Contemporanul, iulie-decembrie 1955 (Anul 9, nr. 26-52)

1955-07-01 / nr. 26

2 INTÎMPINÎND FESTIVALUL DE LA VARŞOVIA Succes tinerilor noştri solişti! Rezultatele concursului tinerilor solişti »ooooooooooooocoooooooooo In cadrul Festivalu­lui de la Varşovia, vor avea Ic« diferite ma­nifestări cultural-ar­­tistice, unde reprezen­tanţi ai artei din dife­rite ţări vor face cunoscută arta specifică ţă­rii lor. Pentru ca ţara noastră să fie reprezen­tată în condiţii cît mai bune, în cursul lunii iunie s-a desfăşurat un concurs naţional de selecţionare a unor tineri solişti — instru­mentişti şi vocali — precum şi a interpreţilor artei noastre populare — dans, cîntec şi in­strumente. Concursul s-a ţinut la un nivel înalt, da­torită pregătirii serioase a soliştilor, precum şi unei juste alegeri a pieselor prezentate. Rezultate remarcabile s-au înregistrat la pian, instrumente de coarde şi de suflat. Concursul de balet a evidenţiat elemente cu frumoase perspective. Cei care au reuşit să releve cel mai bine specificul bogatei noas­tre creaţii populare au fost tocmai elemen­tele care nu au încercat să schimbe maniera de interpretare specifică acestui gen. La concursul de canto, a cărui comisie am prezidat-o personal, nu s-a ajuns la acelaşi nivel artistic deoarece multe dintre elemen­tele ce s-au prezentat au pus mai mult ac­centul pe intensitatea vocală, neglijînd aproa­pe complet celelalte însuşiri necesare unui Interpret vocal: sensibilitate, expresie, accen­­te dramatice, într-un cuvînt frazare şi muzi­calitate. Această observaţie nu ne împiedică însă să semnalăm cîteva exemple de com­portare cu adevărat artistică. Este vorba de tovarăşa Grebenişan Marieta — solistă a Teatrului de Operă din Timişoara — şi de unii interpreţi care au absolvit sau absolvă anul acesta Conserva­torul „Ciprian Porum­­bescu“ din Bucureşti: Lila Cristescu, Blan­che Adelstein, Teo­dora Rădulescu, Nico­­lae Florei şi Loghin Valentin. In general însă, aşa cum am arătat mai sus, am fi aşteptat ca în cadrul concursului de canto să se prezinte mai multe elemente valoroase la care virtuozitatea tehnică să se îmbine cu o muzicalitate superioară. Ceea ce aş dori să recomand, în calitatea mea de artist bătrîn, acestor tineri cu foarte bogate însuşiri artistice, este să fie cît mai atenţi în dezvoltarea resurselor lor înnăscu­te. Munca lor trebuie să fie cît mai perseve­rentă pentru a deveni interpreţi muzicieni la care în fruntea preocupărilor să fie trăirea interioară şi nu tehnica formală sau volu­mul vocal. Acestea sînt numai o parte din elementele ce compun acel tot care se chea­mă arta. De aceea este recomandabil ca tinerii in­terpreţi să urmărească cu asiduitate toate manifestările artistice — concerte, spectaco­le, conferinţe­ cu caracter ştiinţifico-artistic — şi să asculte discurile cu interpretările unor mari artişti. Audierea unor asemenea discuri reprezintă un ajutor de cea mai mare însemnătate pentru tinerii artişti în strădu­inţa lor de a-şi perfecţiona măiestria. îmi exprim convingerea că interpreţii care vor reprezenta culorile ţării noastre la Festi­val vor depune toate eforturile pentru a dobîndi rezultate cît mai frumoase, pentru a face ca arta noastră să fie cît mai cu­noscută şi apreciată peste hotare. Vineri 24 iunie a.c. a luat sfirşit con­cursul tinerilor solişti organizat de C.C al U.T.M. şi Ministerul Culturii. In cinstea celui de al V-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie de la Varşovia, la care au participat tineri interpreţi din toate colţurile ţării. Juriul central a hotărit acordarea de premii şi menţiuni următo­rilor participanţi: (unde sînt la un premiu mai mulţi premiaţi ordinea este stabilită după alfabet). I. Instrumente de coarde Premiul I : Cozighian Varujan — vioară (Bucureşti). Premiul II: Adori­any I Mikco — vioară (Bucureşti), Hamza Gheorghe — vioară (Bucureşti), Mînd­rea Florin — violoncel (Bucureşti), Qpreami Mircea — vioară (Bucureşti). Premiul II: Glück Florenţa — vioară (Bucureşti), Ruha Ştefan — vioară (Cluj). Menţiuni: Abra­­movici Avy — vioară (Bucureşti), Lory Ştefan — vioară (Cluj), Semo Adrian — vioară (Bucureşti). II. Instrumente de suflat Premiul I : Staicu Paul — corn (Bucu­reşti). Premiul II : Gregorian E­lisabeta — clarinet (Bucureşti), Gu­ţi Edy — oboi (Bucureşti), Năstase Ion — flaut (Bucu­reşti), Soroşan Arcadie — fagot (Tg. Mureş). Premiul II: Bretz Ştefan — corn (Bucureşti), Popia Gheorghe — fagot (Bucureşti). Menţiuni: Grişan Anofrei — oboi (Bucureşti), Pană Dumitru — fagot (Bucureşti). La propunerea comisiei pentru instru­mente de suflat, juriul central mai acor­dă menţiuni următorilor