Constructorul, iulie 1961 (Anul 13, nr. 599-603)

1961-07-22 / nr. 602

2 VIATA NOUĂ A UNUI MOT In trecut viața unui moț începea și se sfirșea intre topor și pădure. O doniță, un ciubăr, o muncă istovitoare de ani și ani de zile. Culp..f dădeau razele soarelui primăvăratec pornea agale spre tirguri, cale de zeci de kilometri, ținînd de căpăstru calul micuț, care purta pe spate ciubărele, unde moțul aduna citeva kilograme de mălai pentru a sătura cele 6-7 sau mai multe guri care ii așteptau luni de-a rindul. Alții, care nu mai puteau indura această viață, luau calea drumeției la oraș pentru a trăi — chipurile — mai bine. Vin casa moțului Moraru, din comuna Avram Iancu, cei 7 copii au plecat, unul cite unul, pentru a învăța o meserie și a se rostui la oraș. Cind veni findul celui de-al cincilea, Aurel, bătrinul se despărți de el cu lacrimi in ochi urinduu-i să aibă parte de o viață mai fineită decit a avut-o el. Ajungind la Mediaș in 1943, intră ucenic la fabrica de geamuri, la tăietorie. Lucra in condiții grele. Accidentele erau frecvente, despre grija față de om nici nu se putea vorbi. Dar perseverența care-l caracterizează, dragostea cu care îl înconjurau muncitorii mai vechi ca : Petru Stroca, Ioan Purima ș.a. l-au făcut să nu demobilizeze, ci dimpotrivă să învețe tot mai bine meseria pe care și-o alesese. Tinărul Aurel Moraru devine în anii de după eliberare, membru al Uniunii Tineretului Muncitor. Min- Scrisoare primită pentru concursul corespondenților voluntari cește cu un elan deosebit, ajutind și pe alții. Buzele tuturor rostesc cu respect numele lui Moraru. Cea mai frumoasă zi din viața lui Aurel Moraru a fost aceea cind comuniștii secției i-au acordat încrederea și l-au primit in rîndurile partidului; era in septembrie 1953. ☆ Mult s-a frămintat comunistul Aurel Moraru. In secția unde lucra, proporția de spargeri era mare: 10—15%. S-a frămintat el să găsească o soluție și până la urmă i-a venit o idee. Zile la rind a lucrat singur cu șablonul, nefiind sigur dacă va obține rezultatele dorite. La un moment dat un zimbet îi înflori pe buze iar figura i se lumină , reușise. — Ia, încearcă și tu acest dispozitiv, ii spuse el a treia zi, lui Ioan Hudea, colegul lui de muncă. Rezultatele au fost bune. Nici Hudea nu mai avea spargeri. Vestea a făcut înconjurul atelierului și chiar a uzinei. Cind cei de la serviciul tehnic au venit să vadă dispozitivul, Aurel Moraru le spuse: — Dar n-am făcut nimic extraordinar ! Un dispozitiv cu care lucrăm mai repede fără să avem spargeri, atit... Totul ii pare normal. Și dispozitivul, și faptul că spargemi n-o să mai fie in secție. Șablonul confecționat după ideia lui Moraru, care se așază pe placa de geam și după care se taie, s-a extins in toată secția astfel, că despre spargeri nu se mai vorbește acum decit la timpul trecut. 1000 de lei in carnetul personal de economii, realizate de la inceputul anului și pină în prezent, constituie încă o dovadă a activității rodnice pe care o desfășoară Aurel Moraru. DAN VINTILA corespondent iifHmiWfiUw ~ % In fiecare an, in țara noastră, se predau zeci de mii de apartamente. Locatarul, după familiarizarea cu noua locuință, constată cum funcționază ușa, ferestrele, instalațiile sanitare, de încălzire și electrice. Mai apar uneori, din păcate, surprize neplăcute : broaștele de la uși se defectează numai după câteva manipulări, creioanele de la ferestre funcționează greu etc. întreprinderile producătoare de feronerie din țara noastră au reușit în ultimul timp să-și îmbunătățească tehnologia, fapt care a determinat și obținerea unor produse de mai bună calitate decit in trecut. De pildă, întreprinderea „Bernat Andrei“ din Oradea, incă de la sfîrșitul anului 1960, a început să producă broaște normale de siguranță (format mare și mic) pentru uși, de foarte bună calitate. Radicale îmbunătățiri au fost aduse și la confecționarea brucărelor cu șilduri din aluminiu , sunt mai rezistente și au un aspect îngrijit. Important este că acest produs se realizează în mai multe