Contemporanul, iulie-noiembrie 1948 (Anul 2, nr. 92-113)

1948-07-02 / nr. 92

U Ultra - reacţionarul Dr. Maian­ niunea Sud-Africană are de jucat, cu siguranţă, un rol din ce în ce mai puţin neglija­bil, în politica mondială de după război. Recentele a­egeri, care au adus la putere pe ultra-n­aţionalistul Dr. Maian, au atras atenţiunea asupra evoluţiei economice a acestui do­minion. Pentru a-şi apăra interesele par­ticulare în mijlocul concurenţei mondiale şi pentru a rezolva pro­blemele comerciale şi industriale care îi sunt proprii burghezia sud africană avea nevoe de un guvern capabil să manifeste mai multă in­dependenţă faţă de Marea Britanie, decât putea să o facă generalul Smuts. Deasemeni, pentru a agrava mă­surile anti-sociale, discriminarea rasială şi terorizarea ce ar opt mi­lioane de negri şi hinduşi supra­­exploataţi, ea are nevoe de un guvern a cărui reacţiune să fie­­ mai deschisă şi mai brutal. Aces­tea sunt motivele economice şi sociale care au provocat venirea la putere a ultra-naţionalistului şi ultra-reacţionarului Dr. Ma­an, (Din „Action"-Park­). Mult curaj­­ pentr a cumpăra o carte P­entru a cumpăra o carte, în zona americană din Germania, trebue mult curaj Societatea germană „Shakespeare“ de pildă, oferă membrilor săi şi citi­torilor, traducerea completă a opere­­lor lui Shakespeare în douăsprezece volume şi alte două lucrări asupra operelor şi personalităţii marelui cla­sic englez. Această ofertă insă se face in ur­mătoarele condiţii pe lângă preţul foarte ridicat al volumelor, pentru fiecare din cele douăsprezece volume ale operei complete a lui Shakes­peare trebuesc aduse... 2,5 kilograme hârtie veche, iar pentru celelalte două volume, câte... 4 kilograme hârtie veche. Cum cărţile nu se pot cumpăra de­cât în total, pentru operele lui Sha­kespeare trebuesc aduse... 30 kilogra­me, pentru celelalte... 8, aşadar, în total... 38 kilograme hârtie veche pen­­tru a putea cumpăra cu bani grei câteva cărţi. • . (Din ..DIE FURCHE“, Revistă reac­­ţionară-Viena). Petiţie populară pentru o Germanie unificată B­ERLIN (Iunie). — Petiţia popu­lară pentru o Germanie unificată şi democratică poartă 13.124.000 semnături, adică 30»/« din numărul to­tal al populaţiei din Întreaga Germanie, având dreptul la vot. In Thuringia, din 2.011.266 locuitori având dreptul de vot, s’au înscris în listele referendumului 1.922.933, adică 95.61»/,. Din 253.564 tineri din aceeaşi regiune, autorizaţi­a se înscrie 227 717, adică 89.81*/« şi-au depus deasemenea semnătura La Leipzig s’au înscris in liste 444.709 persoane cu drept de vot, adi­că 98.6«/,. In zonele occidentale, referendum­ul a fost fia interzis, fie falsificat de au­torităţile de ocupaţie. (Agenţia Americană United Press). „Mai întâi Germania” N­ oi dorim — noi socialiştii fran­­cezi — reconstrucţia rapidă a Germaniei, reconstrucţia rapidă a industriei şi productivităţii germane. Atitudinea noastră in această privinţă nu s'a schimbat: noi am combătut fără încetare acordul dela Potsdam care tindea să menţină la un nivel scăzut producţia industriei grele germane; noi am acceptat fără rezerve integra­rea Germaniei in planul Marshal­; noi ne-am felicitat, fără vreun gând ascuns, de faptul că una din consecinţele di­recte şi ineluctabile ale acestui plan este revenirea promptă a Germaniei la nivelul normal de producţie. Nu trebue să existe nicio îndoială în această pri­vinţă; noi dorim ca Germania să se ri­dice şi ca aliaţii s’o ajute să se refacă. (Din „LE POPULAIRE” - Paris). (Extras dintrun articol al so­cialistului de dreapta Léon Blum, in care este mărturisită cinic tră­darea intereselor Franţei). 