filmul rezistă numai da­torită scopului său nemăr­turisit. Cine nu dorește să cunoască frumusețile și mo­numentele Greciei ? cinema cinema JOI 22 MARTIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9; 11; 14; 16,10; 18,20 ; 20,30 : Queimada ; DOROHOI — Cultural, orele 15 ; 17 ; 19 : A fost odată un polițist ; Tineretului, orele 16 ; 19 : O floare și doi grădinari (I—II). SAVENI — Pa­tria, orele 17 ; 19 : Explozia. BUCECEA — Bucecea, orele 17 ; 19 : Dacă e marți, e Belgia. DARABANI — Făclia, orele 18 : Creierul. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : Eli­berarea lui L. B. Jones. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 : 20.000 leghe sub mări. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. JOI 22 MARTIE 9.00 Curs de limbă franceză. Secția a 47-a. 9.30 Prietenii lui Așchiuță. 10.00­­ Telex. 10.05 Publicitate. 10.10 Steaua polară. 10.40 Meridiane literare. 11.00 Telecinemateca . .,Vă­ place Brahms ?“ 13.00 Telejurnal. 13.15 Teleobiectiv (reluare). 16.00 Teleșcoală. 17.30 Emisiune în limba ma­ghiară. 18.35 Publicitate. 18.40 Muzica. 19.05 Arta plastică. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Concertul orchestrei sim­fonice și al corului radio­­televiziunii. 21.20 Tinerii despre ei înșiși. Catedra nn c­anton. Ancheta de Anca Árion. 22.00­24 de ore. • Din țările socialiste. 22.30 Hochei pe gheață. România — Austria. (Campionatul mondial — grupa B) înregistrare de la Graz. în curînd, pe scena teatrului „M. Eminescu“ recitalul de poezie: Aici e soarele meu“ Un recital de poezie seamănă cu o bibliotecă intimă în care stau pe același raft poeți din toate generațiile, poeți pe care-i întîlnești pe stradă ori numai între coper­tele operei lor. Un recital de poezie seamănă cu un raft de bibliotecă intimă în care s-au selectat din creația mî­­nuitorilor de condei, poemele care cîntă dragostea de țară, iubirea pentru partid și pentru popor, dragostea de dra­goste, după criterii precise care aparțin regizorului. Constantin Paiu, aflat acum pare-se la a doua cola­borare cu Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoșani, a ter­minat de lucrat un spectacol de poezie : „Aici este soarele meu“, prin care regizorul, ajutat de actori, aduce un con­vingător și fierbinte omagiu țării, României de azi și României dintotdeauna. Peste cîteva zile, publicul botoșănean va putea urmări un veritabil spectacol de poezie care se sprijină pe versuri din Arghezi, A. E. Baconski, Nicolae Labiș, Marin Sores­­cu, George Lesnea, Cezar Baltag, Florența Albu, Horia Zilieru și alții, interpretate cu căldură sufletească și pe alocuri cu patimă de : Virgil Baiciu, Luminița Gheorghiu, Eugen Mazilu, Diana Cheregi, Radu Panamarencu și Ele­na Ligi. La aleasa emoție artistică a spectacolului contribuie și fondul muzical, selectat cu mult profesionalism din mu­zica universală, românească, din marea noastră muzică populară. Noi am văzut spectacolul la vizionare și ne-a impre­sionat prin simplitatea, sobrietatea și emoția pe care o degajă, motiv ce ne face să-l recomandăm tuturor botoșă­­nenilor, tinerilor și liceenilor mai ales. A. M. îl cunoașteți pe rapsodul Gh.