Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-03-22 / nr. 3706
*V. .♦ Cronica de BOTOȘANI în fabricație de serie Supus probelor de încercări și expertizării tehnice, primul exemplar de combină pentru recoltat sfeclă (CRS. 2), rod al inteligenței colectivului U.M.A.I.A., a trecut cu succes toate examenele, obținînd aviz pentru fabricația de serie. După cum ne informează tov. ing. Corneliu Andrișan, directorul U.M.A.I.A., fabricația în serie a noii combine va începe chiar în cursul lunii viitoare. Alegeri parțiale Cetățenii (din circumscripțiile electorale municipale nr. X ; 11 ; 17 ; 66 ; 37 ; 100 ; 90 și, respectiv, 131, sunt invitați să consulte listele electorale pentru alegerile parțiale de deputați în consiliul popular municipal Botoșani — afișate în localurile : Grupului școlar comercial (strada Cuza Vodă nr. 8), școlilor generale nr. 6 (str. 23 August nr. 3), și nr. 8 Tulbureni, respectiv, din incinta căminului de bătrîni Agafton. Alegerile vor avea loc la 15 aprilie a.c. Al cui e barul ? Ieri după amiază. Ora 15 la barul de zi al hotelului „Rapsodia". — Aveți cafea ? — Nu.— De ce ? — S-a stricat robotul ... — S-a dus la „Macul roșu“ s-o macine. După cîteva la restaurantul minute, hotelului : — Aveți cafea ? — Avem, de care doriți ... Barul nu-i al restaurantului ? De la Exploatarea electroenergeticâ In legătură cu întreruperea de curent electric din municipiul Botoșani în noaptea 20/21 martie a.c., le-am adresat tov. ing. Petru Țintă, directorul Exploatării electroenergetice județene, care ne-a declarat : „A apărut o defecțiune, datorită unei străpungerii de izolație, pe un cablu de 6 kilovolți, între stația de transformare și UMAIA. Astăzi (n.n. ieri) urmează să facem localizarea și remedierea urgentă a defecțiunii. Consumatorii sînt alimentați din alte zone și îi asigurăm că nu vor mai avea surprize neplăcute“. De la dispeceratul miliției . Acționînd operativ, lucrătorii miliției Dorohoi au identificat pe Aurel Bostan din Săveni strada 23 August nr. 3, care la 20 martie a.c., a furat 2 500 lei de la Agripina Chirilă. Asupra infractorului au fost găsiți toți banii sustrași. * Un control efectuat în comuna Curtești, a surprins pe Petru C. Bolohan, în flagrant, fabricînd țuică din marmeladă. I s-a întocmit dosar penal conform Decretului nr. 504/1957. La Valeria P. Amarandei, Dumitru V. Vlădeanu și Georgeta P Pușcașu din Mînăstirea Doamnei s-a găsit borhot din marmeladă, drojdie uscată, zahăr și țuică fabricată din marmeladă. Au primit avertismente: Gheorghe M. Tudose din Rădăuți - Prut, flotant în Botoșani, strada Moara de foc nr. 1, elev la Școala de construcții, aflat în stare de ebrietate, a tulburat liniștea publică și a spart un geam la vitrina cooperativei de confecții. A fost amendat cu 300 lei, conform Decretului nr. 153/1970 și obligat să suporte contravaloarea geamului spart, La 20 martie a.c., la Dorohoi a fost arestat Anton Bumbac, condamnat la 1 an și 8 luni închisoare pentru furt în dauna avutului particular. « La 21 martie a.c., la Miliția Dorohoi, Mihai Săndulache, din strada Bujorului nr. 1 bis, a predat un ceas „Racheta", găsit în centrul orașului. Păgubașul se poate adresa Miliției Dorohoi. « In noaptea de 20 martie a.c., au fost găsiți dormind paznicii Mihai Gireadă de la F.U.P.S. și Constantin Popovici de la Uzina electrică. Au fost amendați. — Și... CLOPOTUL © PAGINA 2 CIT DE ACTUAL ESTE textul BRIGĂZII ARTISTICE ? Abandonată cîndva de inventatorii și de căutătorii de formule cultural - artistice inedite, brigada artistică de agitație a revenit