modele, satisfăcind intr-o mai bună măsură cerințele beneficiarilor. Timplarii și apoi lăcătușii au avut necazuri cu broaștele cu blocaj (format mic), confecționate tot de colectivul întreprinderii mai sus amintite. Nuca, la aceste broaște, din cauza aliajului necorespunzător, nu era prea rezistentă. Recent, întreprinderea a luat măsuri ca nuca să fie confecționată din fontă sau din laminate. Și la alte produse calitatea mai lasă incă de dorit. De exemplu, mînerele pentru broaștele aplicate la uși au aspectul exterior neestetic iar rezistența lor nu e totdeauna cea cerută. Un alt furnizor principal de feronerie este întreprinderea „Fierarul“ din Arad. Această întreprindere a avut unele defecțiuni la o parte din produse. De curind, însă, s-au luat și aici măsuri concrete, care vor duce negreșit la îmbunătățirea calității produselor. Cîțiva pași s-au și făcut în această direcție. La cererea beneficiarilor au fost înlocuite minerale elipsoidale de la cremoanele pentru ferestre cu unele sistem pană dublă. Calitatea mînerelor a fost astfel îmbunătățită, iar aspectul mai plăcut. La broaștele pentru mobilier, la balamalele îngropate pentru uși și ferestre, la balamalele pomele și șantiere pentru mobilier saltul calitativ este remarcabil. Nemulțumiri justificate au manifestat beneficiarii împotriva mecanismului defectuos construit la cremoanele aplicate și îngropate. Cauza nu este alta decit folosirea de matrițe cu uzură peste limită și a unor materiale cu calități inferioare. In urma sesizărilor primite, întreprinderea „Fierarul“ a luat măsuri pentru remedierea lipsurilor semnalate. Se întîmplă uneori ca la producerea feroneriei de proastă calitate să contribuie și furnizorii de materiale. Oricit de mult s-ar strădui muncitorii și tehnicienii de la „Fierarul“ nu vor putea confecționa bare drepte, pentru cremoanele aplicate și pentru broaștele cu bare pentru dulapuri. De ce? Fiindcă „Industria firmei" din Cîmpia Turzii și uzinele metalurgice „Grivița Roșie“ livrează aceste sortimente de laminate în formă de colaci, în loc de bare drepte. In trimestrul II, colectivul de la „Fierarul“ și-a dat seama că balamalele bandă necesare la confecționarea mobilei mai au unele deficiențe. Beneficiarul (M.E.F.) a refuzat la recepție produsul. O parte din balamale se oxidează după scurt timp de la fabricare. Vina este a acelora care n-au respectat indicațiile tehnologice la nichelaj și la uscare. Pentru a ridica, calitatea produselor la un nivel superior este necesar ca la ambele întreprinderi să se înlocuiască matrițele uzate precum și o parte din dispozitive, să se întărească serviciul control tehnic de calitate prin completarea cu cadre bine pregătite, să se introducă controlul pe faze. De altfel, șinele din măsuri au și fost luate la întreprinderile respective. Este necesar ca în atenția colectivelor întreprinderilor „Bernat Andrei“-Oradea și „Fierarul“-Arad să stea permanent problema îmbunătățirii calității. De asemenea D.G.P.M. T.S.I. să sprijine eficace. Nu pot să trec cu vederea produsele întreprinderilor de industrie locală din Sibiu și Brașov. Despre prima pot spune că brucările cu șilduri și cremoanele sunt de bună calitate însă balamalele pomele nu sunt bine roluite și nici căpuite. Broaștele pentru mobilier sunt confecționate dintr-un material necorespunzător. De asemenea cheile pentru aceste broaște, sunt din tablă în loc să fie din fontă turnată. La întreprinderea din Brașov se remarcă neglijență în confecționarea feroneriei. Balamalele îngropate pentru uși și ferestre nu sunt executate conform STAS. Crocările cu șilduri din aluminiu prezintă zgîrieturi pronunțate. Ținînd seama că o bună parte din necesarul de feronerie este acoperit și din producția acestor întreprinderi, secțiunile de industrie locală din cadrul sfaturilor populare ar trebui să acorde un sprijin mai eficient în dezvoltarea acestui sector, întreprinderile trebuie ajutate să obțină materiale de bună calitate și să li se dea posibilitatea să-și perfecționeze procesul