Constructorul, iulie 1961 (Anul 13, nr. 599-603)

1961-07-22 / nr. 602

nsmmm toate tarile, innîțiva ? ctteva observari privind proiectarea locuintelor arh. MIRCEA MOROIANU din Inspecția de Stat în construcții-C.S.C.A.S. Potrivit sarcinii trasate de Congresul a­­lll-lea al Partidului Munci­toresc Român, proiectanții și constructorii noștri sînt chemați să realizeze an de an un volum mai mare de locuințe pentru oamenii muncii. Aceste locuințe trebuie să fie din ce în ce mai bune, mai frumoase, mai repede executate și mai ieftine — și, în același timp, să beneficieze de toate dotările­­ edilitare, sociale și de deservire corespunzătoare cerințelor locatarilor, iar prin arhitectura lor să contribuie la înfrumusețarea orașelor, formând an­sambluri urbanistice reușite. Inspecția de Stat în construcții, din cadrul Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistemati­zare, a analizat, în cursul primului semestru al anului curent, felul în care sînt proiectate, executate , și se comportă o serie de locuințe din Ca­pitală și din diferite orașe și centre muncitorești ale țării. Constatările făcute au scos în relief progresele de netăgăduit înregistrate atît de proiectanți cît și de constructori, care au înțeles însemnătatea sarcinii tra­sate de partid și au trecut cu elan­­ la îndeplinirea ei. Aceste realizări ale proiectanților și constructorilor de locuințe sunt îndeobște bine cunoscute. Pe de altă parte în coloanele ziarului „Con­structorul“, pe baza materialului pus la dispoziție de Inspecția de Stat în construcții, s-a insistat în repetate rînduri și asupra lipsurilor din unele proiecte, care micșorează confortul lo­cuințelor, precum și asupra cazurilor de execuție necorespunzătoare a fi­nisajelor. In schimb, proiectanților pentru buna preocupare a rezolvare­a problemelor de sistematizare și a celor de plastică a fațadelor a fost mai puțin dezbătută, deși de­ rezol­­va­rea lor depind în cea mai mare parte atît aspectul întregului ansam­­blu de locuințe în cauză, cît și con­fortul oferit locatarilor. Pentru acest motiv, în cele ce urmează vor fi expuse cîteva observații asupra felu­lui cum sînt uneori tratate și rezol­vate aceste două probleme cu convingerea că proiectanții și organe­le locale de avizare vor trage învă­țăminte folositoare pentru îmbunătă­țirea muncii în continuare. O constatare îmbucurătoare este aceea că în ultima vreme, amplasa­rea blocurilor de locuințe­­ a fost rezultatul unor studii de sistemati­zare corespunzătoare, care­­ au per­mis să se obțină multe realizări me­ritorii. In acest sens, trebuie citate marile ansambluri urbanistice create la Bacău, Ploiești, Baia Mare, Reșița și în multe alte părți. Concomitent, acolo unde proiectanții au înțeles just rolul detaliilor de sistematizare, exis­tența acestora a permis nu numai asi­­gurarea amplasamentelor pentru blocu­rile ce se atacă în anul curent, ci și creare­a unei rezerve pentru­ cele ce se vor executa în anii următori. Asemenea rezultate s-au înregistrat, de pildă la Oradea, unde în mo­mentul de Mă sînt pregătite și­­ avi­zate amplasamente pentru cca. 750 apartamente, precum și într-o serie de orașe din regiunea București. Tre­buie să arătăm însă, că există_ Și cazuri cînd proiectanții au conside­rat că studiile legale de amplasa­­ment devin necesare numai cîrn­d suni în legătură cu un număr mai mare de blocuri. Pentru acest motiv, ei nu le-au mai întocmit cînd a fost vorba de blocuri izolate, deși caracteristicile terenurilor alese ridicau unele . Proble­me speciale de a­liniere­­ de înălțime și de grupare a clădirilor, a căror ■rezolvare nu putea fi făcută în mod arbitrar. Astfel, la Rm. Vîlcea, Cîmpulung, Tg. Jiu etc. și recent la Tîrgoviște, Tg. Mureș, Moreni au fost ampla­sate cîte 1—2 blocuri izolate, fie pe străzi principale, fie la încruci­șări de artere de circulație sau în vecinătatea unor construcții impor­tante, fără