concurenţi, pentru realizările lor artistice din faza l-a a etapei a ll-a a concursului: Caloianu Ilie — corn (Oraşul Stalin), Ciontea Mihai — oboi (Bucureşti), Fisele Margareta — corn (Timişoara), Gheorghiu­ Rodica — fagot (Bucureşti), Kárpáti Victor — fagot (Bucureşti), Podu­ţlu Alexandru — flaut (Cluj), Roman Victoria — flaut (Bucu­reşti). Tot la propunerea comisiei pentru ins­­trumente de suflat, juriul central acordă un premiu special in valoare de lei 1500 flautistului Beretzki Atila, In virstă de 12 ani, din Cluj, pentru nivelul ridicat la care s-a prezentat in faza l-a a etapei a Il-a. III. Pian Premiul I : Cristescu Krimhilda (Bucu­reşti), Molnár Iuditha (Cluj). Premiul II: Brinduş Nicolae (Bucureşti), Leor­te Ma­rie­s (Bucureşti), Zorlaanu Alexandrina (Bucureşti). Premiul III: Amina­ Gabor (Cluj), Iliescu Constantin (Bucureşti), Şerbescu Liana (Bucureşti). Menţiuni: Cristian Maria (Bucureşti), Diaconu Vio­rica (Bucureşti), Enghiritu Harold (Cluj), Şoimaru Mariana (Bucureşti), Suimschi Alexandru (Bucureşti), Zalu Cristea (Bucu­reşti). IV. Canto Premiul I : Adeltein Blanche — so­prană (Bucureşti), Grebenişan Marieta — soprană (Timişoara). Premiul II: Florei Nicolae — bas (Bucureşti), Niculţescu Vali — soprană (Bucureşti), Rădulescu Teodo­ra — soprană (Bucureşti). Premiul III: Iordăchescu Dan — bariton (Bucureşti), Loghin Valentin — bas (Bucureşti), Neagu Aurelian — bas (Bucureşti), Prisa­­caru Ion — bas (Bucureşti). Menţiuni: Botez Mihaela — m­ezzo-soprană (Bucu­reşti), Bogda­i Vasi­le Mugur — bariton (Cluj), Cherpid­ian Al­­ahida — soprană (Bucureşti), Liseanu Livia — soprană (Cluj), Rotundu Emil — bariton (Bucu­reşti), Stănescu Lucia — soprană (Cluj). La propunerea comisiei de canto, ju­riul central mai acordă menţiuni urmă­torilor concurenţi pentru realizările lor artistice din faza l-a a etapei a ll-a a concursului: Drăgănescu Victoria — so­prană (Bucureşti), Finăţeanu Cornelia — tenor( Cluj), Ohanesian David — bariton oooooooooooooooooooooooom (Cluj) Piso Ion — tenor (Cluj), Simion Mirza Bernadeta — soprană (Cluj). V. Dansuri a) Dansuri clasice şi de caracter: Premiul I: Duetul Niculescu Puşa — Cotovelea Gheorghe (Bucureşti), Ştefă­­­nescu Simona (Bucureşti). Premiul II: Şerban Larissa (Cluj). Grupul : Lizz, Lind, Alexe Ion, Petrov Bojidar (Bucureşti). Pre­miul III : Duetul Benador Cora — Mărcui Eugen (Bucureşti), Duetul Mihailova Panta — Boitand­iuc Ion (Bucureşti). Men­ţiuni: Barbu Gelu (Bucureşti), Gazacu Emanuela (Bucureşti), Dumitrache Alexa (Bucureşti), Herţeg Manta (Bucureşti), Diesen Ileana (Bucureşti), Lucaci Maria (Cluj), Peci Iulia (Bucureşti), Paulica Robert (Bucureşti), Szántó Andrei (Cluj), Thomas Monica (Bucureşti). La propunerea comisiei de dansuri, ju­riul central mai acordă menţiuni următo­rilor concurenţi, pentru realizările lor ar­­tistice din faza l-a a etapei a ll-a a concursului: Paul Emilia (Bucureşti), Rummler Suzi (Bucureşti), Teodorescu Elena (Bucureşti), colectivului tinerilor dansatori de la Şcoala de Coregrafie din Cluj. b) Dansuri populare. Premiul I: Grupului Ilde Ion — Ilie Gheorghe — Buzea Mariana (Bucureşti). Premiul II: Grupului Beretzki Iosif — Spînu Iulian — Trifu Ion (Bucureşti). Premiul II: Grupului Bărbăilău Mihai — Ciuc Ion — Georgescu Constantin — Ne­­goiţă Ion — Venin Ion (Bucureşti). Men­ţiuni: Alecu IVlam­in (Bucureşti), Boicu Olga (Bucureşti), Covaci Ion (Bucureşti), Filip Iuli­us (Bucureşti), Gubernicu Elena (Bucu­reştii), Neacşu Maria (Bucureşti), Panas­­chivescu Vasile (Bucureşti), Polak Solo­mon (Bucureşti). La propunerea comisiei de dansuri, ju­riul central mai acordă o menţiune pen­tru realizarea artistică din faza I.a a eta­pei a ll-a a concursului echipei de jocuri populare din comuna Şeuţ (Cluj). Deşi juriul central a apreciat ca excep­ţională realizarea tov. Popescu Gabriel in finala concursului, totuşi nu l-a clasificat, neincadrindu-se in prevederile Regulamen­tului Concursului. Din acelaşi motiv nu a fost clasificat nici tov. Cîmpeanu Ion (dans popular). VI. Interpreţi de muzică populară a) Cîntăreţi de muzică populară . Premiul I: Nu s-a acordat. Premiul 11: Hazgan Gheorghe (Bucureşti). Premiul II: Darvai Victoria (Bucureşti). Men­ţiuni: Grozav Ion (Timişoara), Moldovan Angela (Bucureşti), Popa Sofia (Bucu­reşti). La propunerea Comisiei pentru interpreţi de muzică populară, juriul central mai acordă o menţiune tov. Toth Elisabeta din Tg. Mureş, pentru realizarea sa artistică din faza l-a a etapei a ll-a a concursului. b) Solişti instrumentişti de muzică populară : Premiul I: Fraţii Marica — fluier — (Com. Leşu-Cluj). Premiul II: Albulescu Nicolae — xilofon (Bucureşti), Fărâmiţă Lambru — acordeon (Bucureşti), Luca Damian — nai (Bucureşti), Netcu Florea — fluier (Tiuiinu Măgurele). Premiul 111: Grozav Ion — muzicuţă (Timişoara), Toa­­der Maria — tulnic (Com­. Leşu-Cluj), Tocariu Victor — fluierat artistic (Bucu­reşti). Menţiuni: Bob Nicolae — ţambal (Bucureşti), Ciupa Ion — fluier (com. Leşu — Cluj), Marinescu Petre Ciuciu — ţambal (Bucureşti), Uduilă Ilie — acordeon (Bucureşti). La propunerea comisiei pentru interpreţi de muzică populară, juriul central mai acordă menţiuni următorilor concurenţi pentru realizările lor artistice din faza I-a a etapei a Il-a a concursului: Damian Benone — acordeon (Bucureşti), Matei Ion şi Isachil — fluier (corn. Leşu — Cluj), Ti­­truş Alexandru — vioară (Cluj). ■k împărţirea premiilor va avea loc la o dată ce se va anunţa ulterior. ooaoooooóoooooooooocooooo P. Ştefânescu - Goangă Artist al Poporului din R.P.R., Preşedintele juriului concursului naţional al tinerilor solişti oe oo oooooe 0000!» so ooooaaoc Noi lucrări muzicale In cadrul concursului de creaţie închinat Festivalului de la Varşovia, au avut loc în ultimul timp la Uniunea Compozitorilor din R.P.R. o serie de audiţii urmate de discuţii în care au fost larg dezbătute probleme le­gate de tematica şi măiestria artistică a lu­crărilor prezentate cu această ocazie. Numeroase din piesele audiate, aparţinînd diferitelor genuri muzicale, sînt străbătute de intonaţii specifice cîntecului nostru popu­lar. Printre acestea se numără „Suita pen­tru cvartet de coarde“ de Zeno Vancea, dis­tinsă cu premiul întîi, în care compozitorul creînd cu multă măiestrie o melodie în stil popular, curgătoare, caldă şi senină, pe care a îmbrăcat-o într-o bogată haină contrapunc­­tică, redă în chip minunat coloritul vieţii cimpeneşti, plină de dinamism şi voie bună. Alături de aceasta se numără „Andante şi rondo pentru violă şi orchestră“ de Ludovic Feldman, şi cîntecele de mase „Hai să-n­­cingem jocul“ de Radu Palladi — pe versuri de Nina Cassian şi „Cîntec pentru Festival“ de D. D. Stancu — pe versuri de Elena Popescu, toate premiate cu premiul întîi. Cu aceeaşi forţă şi pasiune a creat şi com­pozitorul Alfred Mendelsohn „Preludiul şi Allegro pentru cvartet de coarde şi harpă“ şi cîntecul „Ziceţi hora ca la noi“ — pe ver­suri de Maria Banuş, ambele distinse cu premiul al doilea. Faţă de anii trecuţi, tinerii noştri compo­zitori au obţinut anul acesta rezultate mai bune. Mulţi dintre ei, studenţi sau tineri ab­solvenţi ai Conservatorului „Ciprian Porum­­bescu“ din Bucureşti, au prezentat lucrări dovedind reale calităţi componistice. Printre aceştia se numără Cornel Trăilescu (sonata pentru vioară şi pian) şi Mircea Istrate (3 piese pentru flaut şi pian) , care au obţi­nut premiul II. Petra Carmen, studentă în anul IV Compoziţie (sonată pentru vioară şi pian), Nicolae Beloiu (dans pentru trio de coarde) şi Pascal Bentoiu (Invîrtita şi Jie­­neasca pentru orchestră), au fost premiaţi cu premiul III. S-ar mai putea releva lu­crări valoroase ca : „Andante şi Allegro“ de Dan Constantinescu, recent absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ sau „Tema cu variaţiuni“ pentru pian de Cristea Zalu, student în anul II Compoziţie al Con­servatorului. In ceea ce priveşte cîntecul de mase, cu toate că lucrările au abordat o bogată tema­tică inspirată din lupta şi munca tineretu­lui nostru, faţă de numărul mare de creaţii prezentate la concurs cu texte romîneşti şi în limbile minorităţilor naţionale, prea pu­ţine au fost acelea care au reuşit sa îmbine la un nivel superior textul cu muzica. Acolo unde însă colaborarea dintre poet şi compo­zitor a continuat chiar în perioada proce­sului de creaţie, au fost date la iveală lu­crări deosebit de valoroase. Exemple sînt cîntecul „Hai să-ncingem jocul" de Radu Palladi şi Nina Cassian sau cîntecul „Jocul prieteniei“ de Jean Letoni şi Eugen Frunză. Realizări însemnate în domeniul cîntecului de mase au mai fost obţinute şi de alţi com­pozitori. Bunăoară Emil Săculeţ cu „Hora Varşovia“ text de S. Dan, Elise Popovici cu piesa „Fluieraşul“, text de Sanda Ştefan, şi L. Teodosiu cu „Din nou răsună al nostru cînt“.