tehnologic. Nici vorbă că și la aceste întreprinderi trebuie îmbunătățit controlul tehnic de calitate, să se inițieze schimburi de experiență cu unitățile cu o bogată practică. Cu mai multă străduință și aceste întreprinderi pot produce feronerie de mai bună calitate. CONSTANTIN DONIȘAN șeful serviciului desfacere materiale de instalații și lăcătușerie din D.G.A.D. I K. fifl Unele produse de feronerie mai au deficiențe ia șopronul cu cărămizi eficiente produsele au fost puse in rafturi. Arderea praf cu produselor de cărbune Materialul „Arderea produselor cu praf de cărbune în cuptoarel» „Hoffmann“ publicat in nr. 596 «I ziarului nostru a trezit un viu interes în rîndurile tehnicienilor din fabricile de produse ceramice și cele de var. Eficacitatea acestei metode a făcut ca tehnicienii să se intereseze de ea, să ceară amănunte în legătură cu aplicarea ei practică, să provoace discuții și chiar unii care o cunosc, să împărtășească din experiența proprie. O scrisoare primită de la tor. Toma Schuster controlor tehnic de calitate de la fabrica de țigle și cărămizi din Tirlungeni, vechi ceramist, cu o calificare ridicată, arată unele aspecte ale folosirii lignitului măcinat la arderea produselor și împărtășește din experiența colectivului de la Tirllingeni, în cele ce urmează spicuim din scrisoarea respectivă : încă din 1952 am făcut primele încercări pentru utilizarea lignitului măcinat în cuptorul „Hoffmann“, fn prezent folosim la arderea cărămizilor tot lignit măcinat. Praful are o granulometrie de 0-3 mm și ne îngrijim să fie uscat. Cum nu avem șopron pentru depozitat cărbunii, întrebuințăm platforma cuptorului pentru uscat și depozitat. Alimentarea focului o facem la interval de 10— 16 minute, introducîrd pe buchine 200- 250 de grame de combustibil. Dacă se introduce mai mult din lipsă de aer, arderea e incompletă iar cărămizile de pe vatra cuptorului rămîn marse. Pentru arderea a 1000 de cărămizi consumăm 430- 450 kg praf de lignit. Noi folosim praful de lignit și ca degresant în argilă cînd nu avem rumeguș. Am încercat în fabrica noastră și arderea cărămizilor cu fraizit (praf fin de cărbune provenit de la curățatul locomotivelor și al coșurilor). Acest combustibil are o putere calorică de 4500 caPkg și o umiditate de numai 3,06%. Am utilizat fraizilul și ca degresant în proporție de 20% în argilă. Rezultatele obținute au fost foarte bune. Cărămizile cu fraizil s-au uscat în aer liber mai repede dect cele normale. Consider că tranzitul, care se găsește în cantități îndestulătoare în fiecare stație C.F/R., poate fi folosit cu rezultate bune atît la arderea produselor ceramice cît și a varului. TOMA SCHUSTER controlor tehnic de calitate la fabrica de produse ceramice din Tîrlungeni N.R. La întrebările pe care ni le pune tov. Schuster, răspundem că în articolul la care se referă dînsul era vorba de praf de lignit cu o granulometrie de 0—3 mm. Cît despre ardere, aceasta s-a făcut complet fără să rămînă straturi nearse, iar calitatea propuselor a fost bună. De altfel, despre această metodă am publicat un material detaliat în nr. 584 al ziarului nostru. Sîmbata 22 iulie 1961 — nr. 602 Un examen trecut cu succes Primul semestru a constituit pentru colectivul nostru o piatră de încercare, în lupta pentru readucerea întreprinderii în rîndul unităților fruntașe. Activitatea desfășurată zi de zi de fiecare lucrător la locul său de muncă, sprijinul primit de la organizația de bază P.M.R., acțiunile desfășurate de conducere, în colaborare cu comitetul sindicatului, s-au soldat cu rezultate frumoase. Bilanțul celor 6 luni de activitate arată că planul producției globale a fost depășit cu 8,63% iar cel al producției marfă cu 8%. S-au produs în plus 349.000 mp de carton asfaltat, 44.000 mp pînză asfaltată, 736 tone de vată minerală și plăci semirigide. La prețul de cost, în primele 5 luni au fost înregistrate 370.000 lei economii peste plan, iar beneficiile în aceeași perioadă au fost depășite cu 1.659.000 lei. Bineînțeles că pe lângă elanul oamenilor au