2 In plină... „reconstrucţie” R­eprezentanţii statulu major al generalului Mac Arthur au stabilit un acord cu compa­niile japoneze de construcţii „Nis­­matzu Goomi" şi „Hadzama Go­­umi", prin care acestea îşi iau an­gajamentul de a construi, după terminarea lucrărilor de echipare a bazei aeriene americane de la Ma­­sawa a­re patru asemenea baze Ele vor fi instalate în regiunile Yam­oto Idzoumi și Sapporo In afară de aceste noui baze ae­riene sunt In curs lucrări pentru mărirea și reechiparea tuturor aero­dromurilor americane ce se găsesc în Japonia Aerodromul de la To­­soka este transformat pentru a putea permite aterizarea de avi­oane grele, iar baza aeriană de la Kanoe se află în curs de mărire Vechiul aerodrom japonez de l la Kamoike, transformat după războiu în câmp de agricutură este repus în stare de serviciu După cum se poate vedea, sub conducerea generalului Mac Arthur, Japonia se află în plină... recon­strucție. PRESA AMERICANA L­ibertatea presei este o im­posibilitate. Chiar cele mai mari ziare, cu un tiraj enorm, cu un personal redac­ţional foarte priceput cu corespondenţii lor speciali in toa­te colturile lumii, cu toată priceperea lor comercială, cu toată aparenta lor olimpică de independenţă, sunt doar mijloace de câştig ale patronilor lor publicitari, ca să nu mai vorbim de datoriile lor faţă de acţionari. Ele nu sunt şi nu pot fi libere să publice orice şi să aibă o atitudine justă faţă de oricine Ştirile lor trebue să fie diformate şi colorate. Nici măcar marile şi puternicele agenţii de presă, care furnizează ştiri tuturor ziarelor, nu şi pot permite să respecte adevărul, fără al a­tera Cititorul a fost şi este in mod continuu pregătit, de re­gulă generală să fie imun la orice relatare cinstită a fap­telor. Presa nu are scrupule, pentru că este obişnuită cu men­talitatea cititorilor şi nu are nici cel mai redus simţ al responsabilităţii, sau vreo remuşcare, sau teamă de pe­deapsă Ziarele publică pagini intr­egi, plătite de bancheri sau de alti bogătaşi sau societăţi, sau ale redactorilor altor zia­re cu opinii arbitrare, uneori incitând oamenii la violenţă, agenţi ai Spaniei franchiste sau ai altor agenţii reacţionare care le cumpără pentru a şi lovi adversarii Rareori se răspunde la aceste atacuri, deoarece de regulă, „adversa­rii'' nu şi pot permite să plătească enormele sume necesa­re pentru a obţine un spaţiu atât de mare. Şi totuşi aceasta se numeşte libertate. Minciunile publicate In presa americană controlată sunt atât de numeroase Şi atât de răspândite, atât de abil stre­curate pretutindeni, mişunând In tot locul, incât fără vreun studiu sau efort special e dificil, chiar pentru un om de inteligentă medie, să zărească adevărul prin norul opac, prin nepătrunse cortină atârnând peste orizontul nostru social și politic. Minciuna din presa americană a depășit orice s’a mai întâlnit in acest domeniu (Din HOW INTELLIGENT ARE WE") („Cât de inteligenţi suntem"), Raport prezentat la congresul anual al „Asociaţiei pentru progresul ştiinţei“ ţinut la Chicago, în Decembrie 1947). Africa de Sud Profesie ( dr. Arthur M. Keppel-J­ones, profesor de istorie al­­ Universităţii din Wit-Watersrand a publicat iarna trecută o carte intitulată Când va cădea Smutts, in care precizează după venirea naţionaliştilor la cârmă, — de care era sigur — un regim de teroare va fi instau­rat, urmat de o revoltă a negrilor sângeros reprimată şi de un război între lumea civilizată şi Africa de Sud. Smutts a căzut, naţionaliştii au venit la putere, regimul de teroare a fost instaurat, şi n’ar fi de mirare ca negrii să se revolte. Dar învinsul Smutts fiind omul Marei Britanii, iar în­vingătorul Dr. Maian fiind omul Statelor Unite, nu vedem cine va purta războiul Franţa Miroase a de Gaulle D­upă câte scrie săptămânalul Parisian Samedi-Soir, armata franceză pentru care s’au cheltuit, din 1946, o mie miliarde franci, nu face nici doi bani. „...nu­mai 3, 4, hai să zicem 5 divizii metropolitane sunt în stare să se bată. (Cu cine? n. n.)­ Cele mai bune elemente din armata franceză sunt în Indochina, dar aceste ele­mente sunt grozav de uzate şi aproape cu neputinţă de refăcut...“ „In felul cum merg lucrurile, acest mic şi valoros corp expediţionar nu va mai fi în curând decât un schelet“. Marea Britanie Cleptomanie U­n ziar din Londra publică — cu titlul de curiozitate — raportul adresat de directorul unui mare cine­matograf, consiliului de administraţie al între­prinderii. Afirmă directorul în raport că furturile săvârşite acum de „amatori“ într’o săptămână, întrec tot ce se fura în­­tr'un an, înainte de război. Robinete, prosoape, globurile de metal cu săpun lichid, becuri electrice, până și micile plăci de aramă cu numărul fotoliului dispar ca prin farmec. Hâncu vrea, dar Vodă ba ! S ’a afirmat că d. Clement Attlee l-a reprimit în gu­vern pe d■ Hugh Dalton, ca sa aibe cu cine-l înlo­cui la Foreign Office pe d. Ernie Bevin, care a trezit animozităţi în toate ungherele partidului. Dar d. Bevin continuă să rămână Cancelar al Marei Britanii. Misterul a fost lămurit, în cele din urmă. Nerealizarea proectului d-lui Attlee are drept pricină opoziţia catego­rică a Casei regale. Destul de frumos, pentru un „socialist“ ca Bevin! Siam Fratricid F­eld-mareşalul Phibun Songgram, fost dictator mili­tar al Siamului în timpul celui de al doilea război mondial, s-a pornit a învăţa englezeşte. Lumea se întreabă dacă acest înalt personagiu, care a stat o lecuţă închis ca criminal de război, va vorbi noua lui limbă cu accent englezesc sau american. După toate probabilităţile, cel yankeu se va bucura de atenţia mareşalului, dat fiind că şi aci americanii iau locul englezilor. De unde înainte de război nu existau în întreg ţinutul Siamului decât două firme americane, astăzi numărul lor trece de o sută. Spania Lose-Ma­j­estate eneralul Alfredo Kindelan, fost şef de Stat-Major al Aerului, a fost arestat şi trimis în lagăr pe 6 luni, pentru că l-a vorbit de rău pe Franco, între „prieteni“, la o sindrofie a marchizului de Aledo.­ ­ Filmul antisindical, ultima modă a cinematografului în Statele­ Unite Z­ ilele acestea a fost proectat în Statele Unite primii, film... antisindical. E Vorba de un film documentar de lung metraj, comandat unei mari case din Holly­wood de către faimosul deputat Hartley. El trebuie să servească drept instrument de propagandă în favoarea unui nou proect de lege, elaborat de Hartley şi Taft, prin care se propune interzicerea piche­tel­or de grevă şi arestarea­­ ime­diată a acelora ce ar intenţiona să le formeze. Filmul a fost proiectat, înainte de toate, în faţa membrilor Comisiei parlamentare a Muncii, care sunt ocupaţi în clipa de faţă cu exami­narea sus-amintitului proiect de lege, desigur, cu intenţia vădită de a influenţa Comisia în discuta­rea