Constructorul, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 49-52)
1971-12-04 / nr. 49
■•W Nivelul dotării tehnice, cantatea și varietatea produselor, ordinea și disciplina care domnesc aici fac să crezi ci te afli Intr-o veche unitate Industrială. E vorba însă de atelierul de confecții metalice al întreprinderii de construcții agrozootehnice-București, unde se execută dispozitive unicate de mică mecanizare, tîmplarie din tablă ambutisată, diverse tipare metalice și o gamă variată de alte produse.Printre succesele colectivului se înscrie și realizarea unei spălătorii mecanice de rufe, pusă la dispoziția gospodarilor întreprinderii bucureștene. Atelierul nu este numai o puternică bază de producție, ci și o adevărată pepinieră de cadre. Sub îndrumarea experimentaților șefi de echipă Isidor Silvășanu, Ștefan Stana, Constantin Diaconu, a lăcătușilor Ioan Toth, Dumitru Sever și a altor meseriași de marcă s-au calificat alți 61 de tineri, iar în prezent alți 32 sunt ajutați să deprindă meseriile de sudor și de lăcătuș. Acum se termină lucrul la ultimele comenzi din planul pe 1971 , cu toate că sarcinile au crescut cu circa 590 de tone față de anul trecut, ing. Alex. Weinberger, șeful atelierului, preconizează că ele vor fi îndeplinite zilele acestea. . In fotografie : finisarea unui buncăr metalic de 19,5x3 m, destinat șantierului fabricii de nutrețuri concentrate de la Titu. (Text șl foto : Nicolae MEDIANU) „Sub medie” -dar de ce sub plan? In cadrul programului de dezvoltare economică multilaterală a țării, de îmbunătățire necontenită a condițiilor de trai a oamenilor muncii, sarcini de mare răspundere revin organizațiilor de construcții ale consiliilor populare județene și al municipiului București, cărora pentru 1971 li s-a încredințat realizarea unui plan de construcții-montaj de peste 5 miliarde de lei. Cu baze de producție tot mai bine puse la punct, îmbunătățindu-și necontenit organizarea producției și a muncii, adoptînd cu succes o seamă de tehnologii moderne de mare eficiență economică, în primele 10 luni ale acestui an organizațiile locale de execuție au realizat 80,7% din planul valoricifm pe 1971, inălțînd numeroase obiective industriale, clădiri social-culturale, blocuri insumînd aproape 50 000 de apartamente, care dau o înfățișare tot mai strălucitoare așezărilor patriei. Printre cele 24 de unități care se înscriu cu realizări valorice peste medie se numără trusturile și întreprinderile consiliilor populare județene Neamț, Maramureș, Sibiu, Hunedoara, Constanța, Bihor—sub medie situîndu-se cele ale județelor Teleorman, Arad, Dolj, Satu Mare, Dîmbovița, Olt, ca și D.G.C.M.București. Dacă în general vorbind, realizările valorice se prezintă la un nivel ridicat, în ceea ce privește respectarea termenelor de punere în funcțiune a unor importante obiective din sectoarele de gospodărie locală, industrie locală ș.a. se înregistrează serioase rămîneri în urmă : alimentarea cu apă a orașului Arad, sursa nouă pentru alimentarea cu apă a orașului Slatina, fabricile de var din județele Sibiu și Buzău, 140 ha de iazuri pentru pește în județul Galați ș.a. n-au fost predate la timp. In aceeași ordine de idei, se cuvine a se menționa că încă de anul trecut mai sînt restante 62 de capacități și obiective, ce n-au fost puse în funcțiune nici pînâ acum ! Și în ceea ce privește construcțiile de locuințe din fonduri centralizate, situația nu se prezintă la un nivel satisfăcător î pentru ultimele două luni ale anului au mai rămas de predat peste 16 000 de apartamente, cifră globală care nu spune încă totul despre dinamica prezentării la recepție a locuințelor. Dacă întreprinderea județului Neamț a izbutit, bunăoară, să predea peste sarcina anuală 55 de apartamente, dacă întreprinderile județelor Sibiu, Vilcea, Teleorman sunt pe punctul de a-și îndeplini încă de pe acum planul fizic pe 1971 la locuințe, în unele Teodor GRUIANU (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA 1 Gazeta editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții ■ ' ' ,V; AÍ* 'j„, , Zi »ișĂ ’ . ;i ;} ;:'y * . ' «am» * Anul XXIII simbriá 4 decembrie 1971 Redacția și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.1921—15.10.92 „CINCINALUL CĂUTAȚII înseamnă, pentru industria o largă diversificare și modernizare a produselor Ne apropiem de sfîrșitul primului an al noului cincinal, despre care tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU spunea că trebuie să asigure „ridicarea la un nivel superior a întregii economii naționale, atît ca potențial, dar mai ales din punct de vedere calitativ“. In perioada 1971—1975 se prevede, pentru industria materialelor de construcții, o dezvoltare armonioasă și echilibrată în contextul avîntului economic general al țării, ținînd seama de strînsa legătură ce există între dezvoltarea acestei ramuri și accelerarea ritmului investițiilor, satisfacerea cererilor crescînde ale populației și sporirea volumului de produse oferite la export. Față de ritmul mediu anual de creștere a producției globale pe ansamblul ramurii materialelor de construcții, pe care Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. îl estimau la 12—13%, unitățile Ministerului Industriei Materialelor de Construcții vor trebui să realizeze în 1975 — potrivit prevederilor Legii planului ducție de peste cincinal — opro2 ori mai mare decât în 1970, atingînd astfel un ritm mediu anual de creștere de peste 17%. Concomitent cu creșterea rapidă a producției, o atenție deosebită se va acorda diversificării ei, pentru realizarea de materiale și elemente noi de construcții, cu un grad înalt de eficiență tehnică și economică — obiectiv esențial pentru industria materialelor de construcții și determinant pentru in- ing. Valeriu CRISTESCU adjunct al ministrului industriei materialelor de construcții dustrializarea construcțiilor. Numărul sortimentelor noi de materiale de construcții, care în cincinalul trecut a fost de peste 100, în perioada 1971-1975 va trebui să reprezinte peste 400, grupate pe 80 de produse noi pentru construcții. Un accent deosebit va fi pus pe fabricarea materialelor cu caracteristici tehnice superioare, cu greutate redusă, cu un grad înalt de prelucrare și finisare și cu calități estetice la nivelul cerințelor actuale; se va promova producția de elemente combinate din diferite materiale asociate, cu calități termoizolatoare ridicate, care să poată fi utilizate direct în construcție, fără altă prelucrare pe șantier. Diversificarea producției cuprinde toate subramurile industriei materialelor de construcții. Astfel, în industria lianților se vor realiza cimenturi cu rezistențe inițiale și finale mari, superioare celor obținute pînă acum, var măcinat și hidratat etc.; în industria azbocimentului — plăci plane și ondulate de dimensiuni mari, simple sau colorate, piese speciale din azbociment — jgheaburi, burlane, piese de racordare la acoperișuri etc. In industria ceramică se lărgește gama de produse mai eficiente — blocuri cu goluri de dimensiuni mari și corpuri ceramice, din care se vor realiza zidării mai ușoare, panouri prefabricate pentru pereți și fîșii prefabricate pentru planșee. De asemenea, se vor produce noi sortimente de ceramică fină pentru placarea pereților și pentru pardoseli, în industria prefabricatelor, un loc important în procesul de diversificare îl ocupă noile tipuri de prefabricate din beton armat și precomprimat cu un înalt grad de finisare ; se urmărește, de asemenea, realizarea unor sortimente de elemente prefabricate ușoare din beton armat pentru sectorul agrozootehnic și clădiri în mediul rural, care vor fi utilizate în special pentru înlocuirea lemnului la astfel de construcții. Gama materialelor hidro și termoizolatoare va fi îmbogățită cu împîslituri din fibre de sticlă bitumate asociate cu folii de aluminiu, plăci din fibre minerale aglomerate cu lianți sintetici. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producției de materiale pe bază de mase plastice, care va ajunge o importantă subramură industriei materialelor de construcții. Programul prevede obținerea de noi sortimente de materiale pentru pardoseli (covoare, plăci din PVC), tapete, plăci ușoare de acoperiș, țevi diferite, folii etc. Prin realizarea măsurilor întreprinse pe baza programului aprobat de conducerea de partid și de stat, ponderea produselor noi diversificate va ajunge, in anul 1975, la cca. 27% din totalul producției. Atît noile produse, cit și produsele tradiționale trebuie realizate la parametri calitativi îmbunătățiți. La majoritatea produselor pentru care sunt prevăzute clase de calitate, ponderea celor de calitate superioară va depăși 80—90%. O deosebită atenție acordăm asigurării de produse competitive și de calitate superioară pentru export.. Volumul exportului de materiale de construcții va crește în cincinal de peste 3 ori, îmbunatățindu-se totodată structura fondului de mărfuri exportate, prin creșterea ponderii produselor cu un grad ridicat de prelucrare. Partidul și statul nostru pun în fața tuturor sectoarelor economiei naționale esențială a problema de importanță îmbunătățirii calității produselor, ca o latură hotărîtoare a procesului de producție, a modernizării și progresului industriei noastre. „Ridicarea calității produselor, — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — realizarea de produse cu caracteristici tehnico-funcționale superioare trebuie să constituie o preocupare de prim ordin, una din sarcinile de cea mai mare insemnătate ale ministerelor și centralelor industriale, ale unităților economice, ale tuturor muncitorilor, tehnicienilor și specialiștilor din industria noastră socialistă“. Analizînd în lumina acestei sarcini situația actuală, trebuie să recunoaștem că nu totdeauna și nu toate materialele produse de unitățile ministerului au fost la nivelul exigențelor consumatorilor. Acțiunile întreprinse pentru îmbunătățirea calității materialelor, la care s-au adăugat măsurile organizatorice luate pentru întărirea controlului calității au contribuit la reducerea unor astfel de cazuri, dar încă nu la eliminarea lor. Trebuie, de aceea, mobilizate toate forțele pentru îmbunătățirea calității materialelor și elementelor de construcții și pentru realizarea de noi sortimente cu caracteristici superioare, pe care le așteaptă constructorii de la noi. Este o problemă de înaltă responsabilitate civică și profesională, în rezolvarea căreia trebuie să se manifeste din plin conștiința socialistă a fiecărui muncitor, maistru, tehnician, inginer din întreprinderi, a fiecărui cercetător și proiectant, a aparatului centralelor industriale și al ministerului. Avînd în vedere potențialul de care dispunem și bazați pe rezultatele și experiența dobîndită în activitatea desfășurată pînă în prezent, prin eforturile neprecupețite ale tuturor lucrătorilor din întreprinderi, centrale industriale, institute de proiectări și cercetări și din administrația centrală a ministerului, sarcinile mobilizatoare cu care este confruntat ministerul nostru în actualul cincinal vor fi realizate și depășite. Dinamica producției globale în industria materialelor de construcții, în cincinalul 1971 -1975 . MILIARDE lei 1971 de imagini de la două din lucrările înaltă tehnicitate pe care T.M.U.C.R. le execută pentru industria chimică : montaje de compresoare la Combinatul chimic Craiova (stînga) și montarea coloanelor de acid azotic la Combinatul de îngrășăminte «Azomureș" din Tîrgu Mureș. (Foto : Constantin IOACHIM, corespondent) semn comun i T.M.U.C.R. Cartografii au găsit semne specifice pentru a marca, pe harta economică a țării, centrele diferitelor ramuri ale industriei. An de an el completează această hartă cu noi înfăptuiri ale socialismului: Brazi, Pitești, Borzești — petrochimie ; Suceava, Brăila, Călărași, Dej, Piatra Neamț — celuloză și hirtie; Roznov, Turnu Măgurele, Craiova, Tîrgu Mureș — îngrășăminte chimice ; Govora, Copșa Mică, Victoria — alte produse chimice ; Oradea — alumină, Slatina — aluminiu, atîtea și atîtea localități, autea fabrici, uzine, combinate. Pe hartă, semne cartografice diferite: in cronica înălțării și intrării lor in circuitul economiei naționale, un Ministerul Construcțiilor Și Dezvoltării Urbane al R. P. Ungare a organizat recent, la Budapesta, o expoziție cu tema „Construcții din elemente ușoare“. Expozanții — organizații de proiectare, firme producătoare de materiale ușoare și subansamble, întreprinderi, specializate pentru realizarea construcțiilor ușoare din țara gazdă, precum și firme de specialitate din R. D. Germană, Austria, Franța, R.F.G., Italia, Anglia — au prezentat o varietate de soluții pentru realizarea structurilor de rezistență de hale industriale, construcții agrozootehnice și depozite, elemente de închidere pentru pereți și acoperișuri de hale încălzite și netncălzite, materiale de finisaj, sistem de asamblare și etanșare specifice comstrucțiilor ușoare, precum și o largă gamă de tîmplarie metalică pentru construcții Industriale și civile. Ne-au reținut atenția structurile de rezistență spațiale patratice, din profile tubulare Îmbinate prin buloane, realizate la R.P.U. și R.D.G. Eementene tubulare se transportă șa șantier la centeniere ; structura acoperișului și invelitoarea se asamblează la sol, pentru deschideri de pînă la 50 m, și se montează cu ajutorul unei macarale obișnuita. Alte soluții pentru structuri de rezistență sunt executate din profile ușoare, cu goluri, cu secțiune variabilă (urmărind curba momentelor incovoietoare), din tablă ambutisată, din profile extrudate din aluminiu. Au fost prezentate și structuri din elemente spațiale din poliesteri armați cu fibre de sticlă, avînd deschideri de pină la 18 m. Expoziția a evidențiat răspîndirea pe care o capătă realizarea elementelor de închidere pentru pereți și acoperișuri de hale, sub formă de panouri sandviș, cu fețele realizate din tablă ondulată orientată de oțel sau aluminiu, plăci din azbociment, geam emailați PFS, ș.a., iar miezul termoizolant din vată sau pîslă minerală, vată de sticlă, polistiren expandat, structură în fagure din carton cu interspații de aer ș.a. Aceste panouri vin pe șantier gata confecționate și finisate din fabrică, unele chiar cu tâmplurea montată. Fixarea lor de structura de rezistență și etanșarea rosturilor se realizează, pe șantier, numai prin procedee uscate — bulonare, nituire prin Împușcare, chituire etc. Panourile prezentate la expoziție au o greutate de 6—25 kg/mp (în funcție de materialele folosite), față de cca. 500 kg/mp, di are un perete din zidărie de cărămidă echivalent din punct de vedere termic, tn ce privește consumul de metal, acesta se situează la nivelul construcțiilor realizate din beton armat. Astfel, o hală (proiectată de ALUTERV, din R.P.U.) de 12 m deschidere și 6 m travee, cu Înălțimea Interioară de 4,20 m, are un consum de 14 kg/mp oțel și 12 kg/mp aluminiu. Majoritatea soluțiilor pentru structurile de rezistență și, In special, ing. Vasile CRACIUNESCU director în Centrala industrială de prefabricate din beton ing. Oresti TCACIUC director tehnic In Direcția tehnică-dezvoltare din M.I.M.O. (Continuare in pag. a 4-a) însemnări de la o expoziție Tendințe și realizări în domeniul construcțiilor din elemente ușoare Prestigiul unei mari unități de montaj De la primele formații de montori, de pe vremea primelor planuri de investiții ale României noi, la puternica organizație de astăzi, Trustul de montaj utilaj chimic București — o întreagă istorie. Istoria dezvoltării vertiginoase a industriei chimice și petroliere, nașterea industriei petrochimice — ramuri care valorifică superior resursele naturale ale țării, pentru a alimenta cu materii prime și produse toate sectoarele economiei naționale, pentru a pune la dispoziția populației tot mai multe bunuri de consum. Istoria rapidei evoluții a profesiei de monitor, a tehnicității sale, rolului său în materializarea invesatițiilor. In sistemul Ministerului Construcțiilor Industriale, T.M.U.C.B. deține un profil bine definit, fiind specializat în primul rînd în montajul instalațiilor din industria chimică și petrolieră — ceea ce face să-și desfășoare activitatea pe șantierele aflate pe întreg teritoriul țării. Anul 1971, primul din actualul cincinal, a găsit colectivul T.M.U.C.R. pregătit să rezolve complexele probleme legate de realizarea unui important plan de construcții-montaj al industriei chimice, care urmează ca pină In 1979 să-și dubleze capacitatea de producție. In primele 11 luni, trustul și-a realizat planul valoric în proporție de 102,8%, punind in funcțiune termen sau înainte de termen nul ameroase capacități de producție: linii noi de ciment la Aleșd, o instalație de hârtie pergamentată la Piatra Neamț ș.a. Au fost terminate în devans lucrările la instalația de săruri de bariu și cuptorul de carbidar. 