Constructorul, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 49-52)

1971-12-04 / nr. 49

■•W Nivelul dotării tehnice, can­­tatea și varietatea produselor, ordinea și disciplina care domnesc aici fac să crezi ci te afli Intr-o veche unitate Industrială. E vorba însă de atelierul de confecții metalice al între­prinderii de construcții agrozootehnice-București, unde se­ execută dispo­zitive unicate de mică mecanizare, tîmplarie din tablă ambutisată, diverse tipare metalice și o gamă variată de alte produse.­­Printre succesele colecti­vului se înscrie și realizarea unei spălătorii mecanice de rufe, pusă la dispo­ziția gospodarilor întreprinderii bucureștene.­ Atelierul nu este numai o puternică bază de producție, ci și o adevărată pepinieră de cadre. Sub îndru­marea experimentaților șefi de echipă Isidor Silvă­șan­u, Ștefan Stana, Constan­tin Diaconu, a lăcătușilor Ioan Toth, Dumitru Sever și a altor meseriași de marcă s-au calificat alți 61 de tineri, iar în prezent alți 32 sunt ajutați să deprindă meseriile de sudor și de lăcătuș. Acum se termină lucrul la ulti­mele comenzi din planul pe 1971 , cu toate că sarcinile au crescut cu circa 590 de tone față de anul trecut, ing. Alex. Weinberger, șeful atelierului, pre­conizează că ele vor fi îndeplinite zilele acestea. . In fotografie : finisarea unui buncăr metalic de 19,5x3 m, destinat șanti­erului fabricii de nutrețuri concentrate de la Titu. (Text șl foto : Nicolae MEDIANU) „Sub medie” -dar de ce sub plan? In cadrul programului de dez­voltare economică multilaterală a țării, de îmbunătățire necontenită a condițiilor de trai a oamenilor muncii, sarcini de mare răspun­dere revin organizațiilor de con­strucții ale consiliilor populare ju­dețene și al municipiului Bucu­rești, cărora pentru 1971 li s-a în­credințat realizarea unui plan de construcții-montaj de peste 5 mi­liarde de lei. Cu baze de producție tot mai bine puse la punct, îmbunătățin­­du-și necontenit organizarea pro­ducției și a muncii, adoptînd cu succes o seamă de tehnologii mo­derne de mare eficiență economică, în primele 10 luni ale acestui an organizațiile locale de execuție au realizat 80,7% din planul valoric­i­fm pe 1971, inălțînd numeroase obiective industriale, clădiri so­­cial-culturale, blocuri insumînd aproape 50 000 de apartamente, care dau o înfățișare tot mai stră­lucitoare așezărilor patriei. Printre cele 24 de unități care se înscriu cu realizări valorice peste medie se numără trusturile și întreprin­derile consiliilor populare județene Neamț, Maramureș, Sibiu, Hune­doara, Constanța, Bihor—sub medie situîndu-se cele ale județelor Te­leorman, Arad, Dolj, Satu Mare, Dîmbovița, Olt, ca și D.G.C.M.­­București. Dacă în general vorbind, reali­zările valorice se prezintă la un nivel ridicat, în ceea ce privește respectarea termenelor de punere în funcțiune a unor importante o­­biective din sectoarele de gospo­dărie locală, industrie locală ș.a. se înregistrează serioase rămîneri în urmă : alimentarea cu apă a orașului Arad, sursa nouă pentru alimentarea cu apă a orașului Slatina, fabricile de var din jude­țele Sibiu și Buzău, 140 ha de ia­zuri pentru pește în județul Ga­lați ș.a. n-au fost predate la timp. In aceeași ordine de idei, se cu­vine a se menționa că încă de anul trecut mai sînt restante 62 de capacități și obiective, ce n-au fost puse în funcțiune nici pînâ acum ! Și în ceea ce privește construc­țiile de locuințe din fonduri cen­tralizate, situația nu­­ se prezintă la un nivel satisfăcător î pentru ultimele două luni ale anului au