să existe detaliile legate de sistematizare și, deci, fără să se țină seama de toate condițiile te­renului; uneori, ceea ce este și mai grav, soluția greșită­ adoptată în amplasare duce la crearea unor noi servituți urbanistice, care puteau fi evitate. Un exemplu al utilității detaliilor de sistematizare, chiar cînd este v­or­­ba de amplasarea a numai 1-2 clă­diri, îl oferă blocul din colțul stră­zilor Pușkin și Rakocsi din Satu Mare, căruia inițial amplasamentul i-a fost fixat în grabă „la fața lo­cului“, și numai la intervenția In­specției de Stat în construcții, lucră­rile — aflate în fază incipientă — au fost sistate, în vederea precizării detaliului de sistematizare a zonei respective. Putem spune că rezultatele au întrecut așteptările, întrucît, în pri­mul rînd, s-a schimbat alinierea clădirii, prin corectarea traseului străzii secundare, mărindu-se cores­punzător și lungimea frontului fața­dei — ceea ce a permis o mai bună rezolvare funcțională a apartamen­telor; în al doilea rînd, s-a determi­nat Și amplasarea simetrică a unui bloc de cealaltă parte a străzii Se­cundare — bloc care va fi ușor de realizat, deoarece necesită un volum mic de demolări și, in plus, va fi alimentat cu căldură din centrala termică de la subsolul primului bloc, dimensionată în consecință; în al treilea rînd, studiul­­ făcut a condus­­ crearea unui accent pe colțurile celor două blocuri, prin adăugarea unui etaj parțial — ceea ce a sporit numărul apartamentelor, a realizat o mai bună folosire a terenului și, în același timp, a ușurat încadrarea devizului în prețul plafon. Rolul detaliilor de sistematizare este și acela de a preciza și ampla­sa spațiile comerciale și de deservire ale noilor cartiere. Sînt însă destul de multe cazurile cînd au fost con­struite ansambluri mari, fără să se prevadă magazine, deși ele lipseau și în zona înconjurătoare de locuințe existente. Uneori, această lipsă mai putut fi corectată cu întîrziere­­a prin prevederea spațiilor comerciale la parterul ultimului bloc care mai rămăsese de executat — așa cum s-a întîmplat recent la Baia Mare (cartierul Progresul) și la Timișoara (cartierul realizat de-a lungul stră­zii Eroilor). In schimb la Tîrgu Mu­reș, cvartalul Libertății, conținând cca. 420 apartamente, a rămas fără spații comerciale, deși acestea puteau fi prevăzute măcar în blocul atacat în 1961, pentru remedierea acestei situații, care nu poate dăinui, orga­nele locale studiază acum demolarea unor clădiri existente, în bună stare, din cadrul cvartalului, spre a ampla­sa în locul lor un bloc cu magazine. Se trage, deci, concluzia că felul greșit în care uneori au fost ampla­sate noile construcții, și în special blocurile de locuințe, constituie o ex­periență negativă plină de învăță­minte — mai ales că, după cum am arătat, urmările greșelilor rămîn mul­tă vreme vizibile și uneori nici nu mai pot fi înlăturate. Pentru acest motiv se impune ca D.S.A.P.C.-urile să acorde pe viitor o deosebită aten­ție propunerii amplasamentelor și în­tocmirii la timp, în acest scop, a studiilor legate de sistematizare. Am subliniat sarcina arhitecților proiectanți de a realiza clădiri fru­moase, încadrate în ansamblul uz­ (Continuare în pag. 3-a) FRONT DE LUCRU PENTRU IARNĂ Recent, au fost trasate blocurile unui cvartal de 247 apartamente pe str. Zmeurei din Pitești, un bloc și o piață alimentară în Cîmpulung- Muscel. Luna aceasta, în Pitești vor mai începe lucrările de organizare a șantierelor la o fabrică de produse lactate și la un cvartal din vecinătatea gării , vor fi atacate noi blocuri în orașele Cîmpulung-Muscel (cca. 150 apartamente) și Rîmnicu Vilcea. Aceste construcții vor asigura, în iarnă, front de lucru pentru echi­pele de finisori de la T.R.C.