— text de I. Zăgan au obţinut premiul II, iar T. Bratu cu cîntecul „Sub steagul păcii şi-nfrăţirii“ pentru car­e cappela pe text de V. Ghelmez, şi I. Hartulary-Darclée cu marşul „Sportivii păcii“ — text de Ana Blaga, au luat premiul III. Ar fi fost de dorit însă în ceea ce pri­veşte creaţia de cîntece de mase, ca pe lingă acompaniamentul de pian care însoţeşte marea majoritate a lucrărilor de acest gen, să fi fost utilizate de compozitori şi instru­mente mai accesibile ansamblurilor amatoare, ca acordeonul sau chiar mici formaţiuni de instrumente populare, acolo unde acestea co­respund tematicii şi caracterului piesei mu­zicale. Şi dacă o bună parte din lucrări nu au corespuns întru totul, aceasta se da­­toreşte lipsei de exigenţă a unora dintre compozitori, atît faţă de creaţia lor cît şi faţă de textul abordat, care de cele mai multe ori era lipsit de valoare artistică. Pe viitor ar trebui ca în cadrul Uniunii să aibă loc cît mai multe dezbateri creatoa­re, ele constituind izvoare de unde se pot trage învăţăminte valoroase atît pentru unii dintre compozitorii mai vîrstnici, cît mai cu seamă pentru tînăra generaţie căreia Uniunea Compozitorilor trebuie să-i asigure condiţii prielnice de îndrumare ideologică şi profesională. C. Buescu Oricine ar fi îndreptăţit să creadă că pen­tru a-şi face o imagine reală şi cît mai lar­gă asupra unor manifestări culturale din provincie, a concursului echipelor de teatru şi brigăzilor artistice de agitaţie, ar fi des­tul să răsfoiască paginile cîtorva ziare lo­cale. Ei bine, să zicem că ar lua colecţiile ziarelor „Drapelul roşu“-Timişoara, „Făclia“­­Cluj şi „Steagul roşu“-Bacău, şi ar urmări bunăoară, numerele pe ultimele trei luni , ţinînd seama de faptul că în felul acesta ar trece în revistă primele faze ale acestui con­curs. Care ar fi rezultatul ? Cel care şi-a construit un raţionament ca cel de mai sus va rămîne complet derutat. Sau în aceste regiuni ale ţării n-a avut loc nici un fel de concurs, sau redacţiile ziare­lor respective s-au jurat să nu pomenească nimic despre el. Dar să nu exagerăm. Zia­rul timişorean „Drapelul roşu“ pronunţă, în sfîrşit, cuvîntul „concurs“ la 20 mai a.c. Acest eveniment se întîmplă graţie unei co­respondenţe scurte intitulată „Con­cursul de teatru în raionul Făget“ (trebuie sa reţinem formularea „de teatru“ pentru că în această direcţie există divergenţe în pa­ginile ziarelor mai sus pomenite).­Acesta a fost singurul semn într-o perioadă de trei luni, după care am putea deduce că redacţia ziarului a avut totuşi cunoştinţă de existenţa acestui concurs. Atunci ? Am pomenit de unele divergenţe, într-adevăr, în timp ce zi­arul timişorean prin această memorabilă notă îl cataloghează „de teatru“, ziarul clu­jean „Făclia“ încearcă să demonstreze citi­torilor de-a lungul întregii faze raionale că avem în fond de-a face cu „un concurs al brigăzilor artistice de agitaţie“ (Să îmbună­tăţim munca brigăzilor artistice de agitaţie la sate“, nr. din 25 mai a.c.). Fără îndoială, d dacă nu ne lăsăm derutaţi de aceste formu­lări şi de titlurile unor articole şi dacă tre­cem peste această ciudăţenie a redacţiei tre­buie să recunoaştem că ziarul „Făclia“-Cluj a acordat concursului echipelor de teatru şi al brigăzilor artistice de agitaţie ceva mai multă atenţie decît ziarul timişorean, (un ar­ticol de fond, două articole şi cinci cores­pondenţe). Mai mult a relatat despre concurs, desi­gur, ziarul „Steagul roşu“-Bacău. Un început promiţător al ziarului a fost publicarea în timpul etapei comunale a două articole inte­resante, urmărind să sugereze pe ce cale se pot apropia cel mai bine brigăzile artistice de agitaţie de preocupările şi interesele oa­menilor muncii, în ce chip îşi pot crea popu­laritatea de care au nevoie. Articolul „Des­pre programul unei brigăzi artistice de agi­taţie şi eficacitatea lui" (nr. din 10 mai a.c.) prezintă în mod interesant viaţa unei brigăzi înaintate, relatînd experienţa colectivului de creaţie al acesteia in redactarea textelor şi informînd asupra efectelor produse de dife­ritele programe ale brigăzii. Iar articolul „Programe artistice apropiate de inima oa­menilor“ scris de instructorul artistic al casei raionale de cultură din Piatra Neamţ, Al. Huţanu, dezbate în lumina experienţei autorului problema rolului pe care-l au ca­sele raionale de cultură în organizarea şi în­drumarea brigăzilor artistice săteşti. Din pă­cate, acest promiţător început a fost abando­nat iar ziarul nu şi-a ţinut cuvîntul pînă la capăt. Odată cu deschiderea fazei raionale a concursului, cînd problemele activităţii acestor formaţii artistice s-au cristalizat mai bine tocmai atunci — lucru curios — din paginile acestui ziar au dispărut articolele referitoare la concurs. Cum se explică această inconsecvenţă şi gravă lipsă de interes a celor trei ziare re­gionale pentru problemele concursului ? Se poate obiecta că prima fază a concursului s-a desfăşurat în mod defectuos, că a fost slabă munca organizatorică pentru pornirea lui, că au existat unele deficienţe ale orga­nelor centrale răspunzătoare de această ma­nifestare artistică. Dar cu atît mai mare este atunci