mai fost necesare și o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, pentru o mai bună desfășurare a lucrărilor și asigurarea în același timp a unei calități superioare, la reparația tocătoarelor „Gigant“ s-a folosit sistemul reparațiilor pe ansamble. De asemenea, s-a obținut bune rezultate și prin montarea de cuțite cu relit în locul celor obișnuite, schimbarea acestora făcîndu-se acum la 6-8 ore față de 3 ore înainte. Au fost aduse unele modificări instalației de condens de la mașina I. Cunoscînd faptul că scurtarea opririlor duce la realizarea unui spor de producție ne-am îndreptat atenția asupra acestei probleme. Astfel, mașina I carton celulozic care a fost planificată cu 288 de bre opriri tehnologice a stat numai 154 de ore, fără ca acest lucru să dăuneze calității producției sau productivității mașinii. In acest fel mașina a produs în plus 180.000 mp carton. Cubiloul de vată minerală a avut numai 167 ore opriri tehnologice față de 288 ore cît era planificat. Această reducere s-a soldat cu cca. 87 tone de vată peste prevederi. Factorul hotărîtor l-a constituit însă omul. întrecerea socialistă organizată de comitetul sindicatului avut ca obiective principale realizaarea unei producții sporite și o calitate superioară a produselor. Consfătuirile de producție au fost ținute cu regularitate, iar în cadrul lor s-au ridicat totdeauna probleme majore a căror rezolvare ducea la îmbunătățirea muncii, la rezultate bune. In general întreg colectivul a muncit bine, majoritatea muncitorilor fiind antrenați în întrecere și luptând pentru rezultate cît mai bune, au fost însă unii care s-au evidențiat în mod deosebit. Brigada condusă de Mihalache Iorga, de la carton celulozic, organizîndu-și foarte bine locul de muncă a înregistrat permanent importante depășiri de plan. La fel de bine a muncit și brigada lui Ion Bucur de la mașina veche de carton celulozic. O întrecere disputată cu rezultate frumoase se desfășoară intre brigăzile lui Aurel Goga și Vasile Bogănescu de la secția vată minerală. Până acum în frunte e prima. La îmbunătățirea activității o contribuție importantă au adus și inovatorii din întreprindere. 26 de propuneri de inovații au fost înregistrate Î1 primul semestru din care 12 au și fost aplicate. Lăcătușul mecanic Ion Kelemen a realizat un curățitor mecanic al ciurelor vibrante de la mașina de hîrtie; colectivul ing. Ioan Panu a propus o inovație care duce la obținerea de placi semirigide fără deșeuri, iar lăcătușul Nicolae Bâdulescu a confecționat o bandă de acționare perfecționată pentru acționarea variatorului plasei sau a transportorului reticular, la secția vată minerală, care va genera anual cca. 7QO.OOO lei economii. In ultimile zile au început să producă liniile noi de impregnare. Acestea sunt de mare productivitate și vor asigura o calitate superioară. Primele cantități de carton asfaltat produs de liniile noi au fost expediate beneficiarilor. O preocupare o constituie pentru colectivul nostru experimentarea de produse noi eficiente. Astfel, a fost realizat un material nou de izolație pe bază de pînză, carton asfaltat și staniol; în locul bitumului obișnuit, la noul produs impregnarea se face cu bitum cauciucat ceea ce-l face utilizabil chiar la izolări mai pretențoiase. De asemenea, am experimentat cu rezultate bune plăci pentru pardoseli calde din cauciucuri uzate, care nu mai pot fi întrebuințate. Sarcinile sporite pe care le avem de executat în semestrul II pune în fața colectivului nostru o serie de probleme noi. Ca să putem dezvolta succesele înregistrate in primele 6 luni va trebui să luăm noi măsuri,să intensificăm întrecerea socialistă. In ultimul timp, în urma sesizărilor ziarului „Constructorul“, am întoc controlul tehnic de calitate. In perioada următoare va trebui să luptăm pentru a ajunge ca noile linii de impregnare să producă la car paritatea nominală ,realizînd în același timp o calitate superioară și reducînd rebuturile. La impregnare vom folosi în locul bitumului obișnuit bitum cauciucat. Intrarea