Țapu? Mă aflam zilele trecute la un canton silvic din pădu­rea Flămînzi. Cu acest prilej l-am cunoscut pe Gh. din satul Poiana, un adevărat rapsod popular care Țapu m-a emoționat mult prin doinele și cîntecele de joc pe care le-a executat la fluier. M-am mirat însă cînd am aflat că talentatul fluieraș, în vîrstă de peste 60 de ani, nu a cîn­­tat încă pe scena căminului cultural. Sătenii din Poiana și Flămînzi îl cunosc bine pe Gh. Țapu. Nu îl cunosc insă activiștii culturali care se ocupă, cred, de tot ceea ce privește folclorul. Cred ca nu greșesc dacă adresez tu­turor celor interesați — de la județ cit și din comuna Flămînzi — invitația de a-l întîlni și asculta pe Gh. Țapu. C. ILIESCU tehnician la Ocolul silvic Botoșani U■VV^^VU^JV^^VV,■,VIU■^IVI IIQueimada" Programul cinematografic al ultimelor săptămîni a planificat, probabil întîm­­plător, câte o peliculă ușoa­ră, fără ambiții deosebite și câte un film grav, cu o pro­blematică responsabilă, în­cadrat fără ezitări în cate­goria filmelor politice. Este, de data aceasta, cazul filmului italo - american „Queimada“. Regizorul, Gillo Pontecor­­vo nu este la primul său film politic, iar principalul merit al lui constă în desco­perirea diverselor mijloace de a demonstra ce are de demonstrat. Păstrînd nea­tins subiectul, îmi voi per­mite să subliniez faptul că în contextul politic mon­dial actual, in care colonia­lismul își trăiește ultimele clipe, iar neocolonialismul se strecoară în vechile colo­nii prin modalități de domi­nare economică, un film ca cel propus de despre culisele Pontecorvo, colonialis­mului, are în subtext o ma­re actualitate. Un scenariu excelent, inteligent, cu dia­log și replică sclipitoare, îi permite regizorului trimiteri clare la adresa unor stări de fapt actuale, la loviturile de stat ce ascund interese eco­nomice, la manevrele subterfugiile celor ce profi­și tă de lupta popoarelor pen­tru independența socială, e­­conomică, politică. Un pronunțat caracter a­­cuzator al întregii narațiuni (tratată cinematografic) ple­dează pentru opțiunea poli­tică a realizatorilor. Dialo­gul inteligent permite un schimb de idei, realizat din punct de vedere artistic, cu măiestrie. E posibil chiar, ca aglomerarea de date și replici din film să explice pe alocuri o oarecare dis­cursivitate paradoxală, care face (pasager) dificilă urmă­rirea filonului principal al scenariului. Filmul se bucură de par­ticiparea a două nume mari: Marlon Brando și Renatto Salvatori. Dar probabil că gloria obosește uneori, sau se întîmplă ca anonimatul să ofere surprize. Adevăra­tul cap de afiș al „Queima­­dei“ este un actor necunos­cut nouă, Evaristo Marquez, ca și dealtfel, cineva care nu apare pe peliculă, decit ca autor al ei operatorul Marcello Getti, un adevărat artist „plastic". La care se poate adăuga ilustrația mu­zicală, cu mare putere de sugestie, a acestui film care nu are nici o distincție a vreunui festival specializat, dar nu suferă prea mult din această cauză. UOREL SCHOR Cadru din filmul „Quermada“ VINERI 23 MARTIE 5.00 Buletin de știri. 5.05 Cîntec și joc pe plaiurile țării. 5.30 Jurnal agrar. 8.25 Moment poetic. 6.00 Buletin de știri. 9.50 Muzica ușoară. 10.00 Buletin de știri. 11.05 Din cîntecele și dansurile popoarelor. 11.15 Litera și spiritul legii. 11.30 Medalion coral — Achim Stoia. 12.00 Discul zilei — Cornel Constantini­­. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 15.05 Radioancheta economică. 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Știința la zi. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică popu­lară. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări. 20.50 Un virtuoz al naiului — Radu Simion. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de scară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. (Buletin de știri la ora 2.00). VINERI 23 MARTIE Program de scară 17.00 Cotidian sonor. 18.00 Estudiantina. 18.30 Pe coordonatele cincina­lului. 