pe primul plan, în ultima vreme, grație mai ales măsurilor luate după plenara din noiembrie 1971 privind intensificarea activității de educare a oamenilor muncii și evident, grație rolului ei profilactic și curativ în diverse maladii antisociale. Avînd în vedere aceste scurte considerente preliminare, ne-am interesat de cîteva brigăzi artistice de agitație din municipiul Botoșani, căutînd mai ales modul cum se reflectă viața întreprinderii în spectacolele acestor formații, pentru a încerca să vedem care este în final, gradul lor de eficiență. O primă concluzie, îmbucurătoare, este faptul că în majoritatea cazurilor brigăzile artistice sînt formațiuni apreciate, ocupînd un loc distinct în peisajul spiritual al întreprinderilor. Atît la întreprinderea județeană de construcții - montaj (la care ne vom referi mai jos) cit și la Uzinele textile „Moldova“, la I.G.C.L. sau la T.A.P.L., de care ne-am interesat mai amănunțit, spectacolele brigăzilor sunt așteptate cu interes. Brigada întreprinderii de construcții, de pildă, în care activează, spre lauda lor și ingineri și tehnicieni, (inginerii Dumitru Turcu, Adrian Strugariu, tehniciană Olga Pleșuvu) a prezentat numai în ultimul timp — lunile februarie, martie — zece spectacole pe șantierele din Botoșani, Dorohoi, Bucecea, la S.U.T., la diverse puncte de lucru, avînd două texte și în momentul de față pregătindu-l pe al treilea. Solicitați în foarte multe locuri, membrii brigăzii, ne spunea tovarășa Margareta Căpățînă, tehniciană, responsabila cu probleme culturale în comitetul sindicatului abia prididesc să răspundă favorabil celor ce-i așteaptă. Care este secretul acestei largi audiențe la public ? Nu ne vom referi la textul prezentat pe data de 3 martie la sărbătoarea fruntașilor, pentru că acesta are un caracter pronunțat festiv, ci la celalalt, prezentat în spectacole anterioare. Brigada își recrutează eroii dintre muncitorii întreprinderii, prezentîndu-i așa cum sunt ei : Viorel Anton, „specialist în tencuieli“, Ene Maftei, care „are îndemînare, la mistrie și mortare", Ababei, Onofrei, Patrașcanu care, „prin muncă își arată puterea“, Ciomaga, Argint, Porascu, care „muncesc din ceas în ceas, tot mai frumos, mai bine“. Brigada menționează „Avem fruntași de seamă cu care ne mîndrim / Hănuță și Andrașcu și Barbu Gherasim / Sub mina lor metalul supus se arcuiește / Și-mbracă forme suple ce ochiu-nveselește“. In acest mod brigada își slăvește fruntașii reliefînd cele mai bune exemple ale întreprinderii, evidențiind oamenii cei mai înaintați. Dar, programul menționează, în continuare, încercînd tonul caustic al satirei la obiect : „La noi la construcție/ E mereu discuție / Ba nu-i front / Ba nu-i ciment / Ba că nu-i echipament / Nu-s betoane / Nu-i mortar / Trec zilele-n calendar", continuă dezvăluind Programul intr-un cuplet destul de bine realizat dealtfel și aceste lipsuri ce se manifestă în întreprindere : gropile de pe șantiere, oamenii care pierd timpul, „încurcînd producția“, vin tîrziu la lucru, pe cei care prelungesc nejustificat pauza de masă, pleacă înainte de la lucru. In cîteva unități economice din municipiul Botoșani despre unul Cojocaru care „are lipsuri cu carul“, despre cei ce fac lucrări de proastă calitate și altele. Actualitatea textului, incisivitatea lui îi asigură din capul locului o largă audiență la public. Tovarășul Gh. Boureanu, președintele comitetului sindicatului ne spunea că intenționează să se deplaseze în satele, comunele din care sînt salariații întreprinderii (navetiștii) care fac greutăți și întreprinderii