în funcție a liniei a treia de vată minerală cu cuptor vană va contribui la îmbunătățirea calității vatei. Va trebui să folosim pentru mecanizarea anumitor operații, în special la încărcări și descărcări, credite puse la dispoziție de bancă. Intrarea în producție a noilor linii de vată minerală pune problema pregătirii cadrelor necesare pe care va trebui s-o rezolvăm tot în acest semestru. . Lupta noastră pentru o producție sporită, pentru produse de calitate superioară trebuie sprijinită și de cei cu care colaborăm. Avem o rugăminte i sacii de hîrtie în care au fost sodă sau ciment să ne fie trimiși curați, nu îmbîcsiți, de resturi de sodă sau de ciment, lucru care dăunează calității, dar care și provoacă pagube celor ce nu-i expediază. De asemenea, trebuie acordată atenție transportului și depozitării produselor de către beneficiar. In acest fel printr-o muncă susținută din partea noastră, printr-un ajutor tovărășesc de la celelalte colective cu care colaborăm vom reuși să traducem în viață sarcinile ce ne revin. N. MIHAESCU directorul fabricii de carton asfaltat „Teleajen“-Berceni Wmmkm Una din noile linii de impregnare a cartonului, intrate în funcțiune Ce condiționează viitoarele succese Activitatea pe anul în curs, colectivul nostru a pregătit-o temeinic. Fiecare era hotărît să lupte pentru a obține rezultate cit mai frumoase în producție, realiza produse de calitate pentru a superioară. De altfel și angajamentele luate sunt în acest sens. Pentru a le traduce în viață, la toate unitățile s-a extras din timp argila și a fost depozitată în halde, pentru macerare, asigurîndu-se tot stocul necesar pentru fabricația din acest an. Utilajele au fost bine reparate. In plus, în perioada de iarnă comitetul sindicatului, în colaborare cu conducerea întreprinderii, a organizat cursuri pentru ridicarea calificării profesionale cu muncitorii de la unitățile sezoniere. Astfel au fost create premise pentru desfășurarea unei activități ritmice, pentru obținerea de rezultate bune. Și chiar din primele zile de producție, comitetul sindicatului a organizat întrecerea socialistă pe unități, brigăzi, echipe și individual. S-a urmărit ca și consfătuirile de producție să fie ținute cu regularitate, iar la discuții să se ridica problemele importante ale producției, arătându-se lipsurile care frînează activitatea și măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătățirea situației. Pe parcurs au mai fost luate o serie de măsuri tehniceorganizatorice. La unitatea C s-a mecanizat transportul cărămizilor fasonate (aceasta fiind ultima unitate unde se mai transportau manual). De asemenea, transportul argilei de la halde la trolit a fost mecanizat cu ajutorul locotractoarelor, la toate unitățile; s-au regrupat posturile de transformare de la unitățile A, B și tuburi centrifugate, ceea ce duce la o economie anuală importantă. In aceste condiții bineînțeles că rezultatele au fost bune. S-au produs peste plan, în primul semestru, 1.764.000 de cărmizi normale, 580.000 cărămizi cu goluri, 650.000 blocuri ceramice, în echivalent cărămizi, 575 mc tuburi centrifugate. Și la prețul de cost au fost înregistrate succese. Pe 5 luni au fost obținute 87.000 lei economii, iar beneficiile peste plan însumează 470.000 lei. Aceste succese puteau fi și mai mari dacă timpul n-ar fi fost nefavorabil în lunile mai și iunie, ceea ce a diminuat posibilitățile de depășire a planului, în special la linia în aer liber și unitățile sezoniere. In plus, timpul nefavorabil a dus la depășirea consumului de combustibil, la creșterea procentului de rebuturi, întrecerea la această perioadă a fost viu disputată. S-a evidențiat brigada lui Gheorghe Badea, care a depășit, lună de lună, planul de producție, dînd produse de bună calitate, precum și brigăzile conduse de Dumitru Dinu, Gheorghe Mare și alții. De la unitatea de tuburi centrifugate s-au evidențiat Paul Mocanu, Gheorghe Tudor, Petrică Damian. Sarcini sporite stau în fața colectivului nostru în semestrul II. In plus, sfârșitul