­Argeș. uccese deosebi­te P­rimul semestru al anului cu­rent, colectivul întreprinderii de prefabricate din Brașov s-a încheiat cu succese deosebite. Planul pro­ducției globale a fost realizat în proporție de 115% iar cel al pro­ducției matifă — 108%. Planul fizic a fost realizat în proporție de 100,1%. La principalele sortimente de plan — panouri mari pentru locuințe și stâlpi electrici precom­­p trimațid — planul a fost realizat în proporție de 110% și respectiv 130%. In realizarea succeselor de mai sus s-au evidențiat: brigada de fierar-betoniști condusă de Moise Dumitrescu I, brigăzile de betoniști conduse de V. Șipoș, Iuliu Panu, M. Gusbeth și alții. ing. I. MOICEANU corespondent Anul XIII nr 602 ★ 1 pagini 25 Pani ★ Sîmbată 22 iulie 1961 S-a schimbat ceva in fabrică... Coșurile înalte fumegă mereu, cele șase cuptoare rotative produc ca și seri­ alaltăieri. Și totuși, peisajul o­­bișnuit s-a schimbat. Elemente ine­dite vin la tot pasul să sublinieze im­presia aceasta. Fabrica a devenit un adevărat șantier. Estacadele pe care vor odihni virolele viitorului cuptor nr. 7 abia au fost dezbrăcate de schele. La omogenizatorul de pastă sau la mori și urcind pe panglica de oțel a căii ferate înguste pină sus, la cariera de calcar, vezi că totul poartă pecetea noului, a șantierului, a dez­voltării fabricii. Și nu-i decit un an de cînd con­structorii de la Trustul nr. 5 — Bra­șov au poposit la Bicaz să dea viață prevederilor partidului, pentru mări­rea capacității de producție a fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea“. Dar oamenii nu se mai miră cînd un nou obiectiv se înalță falnic către înălțimile Bicazului. Ieri... Sunt noțiuni cărora neobosiții constructori le-au dat alte semnifica­ții, concretizate in straiele noi și min­dre pe care le-a îmbrăcat fabrica. Ieri, tot ceea ce s-a adăugat peisaju­lui industrial al acestor plaiuri era numai proiecte în mape. Oamenii a­­ceștia harnici, cu modestia adinc În­tipărită în caracterul lor, au muncit cu pasiune și perseverență pentru ca ceea ce se înfăptuiește astăzi la Bi­caz să fie pe potriva epocii ai cărei constructori sunt. La drept vorbind, poți umbla cu luminarea după omul care să se bată cu pumnul in piept și să spună: „Eu am făcut...!“. Eroism? Da, eroism de fiecare zi, pentru că eroism înseamnă a executa până la această oră 77% din planul anual la lucrările de dezvoltare a fabricii și 87% la cele de la cariera de calcar. După cum tot cu același calificativ se pot cataloga eforturile constructorilor, in frunte cu comuniștii, de a scurta cu aproape patru luni și jumătate durata de execuție a drumului de acces de la noua carieră, ce urcă pină la cota 780 m. Nu e un secret pentru nimeni că sufletul întregii activități, animatorii succeselor sunt comuniștii. Cînd se vor încheia lucrările de dezvoltare a fabricii, de bună seamă că in rapor­tul de activitate se vor afla la loc de onoare și numele constructorilor din brigăzile comuniștilor Ivan Revorceac, Simion Grosu, Ivan Cazacenco, Iosif Haidu, Simion Olteanu, numele viito­rului inginer Nistor Nițu, al secreta­rului organizației de partid — Vasile Ianculescu sau al președintelui co­mitetului sindicatului — Constantin Manu. Iar jos, va semna modest, ca o obligație de serviciu, bunul orga­nizator al producției pe șantier — in­ginerul Nicolae Zim­oveanu. Pină la finele acestei noi pagini din istoria fabricii de ciment din Bicaz și a Trustului nr. 5, mai e puțină vreme. Deocamdată se muncește cu spor, spre atingerea țelului dorit, la noua linie tehnologică, cu toate ane­xele sale. In timp ce lucrătorii de la I.C.S.I.M. au început montajul insta­lațiilor la cuptorul nr. 7, constructorii înaintează cu lucrările la uscătorul de zgură și morile de pastă, unde se toarnă planșeul la acoperiș, grăbind și executarea pardoselilor, pentru a asigura front deschis instalatorilor. Oamenii, in luptă cu timpul, se în­trec la toate obiectele. La omogeni­zatorul de pastă (unde I.P.C.M.C. a adoptat o soluție tehnică interesantă, de a ridica construcția cu 6 m pe stâlpi de