Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
1867-05-16 / nr. 37
Anulu VII. 37.1604. Pest’a, marti, 28 16maiu 1867. Ese de done ori in septemana Joia si D o m i n e c’a. Pretiulu pentru Austria pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 fl. v. a. ii trei lune ... 3 fl. v. a. Pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. jumetate . . . 7 fl. v. a. trei lune . • . 3 fl. 50 cr*CONCORDIA. DIURNALU POLITICO SI LITGRARID. Prenumeratiunea se face la „Edîtura Concordiei“ era corespundintiele la Redactiunea diurnalului Strat’a Pelerieloru (Hutgasse) Nr. 1, unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu administratiunea, spediîtiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10. cruceri de linia. — Pretiulu timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite deodata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu sîngurâteeu costa 10 cr. v. a. REVISTA POLITICA. P es t’a, 27/i6- main 1867. Luni la 20.1. c. se deschise a dou’a sessiune a senatului imperiale. In prim’a siedintia se trenura numai cuventurile presiedintiloru, alu caroru cuprinsu areta că atâtu presiedintele casei domniloru, principele Carlosu Auersperg, câtu si presiedintele casei representantiloru, Dr. Giskra, incuviintieza nou’a stare a lucruriloru, dualismulu, numerandu-se si pre sine la partit’a acestuia. A dou’a di după deschidere, representantii tuturoru tiereloru, afara de poloni si de sloveni, se întruniră la una conferintia, in care se discută întrebarea: ce are a se intempla pentru regularea relatiuniloru de constitutiune, financiari si economice. Dr. Herbst aduse cu sine unu programa gat’a, care cuprinde urmatoriele 3 puncte: 1. Restituirea constitutiunei unguresci este una fapta complinită, care nu se mai pote combate. 2. Descurcarea relatiuniloru financiari și economice, care, prin acesta restituire, a devenita neincungiurata de lipsa, are a se face pre langa pastrarea drepturiloru si intereseloru tiereloru representate in senatulu imperiale. 3. înainte de tote inse are a se esopera asecurarea drepturiloru constitutionali ale tiereloru representate in senatulu imperiale, prin tote acele garantie, cari le are dreptulu de constitutiune ungurescu. Contra puntului primu se scolara Plener, Skene, Pratobevera si alti centralisti. Pratobever’a vre pentru pertratarea afaceriloru comuni unu parlamentu imperiale in care ambe părţile imperiului se fie representate pre basea teritoriului, poporatiunei si a dărei. Miercuri in 22. 1. c. se intemplă deschiderea solena a senatului imperiale prin curentulu de tronu, care urmeza mai la vale, si din care unele păsuri, cu deosebire acele in cari se vorbesce despre autonomia si despre responsabilitatea ministriloru, fura primite cu plăcere. In 23. 1. c. ambele case trenura a dou’a siedintia. In cas’a representantiloru dr. Mühlfeld cu 62 de consoti a indreptatu ministeriului de finance urmatori’a interpelatiune : a) ce scopu are c. r. guvernulu austriacu cu fortificarea Vienei ce s’a olaritu si are a se incepe ? b) câte suntu spesele fortificării si câtu s’au facutu pan’ acum ? De unde s’au acoperitu spesele făcute pan’ acum, si de unde se voru acoperi cele ce se voru mai face? In legătură cu acestea Kuranda predă o petitiune a comunitatei Vien’a, care cere încetarea fortificarei. Becke promite că va respunde intr’un’a d’in siedintiele cele mai deaprope. Protobevera propune a) ca la cuventulu de tronu alu Maiestatei Sale sâ se respunda prin adresa. b) Pentru gatirea proieptului sâ se esmita d’in plenulu casei una comisSiune de 15 membri. 3) La acesta afacere sâ se aplice determinatiunile §. 41. lit. e) si d) in intielesulu caror’a motiunea se iă la desbatere fara de a se tipări. Se primesce, si alegerea comissiunei pentru gatirea proiectului de adresa se pune la ordenea dilei presiedintia cea mai de aprope. In cas’a de susu, cardinalulu Rauscher propuse ca si casa de susu se respunda la cuventulu de tronu prin o adresa insarcinandu una comissiune de 15 membri cu gatirea aceleia. Propunerea se primi si se aleseru: Card. Rauscher, c. Al. Mensdorff, Lichtenfels, C. Leo Thun , c. Rechberg, c. Ant. Auersperg, princip. Sapieha, Hasner, c. Hartig, Schmerling, princip. Adolfu Schwarzenberg, c. Hoyos, Salm, si b. Gablenz. In a 3-a siedintia a casei representantiloru trenuta la 24. 