și uneori și în sat, prezentînd în fața consătenilor lor diferite aspecte critice. Lucruri demne de menționat la acest capitol al exemplelor pozitive, pot fi citate și din programele brigăzilor de la Uzinelor textile „Moldova“ și I.G.C.L. La uzine, de pildă, brigada l-a criticat chiar pe directorul general care nu s-a preocupat de remedierea unor lipsuri de la vopsitorie, a înfierat bețiile ce se mai fac de către unii salariați, lipsa ventilației în unele secții și altele. Destul de incisiv e și celălalt text citat (al I.G.C.L.) înfierînd bacșișul, lucrul de proastă calitate. Totuși, observăm că aceste aspecte sînt minore față de marile probleme care frămîntă viața întreprinderii, brigada lăsînd impresia ,*să a spes cuii de ici și de colo fără a avea o concepție dură pentru ce militează, care sînt ideile directoare. Am fi dorit, în cazul Uzinelor textile „Moldova" să vedem care este părerea brigăzii despre refuzurile de calitate, care reprezintă o problemă pentru întreprindere, despre folosirea utilajelor, despre schimburile II și III în extinderea și generalizarea lor, despre ridicarea productivității muncii. Firește, toate acestea, realizate cu mijloacele artistice specifice pe care le are la brigada și desigur, îndemînă în ideea profilaxiei noxelor care se manifestă în munca de fiecare zi a uzinei. Textul brigăzii de la T.A.P.L. este și mai puțin ancorat în realitățile unității plutind în aprecieri generale, pescuind, după același procedeu de ici și de colo doar un bac șișoman, doar un ospătar care s-a comportat urît cu clienții, în rest, vorba textului: „Trustul de alimentație / A făcut senzație / Cum planul și l-a depășit / în anul care a trecut“. Ceea ce, la drept vorbind nici nu-i chiar așa. Referindu-ne la actualitatea textelor, trebuie să menționăm că este absolut necesar să fie îmbunătățit conținutul acestora, să se manifeste o mai mare exigență față de calitățile lor artistice. Nu este permis să se difuzeze pe scenă texte gen „La noi la țesătorie / Este mare armonie / Pentru noi luptăm și noi / Să-l realizăm la război / Șiapoi toată secția / Umblă cu concepția“. Dacă e să umblăm „cu concepția“, vorba autorulu anonim, apoi să avem grijă să nu intre în circulație texte cum ar fi cel de la T.A.P.L. („La noi la alimentație / E mare animație / Unitățile Trustului/ Fac față gustului“. (Curat senzație, vorba lui nea Ghiță Pristanda). Consiliul județean al sindicatelor prin comisia sa de specialitate, prin cenaclul „Artur Enășescu" pe care-l patronează poate și trebuie să dea o mină de ajutor în îmbunătățirea conținutului textelor de brigadă aflate acum (unele) în mare suferință artistică. Și nu numai pentru ridicarea nivelului artistic ci și pentru ancorarea lor în problemele cele mai stringente ale întreprinderii lor. N. CINTEC Căminul cultural din Tudora ȘTIINȚA SĂZI UN TRACTORIST PE DOUA TRACTOARE Recent la colhozul „Șevcenko“ din regiunea Krasnodar — U.R.S.S. a avut loc următoarea demonstrație: un tractorist a condus două tractoare cu pluguri. Mulți mecanizatori au încercat să conducă două mașini și s-a dovedit că nu este greu. Avantajul unei asemenea „cuplări“ este deosebit în zilele încordate ale strânsului recoltei. In acest timp, o parte din mecanizatori conduc combinele iar multe tractoare pentru arat stau nefolosite sau în cel mai bun caz sunt folosite numai un schimb. Colaboratorii de la Institutul de Cercetări Științifice Agricole din Siberia au elaborat un dispozitiv pentru cuplarea agregatelor. El este format dintr-un sistem de pîrghii care poate fi executat cu