mai rămas de predat peste 16 000 de apartamente, cifră globală care nu spune încă totul despre dina­mica prezentării la recepție a lo­cuințelor. Dacă întreprinderea ju­dețului Neamț­­ a izbutit, bunăoară, să predea peste sarcina anuală 55 de apartamente, dacă întreprin­derile județelor Sibiu, Vilcea, Te­leorman sunt pe punctul de a-și îndeplini încă de pe acum planul fizic pe 1971 la locuințe, în unele Teodor GRUIANU (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA 1 Gazeta editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții ■ ' ' ,V; AÍ* 'j„, , Z­i »ișĂ ’ . ;i­­ ;} ;:'y *­ . ' «am» * A­nul XXIII simbriá 4 decembrie 1971 Redacția și administra­ția : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19­21—15.10.92 „CINCINALUL CĂUTAȚII înseamnă, pentru industria o largă diversificare și modernizare a produselor Ne apropiem de sfîrșitul primu­lui an al noului cincinal, des­pre care tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU spunea că trebuie să asigure „ridicarea la un nivel su­perior a întregii economii naționa­le, atît ca potențial, dar mai ales din punct de vedere calitativ“. In perioada 1971—1975 se pre­vede, pentru industria materia­lelor de construcții, o dezvol­tare armonioasă și echilibrată în contextul avîntului economic ge­neral al țării, ținînd seama de strînsa legătură ce există între dezvoltarea acestei ramuri și accelerarea ritmului investițiilor, satisfacerea cererilor crescînde ale populației și sporirea volu­mului de produse oferite la ex­port. Față de ritmul mediu anual de creștere a producției globale pe an­samblul ramurii materialelor de construcții, pe care Directivele Con­gresului al X-lea al P.C.R. îl esti­mau la 12—13%, unitățile Ministe­rului Industriei Materialelor de Construcții vor trebui să realizeze în 1975 — potrivit prevederilor Legii planului ducție de peste cincinal — o­pro­2 ori mai mare decât în 1970, atingînd astfel un ritm mediu anual de creștere de peste 17%. Concomitent cu creșterea rapidă a producției, o atenție deosebită se va acorda diversificării ei, pen­tru realizarea de materiale și ele­mente noi de construcții, cu un grad înalt de eficiență tehnică și economică — obiectiv esențial pen­tru industria materialelor de con­strucții și determinant pentru in- ing. Valeriu CRISTESCU adjunct al ministrului industriei materialelor de construcții dustrializarea construcțiilor. Numărul sortimentelor noi de materiale de construcții, care în cin­cinalul trecut a fost de peste 100, în perioada 1971­­-1975 va trebui să reprezinte peste 400, grupate pe 80 de produse noi pentru construcții. Un accent deosebit va fi pus pe fabricarea materialelor cu caracteri­stici tehnice superioare, cu greutate redusă, cu un grad înalt de prelu­crare și finisare și cu calități este­tice la nivelul cerințelor actuale; se va promova producția de elemen­te combinate din diferite materiale asociate, cu calități termoizolatoare ridicate, care să poată fi utilizate direct în construcție, fără altă pre­lucrare pe șantier.