beton, pentru a nu stînjeni circulația) lucrările avansează mereu. De pe acum, la planul operativ s-au adăugat noi coordonate. Pe calea fe­rată îngustă — executată în proporție de 90% — ce deservește noua stație de preconcasare (prin care se asigură un flux tehnologic in trepte) circulă locomotive de încercare. Pe traseul C.F.I., stațiile Tașca și Neagra sunt aproape gata. Sus, la ultima platfor­mă a cotei 780, se face deschiderea frontului de exploatare a materiilor prime, care va permite aprovizionarea masivă a fabricii. Iată, așa­dar, elemente noi la a­­ceastă fabrică-șantier. Coșurile fume­gă, cuptoarele produc. Și totuși, pei­sajul obișnuit s-a schimbat la Bicaz. EUGEN BRADEA Caietele de fum ce ies pe coșu­rile înalte și se învălătucesc în aer arată că cuptoarele merg din plin. Pentru clincher e nevoie de pastă, pentru pastă e nevoie de materii prime ș.a.m.d. E un întreg lanț, care nu are insă voie să aibă nici o zală slabă, deoarece orice mică ruptură perturbează întreg procesul tehnologic. La fabrica „Cimentul păcii“-Medgidia proce­sul tehnologic e pus la punct, nici o sală nu e slabă. Incepînd de la extracția materiei prime și pină la ambalarea cimentului, fiecare fază e bine organizată. Rezultatele înre­gistrate in primul semestru, cînd au fost produse peste plan mai mult de 6000 de tone de ciment, lucrînd totodată cu indici ridicați la utilaje, cînd toate secțiile și-au depășit planul confirmă acest lu­cru. Fotografia înfățișează un as­pect din procesul tehnologic: exca­vatorul încarcă vagonetele care vor duce materia pină la conca­­soare. ARHITECȚI-PROMOȚIA ’61 De curând și-a susținut proiec­tele de diplomă o nouă promoție de absolvenți ai institutului de arhi­tectură „Ion Mincu“ din Capitală. De menționat că majoritatea lucră­rilor elaborate de tinerii arhitecți au abordat teme actuale, legate de cons­trucția socialismului în țara noastră: sistematizări de ansamble de locuin­țe și centre muncitorești (mi­­croraionul Drumul Taberei — Bucu­rești, centrul orașelor Botoșani, Câmpulung Moldovenesc), teatre, școli, magazine, biblioteci ș.a. Apreciate au fost îndeosebi proiec­tele susținute de candidații de par­tid Ion Lucăcel (ansamblul sportiv Dealul Piscului-București), Cornel Dumitrescu (teatru ambulant), pre­cum și cele ale lui Veronica Perju (institutul politehnic Galați), Ro­dica Hurdubețiu (Biblioteca centrală din Piața Victoriei) ș. a. Îmbrățișările, felicitările de pe să­lile institutului sînt împletite cu dis­cuțiile legate de activitatea viitoare a proaspeților arhitecți. Vor lua dru­mul marilor șantiere ale țării, vor lua drumul atelierelor de proiectare ale D.S.A.P.C.-urilor. S-au manifestat și unele preferințe: Veronica Perju a solicitat să fie repartizată la T.B.C.L.-Galați, Adrian Migdală — la D.S.A.P.C.-Bacău, Doina Farcaș — la D.S.A.P.C.-Brașov ș.a.m.d. Urăm noilor arhitecți succes în frumoasa lor activitate, pusă în sluj­ba construirii socialismului în țara noastră. V. ION corespondent Cornel Dumitrescu, Rodica Hurdubețiu,Veronica Perju și Ion Lucăcel La capătul semestrului , Organizațiile de construcții-mon­­taj din sistemul G.S.C.A.S., al diferi­telor ministere și departamente pre­cum și al sfaturilor populare au rea­lizat în primul semestru din 1961, în cadrul planului de investiții, un important volum de lucrări pentru dezvoltarea economiei naționale, pen­tru îmbunătățirea condițiilor de trai ale celor ce muncesc. In condițiile favorabile create de cunoașterea din vreme­a sarcinilor de plan, de imbunătățirea asigurării tehnico-materiale a șantierelor, colec­tivele de constructori, montori, ins­talatori, valorificind experiența ani­lor trecuți și promovînd cu curaj metodele și procedeele avansate de organizare și execuție, au desfășurat larg întrecerea socialistă, reușind să-și îndeplinească o bună parte din angajamentele anuale luate în cins­tea celei de a 40-a aniversări a par­tidului. Totodată, realizarea planului a fost influențată în mod negativ de unele deficiențe organizatorice ale unită­ților de execuție, de lipsa temporară a unor materiale (cărămizi, unele materiale de instalații), de primirea cu întîrziere a unor documentații. Iată cum se prezintă, la capătul primului semestru, situația realizării planului valoric de construcții-montaj (forțe proprii) în cîteva sectoare principale de execuție : DIRECȚIA GENERALĂ A CONSTRUCȚIILOR DIN C.S.C.A.S.