ușurință în orice atelier mecanic colhoznic. CONSTRUIREA UNUI NOU MOTOR MAGNETIC ÎN MAREA BRITANIE Doi savanți britanici au făcut cunoscut că au construit un nou motor magnetic care,după părerea lor, va constitui un progres considerabil, mai ales în domeniul propulsării trenurilor. Ei au afirmat că în anii 1980, trenurile ar putea, datorită acestui motor, să se deplaseze cu o viteză de peste 400 km pe oră pe adevărate „rîuri magnetice“ invizibile. Trenurile ar fi dirijate în mod automat. DIN ȘCOLI • în cadrul detașamentului clasei a VI-a A de la Școala generală Roma a avut loc — ne informează pionierul Pasnicius Sava — o adunare cu tema ,,Tovăr fcgul Nicolae Ceaușescu — sfătuitor și al copiilor“. Adunarea, la care prieten au fost invitați și părinții, a prilejuit evocarea unor aspecte din viața și activitatea secretarului general al partidului — copilăria și anii de școală, prezentarea montajului literar ,, Partidul, Ceaușescu, Romania“, lectura unor poezii închinate partidului scrise de membrii cercului literar din școală. • La Școala generală nr. 3 Darabani s-a desfășurat faza pe școală a festivalului cultural - artistic al pionierilor și școlarilor. Juriul și spectatorii au apreciat felul cum s-a prezentat în concurs formația de dansuri populare, brigada satirică „Arca lui Noe", echipa de gimnastică artistică, solistele de muzică populară Mărioara Ciobanu și Viorica Mihai. (De la Valeriu Imbir). Pionierii de la cercul de teatru condus de actorul Ștefan Pană, care activează în cadrul Casei pionierilor Botoșani, au prezentat duminică în comuna Bucecea, în fața a peste 350 de pionieri, un spectacol cu piesa „înșir’te mărgărite“ de Victor Eftimiu. Comuna Bucecea este prima dintre localitățile județului nostru în care micii actori botoșăneni și-au propus să prezinte spectacol de teatru pînă la încheierea acestui an școlar. (De la prof. Ion Huzdup). In secția auto, a atelierului - școală de la Liceul „A. T. Laurian“ Fotografia : T. APETREI V.WWW.'WWVWWVWV'VWVWVA CARNET CINEMATOGRAFIC „Fete în soare" Filmul (producție a studiourilor cinematografice din Grecia) își propune a avea două scopuri : Primul, mărturisit, este cel de a ne deconecta, de a ne distra pe distanța rulării, fără mari pretenții, cu mijloace devenite clasice. Al doilea scop este comercial, aproximativ secret, dar ușor intuibil pentru orice spectator : este o peliculă de reclamă turistică, menită să demonstreze virtualului vizitator de pretutindeni posibilitățile de agrement, de cunoaștere, de distracție care-l așteaptă. Intr-adevăr, pe un scenariu firav, de o construcție uneori penibilă prin naivitate, se clădește excursia insidioasă prin diferite locuri de atractivitate expresă. Și anume ruini celebre, natură darnică în peisaje însorite, hoteluri de lux, baruri și alte localuri de noapte etc., etc. Totul e bine și frumos. Procedeul nici măcar nu este inedit, să ne amintim de pildă de nu prea de mult văzutul film „Dacă e marți, e Belgia". Numai că acolo totul era mai dens , și zestrea turistică, și țesătura dramatică, și momentele de umor de calitate, în filmul „Fete în soare“ nu se vede mina maestrului (regizor — Vassilis Giorgiadis). Este chiar de mirare cum în acțiunea - pretext oferită de un scenariu oarecare, protagoniștii se descurcă de onorabil." Mă referi destul la Jannis Vogls și Anne Lomberg care au un stil interpretativ curat, firesc. De menționat că în ciuda precarității scenariului și a regiei, filmul a fost distins la Festivalul filmului grecesc de la Salonic, în 1968, cu cîteva premii : pentru cea mai bună