­­ Diversificarea producției cuprinde toate subramurile industriei mate­rialelor de construcții. Astfel, în industria lianților se vor realiza cimenturi cu rezistențe inițiale și finale mari, superioare celor ob­ținute pînă acum, var măcinat și hidratat etc.; în industria azboci­mentului — plăci plane și ondulate de dimensiuni mari, simple sau colorate, piese speciale din azboci­ment — jgheaburi, burlane, piese de racordare la acoperișuri etc. In industria ceramică se lărgește gama de produse mai eficiente — blocuri cu goluri de dimensiuni mari și corpuri ceramice, din care se vor realiza zidării mai ușoare, panouri prefabricate pentru pereți și fîșii prefabricate pentru planșee. De asemenea, se vor produce noi sortimente de ceramică fină pentru placarea pereților și pentru pardo­seli, în industria prefabricatelor, un loc important în procesul de diver­sificare îl ocupă noile tipuri de prefabricate din beton armat și precomprimat cu un înalt grad de finisare ; se urmărește, de aseme­nea, realizarea unor sortimente de elemente prefabricate ușoare din beton armat pentru sectorul agro­zootehnic și clădiri în mediul ru­ral, care vor fi utilizate în special pentru înlocuirea lemnului la astfel de construcții. Gama materialelor hidro și termoizolatoare va fi îmbo­gățită cu împîslituri din fibre de sticlă bitumate asociate cu folii de aluminiu, plăci din fibre minerale aglomerate cu lianți sintetici. Un accent deosebit se va pune pe dez­voltarea producției de materiale pe bază de­­ mase plastice, care va a­­junge o importantă subramură industriei materialelor de construc­­­ții. Programul prevede obținerea de noi sortimente de materiale pen­­­­tru pardoseli (covoare, plăci din PVC), tapete, plăci ușoare de acope­riș, țevi diferite, folii etc. Prin realizarea măsurilor între­prinse pe baza programului aprobat de conducerea de partid și de stat, ponderea produselor noi diversifica­te va ajunge, in anul 1975, la cca. 27% din totalul producției. Atît noile produse, cit și produse­le tradiționale trebuie realizate la parametri calitativi îmbunătățiți. La majoritatea produselor pentru care sunt prevăzute clase de calitate, ponderea celor de calitate superioa­ră va depăși 80—90%. O deosebită atenție acordăm asi­gurării de produse competitive și­­ de calitate superioară pentru export.. Volumul exportului de materiale de construcții va crește în cincinal de peste 3 ori, îmbunat­ățindu-se toto­dată structura fondului de mărfuri exportate, prin creșterea ponderii produselor cu un grad ridicat de prelucrare. Partidul și statul nostru pun în fața tuturor sectoarelor economiei naționale esențială a problema de importanță îmbunătățirii calității produselor, ca o latură hotărîtoare a procesului de producție, a moder­nizării și progresului industriei noa­stre. „Ridicarea calității produselor, — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — realizarea de pro­duse cu caracteristici tehnico-func­­ționale superioare trebuie să consti­tuie o preocupare de prim ordin, una din sarcinile de cea mai mare insemnătate ale ministerelor și cen­tralelor industriale, ale unităților e­­conomice, ale tuturor muncitorilor, tehnicienilor și specialiștilor din in­dustria noastră socialistă“. Analizînd în lumina acestei sar­cini situația actuală, trebuie să re­cunoaștem că nu totdeauna și nu toate materialele produse de unită­țile ministerului au fost la nivelul exigențelor consumatorilor. Acțiuni­le întreprinse pentru îmbunătățirea calității materialelor, la care s-au adăugat măsurile organizatorice lua­te pentru­ întărirea controlului cali­tății au contribuit la reducerea unor astfel de cazuri, dar încă nu la eli­minarea lor. Trebuie, de aceea, mo­bilizate toate forțele pentru îmbu­nătățirea calității materialelor și e­­lementelor de construcții și pentru realizarea de noi sortimente cu ca­­racteristici superioare, pe care le așteaptă constructorii de la noi. Este o problemă de înaltă responsa­bilitate civică și profesională, în re­zolvarea căreia trebuie să se mani­feste din plin conștiința socialistă a fiecărui