vina ziarelor regionale. Ele au dat oare uitării rolul organizatoric al presei co­muniste, faptul că un ziar de partid nu se poate mulţumi numai să înregistreze anu­mite fenomene ci să pună umărul cu toată hotărîrea la declanşarea şi dezvoltarea nou­lui ? Este dovada unei grave lipse de răs­pundere tăcerea acestor ziare faţă de situa­ţia nemulţumitoare a organizării şi desfăşu­rării concursului în regiunile lor, o manifes­tare a lipsei de combativitate. A urmat apoi recenta întîlnire la reşedin­ţele de raioane a celor mai bune echipe de teatru şi brigăzi artistice de agitaţie. O ase­menea concentrare a principalelor forţe ar­tistice de amatori din raioane putea prilejui observaţii asupra esenţialelor chestiuni ridi­cate de activitatea acestor formaţii tinere. Dar răsfoind paginile ziarelor nu poţi trage decît concluzia că redactorii lor s-au înţeles să lipsească în masă de­­s aceste manifes­tări. Şi atunci mai este de mirare că acest con­curs nu se ridică peste tot la nivelul celor precedente, cu atît mai mult cu cît acuma avem de-a face cu formaţii mult mai com­plexe care ridică probleme de viaţă mult mai dificile? Ziarele mai sus amintite au o im­portantă parte de răspundere în această si­tuaţie. Ele trebuiau să ridice şi să dezbată pe larg o serie de probleme-cheie pentru suc­cesul acestui concurs cum sînt: problema justei selecţionări a repertoriului, problema interpretării artistice a spectacolelor, pro­blema ajutorului dat artiştilor amatori de către oamenii de artă şi cultură şi în special a acţiunii patriotice de deservire cultural­­artistică a satelor de către teatrele de stat, conducerea muncii artistice de amatori de către secţiile culturale ale sfaturilor popu­lare etc. Ziarul „Făclia“-Cluj semnalează pe bună dreptate în articolul „In sprijinul echi­pelor de teatru săteşti“ (nr. din 8 apri­lie) faptul că la multe echipe se manifestă tendinţe nejuste, unele alcătuindu-şi reper­toriul exclusiv din piese clasice şi ignorînd piesele cu subiect de actualitate, altele mon­­tînd piese cu un conţinut învechit etc. Dar „Făclia“-Cluj nu merge mai departe şi nu publică articole în care să ajute în mod con­cret activiştii culturali de la sate să se orien­teze spre piesele cele mai actuale şi care tratează probleme apropiate de preocupările localnicilor. Asemenea tendinţe se manifestă în mai toate regiunile şi ele nu sînt combă­tute de ziarele locale. De asemenea redacţiile locale au pierdut din vedere îndatorirea pe care o au de a milita pentru îmbogăţirea repertoriului formaţiilor de amatori, cu aju­torul forţelor locale. Îndeosebi ziarele din Cluj şi Timişoara — oraşe în care există fi­liale ale Uniunii Scriitorilor ce numără forţe artistice de seamă — ar fi putut să militeze pentru stimularea dramaturgiei originale lo­cale, să stîrnească interesul scriitorilor locali pentru dramaturgia de proporţii reduse. A­­ceastă problemă importantă care de fapt de­păşeşte cadrul strict al concursului şi care nu este altceva decît o latură a problemei îndrumării creaţiei literare locale pe făgaşul actualităţii, al sprijinirii vieţii culturale a maselor, a fost total ignorată de ziarele „Fă­­tna“-Cluj şi „Drapelul roşu“-Timişoara. De asemenea ziarele nu analizează în profunzi­me tendinţele greşite, denaturările şi greşe­lile ivite în alcătuirea programelor brigăzi­lor artistice de agitaţie. In aprecierile ce se fac asupra echipelor de amatori se cere o exigenţă sporită, mai multă competenţă, se­riozitate şi profunzime în tratarea proble­melor. Lipsa de competenţă a redacţiilor duce la neluarea de atitudine critică faţă de unele greşeli şi denaturări şi uneori chiar la înserarea în paginile ziarelor a unor greşeli care-i dezorientează pe activiştii culturali. In nota „Brigada artistică de agitaţie in tur­neu“ din numărul din 28 mai a.c. al ziaru­lui „Făclia“-Cluj, se spune că alături de pro­gramul artistic cu caracter local, brigada a prezentat şi piesa de teatru „Furtuni de pri­măvară“, de asemenea din „Steagul roşu“-Ba­­cău, în articolul „Unităţile culturale în spri­jinul muncilor agricole“ (nr. din 8 aprilie) se citează din repertoriul unei brigăzi artistice de agitaţie şi piesa de teatru „Mergem cu viaţa înainte“. In felul acesta, ziarul dă curs ideii greşite că în programul unei brigăzi artistice de agitaţie se pot include şi piese de teatru. Este regretabil că acum, cînd bri­găzile artistice de agitaţie sînt încă la în­ceputul activităţii lor, cînd încă nu peste tot este cunoscut caracterul specific al acestora, ziarele mai sus pomenite sădesc confuzii, ne­dumeriri, produc derută. Ziarele din Cluj şi Timişoara n-au căutat de asemenea să