interpretare masculină, pentru muzică și (chiar) pentru cel mai bun film. Ne abținem de la comentarii, dar putem totuși menționa (apropo de premii) că filmul nu are mai mult de cîteva melodii și acelea parcă deja cunoscute ... Filmul rezistă numai datorită scopului său nemărturisit. Cine nu dorește să cunoască frumusețile și monumentele Greciei ? cinema cinema JOI 22 MARTIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9; 11; 14; 16,10; 18,20 ; 20,30 : Queimada ; DOROHOI — Cultural, orele 15 ; 17 ; 19 : A fost odată un polițist ; Tineretului, orele 16 ; 19 : O floare și doi grădinari (I—II). SAVENI — Patria, orele 17 ; 19 : Explozia. BUCECEA — Bucecea, orele 17 ; 19 : Dacă e marți, e Belgia. DARABANI — Făclia, orele 18 : Creierul. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : Eliberarea lui L. B. Jones. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 : 20.000 leghe sub mări. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. JOI 22 MARTIE 9.00 Curs de limbă franceză. Secția a 47-a. 9.30 Prietenii lui Așchiuță. 10.00 Telex. 10.05 Publicitate. 10.10 Steaua polară. 10.40 Meridiane literare. 11.00 Telecinemateca . .,Vă place Brahms ?“ 13.00 Telejurnal. 13.15 Teleobiectiv (reluare). 16.00 Teleșcoală. 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.35 Publicitate. 18.40 Muzica. 19.05 Arta plastică. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Concertul orchestrei simfonice și al corului radioteleviziunii. 21.20 Tinerii despre ei înșiși. Catedra nn canton. Ancheta de Anca Árion. 22.0024 de ore. • Din țările socialiste. 22.30 Hochei pe gheață. România — Austria. (Campionatul mondial — grupa B) înregistrare de la Graz. în curînd, pe scena teatrului „M. Eminescu“ recitalul de poezie: Aici e soarele meu“ Un recital de poezie seamănă cu o bibliotecă intimă în care stau pe același raft poeți din toate generațiile, poeți pe care-i întîlnești pe stradă ori numai între copertele operei lor. Un recital de poezie seamănă cu un raft de bibliotecă intimă în care s-au selectat din creația mînuitorilor de condei, poemele care cîntă dragostea de țară, iubirea pentru partid și pentru popor, dragostea de dragoste, după criterii precise care aparțin regizorului. Constantin Paiu, aflat acum pare-se la a doua colaborare cu Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoșani, a terminat de lucrat un spectacol de poezie : „Aici este soarele meu“, prin care regizorul, ajutat de actori, aduce un convingător și fierbinte omagiu țării, României de azi și României dintotdeauna. Peste cîteva zile, publicul botoșănean va putea urmări un veritabil spectacol de poezie care se sprijină pe versuri din Arghezi, A. E. Baconski, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, George Lesnea, Cezar Baltag, Florența Albu, Horia Zilieru și alții, interpretate cu căldură sufletească și pe alocuri cu patimă de : Virgil Baiciu, Luminița Gheorghiu, Eugen Mazilu, Diana Cheregi, Radu Panamarencu și Elena Ligi. La aleasa emoție artistică a spectacolului contribuie și fondul muzical, selectat cu mult profesionalism din muzica universală, românească, din marea noastră muzică populară. Noi am văzut spectacolul la vizionare și ne-a impresionat prin simplitatea, sobrietatea și emoția pe care o degajă, motiv ce ne face să-l recomandăm tuturor botoșănenilor, tinerilor și liceenilor mai ales. A. M. îl cunoașteți pe rapsodul Gh.