proiectului. Prezentarea în faţa publicului a acestui „documentar", realizat din fragmente de jurnale cinematogra­fice, cu scene de violenţă a că­ror grosolani falsificare speculează abil frica burgheză în faţa mişcării muncitoreşti, a fost făcută de reac­ţionari notorii, producători şi regi­zori de la Hollywood care, ca Cecil B. De Mirle, au prezentat filmul în cadrul unor violente discursuri anti­­sindicale, la terminarea spectacolului pen­tru oficialităţi, deputatul Hartley a declarat: „Sunt sigur că viziona­rea acestui documentar a fost de o absolută eficacitate pentru mem­brii Comisiei Senatului, care vor şti să aprecieze cum se cuvine legea pe care o propunem". Sortit să aibă o largă răspândire în public, filmul deputatului Hart­ley nu se îndreaptă numai împo­triva muncitorimii americane, ci Îm­potriva muncitorilor din întreaga lume. Cele patru „Faze” ale ajutorului american in Grecia (Din ,,, vorbei” ) Surpriza d-lui Truman fDin ..France 'Souveile”) Guvernul american se teme de pace E­ste un fapt bine stabilit că politica americană este an­gajată în clipa de faţă, în­tr-o accelerată cursă a înarmări­lor. Grupul Forrestal — Leahy — Marshall, care este adevăratul instigator al politicii noastre, fo­loseşte procesul acestei înarmări atât ca instrument de război di­plomatic cât şi ca mijloc de pre­gătire a unui război autentic. Această înarmare nu implică însă numai un buget de 15 mi­liarde de dolari pe an ş o­­enormă creştere a aviaţiei noastre. Ea im­plică în egală măsură instrucţia militară obligatorie sub o formă sau alta. Creditele odată acordate, a fost începută construirea avioa­nelor. Dar măsurile privitoare la efectivele militare nu sunt încă pe deplin asigurate: e necesar ca instigatorii politicii noastre să continue a lăsa impresia că Ruşii sunt un inamic ameninţător al Statelor Unite, a căror distrugere o urmăresc cu înverşunare­.. Economia noastră este o econo­mie de război...­­Dacă Statele Unite ar începe să-şi reducă înarmările, contrac­tele de război, cine ştie la ce si­tuaţie am putea ajunge- Noi am fi obligaţi atunci să rezolvăm pro­blemele dificile pe care le pune funcţionarea liberei întreprinderi, nedirijată, din timp de pace. Aceste lucruri sunt capabile a arunca o oarecare lumină asupra motivelor ascunse pentru care conducătorii,noştri, guvernul ame­rican, se tem atât de mult de pace. (Din „P. M.“-New York). In pierdere de viteză... D Hugh Dalton, fost can­celar al trezoreriei brita- t - nice, a declarat următoa-I rele­ la părăsirea de curând a postului său: ,,Dacă nu vom reuşi să câşti­găm bătălia echilibrului intre exporturile şi importurile noas­tre până la , sfârşitul anului în curs, tot ceea ce se va face după aceea• va fi desigur de prisos. „Dacă vom pierde această bătălie, Anglia va înceta să re­prezinte o forţă in lume• zona Urii sterline se va dizolva prin ea însăşi iar nivelul nostru de­­ viaţă va coborî într’un chip de­zastruos, punându-se la discre- i­ţia acelora (Statele Unite) ce vor putea să ne procure ceea ce ne va fi neapărat necesar, fără plată, pentrucă nu vom avea cu­­ ce plăti’’­’.In plină pierdere de viteză economică, Marea Britanie va fi­­ obligată să accepte orice con­­­­diţie economică sau politică ce s’ar putea pune si care, cu si­guranţă, i se va pune. In a­­ceasta situaţie, Anglia va avea de pierdut nu numai pacea, ci­­ şi propria sa independenţă na­ţională’’. (Din „La Tribune des Nations”—Papi®). Simfonia Wallstreet«l l­ui (Din „Troile')*

Next