anului trebuie să ne găsească cu un stoc important de produse uscate, pe care să le ardem în trimestrul I al anului viitor, asigurând astfel constructorilor cărămizile necesare volumului sporit de construcții ,qe-l au de executat. Pentru a putea face față cu succes acestor sarcini, pe lângă eforturile pe care colectivul nostru le va depune, sunt necesare și o serie de măsuri, la care este nevoie și de ajutorul forului tutelar. La unitatea C, de exemplu, vom monta un curățitor de lut și o presă vacuum, lucru care necesită ridicarea acoperișului cu cel puțin 1,5 m. Fondurile prevăzute pentru aceste lucrări nu sunt suficiente, ar mai trebui suplimentate cu cca. 100.000 lei ca să putem termina în cel mai scurt timp investiția. La unitatea A e necesar să instalăm un malaxor cu paleți, un curățior de lut, o presă vacuum. Pentru a asigura fabricația la capacitatea maximă în unitățile sezoniere avem nevoie de încă 5 locotractoare la transportul cărămizilor fasonate în uscătorii și a celor uscate la cuptoare. Dacă vom primi sprijinul D.M.Z. suntem hotărîți să nu precupețim nici un efort ca să îndeplinim cu cinste sarcinile ce ne revin. STEUAN BUCUR președintele comitetului sindicatului fabricii „1 Mai“Bucur O garnitură cu vagonete, avînd pe ele cărămizi cu furi, pleacă de la prese spre uscătorii. go FABRICI SIMILARE Întrecerea socialistă între întreprinderile cu același profil, organizata în cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului, a constituit un nou prilej de antrenare a maselor de lucrători în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan, îmbunătățirea din ce în ce mai mult a calității produselor. Intr-o asemenea întrecere s-au angrenat și fabricile de țigle și cărămizi „Ceramica“—Jimbolia și „Mondial“—Lugoj. Analiza făcută pe primul semestru al anului curent arată că întrecerea a fost cîștigată, pe această perioadă de colectivul de la Jimbolia. Astfel, în semestrul 1 fabrica „ Ceramica” a dat peste plan mai mult de 6 milioane de cărămizi și cca. 3 milioane țigle proporția de țigle calitatea sa a fost de 91,80%, față de 88% cît prevedea planul, iar la cărămizi 100% în loc de 98%. De asemenea, s-a pornit o vastă acțiune pentru reducerea rebuturilor, ajungindu-se la țigle de la 15,74%, cît era în 1960 la 12,03% la sfîrșitul semestrului 1/1961. In atenția întregului colectiv a stat și problema rentabilizării. De la cele mai mari pierderi înregistrate pe sectorul materialelor de zidărie în 1960, s-a ajuns ca în luna iunie produsele să fie realizate sub prețul de cost, dîndu-se chiar cca. 150.000 lei beneficii. Asemenea realizări au fost posibile datorită respectării cu minuțiozitate a planului de măsuri tehmico-organizatorice întocmit pentru sprijinirea întrecerii, antrenării tuturor lucrătorilor și a secțiilor in întrecere, a creării unor condiții social-culturale din Ce în ce mai bune pentru muncitori, cit și datorită sprijinului material și tehnic acordat de D.M.Z. care prin tov. ing. Constantin Chirulescu (care a stat timp îndelungat în fabrică) a ajutat colectivul fabricii la punerea în practică a planului de măsuri. Și la „Mondial“—Lugoj s-au obținut unele realizări. Planul la materiale de zidărie a fost realizat și chiar depășit. Corelația principalilor indicatori la plan este bună pe semestrul I. Se remarcă însă, o rămânere mare în urmă la multe obiective ale planului. Astfel, sortimentul materiale de învelitori a rămas neacoperit cu cca. 1,4 milioane, din care numai țigle sunt cca. 1,2 milioane. In comparație cu „Ceramica”— Jimbolia, care a început producția sezonieră mai devreme (aprilie și mai) organizîndu-și munca pe schimburi, fabrica „Mondial”—Lugoj a început producția tîrziu, iar acum în plin sezon lucrează la unele unități doar într-un singur schimb. Mai mult, aici există o fluctuație mare de muncitori. Fabrica „Mondial“ nu găsește oameni. Așa afirmă conducerea, Insă ca să vină oameni să lucreze în fabrică, ci trebuie să aibă asigurate o hrană consistentă, o cazare bună. Din păcate, pentru crearea