muncitor, maistru, tehnici­an, inginer din întreprinderi, a fie­cărui cercetător și proiectant, a a­­paratului centralelor industriale și al ministerului. Avînd în vedere potențialul de care dispunem și bazați pe rezulta­tele și experiența dobîndită în acti­vitatea desfășurată pînă în prezent, prin eforturile neprecupețite ale tu­turor lucrătorilor din întreprinderi, centrale industriale, institute de proiectări și cercetări și din admi­nistrația centrală a ministerului, sarcinile mobilizatoare cu care este confruntat ministerul nostru în ac­tualul cincinal vor fi realizate și de­pășite. Dinamica producției globale în industria materialelor de construcții, în cincinalul 1971 -1975 . MILIARDE lei 1971 de imagini de la două din lucrările înaltă tehnicitate pe care T.M.U.C.R. le execută pentru in­dustria chimică : montaje de com­­presoare la Combinatul chimic­ Craiova (stînga) și montarea co­loanelor de acid azotic la Combi­natul de îngrășăminte «Azomureș" din Tîrgu Mureș. (Foto : Constan­tin IOACHIM, corespondent) semn comun i T.M.U.C.R. Cartografii au găsit semne specifice pentru a marca, pe harta eco­­nomică a țării, centrele diferitelor ramuri ale industriei. An de an el completează această hartă cu noi înfăptuiri ale socialismului: Brazi, Pi­tești, Borzești — petrochimie ; Suceava, Brăila, Călărași, Dej, Piatra Neamț — celuloză și hirtie; Roznov, Turnu Măgurele, Craiova, Tîrgu Mureș — îngrășăminte chimice ; Govora, Copșa Mică, Victoria — alte produse chi­mice ; Oradea — alumină, Slatina — aluminiu, atîtea și atîtea localități, au­tea fabrici, uzine, combinate. Pe hartă, semne cartografice diferite: in cronica înălțării și intrării lor in circuitul economiei naționale, un Ministerul Construcțiilor Și Dezvol­tării Urbane al R. P. Ungare a orga­nizat recent, la Budapesta, o expo­ziție cu tema „Construcții din ele­mente ușoare“. Expozanții — organi­zații de proiectare, firme producă­toare de materiale ușoare și suban­­samble, întreprinderi, specializate pen­tru realizarea construcțiilor ușoare din țara gazdă, precum și firme de spe­cialitate din R. D. Germană, Austria, Franța, R.F.G., Italia, Anglia — au prezentat o varietate de soluții pentru realizarea structurilor de rezistență de hale industriale, construcții agrozo­otehnice și depozite, elemente de în­­chidere pentru pereți și acoperișuri de hale încălzite și netncălzite, mate­riale de finisaj, sistem de asamblare și etanșare specifice comstrucțiilor ușoare, precum și o largă gamă de tîmplarie metalică pentru construc­ții Industriale și civile. Ne-au reținut atenția structurile de rezistență spațiale patratice, din pro­file tubulare Îmbinate prin buloane, realizate la R.P.U. și R.D.G. Ee­­mentene tubulare se transportă șa șantier la centeniere ; structura aco­­perișului și invelitoarea se asam­blează la sol, pentru deschideri de pînă la 50 m, și se montează cu ajutorul unei macarale obișnuita. Alte soluții pentru structuri de re­zistență sunt executate din profile ușoare, cu goluri, cu secțiune varia­bilă (urmărind curba momentelor incovoietoare), din tablă ambutisată, din profile extrudate din­­ aluminiu. Au fost prezentate și structuri din elemente spațiale din poliesteri ar­mați cu fibre de sticlă, avînd des­chideri de pină la 18 m. Expoziția a evidențiat răspîndirea pe care o capătă realizarea elemen­telor de închidere pentru pereți și acoperișuri de hale, sub formă de panouri sandviș, cu­ fețele realizate din tablă ondulată ori­entată de oțel sau aluminiu, plăci din azboci­ment, geam emailați PFS, ș.a., iar