18.40 Cintecul care m­i-e drag. 19.00 Însemne­­ pe coloana infi­nită­­ Descriptio Molda­viae. 19.15 Piese corale de Gheor­­ghe Ștefanescu și Nicodim Ganea. 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.00 Serile muzicale ale stu­dioului, în program : Lu­crări din creația româ­nească — Sonata pentru pian de Aurel Stroe : Con­certul pentru flaut și or­chestră, de Anatol Vieru ; Simfonietta. de Vasile Spă­­tăroiu. Prezintă­torul Anton Zeman.compozi­t în pauză : Pagini li­terare — Versuri de Rai­ner Maria Rilke. 21.45 Muzica ușoară de com­pozitori români. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Melodii de pretutindeni. 23.00 închiderea emisiunii. Incendiul șoarecilor Elena Călugăreanu din Vor­­niceni a copt pîine în cuptor. Dar avea iiscaiva șoareci ca­re găuriseră o grindă. Grinda s-a aprins, a ars mocnit și a doua zi a izbucnit un incen­diu care a mistuit acoperișul, 300 kg porumb, 4 kg lină de oaie... Cine-i vinovat ? Șoare­cii ? Parcă, parcă, ar mai e­­xista și alte explicații. Pînă una alta, se impun niște con­cluzii valabile și pentru alții... Tare și dulce Aceste calități ale lichioru­lui au fost „diluate“ de ges­tionarul bufetului din satul Dimăcheni (comuna Corlă­­teni), Vasile Hulban. Dînsul a fost surprins vînzînd lichior la 9 consumatori, cu lipsă la măsurătoare. Se impune, în completare, fură , să f­ie următoarea mu­zică ceva „de dulce" și să se ia o hotărîre „tare“. La treaba asta se pri­cepe, desigur, instanța de ju­decată ... Dacă nu curge... Cunoașteți proverbul. Il cu­noșteau și Elena Scorea din Darabani (casieriță la Baza de recepție) ca și Constantin Pav­­liuc (contabil, tot acolo) care au ciupit, pic cu pic, prima 998 lei, celălalt 563 lei, din încasările zilnice. Și uite că acum, Constantin și Elena au fost trimiși, în judecată pen­tru delapidare. Vorba aia , pică, pică, pînă ce pică și cei incorecți. Dacă-i proverb... se confirmă ! Protest la „protestul băr­baților" Cooperativa de consum din Dîngeni ne comunică, apropo de nota noastră apărută în arcă, precum că inventarul ca­re a cuprins toate magazinele din comună în perioada 6-9 martie, făcînd imposibile ca­dourile cuvenite de ziua fe­meii, nu se datorează unei măsuri proprii, ci U.J.C.C.-u­­lui Botoșani, conform planului de verificări. Deci, pentru co­operativa locală, există o scu­ză. Mai puțin pentru cei care nu s-au gîndit și la femeile din Dîngeni, văduvite de a­­tenția bărbaților și a U.J.C.C.­­ului... Minori în derivă O scrisoare sosită din Ște­­fănești relatează despre lipsa de educație a unor­­ adolescenți din localitate, care scăpați de atenta supraveghere a părin­ților, alunecă pe calea furtișa­gului. Concret : Gheorghiu Mi­hai (16 ani) a spart vitrina chioșcului de legume și fruc­te sustrăgînd niște sticle cu vin, a furat găini de la pro­priul său bunic etc. Țurcanu C. Constantin (17 ani) a tăiat cu un bomfaier lacătul unui magazin din satul Bădiuți pentru a sustrage bani. Ambi­lor li s-au întocmit dosare de către miliție. Am zice că ar trebui să li se întocmească „dosare“ și părinților... Cărare pentru Cărare Bun fierăstrău avea Necu­­lai Cărare din Vf. Cîmpului. Intr-un timp scurt el a tăiat 50 de arbori esență stejar de diferite dimensiuni din pădu­rea aflată pe teritoriul satului Lunca. Recordul a fost omologat de procuratură pentru că (am o­­mis să vă comunicăm) Cărare și-a croit cărare prin pădure fără vreo sarcină de lucru. El avea, de fiecare, dată, câte o „sarcină“ (măricică) de lemne de furat. Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU

Next