1. c. inca se aleseru membri comissiunei pentru gatirea proiept. de adresa, in personele doiloru: Herbst, Kaiserfeld, Kuranda, Pratobevera, Rechbauer, Tinti, Schindler, Banhams, Toman, Kremer, Wolfram, Potocki, Krzeczanowwicz, Ziemialkowski. Cu acestea dederamu o scurta socota despre lucrurile cu cari s’a ocupatu senatulu imperiale de la deschidere pana asta di. Fiindu acesta sessiune a Reichsrathului de mare insemnetate in impregiurările presinti, i vomu urmări cu atenţiune lucrările, cari si le va însemnă bine si istori’a Austriei. Ce atinge diet’a Ungariei, mai la vale dămu raportu despre siedinti’a de la 16. 1. c., mai amintindu cu acesta ocasiune, că — precum se va vede mai pre largu in raportulu dietale ce va urmă in nr. v. — in siedinti’a de sambata (25.1. c.) la propunerea ministrului presiedinte Andrăssy, s’a otaritu ca pre luni (asta-di) sa se alega o comissiune de 24 de membri pentru gatirea proieptului de diploma inaugurale. In siedinti’a de asta-di s’au datu voturile pentru acea comissiune si s’a inceputu desbaterile asupr’a inarticularei elaboratului despre căuşele comuni, ca prim’a propusetiune ministeriale. In sied, de asta-di se infatiosiara si deputatii ardeleni Alesandru Bokatielu si cons. Lázaru. Ca întregire la raportulu despre diet’a Croaţiei, adaugemu la cele impartesite in mulu trecutu, că proieptulu de adresa alu maioritătii s’au primitu de dieta in sied, de la 18. 1. c. in totu cuprinsulu sau si se alesera prin achiamatiune dd. Dr. Sram si alu 2-lea v.presied Dr. Subbotic, ca sâ o immanueze Maiestății Sale, inse, după cum se dice, fiindu d’in partea cancelariei insciintiati pre cale telegrafica, căMaj. Sa nu va primi deputatiunea , adres’a s’a tramesu prin posta. Pana ce se va da respunsu la adresa, diet’a nu tiene siedintie. De ek se vinde pre stradele Pestei una „epistola deschisa a lui Ludovicu Kossuth cătra Fr. Deák“ in care celu d’antâiu face cestuialaltu imputări grave, dicandu-i intr altele că Deák de asta di nu e totu acelu Deák d’in 1848. si 1861. Spatiulu nu ne ierta de asta data a cita mai multe păsuri d’in acea epistula , va fi de ajunsu a spune atât’a, că, precum se vede si d’in acesta scrisore , Kossuth , ca si ceialalti de panur’a ultraistiloru magiari, — inca n’au invetiatu nimic’a dela 1848 in coce. Pre semne i-ar’ placé o a dou’a editiune a apelului seu din 1848 indreptatu cătra romani, in cari le diceă acestora: „de nu ve veti supune unguriloru, ve voiu matura de pregati’a pamentului, cum ventulu mătura pamentulu de gozuri, si ve voiu imparti pamenturile intre secui si sasi.“ Cuvintele lui Kossuth se pierdu in sgomotulu pregatiriloru de încoronare, care, după versiunile mai noue, se va intempla de securu la 8. juniu. In câtu pentru esterne, in momintele de fatia se păru a fi incetatu tote crisele, pregatindu-se capetele încoronate la Paris la espusetiune, unde voru merge si Maiest. Loru imperatulu si imperates’a Austriei, indata după încoronare. Diet’a Ungariei. Siedintia casei repr. de la 16. main. Presiedinte: Carolu Szentiványi. Notariu : Giorgiu Ioanoviciu. Presiedintele, după cetirea si autenticarea protocolului siedintiei premergatorie face cunoscuta cum ca B. Horváth, ministrulu de justiţia, C. Zeyk secretariu de statu la departamentulu interneloru reale și, mai încolo G. Szlavy, asemene secretariu de statu la ministeriulu de interne nou alesu in cerculu electorale Tápé, comitatulu Ciongradu, precum si V. Tóth consiliariu ministeriale, realesu, si-au datu acreditivele. Mai incolo pres, face cunoscutu cumca Lazaru Petcu deputatulu opidului Uniador’a si-a datu la presidiu acreditiv’a; totu atunci impartesi presiedintele, cu comisariulu reg. pentru Transilvania c. E. Péchy a tramisu o petitiune a deregatoriei cetatiene d’in Uniador’a , ce mersese la guvernulu transilvanu, prin care se cere ordinarea unei noue alegeri de deputatu , de ore ce Lazaru Peteu — după cum se spune in petitiune , nu vre a-si ocupa loculu in diet’a Ungariei. iote aceste se predau comissiunii permanente verificatorie. M. Szentkirályi, deputatulu unui cercu electorale alu cetatii Pest’a findu alesu de primăria (burgmeisteru) alu cetatei Pest’a, asémenea. Török deputatulu d’in H. M. Vásárhely fiindu alesu de vice-comite alu comitatului Ciongrad si-au depusu mandatele ; mai incolo Giorgiu Hertelendy deputatu d’in comitatulu Zala cerculu Szt. Gróth cere concediu pentru restaurarea sanetatei, ce i se si dă. După aceea se anuncia, mai multe petitiuni cari tate se predau la comisiunea petitionaria. Fiindu la ordinea dilei alegerea a doi vice-presiedinti si a unui notariu, presiedintele provoca pe membrii casei ca se-sidee siedulele de votisare. După votisare, Giorgiu Sztratimirovics indrepta catra miniserialu afaceriloru interne urmatori’a interpelatiune: „Cu ocasiunea candu representanti’a orasiului Zomboru asternuse dlui ministru de interne unu protocolu compusu in limb’a serbesca, dlu ministru emise o ordinatiune, alu cărei cuprinsu exmissis exmittendis este urmatoriulu: „De orace protocolulu compusu in limb’a ratiesca (râcz) asternutu prin primariulu orasiului cu reportu d’in 26. a. tr. Nrulu 1373, sunatoriu despre adunarea generale tienuta in 16, in sensulu celorn supra citate (adeca fiinduca e in limb’a sarbesca) nu este cualificatu pentru a primi resolutiune, asii eu lu tramitu inderetru comunei cetatiene, asteptu ca indata sa se substerna in limb’a magiara si dorescu, ca pre venitoriu acésta a mea ordinatiune sâ se tiena înaintea ochiloru ca o directiva. (Aplause vii d’in partea deputatiloru.) Bud’a 2. maiu 1867. Br. Bela Wenkheim.“ „Considerandu deci, ca cea mai de căpetenia problema a regimului respundietoriu e a inainta complanarea plutitoria a diferintieloru nationalitatiloru, prin o procedere plina de tactu si drepta si prin esplicarea echitabila a legiloru, considerandu, ca aplicarea si intrebuintiarea cuventului (râcz) intr’unu emisu ministerialu provoca la noi serbii o indignatiune fundata si grava , considerandu, cum ca retramiterea protocolului compusa in limb’a serbesca a unei representantie, care in majoritatea s’a e serba, sta in contradicere invederata cu indemnitatea data înaltului ministeriu d’in partea dietei, prin care anumitu p. e) d’in art. 6. de lege d’in an. 1848, se suspenda (art. despre limb’a numai magiara); considerandu tote acestea impregiurâri, sunt silitu a pune regimului magiaru respundietoriu întrebarea: „Vre regimulu a da natiunei serbesci pentru vatemarea făcută prin acea espresiune satisfactiune publica (murmura si ilaritate) prin emiterea unei ordinatiuni, in poterea careia usuarea espresiunei (râcz) se fia oprita in limba oficiala ? Mai incolo are regimulu de cugetu a-si retrage cu totulu emisulu, care stau in contradicere cu indemnitatea data si cu egal’a îndreptățire a nationalitatiloru si limbeloru ce se accentua de atâtea ori, si pre venitoriu a primi dela municipie si representantie de limb’a nemagiara si scrierile oficiose compuse in limb’a loru propria ?“ Ministrulu respunse, că n’a pre priceputu interpelatiunea după intregu cuprinsulu ei, — si asié in meritu va respunde in siedinti’a de mane. „Acum, dice m., vreu numai a observă espresiunea (râcz), că nu aflu in ea nimicu vatematoriu si că si legile nostre intrebuintiéza espresiunea rasciani. Intru aceea fiinducâ acést’a se tiene mai multu de stilu, d’in privinti’a acést’a nu este neci o dificultate.“ In siedinti’a mai de aprope se va face cunoscutu resultatulu alegerii de adi si se voru ceti proieptele de lege presintate d’in partea ministeriului. In multi viitoru vomu publică si noi aceste proiepte. Acum ne restringemu a aminti numai atatea, cum că tote aceste proiepte afara de mnulți (inarticularea elaboratului comissiunii de 67) suna despre suspensiunea respective despre revisiunea unoru articli de lege d’in 1848.