—D.C.M.C. DIRECȚIA GENERALĂ DE CONSTRUCȚII-MONTAJ PENTRU UZINE CHIMICE ȘI RAFINĂRII DIN M.I.P.C. DIRECȚIA GENERALĂ DE CONSTRUCȚII-MONTAJ A SFATULUI POPULAR AL CAPITALEI ,față de planul pe sem. 1 % din pla­nul pe 1961 Trustul de construc­ii nr. 1—București 110,9 56,0 Trustul de construcții nr. 5—Brașov­­ 104,1­42,6 întreprinderea de construcții nr. 6—Craiova 101,4 44,4 Intreprinderea-șantier de construcții litoral-Constan­a 143,6 70,5 întreprinderea de construcții orășenești-Galați 92,7 28,2 întreprinderea de construcții locuințe-București 94,1 36,2 Trustul de instalații-m­ontaj nr. 21-București 104,7 47,1 Intreprinderea de izolații nr. 3-București 89,1 44,0 Total D.G.C. 106,5 47,4 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Onești 102,0 44,2 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Săvinești 91,6 47,9 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Chiscani 95,6 87,4 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Govora 94,3 60,4 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Brazi 106,8 72,7 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Suceava 99,0 41,2 Intreprinderea-șantier de construcții hidrotehnice Tulcea 98,4 40,7 întreprinderea de construcții-montaj Cluj 110,2 48,9 întreprinderea de construcții-montaj București 102,0 64,3 întreprinderea de montaj București 101,3 45,4 întreprinderea de instalații București 99,3 50,8 Total D.G.C.M.U.C.R. 101,2 51.0 întreprinderea de construcții-montaj nr. 1 111,9 48.4 întreprinderea de construcții-monta­j nr. 2 113,9 473­ întreprinderea de construcții-montaj nr. 3 105,2 55,3 întreprinderea de construcții-montaj nr. 4 105,4 50,2 întreprinderea de construcții-montaj nr. 5 105,7 52.6 (întreprinderea de construcții-montaj nr. 6 105,5 51.9) întreprinderea de construcții hidrotehnice și foraje 104,8 48.6 întreprinderea de instalații-montaj nr. 1 92,1 46.4 (întreprinderea de instalații-montaj nr. 2 101,5 49.2) întreprinderea de drumuri și poduri 94,9 47.4 Total D.G.C,M B. 104,6 49.8 Viața nouă a unui oraș vechi / Baia Mare, veche așezare­­ minieră la poalele munților­­ Gutăiului, are o istorie­­ veche ce se pierde în ne­­­gura vremurilor îndepărtate. Y Dar această istorie are două­­ etape ce se deosebesc una­­ de alta ca albul de negru.­­ Prima, este etapa cînd ora­­­­șul nu era cunoscut de­­ burghezie decit în măsura d­in care-i furniza aurul ne-­­cesar plăcerilor fără mar­­i­gini. Băștinașii, acei care­­ scormoneau măruntaiele Gu­r­tăiului pentru a-i scoate bo­­­­gățiile, trăiau în cea mai­­ neagră mizerie. Lupta cu­­ muntele, cu foamea, cu fri­­­­gul și, primăvara și în tim­­­pul ploilor, cu apele învol­­i­burate ale Săsarului care a ieșit din matcă înghițea co­­­­libele oropsiților soartei, era­­ tot de ce aveau parte băi- C mărenii. Atunci cînd sătui­­ de mizerie își cereau drep­­­­tul la o viață mai bună,­­ stăpînirea își amintea de l­a cei ce trudeau in f­undul­­ pămîntului pentru ea și le­­ trimitea citeva companii de 11 jandarmi cu ranițele pline le gloanțe pentru a le îm­părți in loc de piine. Dar întunericul s-a risipit. Pe meleagurile băimărene a răsărit soarele, soarele so­cialismului, al libertății. Sub razele lui dătătoare de viață, oamenii s-au dez­morțit, au prins puteri noi și au început să-și clădeas­că alte rosturi, pe potriva vremurilor noastre. O dată cu aceasta a început cea de a doua etapă a istoriei Băii Mari. Orașul, copil viguros al