6 de la Tîrnăveni, întreprinderea de prefabricate din beton-Oradea, „AnticorosivaT"-București, serele de la Craiova ș.a. Există toate condițiile ca în acest an să se termine lucrările de montaj și să se dea în funcțiune și alte importante capacități de producție, cum sunt fabricile de îngrășăminte cu fosfor concentrat de la Năvodari și Valea Călugărească, instalația de sodă caustică și produși clorurați de la Rîmnicu Vilcea, instalația de anilină de la Făgăraș. Se montează în ritm susținut echipamentul tec ing. Mircea RADULESCU din Trustul de montaj utilaj chimic — București (Continuare in pag. a 4-a) Lucrează in depășirea sarcinilor anuale • TRUSTUL DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE-CONSTANȚA — care lucrează pe platformele industriale și la o serie de obiective agrozootehnice din județele Constanța, Brăila și Tulcea — și-a realizat, la 27 noiembrie, sarcinile anuale de plan la producția globală. Se prelimină ca pînă la sfîrșitul anului să se execute, suplimentar, o producție de cel puțin 25 milioane de lei. • ȘANTIERUL NR. 3 DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALEBACAU este (după șantierele 1 și 6) a 3-a subunitate a Trustului de construcții industriale — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej care și-a îndeplinit planul valoric pe 1971 ; evenimentul a avut loc la 26 noiembrie. Colectivul condus de ing. Ionel Sandu — care în acest an a pus în funcțiune noile capacități de la Uzina metalurgică Bacău, iar în prezent lucrează la alte obiective importante — a realizat peste angajament economii de 21 mc de material lemnos, 9 tone de metal, 6 tone de ciment; beneficiile peste plan reprezintă 285 000 de lei. • ȘANTIERUL 2 AL T.C.GALAȚI și-a îndeplinit sarcinile valorice pe 1971 încă de la 23 noiembrie. Se estimează că pînă la 31 decembrie se vor realiza, peste prevederi, lucrări în valoare de circa 9 milioane de lei. (Ionel POSTELNICU, corespondent) • ȘANTIERUL VALEA UZULUI al întreprinderii de construcții hidroenergetice, care execută complexul hidroenergetic de lîngă Comănești, menit să asigure alimentarea cu apă a industriilor și localităților de pe Valea Trotușului, și-a îndeplinit cu o lună mai devreme sarcinile de plan pe 1971. In corpul marelui baraj au fost turnați 5 000 mc de beton peste cantitatea prevăzută. Și ce bine se mai descurca... Acum, la ora întrebărilor, nimeni nu mai știe cum a ajuns în întreprindere. Supoziții — cîte vrei. Cîștiga însă teren cea lansată de un mucalit, ce-și zice Maigret. .Un înalt prelat i-a dat brînci printre noi, spunîndu-i: mi-am luat mîna de pe tine, acum descurca-te !* Ce anume meserie avea misteriosul nostru personaj, iar nu se știe. Dacă ar exista una de „descurcăre”, atunci sigur aceasta ar fi profesia sa. Nu, rău, că prea îi ieșeau la fix paciențele... Ca gestionar de cantină pe șantier, n-a stat decît cîteva luni. Dar ca el n-a fost și cred că n-o să mai fie nimeni. Poftea șeful să mănînce, să zic, limbă de privighetoare? Ei, a doua zi avea o farfurie întreagă. Era un schimb de experiență,partea a doua a programului era lăudată un an întreg. Clar, omul avea viitor. Șantierul nu era de nasul lui. A fost promovat în centrală. Și, ce credeți ? Făcea și aici tatăl bun la CONTRA PUNCT serviciul de aprovizionare, bun la contabilitate, bun la financiar... adică peste tot unde se mai încurcau ițele. Politicos, serviabil, pentru el ușa directorului era deschisă oricînd, la inginerul șef — la fel. Avea întrerprinderea nevoie de oțel-beton? Se oferea cei dinții să-l procure. Lipseau dulgherii ? El știa precis cîteva echipe disponibile. Găsea oricînd cartofi pentru cantină, piese de schimb pentru autoturisme. Știa de unde să ia vin bun și ieftin pentru sărbători, știa prețul curcanilor, al agendelor de birou din piele de crocodil. Ce mai încoace și încolo, om cu perspective. Se lansase zvonul că va fi promovat, la centrală, la minister... De cîteva săptămîni, personalul descurcăreț n-a mai dat pe la serviciu. Toți se întreabă : Pe unde o fi ? Unii fac legătura cu controlul efectuat în întreprindere săptămîna trecută. Și ce se mai des curca... Emil STERESI'