miezul termoizolant din vată sau pîslă minerală, vată de sticlă, po­­listiren expandat, structură în fa­gure din carton cu interspații de aer ș.a. Aceste panouri vin pe șan­tier gata confecționate și finisate din fabrică, unele chiar cu tâmplu­­rea montată. Fixarea lor de structura de rezistență și etanșarea rosturilor se realizează, pe șantier, numai prin procedee uscate — bulonare, nituire prin Împușcare, chituire etc. Panou­rile prezentate la expoziție au o gre­utate de 6—25 kg/mp (în funcție de materialele folosite), față de cca. 500 kg/mp, di are un perete din zidărie de cărămidă echivalent din punct de vedere termic, tn ce pri­vește consumul de metal, acesta se situează la nivelul construcțiilor rea­lizate din beton armat. Astfel, o hală (proiectată de ALUTERV, din R.P.U.) de 12 m deschidere și 6 m travee, cu Înălțimea Interioară de 4,20 m, are un consum de 14 kg/mp oțel și 12 kg/mp aluminiu. Majoritatea soluțiilor pentru struc­turile de rezistență și, In special, ing. Vasile CRACIUNESCU director în Centrala industrială de prefabricate din beton ing. Oresti TCACIUC director tehnic In Direcția teh­­nică-dezvoltare din M.I.M.O. (Continuare in pag. a 4-a) însemnări de la o expoziție Tendințe și realizări în domeniul construcțiilor din elemente ușoare Prestigiul unei mari unități de montaj De la primele formații de mon­­tori, de pe vremea primelor planuri de investiții ale României noi, la puternica organizație de astăzi, Trustul de montaj utilaj chimic­ Bu­­curești — o întreagă istorie. Istoria dezvoltării vertiginoase a industriei chimice și petroliere, nașterea in­dustriei petrochimice — ramuri ca­re valorifică superior resursele na­turale ale țării, pentru a alimenta cu materii prime și produse toate sectoarele economiei naționale, pen­tru a pune la dispoziția populației tot mai multe bunuri de consum. Istoria rapidei evoluții a profesiei de monitor, a tehnicității sale, rolului său în materializarea inves­a­tițiilor. In sistemul Ministerului Construc­țiilor Industriale, T.M.U.C.B. deține un profil bine definit, fiind specia­lizat în primul rînd în montajul in­stalațiilor din industria chimică și petrolieră — ceea ce face să-și des­fășoare activitatea pe șantierele a­­flate pe întreg teritoriul țării. Anul 1971, primul din actualul cincinal, a găsit colectivul T.M.U.C.R. pregătit să rezolve com­plexele probleme legate de realiza­rea unui important plan de con­­strucții-montaj al industriei chimi­ce, care urmează ca pină In 1979 să-și dubleze capacitatea de pro­ducție. In primele 11 luni, trustul și-a realizat planul valoric în proporție de 102,8%, punind in funcțiune termen sau înainte de termen nu­l a­meroase capacități de producție: linii noi de ciment la Aleșd, o in­stalație de hârtie pergamentată la Piatra Neamț ș.a. Au fost termina­te în devans lucrările la instalația de săruri de bariu și cuptorul de carbid­ar. 6 de la Tîrnăveni, în­treprinderea de prefabricate din beton-Oradea, „AnticorosivaT"-Bucu­­rești, serele de la Craiova ș.a. Există toate condițiile ca în acest an să se termine lucrările de mon­taj și să se dea în funcțiune și alte importante capacități de producție, cum sunt fabricile de îngrășăminte cu fosfor concentrat de la Năvodari și Valea Călugărească, instalația de sodă caustică și produși clorurați de la Rîmnicu Vilcea, instalația de anilină de la Făgăraș. Se montează în ritm susținut echipamentul tec­ ing. Mircea RADULESCU din Trustul de montaj utilaj chimic — București (Continuare in pag. a 4-a) Lucrează in depășirea sarcinilor anuale • TRUSTUL DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE-CONSTANȚA — care lucrează pe platformele industriale și la o serie de obiective agrozootehnice din județele Constanța, Brăila și Tulcea — și-a rea­lizat, la 27 noiembrie, sarcinile anuale de plan la producția globală. Se prelimină ca pînă la sfîrșitul anului să se execute, suplimentar, o producție de cel puțin 25 milioane de lei. • ȘANTIERUL NR. 3 DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE­­BACAU este (după șantierele 1 și 6) a 3-a subunitate a Trustului de construcții industriale — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej care și-a îndeplinit planul valoric pe 1971 ; evenimentul a avut loc la 26 noiembrie. Colectivul condus de ing. Ionel Sandu — care în acest an a pus în funcțiune noile capacități de la Uzina metalur­­gică­ Bacău, iar în prezent lucrează la alte obiective importante — a realizat peste angajament economii de 21 mc de material lemnos, 9 tone de metal, 6 tone de ciment; beneficiile peste plan repre­zintă 285 000 de lei. • ȘANTIERUL 2 AL T.C.­GALAȚI și-a îndeplinit­ sarcinile va­lorice pe 1971 încă de la 23 noiembrie. Se estimează că pînă la 31 decembrie se vor realiza, peste prevederi, lucrări în valoare de circa 9 milioane de lei. (Ionel POSTELNICU, corespondent) • ȘANTIERUL VALEA UZULUI al întreprinderii de construc­ții hidroenergetice, care execută complexul hidroenergetic de lîngă Comănești, menit să asigure alimentarea cu apă a industriilor și localităților de pe Valea Trotușului, și-a îndeplinit cu o lună mai devreme sarcinile de plan pe 1971. In corpul marelui baraj au fost turnați 5 000 mc de beton peste cantitatea prevăzută. Și ce bine se mai descurca... Acum, la ora între­bărilor, nimeni nu mai știe cum a ajuns în întreprindere. Su­poziții — cîte vrei. Cîștiga însă teren cea lansată de un mu­calit, ce-și zice Mai­­gret. .Un înalt pre­lat i-a dat brînci printre noi, spunîn­­du-i: mi-am luat mî­­na de pe tine, acum descurca-te !* Ce­­ anume mese­rie avea misteriosul nostru personaj, iar nu se știe. Dacă ar exista una de „des­­curcăre”, atunci si­gur aceasta ar fi profesia sa. Nu, rău, că prea îi ieșeau la fix paciențele... Ca gestionar de cantină pe șantier, n-a stat decît cîte­­va luni. Dar ca el n-a fost și cred că n-o să mai fie ni­meni. Poftea șeful să mănînce, să zic, lim­bă de privighetoare? Ei, a doua zi avea o farfurie întreagă. Era un schimb de experiență,­­partea a doua­ a programu­lui era lăudată un an întreg. Clar, o­­mul avea viitor. Șan­tierul nu era de na­sul lui. A fost pro­movat în centrală. Și, ce credeți ? Făcea și aici tată­l bun la CONTRA PUNCT serviciul de aprovi­zionare, bun la con­tabilitate, bun la fi­nanciar... adică pes­te tot unde se mai încurcau ițele. Politicos, serviabil, pentru el ușa direc­torului era deschisă oricînd, la ingine­rul șef — la fel. A­­vea întrerprinderea nevoie de oțel-beton? Se oferea cei din­ții să-l procure. Lip­seau dulgherii ? El știa precis cîteva e­­chipe disponibile. Găsea oricînd car­tofi pentru cantină, piese de schimb pen­tru autoturisme. Știa de unde să ia vin bun și ieftin pentru sărbători, știa prețul curcanilor, al agen­delor de birou din piele de crocodil. Ce mai încoace și în­colo, om cu perspec­tive. Se lansase zvo­nul că va fi promo­vat, la centrală, la minister... De cîteva săptă­mîni, personalul descurcăreț n-a mai dat pe la serviciu. Toți se întreabă : Pe unde o fi ? Unii fac legătura cu contro­lul efectuat în între­prindere săptămîna trecută. Și ce se mai des curca... Emil STERESI'

Next