atra­gă forţele scriitoriceşti nici pe calea creării unor texte valoroase pentru brigăzile artis­tice. Aşa cum am mai arătat, era de datoria ziarelor locale să ajute echipele de teatru şi brigăzile prin cronici artistice competente, prin analiza concepţiei acestora în punerea în scenă a lucrărilor dramatice, a înţelegerii juste a rolurilor. Ziarele trebuiau să furni­zeze echipelor bogate cunoştinţe tehnice de specialitate: de regie, scenografie, machiaj, costumaţie, mimică etc. In acest scop trebu­iau antrenaţi să scrie articole membrii comi­siilor de concurs, instructorii echipelor de teatru şi ai brigăzilor artistice de agitaţie, actorii şi regizorii Teatrelor de Stat, scriitorii din localitate. Cu ce a ajutat oare ziarul „Steagul roşu“-Bacău, artiştii amatori, publi­­cînd în cursul desfăşurării fazei raionale a concursului în mod întîmplător cîteva cores­pondenţe şi note redactate în stil telegrafic, obiectivist, al căror singur aport era comu­nicarea numărului şi numelor echipelor pre­zentate? Redacţiile respective uită că nivelul general de cultură al artiştilor amatori şi în general, al maselor, a crescut mult şi că asemenea articole sînt primite astăzi în cel mai fericit caz cu „îngăduinţă“ de cei că­rora li se adresează. Este regretabil că cele trei ziare n-au oglindit eforturile depuse de colectivele tea­trelor de stat pentru reuşita concursului. După cum se vede, munca lăudabilă a co­lectivului Teatrului de Stat din Bacău care a avut iniţiative demne de admirat în îndru­marea artiştilor amatori, este mai bine cu­noscută în restul ţării decît în redacţia zia­rului local. In paginile „Făcliei“-Cluj sau a „Drapelului roşu“-Timişoara nu întîl­­neşti măcar o notiţă despre felul cum îşi respectă (sau nu) colectivele Teatrelor de Stat române şi maghiare, ale Operei etc., din ce­­e două importante centre culturale ale ţării, angajamentele luate de a sprijini miş­carea artistică de amatori. Nimic nu se po­meneşte despre felul cum secţiile culturale ale sfaturilor populare regionale folosesc aju­torul instituţiilor de artă în rezolvarea sar­cinii de îndrumare a ansamblurilor de ama­tori sau despre modul cum au respectat tea­trele îndrumările Ministerului Culturii refe­ritoare la crearea unui repertoriu pentru sate. La baza atitudinii criticabile pe care au avut-o pînă în prezent faţă de acest concurs ziarele locale analizate, stă faptul că redac­ţiile lor n-au înţeles suficient sensul politic general al activităţii formaţiilor de teatru şi al brigăzilor de agitaţie. Ziarele n-au înţe­les că munca acestora nu e o muncă „în sine“, dusă de dragul unor serbări, festivaluri şi concursuri, ele n-au înţeles că această activitate nu este izolată de complexitatea vieţii sociale, nu este menită numai să-i dis­treze pe ţăranii muncitori, ci că ea are o strînsă legătură cu problemele generale poli­tice, sociale, cu construcţia socialistă, cu dezvoltarea omului nou, cu educarea socia­listă a maselor. Redacţiile acestor ziare trebuie să înţelea­gă că concursul nu e o manifestare ocazio­nală „sărbătorească“, ci o acţiune politică care contribuie la ridicarea conştiinţei mase­lor, la îmbogăţirea vieţii spirituale a făurito­rului societăţii noastre noi. In această lu­mină trebuie să-şi analizeze şi să-şi revizu­iască munca redacţiile celor trei ziare. Mafia Guzman Concursul echipelor de teatru şi al brigăzilor artistice de agitaţie reflectat în unele ziare locale în urma vieţii Rezultatele concursului literar Juriul Uniunii Scriitorilor a terminat acţiunea de triere a celor peste 600 de lucrări literare primite cu prilejul concursului organizat in cinstea celui de al V-lea Festival al Tineretului şi Studenţilor. Au fost acordate următoarele premii şi menţiuni: Poezie Premiul I: Sanda Movilă; Premiul II: Dimos Rendis; Premiul III: A. M. Sperber; Menţiuni: Ion Brad, Franz Bulhardt, Valeriu Gom­nescu, Aladár Lászlóffy, Nicolae Labiş, Florin Mugur, Gheorghe Vasile, Tiberiu Után. Schiţe şi povestiri Premiul I: Ion Lăncrănjan; Premiul II: Ştefan Andrei; Premiul III: Dumitru Mircea, Haralamb Zincă; Menţiuni: Maria Zoe Ionescu, Constantin Rusescu. Reportaj Premiul I: Traian Coşovei; Premiul II: Victor Vîntu; Menţiuni: Radu Cosaşu. Piese într-un act Menţiuni : Földes Maria, Szász Já­nos. Un grup de expozanţi Fosta sală din str. Brezoianu 23-25, în urma amenajărilor făcute, a devenit o galerie permanentă în care, rînd pe rînd, grupuri de artişti vor putea face cunoscute publi­cului lucrările lor. După ce în cursul lunii mai această gale­rie s-a inaugurat prin deschiderea expoziţiei de lucrări aparţinînd unor artişti din cena­clul de creaţie­ plastică din Sibiu — Silvia Porsche şi Hans Herman — de curînd s-a organizat aici o expoziţie a unui grup de pictori bucureşteni. Expoziţia cuprinde ta­blourile pictorilor Dan Ialomiţeanu, Ion Mu­­rariu, Sofica Popescu şi Dimitrie Ştiubei. In majoritatea lor, lucrările pictorilor din grupul care expune în prezent în această sală sînt peisaje, flori şi naturi moarte. Peisajele lui Dan Ialomiţeanu reţin în mod deosebit atenţia vizitatorilor expoziţiei. In peisaje ca „Livadă“, „Pădure la Slănic“ ş.a. se vede o mai mare apropiere de natură, o simţire adîncă şi preocupări mai largi către o sezisare a specificului naţional. Peisajele lui Dan Ialomiţeanu, stăpînite de un senti­ment poetic, demonstrează totodată şi o creştere a pictorului către o paletă lumi­noasă. Lucrările lui Ion Murariu, în cea mai mare parte peisaje din diferite regiuni ale ţării, poartă semnul unor frămîntări crea­toare ale căror rezultate, deşi inegale ca realizare artistică, vădesc preocupări mai variate, mai adînci. Se disting prin caracte­rul lor evocator atît piesaje realizate de pictor la Drăghici-„Prund“, „Gîrla seacă“, „Uliţă de sat“ , cît şi piesajul de la Pa­latul Pionierilor din Bucureşti, intitulat „Sfîrşit de februarie“. Alături de numeroasele peisaje marine pe care pictorul Dimitrie Ştiubei le-a prezentat în această expoziţie, de remarcat sînt în­cercările artistului de a realiza compoziţii inspirate din viaţa pescarilor, precum şi do­rinţa pictorului de a varia tematica lucrări­lor sale cu peisaje cum sînt cele din Man­galia, care se disting prin spontaneitate şi prospeţimea notaţiei. Florile fac subiectul celor mai multe din­­tre tablourile pictoriţei Sofica Popescu. Unele din lucrările sale, ca de pildă „Col­­ţunaşi“, sînt realizate într-un spirit realist, cu multă simplitate şi sensibilitate, vădind şi o îmbogăţire a cunoştinţelor de meşteşug ale pictoriţei. Numeroase alte lucrări ale sale atrag însă atenţia asupra faptului că artista nu a renunţat în mod definitiv la o copiere naturalistă a obiectelor pe care şi-l propus a le zugrăvi. Este necesar, astfel, ca pictoriţa să nu facă un scop în sine ,din redarea jocului viu al culorilor, din strălu­cirea paletei sale, din interesul pentru a ob­­ţine diferenţieri vizibile în redarea calităţii diferitelor materiale. Aceste cîştiguri de meşteşug vor trebui să servească pictoriţei ca mijloace pentru elaborarea de compoziţii în care să-şi propună cu îndrăzneală rezol­varea unor probleme de creaţie mai grele, compoziţii pe care să nu le socotească a fi doar un simplu mijloc de a varia panourile pe care expune flori şi naturi moarte, aşa cum se întîmplă cu cele din actuala expozi­ţie. Pictoriţa va trebui să tindă cu tot cura­jul la trecerea spre o treaptă superioară de realizare a unor lucrări cu conţinut de idei mai bogat. De altfel, expoziţia, în ansamblul ei, reflectă în slabă măsură realităţile noi din patria noastră. Organizarea unor ase­­menea expoziţii personale şi de grup nu va întîrzia să-şi arate roadele dacă organiza­torii lor cît şi artiştii plastici care-şi , vor aduce lucrările în viitoarele expoziţii­­ vor acorda cu precădere atenţie chipului omului nou din ţara noastră şi aspectelor variate ale muncii de construire a socialismului. In acest fel, asemenea expoziţii, prin prezen­tarea unui mai mare număr de lucrări ale fiecărui artist în parte, vor putea prilejui atît un larg schimb de experienţă creatoare între artiştii expozanţi, cît mai ales vor asi­gura o lărgire a contactului creatorilor cu publicul, printr-o confruntare mai directă a creaţiei lor cu cerințele maselor largi de vizitatori. Expoziţii de artă plastică în staţiunile de odihnă Una din formele activităţii cultural-artis­­tice care se va desfăşura în acest an în loca­lităţile în care îşi petrec odihna oamenii muncii este şi aceea de prezentare a creaţiei plastice a artiştilor clasici şi contemporani. Intre 1 iulie şi 15 septembrie a.c. Ministerul Culturii împreună cu muzeele de artă din Capitală şi din diferite regiuni ale ţării vor organiza în staţiunile de odihnă numeroase expoziţii, cu teme diferite. Astfel, lucrări ale caricaturiştilor contem­porani vor face obiectul expoziţiilor care se vor deschide la Techirghiol, Vasile Roaită, Sîngiorz şi Herculane, prin grija Muzeului de Artă al R.P.R., Muzeului de Artă din Cluj şi Muzeului Regional Timişoara. Lucrări de grafică contemporană vor fi pre­zentate de Muzeul de Artă al R.P.R., la Eforie, iar în staţiunea Stîna din Vale, Mu­zeul Regional din Arad se va îngriji de amenajarea unei expoziţii de grafică romî­­nească din secolul al XIX-lea. Opere ale graficienilor sovietici vor alcătui expoziţia din