acestor condiții nu se preocupă nici conducerea și nici comitetul sindicatului fabricii. Sala cantinii a fost transformată și întrebuințată în alte scopuri. Motive sunt multe. Unil din ele parcă e mai plauzibil... Era și cantina o „pacoste“ pe capul unor tovarăși din fabrică. Cum s-ar zice o grijă în plus. Acum nu mai este. Sunt altele mai mari : producția nu merge bine. In fabrică nu este organizat măcar un bufet iar magazinului alimentar care deservește lucrătorii farricii îi lipsește tocmai ce indică firma , produse alimentare. Sînt lucruri care ar putea fi rezolvate simplu, prin bunăvoință și muncă. Nici activitatea cultural-educativă nu se bucură de mare atenție la „Mondial"—Lugoj. O muncă sus limită a comitetului sindicatului în această privință (în lipsa unui club) ar putea fi organizată la locurile de muncă sau în dormitoare prin convorbiri șitere de educație, scurte conferințe, răspîndirea cărții, o bună agitație vizuală etc. Toate acestea sunt și ele pîrghii de susținere a întrecerii. Cit de mult contează ■ grija pentru om, preocuparea pentru educarea lui se vede din frumoasele realizări ale colectivului de la Jimbolia. Aici, există o vie întrecere nu numai în producție, ci și pe țărâm social-cultural. Este destul de grăitor faptul că de această activitate nu se ocupă numai comitetul sindicatului. Directorul întreprinderii, tov. Ioan Schoczky și șeful contabil al fabricii, tov. Aurel Ibrișanu, în afară de faptul că sprijină temeinic buna organizare a activității cultural-sportive, ei înșiși activează, primul ca președinte al colectivului sportiv, iar cel de al doilea ca instructor voluntar IRIEZIUIL ¥IUE IMFEEIRImrE al brigăzii artistice de agitație. In acest fel activitatea sportivă cunoaște o largă dezvoltare, culorile fabricii fiind apărate cu dîrzenie de ceramișli în diverse competiții. De asemenea, pe linie culturală, la club, zeci și sute de lucrători își petrec timpul în mod cut mai plăcut, iar numărul artiștilor amatori din fabrică trece de 150. Cazarea și hrana oamenilor sunt probleme cărora li se acordă o atenție deosebită. Cele două comitete ale sindicatelor și conducerile fabricilor și-au propus să se ajute reciproc să organizeze schimburi de experiență pentru generalizarea celor mai înaintate metode de muncă. Insă, din păcate, s-a observat că unii tovarăși din conducerea fabricii „Mondial"—Lugoj au rețineri în această privință. Iată câteva fapte : printre fabricile care trebuie să devină rentabile se află și „Mondial“—Lugoj: Aici rebuturile generează cheltuieli in plus la prețul de cost, fiind cu mult mai mari decît la Jimbolia. Tovarășii de la „Ceramica“ s-au oferit să-i ajute la îmbunătățirea calității țiglelor (unde sim cele mai multe rebuturi) prin trimiterea la Lugoj a unor specialiști. Conducerea fabricii „Mondial” nu a primit să fie ajutată, afirmînd că la ei nu mai sunt probleme de rezolvat... Așa s-a procedat și în alte ocazii Ar fi timpul ca tovarășii din conducerea fabricii și a comitetului sindicatului să caute să învețe din experiența fabricilor care au rezultate mai bune. D.M.C. din D.C.M.C., trebuie să acorde un sprijin mai eficient în rezolvarea unor probleme care sînt o frînă în activitatea ceramiștilor de la „Mondial"— Luge! Dacă întrecerea socialistă nu s-a desfășurat la același nivel în ambele fabrici, apoi s-ar cuveni să amintim că această întrecere nu a fost susținută care trebuie de Consiliul regional al sindicatelor Banat. Ar fi trebuit să fie organizate întîlniri mai dese între reprezentanții celor două colective, schimburi de experiență, o bună evidență a întrecerii între cele două fabici (panoul comparativ cu rezultatele întrecerii nu a fost realizat la niciunna din fabrici) etc. Angajamentele luate de ambele colective precum și ajutorul promis de forurile tutelare, sunt garanții că întrecerea între cele două fabrici surori va atinge caracterul dorit de ajutorare în muncă, de sprijin și ajutor reciproc GIL V01CU LA FABRICA DE CIMENT COMARNIC Preocupări tehnica In afară de activitatea