Țapu? Mă aflam zilele trecute la un canton silvic din pădurea Flămînzi. Cu acest prilej l-am cunoscut pe Gh. din satul Poiana, un adevărat rapsod popular care Țapu m-a emoționat mult prin doinele și cîntecele de joc pe care le-a executat la fluier. M-am mirat însă cînd am aflat că talentatul fluieraș, în vîrstă de peste 60 de ani, nu a cîntat încă pe scena căminului cultural. Sătenii din Poiana și Flămînzi îl cunosc bine pe Gh. Țapu. Nu îl cunosc insă activiștii culturali care se ocupă, cred, de tot ceea ce privește folclorul. Cred ca nu greșesc dacă adresez tuturor celor interesați — de la județ cit și din comuna Flămînzi — invitația de a-l întîlni și asculta pe Gh. Țapu. C. ILIESCU tehnician la Ocolul silvic Botoșani U■VV^^VU^JV^^VV,■,VIU■^IVI IIQueimada" Programul cinematografic al ultimelor săptămîni a planificat, probabil întîmplător, câte o peliculă ușoară, fără ambiții deosebite și câte un film grav, cu o problematică responsabilă, încadrat fără ezitări în categoria filmelor politice. Este, de data aceasta, cazul filmului italo - american „Queimada“. Regizorul, Gillo Pontecorvo nu este la primul său film politic, iar principalul merit al lui constă în descoperirea diverselor mijloace de a demonstra ce are de demonstrat. Păstrînd neatins subiectul, îmi voi permite să subliniez faptul că în contextul politic mondial actual, in care colonialismul își trăiește ultimele clipe, iar neocolonialismul se strecoară în vechile colonii prin modalități de dominare economică, un film ca cel propus de despre culisele Pontecorvo, colonialismului, are în subtext o mare actualitate. Un scenariu excelent, inteligent, cu dialog și replică sclipitoare, îi permite regizorului trimiteri clare la adresa unor stări de fapt actuale, la loviturile de stat ce ascund interese economice, la manevrele subterfugiile celor ce profiși tă de lupta popoarelor pentru independența socială, economică, politică. Un pronunțat caracter acuzator al întregii narațiuni (tratată cinematografic) pledează pentru opțiunea politică a realizatorilor. Dialogul inteligent permite un schimb de idei, realizat din punct de vedere artistic, cu măiestrie. E posibil chiar, ca aglomerarea de date și replici din film să explice pe alocuri o oarecare discursivitate paradoxală, care face (pasager) dificilă urmărirea filonului principal al scenariului. Filmul se bucură de participarea a două nume mari: Marlon Brando și Renatto Salvatori. Dar probabil că gloria obosește uneori, sau se întîmplă ca anonimatul să ofere surprize. Adevăratul cap de afiș al „Queimadei“ este un actor necunoscut nouă, Evaristo Marquez, ca și dealtfel, cineva care nu apare pe peliculă, decit ca autor al ei operatorul Marcello Getti, un adevărat artist „plastic". La care se poate adăuga ilustrația muzicală, cu mare putere de sugestie, a acestui film care nu are nici o distincție a vreunui festival specializat, dar nu suferă prea mult din această cauză. UOREL SCHOR Cadru din filmul „Quermada“ VINERI 23 MARTIE 5.00 Buletin de știri. 5.05 Cîntec și joc pe plaiurile țării. 5.30 Jurnal agrar. 8.25 Moment poetic. 6.00 Buletin de știri. 9.50 Muzica ușoară. 10.00 Buletin de știri. 11.05 Din cîntecele și dansurile popoarelor. 11.15 Litera și spiritul legii. 11.30 Medalion coral — Achim Stoia. 12.00 Discul zilei — Cornel Constantini. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 15.05 Radioancheta economică. 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Știința la zi. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări. 20.50 Un virtuoz al naiului — Radu Simion. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de scară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. (Buletin de știri la ora 2.00). VINERI 23 MARTIE Program de scară 17.00 Cotidian sonor. 