socialismului, a început să crească puternic și semeț ca și crestele munților ce-i stau de strajă. Palate min­ime, cum numai in basme cunoscuseră băimărenii, stră­juiesc astăzi străzile asfal­tate, luminate noaptea fe­eric de lămpile fluorescen­te. In numai cîțiva ani, con­structorii băimăreni au înăl­țat blocuri cu o suprafață locuibilă aproape egală cu cea construită în zeci și zeci de ani­ înainte. Compa­rația se poate face numai în ceea ce privește spațiul, fiindcă in privința confor­tului este deosebirea dintre palat și bojdeucă. Casele mici, igrasioase, fără băi, cu încălzire cu sobe de tuci — cele mai răsărite cu tera­cotă — sunt înlocuite de cvartalele noi: Piața Victo­riei, I. V. Stalin, cu blocuri mari (4—6 etaje), moderne, cu fațade ce sclipesc ca aurul munților, încălzire centrală, străzi asfaltate, parcuri. Priviți fotografiile de jos. In ele se oglindește mina-Pe locuri unde erau citeva bojdeuci igrasioase și mai­dane pline de ciulini, con­structorii băimăreni, de la T.B.C. — Maramureș, au ridicat în numai trei ani noul centru al orașului : Piața Victoriei. In fotogra­fia din stingă, unul din blocurile care închid latura de nord a pieții, mijloc: o stradă nouă in aceeași pla­nat viața nouă a Băii Mari.­­ In aceste „palate“ stau acum cei ce scormonesc * 1 * * * S muntele pentru a-i scoate la lumină bogățiile. La, acei cărora burghezia și moșie­­rimea le rezervaseră doar foamea, mizeria, gloanțe și închisori. E intr-adevăr o viață nouă care merită tră­ită din plin, dar trăită așa cum ne învață partidul: în luptă și muncă neîncetată pentru mai bine, soarele comunismului pentru­­ care va fi și mai strălucitor. ță, in fund se văd blocuri noi în construcție, dreapta, noul hotel la care echipele de constructori ale lui Ion Orosz, zugrav, Ion Pustai, Iosif Viland, Anton Lieb,­i tencuitori, Ludovic Vigh, instalator și altele fac ulti­mele finisaje pentru ca la 23 August hotelul să fie dat in folosință. 1 Consfătuire între constructori și locatari Comitetul orășenesc P.M.R.- Bucu­rești și Sfatul popular al Capitalei urmăresc și sprijină îndeaproape re­alizarea sarcinii trasate de partid, cu privire la îmbunătățirea calității lo­cuințelor ce se construiesc pentru oa­menii muncii. Miercuri dimineață, la sediul Comi­tetului orășenesc de partid a avut loc o ședință la care au participat di­rectorii și secretarii organizațiilor de bază din întreprinderile de execuție ale D.G.C.M.­București, din între­prinderile de administrație locativă, președinți de comitete de bloc, ad­ministratori de cvartale, secretari ai organizațiilor de bază pe cartiere, responsabili de grupe de partid pe blocuri. In lumina unor sezisări pri­mite de la oamenii muncii și a con­statărilor făcute pe teren în ultima vreme, au fost scoase în evidență o serie de progrese în ce privește ca­litatea construcțiilor și, totodată, au fost analizate rămînerile în urmă pe unele șantiere și cauzele care au dus la defecțiuni. S-a hotărît, printre altele, să se constituie pe fiecare raion al Capi­talei cîte un colectiv obștesc, care să viziteze toate blocurile date în fo­losință în ultimul timp, să constate deficiențele și, împreună cu construc­torii, să stabilească măsurile și ter­menele de remediere. Se dezvoltă orașul Bicaz Săptămîna trecută, la Bicaz s-a deschis șantierul unui nou cvartal de locuințe, care constituie prima etapă a sistematizării orașului. In prezent au fost atacate 2 blocuri din centru, unde se execută, paralel cu lucrările de organizare, săpături și turnări de betoane la fundații. Până la sfîrșitul anului se prevede construirea a 8 blocuri P+3, cu 24 și 36 apartamente, unele cu maga­zine la parter. Pentru a accelera execuția lucrări­lor la acest ansamblu de locuințe, constructorii grupului de șantiere ai Trustului nr. 5 — Brașov au adop­tat metoda de lucru în lanț, iar șan­tierul a fost dotat cu utilaje de mare productivitate.

Next