staţiunea Victoria-Oradea, de organiza­rea căreia se vor ocupa atît Muzeul de Artă al R.P.R. cît şi Muzeul Regional Arad. Frumuseţile Moldovei oglindite în nume­roase peisaje alcătuiesc tematica expoziţiei pe care Muzeul de Artă din Iaşi o va des­chide la Vatra Dornei, în vreme ce un alt m­uzeu regional, Muzeul Brukenthal din Si­biu, va prezenta oamenilor muncii veniţi la odihnă în staţiunea Ocna-Sibiului peisaje pitoreşti din regiune. Popularizarea crea­ţiei a doi dintre înaintaşii artei plastice ro­­mîneşti se va realiza prin intermediul expo­ziţiei de gravuri ale lui Theodor Aman, de organizarea căreia — în localitatea Predeal — se va ocupa Muzeul Theodor Aman din Bucureşti, şi a expoziţiei retrospective Octav Băncilă, pe care o va deschide în staţiunea Slănic-Moldova Muzeul de Artă din Iaşi. Numeroase picturi, acuarele şi reproduceri înfăţişînd imagini din Bucureşti vor fi pre­zentate de către Muzeul Simu din Capitală în localitatea Olăneşti. Obiecte de artă populară romînească vor alcătui expoziţiile care se vor deschide în alte localităţi de odihnă. Astfel, Muzeul de Artă Populară al R.P.R. se va îngriji de or­ganizarea expoziţiilor de artă populară ro­mînească — ceramică şi covoare — în sta­ţiunile Mamaia şi Sinaia, iar Muzeul Bru­kenthal va organiza o expoziţie asemănă­toare în staţiunea­ Bazna. H. Dumitrescu Portrete ale fruntaşilor în producţie din regiunea Timişoara decembrie 1954, unde portretul a lipsit din lucrările expuse, predominînd peisajul şi na­tura moartă. Prin alegerea subiectului, prin grija de a reda cît mai realist pe minunaţii noştri fruntaşi şi inovatori, expoziţia oglindeşte atitudinea nouă a artiştilor, orientarea justă a creaţiei lor spre viaţă, spre oglindirea luptei pe care o duce poporul nostru zi cu zi. Din lucrările expuse remarcăm sculptura executată de Orgonaş Andrei, mecanicul de locomotivă Kupsco Ştefan din Depoul de Locomotive Timişoara, fruntaş în muncă, decorat. Merită a fi menţionate lucrările lui Ko­vács Romulus, — îndeosebi portretul ţesă­toarei fruntaşe Kreutzberger Dalma, de la I.T.L.­Lugoj, — cele ale pictorului Dure Diodor, dintre care în mod special atrage atenţia „Sudorul Banu Gheorghe de la Ate­lierele C.F.R.-Timişoara“, sculptura Inei Popescu „Artista Florica Albu în rolul Ana Lugojana“, ale lui Lehnhard Emil ş.a. Sub posibilităţi s-a prezentat pictorul Zsigmond Atila care nu s-a străduit să stu­dieze şi să redea în lucrarea sa mişcarea cea mai caracteristică din viaţa personajului ales. Acelaşi lucru se poate spune şi despre pictorul Podu­pni Gali Ana în portretul artis­­tului emerit Gheorghe Damian. In portre­tul muncitorului Balogh Adalbert, executat de acelaşi pictor, se resimte lipsa studiului atent al caracterului celui portretizat. Gropa Dion (Lugoj) n-a acordat suficientă atenţie chipului fruntaşei Androni Francisco, de la Filatura de Mătase Naturală din Lugoj, ne­reuşind să pătrundă în viaţa şi munca a­­cesteia. Astfel de lipsuri mai prezintă şi lucrările lui Suhanek Oskar („Portretul frun­taşei în producţie Schmidtmeister E. de la Industria Linei“), ale lui Petriş Terezia. Ase­menea lucrări arată că artiştii respectivi nu s-au orientat aşa cum se cuvine către pă­trunderea şi redarea elementelor celor mai caracteristice din activitatea celui portreti­zat. Din expoziţie lipsesc chipurile oamenilor muncii, înaintaţi, din industria grea. Vizi­tatorul nu întîlneşte chipul nici unui jurna­­list, oţelar, laminorist, turnător sau tehni­cian din cetatea de foc, Reşiţa, nici al unui miner din regiunea Timişoara. De asemenea lipsesc portrete ale oamenilor de ştiinţă care prin activitatea lor creatoare contribuia activ la ridicarea muncii ştiinţifice din re­giunea noastră. Cu toate aceste lipsuri, expoziţia repre­­zintă un eveniment important în viaţa ar­tistică din regiunea Timişoara, oglindind poziţia nouă faţă de viaţă a artiştilor. Cre­dem că o asemenea iniţiativă ar trebui să fie îmbrăţişată şi de alte filiale ale Uniu­nii Artiştilor Plastici Soare Sava Moga Marius Corespondenty Filiala Uniunii Artiştilor Plastici din Ti­mişoara a organizat de curînd o expoziţie de portrete ale fruntaşilor în producţie. Ex­poziţia oglindeşte preţuirea artiştilor plas­tici faţă de cei mai înaintaţi oameni din zi­lele noastre, inovatori, fruntaşi în producţie, fruntaşi ai recoltelor bogate etc. In total au fost expuse 33 picturi, paste­luri, lucrări grafice şi 9 sculpturi create de un număr de artişti plastici, care au răs­puns prin aceasta chemării conducerii fi­lialei. Acţiunea a mai fost organizată şi în scopul unei orientări spre eliminarea golului constatat la expoziţia regională anuală din

Next