zilnică pentru îndeplinirea planului, sub îndrumarea cercetătorilor de la ÎNCERC, colectivul fabricii noastre a experimentat în faza de laborator, iar apoi pe cale industrială o nouă rețată de fabricare a cimentului, în compoziția căruia intră zgura de furnal ca materie primă. Această soluție se aplică în țara noastră pentru întîia oară și are drept scop să asigure o utilizare economică a zgurii de furnal, încercările efectuate până în prezent cu sprijinul ÎNCERC au dus la realizarea unui clincher cu proprietăți hidraulice superioare. Colectivul fabricii noastre este mîndru că a putut duce la îndeplinire sarcina de a stabili parametrii de funcționare pentru fabricarea noulu produs. Fier vechi pentru Hunedoara Brigăzile de muncă patriotică, conduse de Constantin Băitoiu și Ioan Biilica, au efectuat de la începutul anuului peste 1000 de ore pentru colectarea materialelor feroase. Rezultatele acestei acțiuni pe primul semestru s-au soldat cu depășirea planului de predare a fierului vechi cu peste 17.000 kg. O activitate deosebită au depus, printre alții, tovarășii Vasile Ghiauș, Gheorghe Nicolae și Vasile Piciorea. Acțiunea de colectare a fierului vechi continuă cu și mai multă însuflețire. Brigăzile de muncă patriotică au hotărît ca pină în ziua de 23 August să trimită oțelarilor hunedoreni peste, angajamente, 10.000 kg de fier vechi. Activitatea culturala Brigada artistică de agitație din fabrică desfășoară o intensă activitate de popularizare a metodelor înaintate de lucru, aplicate de fruntașii în producție, precum și lipsurile ce se mai manifestă în multe sectoare. Astfel, repertoriul brigăzii cuprinde aspecte din sectoarele de producție. Recent au fost scoase în evidență succesele dobîndite în producție de către brigăzile conduse de Ion Cercel și jutelian Oancea, brigăzi fruntașe în întrecerea socialistă. Printr-o scenetă a fost oglindită slaba preocupare a cabinetului tehnic în promovarea noului. Spectacolele brigăzii stîrnesc admirație din partea colectivului fabricii. Unii spectatori și-au exprimat părerea în caietul de impresii, dînd sugestii și solettind repetarea programului. I prezent brigada pregătește un nou repertoriu. I DOGARU și GRAITO1U corespondenți Rebuturile scad continuu Colectivul întreprinde scoaterea din uz a celor obținerea produselor de rii de prefabricate din Bo7 necorespunzătoare, intro bună calitate. Exemplu în man se străduiește să-și ducerea controlului tehnic muncă au fost formații să îndeplinească sarcinile de de calitate pe faze, pre- conduse de comuniștii plan la toți indicatorii, cum și a ridicării nivel. Astfel, bune rezultate au să îmbunătățească calitatea iul profesional al muncii reușit să obțină linia X produselor. tocilor betoniști prin în- pentru fabricarea fișiilor Un prim succes a fost ființarea cursurilor de cu goluri, unde lucrează obținut in privința redu minim tehnic. De aseme membrii de partid Nioocerii rebuturilor cu ech nea, laboratorul a con lac Irimia și Teodor UsGO"o fată de procentul adtribuit la îmbunătățirea vat , la pista exterioară mii. Reclamațiile au scă- calității produselor prin pentru turnarea panourilor simțitor în serie- stabilirea de rețete coreslor mari s-a evidențiat strut I. Aceste rezultate purzătoare de dozare a formația comunistului Ion se datoresc măsurilor tel- materialelor la prepararea Ciobanu, care în ultimele inco-organizatorice apli betoanelor, sunt d,t nici care în această perioadă întrecerea socialistă, orre în procesul de producție,ganizatâ între formațiile but- Printre cele cu o deose de lucru de aceeași spebită eficientă, se remarcă clalitate, a avut un rol UMbIAMIIN NIUA verificarea tiparelor și hotăritor în lupta pentru corespondenta în toate unitățile din sector, și la Fabrica de prefabricate din Roman, mașinile moderne, de mare productivitate, ușurează mult eforturile fizice ale muncitorilor. Folosindu-se mașina electrică de sudură prin puncte, (în fotografia noastră) se obțin însemnate economii de firmă și crește substanțial productivitatea muncii.