18.00 Estudiantina. 18.30 Pe coordonatele cincinalului. 18.40 Cintecul care mi-e drag. 19.00 Însemne pe coloana infinită Descriptio Moldaviae. 19.15 Piese corale de Gheorghe Ștefanescu și Nicodim Ganea. 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.00 Serile muzicale ale studioului, în program : Lucrări din creația românească — Sonata pentru pian de Aurel Stroe : Concertul pentru flaut și orchestră, de Anatol Vieru ; Simfonietta. de Vasile Spătăroiu. Prezintătorul Anton Zeman.compozit în pauză : Pagini literare — Versuri de Rainer Maria Rilke. 21.45 Muzica ușoară de compozitori români. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Melodii de pretutindeni. 23.00 închiderea emisiunii. Incendiul șoarecilor Elena Călugăreanu din Vorniceni a copt pîine în cuptor. Dar avea iiscaiva șoareci care găuriseră o grindă. Grinda s-a aprins, a ars mocnit și a doua zi a izbucnit un incendiu care a mistuit acoperișul, 300 kg porumb, 4 kg lină de oaie... Cine-i vinovat ? Șoarecii ? Parcă, parcă, ar mai exista și alte explicații. Pînă una alta, se impun niște concluzii valabile și pentru alții... Tare și dulce Aceste calități ale lichiorului au fost „diluate“ de gestionarul bufetului din satul Dimăcheni (comuna Corlăteni), Vasile Hulban. Dînsul a fost surprins vînzînd lichior la 9 consumatori, cu lipsă la măsurătoare. Se impune, în completare, fură , să fie următoarea muzică ceva „de dulce" și să se ia o hotărîre „tare“. La treaba asta se pricepe, desigur, instanța de judecată ... Dacă nu curge... Cunoașteți proverbul. Il cunoșteau și Elena Scorea din Darabani (casieriță la Baza de recepție) ca și Constantin Pavliuc (contabil, tot acolo) care au ciupit, pic cu pic, prima 998 lei, celălalt 563 lei, din încasările zilnice. Și uite că acum, Constantin și Elena au fost trimiși, în judecată pentru delapidare. Vorba aia , pică, pică, pînă ce pică și cei incorecți. Dacă-i proverb... se confirmă ! Protest la „protestul bărbaților" Cooperativa de consum din Dîngeni ne comunică, apropo de nota noastră apărută în arcă, precum că inventarul care a cuprins toate magazinele din comună în perioada 6-9 martie, făcînd imposibile cadourile cuvenite de ziua femeii, nu se datorează unei măsuri proprii, ci U.J.C.C.-ului Botoșani, conform planului de verificări. Deci, pentru cooperativa locală, există o scuză. Mai puțin pentru cei care nu s-au gîndit și la femeile din Dîngeni, văduvite de atenția bărbaților și a U.J.C.C.ului... Minori în derivă O scrisoare sosită din Ștefănești relatează despre lipsa de educație a unor adolescenți din localitate, care scăpați de atenta supraveghere a părinților, alunecă pe calea furtișagului. Concret : Gheorghiu Mihai (16 ani) a spart vitrina chioșcului de legume și fructe sustrăgînd niște sticle cu vin, a furat găini de la propriul său bunic etc. Țurcanu C. Constantin (17 ani) a tăiat cu un bomfaier lacătul unui magazin din satul Bădiuți pentru a sustrage bani. Ambilor li s-au întocmit dosare de către miliție. Am zice că ar trebui să li se întocmească „dosare“ și părinților... Cărare pentru Cărare Bun fierăstrău avea Neculai Cărare din Vf. Cîmpului. Intr-un timp scurt el a tăiat 50 de arbori esență stejar de diferite dimensiuni din pădurea aflată pe teritoriul satului Lunca. Recordul a fost omologat de procuratură pentru că (am omis să vă comunicăm) Cărare și-a croit cărare prin pădure fără vreo sarcină de lucru. El avea, de fiecare, dată, câte o „sarcină“ (măricică) de lemne de furat. Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU