Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-22 / nr. 3706

Erf] PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! 1973 an hotăritor al cincinalului BOTOȘANII-EXPORT Eficiența. iată o primă cerință La recenta Plenară a C.C. al P.C.R. tovarășul Nicolae Ceaușescu arată că „îmbu­nătățirea activității de ex­port impune o atenție deo­sebită pentru ritmicitatea livrărilor și respectarea cu strictețe a condițiilor de ca­litate a produselor“, ceea ce constituie o premisă esen­țială în realizarea sarcini­cu excepția cooperative­lor meșteșugărești „Confec­ția“, care își realizează pla­nul perioadei, și „Progre­sul“, care depășește și rit­mul mediu față de planul lor stabilite pe anul 1973, cu implicații deosebite în întreaga viață economică. Principalele unități cu sarcini de export din muni­cipiul Botoșani, pe primele două luni nu își îndeplinesc obligațiile reieșite din pla­nul de stat, după cum re­zultă și din datele redate mai jos : anual (40,9 la sută față de 16,66 la sută, cît reprezintă cota matematică din planul anual), celelalte unități sunt mult sub nivelul planificat. Pe lîn­gă alte neajunsuri ce există în activitatea de export, una principală con­stă în aceea că nici contrac­tele încheiate nu se respec­tă, de cele mai multe ori, din cauze situate în afara unităților producătoare. Așa spre exemplu, Uzinele tex­tile Botoșani au cantități însemnate de țesături și prosoape pentru Libia și Anglia, care nu au putut fi livrate din lipsă de acredi­tiv și mijloc de transport probleme a căror rezol­vare cădea în sarcina Centralei industriale de pro­fil. Și aceasta cu toate că unele din produsele amin­tite s-au fabricat încă în au­gust — decembrie 1972. A­­ceste aspecte au determinat ca în două luni să se reali­zeze numai 22 la sută din contractele încheiate pentru trim. 1/1973. Totodată, trebuie scoase în evidență și neajunsuri în pregătirea producției de ex­port. De pildă, la aceleași ILIE MIHOREANU economist șeful serviciului credite Banca Națională, Sucursala județeană Botoșani (Continuare în pag. a III-a) Unitatea Proporția realizărilor pe pri­mele două luni față de: Plan anual °/o Plan trim. I 1973 °/o Uzinele textile „Moldova“ Fabrica de confecții Boto­șani Cooperativa meșteșugăreas­că „Confecția“ Cooperativa că „înfrățirea"meșteșugăreas­Cooperativa că „Progresul“meșteșugăreas­I. M. P. Botoșani 3,6 4.5 14.4 12.4 40,9 5.6 16,2 21,1 66.5 51.6 180,1 28,1 La F­C Botoșani în aceste zile Intrarea în producție a noii etape la F. C. Bo­toșani a impus unele reorganizări ale fluxu­lui productiv. Ieri, as­tăzi și mîine are loc re­organizarea sălii de croit, unde totul este supus imperativului: „Nici un centimetru de țesătură irosit, totul va­lorificat“, care s-a con­cretizat de la începutul anului în economii ce se ridică la 160.000 lei. Prin intrarea în pro­ducție a noii reamena­­jări va spori mult nive­lul de folosire a mate­riilor prime și producti­vitatea muncii, se va îmbunătăți controlul de calitate. Președintele Republicii Democratice Sudan Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România lui La invitația președinte­Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, pre­ședintele Republicii De­mocratice Mohammed Sudan, Gaafar El Numeiri, împreună cu soția, va face o vizită oficială în țara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. O ZI LA ȘTEFĂNEȘTI La începutul discuției noas­tre, tovarășul Gheorghe San­du, secretarul comitetului co­munal de partid, primarul co­munei, făcea, între altele, o afirmație ce ni s-a părut demnă de reținut: să ținem cont că, în „Trebuie zi, planul de dezvoltare fiecare eco­nomico - socială a comunei, sarcinile ce ne revin din che­marea adresată de recenta conferință județeană a se­cretarilor de partid și pri­marilor de comune se cer materializate. Deci, o defal­care a acestora pe zilele lu­crătoare ale anului, o urmă­rire cotidiană a ceea ce în mod obiectiv se poate reali­za la nivelul întregii ne, al tuturor unităților, comit­in­tervenția cît mai oportună într-un domeniu care ne­cesită acest lucru, asigură, după părerea mea, înfăptuirea tuturor sarcinilor ce le a­vem". Afirmațiile tovarășu­lui Sandu ne-au deschis fe­reasta spre tema articolului față și anume : Cum se realizează pe parcursul unei zile de lucru, în comuna Ște­­fănești, sarcinile reieșite din planul de dezvoltare e­­conomico - socială pe anul în curs, din chemarea confe­rinței județene a secretarilor de partid și primarilor de co­mune, din 9 martie a.c. ? Ora 6,30, la comitetul nunal de partid. Prezent ca­la serviciu încă de la a­ceastă oră, tovarășul Sandu, în dubla sa funcție — secretar al comitetului și primar al comunei —, rezolvă cîteva probleme curente : două a­­udiențe ad-hoc, semnează mai multe documente pen­tru Bancă și instituții jude­țene etc. Cum planificarea muncii apăratului s-a făcut în seara zilei precedente, ac­tivitatea începe fără alte pre­parative. — îndată, precizează in­terlocutorul, voi pleca îm­preună cu doi reprezentanți ai U.J.C.A.P. și Direcției a­­gricole, la cooperativa agri­colă Bobulești. O înțelegere greșită a aplicării hotărîrii cu privire la asigurarea mi­nimului garantat personalu­lui tehnico - administrativ a creat, aici, o serie de discuții care trenează înfăptuirea ritmică a producției planifi­cate. Azi va trebui să punem la punct această situație. După - amiază, mă voi infor­ma, pe viu, cum s-au realizat sarcinile pe ziua curentă ce revin celorlalte unități din comună. Sondăm, în continuare, ce și-au propus să realizeze în aceeași zi restul instituțiilor și unităților din Ștefănești. Ora 7, la consiliul popular comunal. Tovarășul Mihai Moisii, vicepreședinte, se pregătește să plece în comu­nă împreună cu achizitorii și deputații cîtorva circum­scripții. „Definitivăm în­cheierea contractelor pen­tru asigurarea fondului de stat cu diferite produse de la gospodăriile populației. Deoa­rece întreaga cantitate de carne de porc planificată pentru anul în curs a fost a­­sigurată, facem, în continuare, contracte pentru anul La alte produse — carne 1974, de miel, de oaie, tineret bo­vin, plante medicinale și tehnice — cu sprijinul unor deputați, cum ar fi Vasile Cobzaru, din satul Stînca, Ni­colae Chelaru, din Bîdiuți, Mihai Antoci și Paraschiva­­ Maltei, din Bobulești ș.a. pla­nul pentru anul curent este: S. AILENEI (Continuare in pag. a IV-a) După Conferința județeană a secretarilor comitetelor de partid și primarilor de comune oaaooooooooooQQOOooooooeooeooooooooooooooooeooooooooooooooooonoooGoooooo'soaooooooooooooooot O CHESTIUNE FACULTATIVĂ? Ne-am interesat, acum după aproape trei luni de la începutul anului, în ce condi­ții se realizează în țesătorie al Uzinelor sectorul textile „Moldova“ normele de pro­ducție. Din discuția purtată care rămîn mereu sub normă sunt și cele care absentează nemotivat cum sunt Rodica Din carnetul unui tur despre modul in care se realizează normele de producție cu maistrul Constantin Crețu, iarPR nondpnf l­ollin— secretarul organizației de CorespunsUni VIIIUN­ partid din schimbul C., am aflat că muncitoarele nu-și realizează normele care sunt mereu aceleași, rezultatele lor răsfrîngîndu-se negativ asu­pra muncii întregului sector. Astfel țesătoare ca Rodica Cozmincă, Tatiana Fecioru, Lina Crețu din secția 39 nu-și realizează planul nici canti­tativ și nici calitativ. Ajuto­rul de maistru din această secție, Constantin Luca, ne informează că lucrătoarele te, la realizarea de țesături numai de calitate foarte bună, la respectarea disciplinei de producție. De asemenea, și schimbul C din zona I, are „eroine" de acest fel. Paraschiva Burciu și Maria Sireteanu, de pildă, au realizat din planul de ca­litate doar 12 și respectiv 13 la sută, dovadă că aceste țe­sătoare manifestă mult de­zinteres față de calitatea mun­cii lor. Uneori, așa cum­ se întîmplă în secția preparație­­țesătorie, nerealizarea inte­grală a normelor se pune pe seama lipsei unor condiții — motivații însă care la analiză mai atentă, pică. Așa o zic lucrătoare ca Viorica Ro­­taru, Viorica Ștefan, Anica Grigoraș, din schimbul A. Cozmincă și Tatiana Fecio­ru. Aceste lucrătoare uteciste considerăm că fiind este și vina organizației de tine­ret din uzină dacă lucrurile au ajuns pînă aici. Organiza­ția de tineret ar trebui să fie aceea care să mobilizeze pe toți tinerii la îndeplinirea și depășirea normelor stabili­ (Continuare în pagina a III-ai M. FUNDUIANU Politețea socială Cetățeanul Nicolae Ghenzurescu din Botoșani este in­dignat. Și pe bună dreptate. Intr-o zi, depune la agenția centrală C.E.C. din municipiu 1­100 de lei. Acasă, obser­vă cu stupoare că în carnet a fost înregistrată suma de 3 000 lei, deci un plus de 1900 lei care, firesc, i-ar fi fost imputat casierei neatente. Grăbit, se reîntoarce la a­­genție unde pune lucrurile la punct , s-au operat corec­turi și în cartoteca de evidență și în carnet. „Făcînd acest lucru, nu mi s-a spus măcar „mulțumesc“, ne scrie indig­nat tovarășul Ghenzurescu. „Nu oricine poate pronunța un cuvînt de mulțumire" — conchide dumnealui amar. Tovarășe Ghenzurescu, zicem noi în spiritul lui Ni­­cuță Tănase, fiți mulțumit că nu ați fost înjurat. Unii se supără foarte tare cînd le atragi atenția că au greșit. întîmplarea ne amintește de acei anonimi cinstiți care găsesc sume de bani și obiecte Și se străduiesc să le înapoieze păgubașilor. Sau să ne gîndim­ la acei dona­tori de singe anonimi, care nu-și trîmbițează fapta Și care salvează pe alți oameni. Sînt fapte pline de cinste și de omenie. In altă ordine de idei, ne gîndim­ și la polite­țea care trebuie să guverneze relațiile dintre oameni. O politețe socială, să-i zicem, ce te obligă să mulțumești celui ce-ți face un bine. Tovarășului Ghenzurescu îi mul­țumim noi pentru dovada cinstei sale, deoarece, prin ges­tul său, ne-a întărit încrederea în cinstea copleșitoarei majorități a cetățenilor. Ori cinstea se verifică atît în în­tâmplările mărunte ale vieții, cît și în cele mari, care in­teresează o întreagă societate. DORIN BACIU întreceri de săniuțe în cadrul „Zilei sportului preferat" V>JK/vrVk/T^/T­ ±/VSA/V^'V­A/T*/T­ â/r\A/V­ASTVK. 'W SJkTW \/^ REPORTAJ acolo om cinic TRMMMLE Sub pacea și liniștea zăpezii din această măvură, la Costești - Răchiți, nu departe de pseudopri- Botoșani, important punct de aprovizionare cu legume a pieții mu­nicipiului, se produc acum, în taină, miracolele controlate și dirijate după planuri precise și după naturii cal­cule serioase. 50 de hectare de teren complet irigat, din care doar 500 de metri pătrați au rămas nepregătiți, aș­teaptă ivirea adevăratului ciclu al anotimpului marii ex­plozii vegetale. Șeful fermei legumicole, inginerul Gabriela Bunea, nu lucrează de multă vreme la C.A.P. Costești în această calitate așa că pentru relatările pe care ni le-a dat în le­gătura cu producțiile anterioare ale fermei de legume, a­­cum condusă de dînsa, a trebuit să facă apel la scripte. Am aflat că la castraveții semănați anul trecut pe aproape jumătate din suprafața disponibilă (20 ha), s-a obținut cea mai bună producție : 14.450 kg la hectar, față de 10.000 kg la hectar cît fusese planificat. „La varză de toamnă, ne spunea ing. Gabriela Bu­nea, a mers mai prost, ne-a tras în urmă (sublinierea se referă la venitul total prevăzut a se obține în legumicul­tura cooperativei) pentru că n-au fost asigurate răsadu­rile și la aceasta s-au adăugat și inundațiile. Din greutățile în­tîmpinate anul trecut am tras învă­țăminte și vom munci în așa fel ca ele să nu se mai re­pete. Ne așteptăm la surprize pricinuite de abundenta zăpadă care a căzut. Refacem canalele de scurgere a a­­pei pentru a feri terenul de exces de umiditate, adică producția de legume din acest an, depinde de Totul, ră­sadurile pe care le vom folosi, în primul rînd, și apoi de felul cum vom munci. Pot aprecia că am pornit bine“. Propoziția simplă cu care a încheiat discuția înseam­nă că cei 40-45 de oameni care lucrează la ferma legumi­ A. M. AGRIPA (Continuare în pagina a IlI-a) Uzinele textile „Moldo­va" Botoșani. Margare­ta Ivan, țesătoare frun­tașă, în secția a II-a, schimbul B Fotografia : C. ROATA De la teorie sa practică Hotărîrea recentei plenare a Comitetului Central al parti­dului cu privire la perfecțio­narea organizării și retribui­rii muncii în zootehnie, ca și în celelalte ramuri ale agri­culturii, a fost primită cu un deosebit interes și satisfacție de­ întreaga masă de țărani ai județului nostru. Multe coope­rative agricole de producție au dobîndit o bună experien­ță în aplicarea unor forme va­riate ale acordului global, în generalizarea acestei metode noi de organizare și retribuire a muncii, în majoritatea sec­toarelor de activitate, în zo­otehnie, aplicarea corectă a a­­cordului global, în funcție de particularitățile specifice, au necesitat și necesită o studie­re atentă a tuturor factorilor determinanți ai procesului de producție. Medicul veterinar Ioan Furtună, șeful fermei zootehnice de la cooperativa agricolă de producție din Ro­ma ne spunea : „La noi retri­buirea muncii în zootehnie, după sistemul acordului glo­bal, a început să se aplice ex­perimental încă din 1970. Deși noua formă de retribuire a fost superioară celei dinainte și a avut într-adevăr un efect pozitiv asupra producției, to­tuși, după doi ani am ajuns la concluzia că plata muncii, efectuată după tarifele stabili­te la început nu era nici echi­tabilă, nici nu a avut un e­­fect suficient de puternic pen­tru mobilizarea în egală mă­sură a tuturor îngrijitorilor Acordul global în zootehnie de animale la sporirea mai accentuată a eficienței econo­mice. Am apreciat că plata separată pentru îngrijirea ani­malelor constituie un venit însușit pe nedrept de către co­operatori pornind de la fap­tul că așa cum în industrie fiecare muncitor își întreține strungul sau unealta cu care lucrează, fără să primească salariu în plus, tot așa și în zo­otehnie fiecare cooperator are datoria să se îngrijească de mijloacele de producție pen­tru a-și putea realiza sarcini­le de plan. Odată cu modificarea siste­mului de retribuire a muncii s-a schimbat și concepția în­grijitorilor față de muncă. De aici înainte n-a mai fost ne­voie în toate cazurile să-i în­demnăm să acorde cea mai mare atenție întreținerii și fu­rajării animalelor, fiecare in­­teresîndu-se cum se lucrează mai bine pentru a obține pro­ducții cît mai mari și odată cu aceasta și un venit cores­punzător. Rezultatul ? în 1972 am obținut o producție de lapte pe fiecare vacă furaja­tă cu 732 litri peste prevede­rile planului și cu 1 303 litri mai mult decât în anul 1971. Semnificativ credem că este și faptul că în același timp și prețul de cost al fiecărui li­tru de lapte obținut a fost mai mic cu 0,31 lei. Ținînd seama de condițiile create dezvoltării în continua­re a zootehniei, a fost necesar să facem și în acest an cîteva modificări de tarife, în timp ce anul trecut plata în acord global se făcea cu 36,70 lei și T. TOMA (Continuare în prg. a Ill-a) Continuă fertilizarea solului In fermele întreprin­derilor agricole de stat continuă fertilizarea so­lului cu îngrășăminte organice pentru cartofi, sfeclă de zahăr și fura­jeră, porumb șiloz și al­te culturi. Planul inițial a fost depășit, pe an­samblul Trustului I.A.S., cu 5 000 tone, depășiri de pînă la 30 la sută fa­ță de cantitățile plani­ficate avînd I.A.S. Doro­­hoi și Dîngeni. Pe 5 100 ha, încă îna­inte de căderea ultimei zăpezi, s-a terminat fer­tilizarea griului cu azo­tat de amoniu. în aceste zile s-a reluat transpor­tul gunoiului de grajd pe tarlalele unde acce­sul mijloacelor de lucru a devenit posibil. Transportul îngrășămin­telor organice la C.A.P. Vorona Fotografia: T. APF.TREI în pagina a lll-a • PENTRU O FERMĂ DISCIPLINĂ FINAN­CIARĂ • CU ȘI FĂRĂ COMENTARII • NAVETIȘTI ȘI... NAVETIȘTI • EPIGRAMA ZILEI ® în cadrul Uzinei de protecții anticorosive din Ca­pitală se află în curs de exe­cuție o instalație pentru fa­bricarea țevilor din rășini po­­liesterice armate și fibre de sticlă. Executată în întregime după proiectul elaborat de IPROSIN București, noua in­stalație poate produce țevi cu diametre cuprinse între 50 și 1 200 mm solicitate în diverse domenii, cum sînt industria chimică, lucrările de irigații, alimentarea cu apă, canalizări și altele.­­ Efectuînd 3 500 ore de zbor, în decursul cărora au împrăștiat 15 250 tone îngră­șăminte chimice, piloții avia­ției utilitare și-au depășit sarcinile lui la zi maximale ale pianu­ru peste 2 la sută. Prin îmbunătățirea parame­trilor de funcționare a parcu­lui de aeronave utilitare e­­xistente, efectuarea în timp optim a unor revizii tehnice de calitate și perfecționarea colaborării cu direcțiile agri­cole județene se estimează că, în cursul acestui an, să fie fer­tilizate pe această cale 1 200 000 hectare.­­ Producția de mobil a anului 1973 va fi realizată în a peste 400 de modele, din care mai bine de o sută vor fi li­vrate ,,în premieră, magazine­lor de specialitate din țară. Larga­ acțiune de diversificare a producției în acest sector vi­zează satisfacerea preferințe­lor manifestate de cumpără­­tori care solictă un mobilier rezistent, multifuncțional și cu o linie arhitectonică mo­dernă.

Next