Contemporanul, iulie-decembrie 1989 (nr. 28-50)

1989-09-15 / nr. 37

MJ. 37­­2 234) 15 SEPTEMBRIE 1989 16 PAG.­­ 3 LEI Intr-o atmosferă de puternica angajare patriotică, revoluţionară, se desfăşoară vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, în judeţul Iaşi. (Comentariul în pag. 3). DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XIV-LEA AL P.C.R. In dezbaterea Întregii naţiuni PRINCIPALUL IZVOR DE CULTURĂ N­­U MAI PUŢIN încăr­cat de emoţii şi spe­ranţe, momentul des­­chiderii şcolilor are în acest an semnificaţii deosebite ce ţin de faptul că ne aflăm în preajma desfăşură­rii Congresului al XIV-lea al partidului, care va prefigura viitorul României socia­liste pînă în orizontul anilor 2010, cînd elevii şi studenţii de astăzi vor fi ajuns la virsta deplinei împliniri a personalităţii lor. Să mai adăugăm că, începînd din acest an, se va generaliza învăţămintul de 12 ani ceea ce spune, o dată mai mult, că viitorii constructori ai socialismului au asigurate condiţii dintre cele mai favorabile pentru însuşirea temeinică a unei profesiuni, pentru formarea unui larg orizont de cunoaştere şi cultură, pen­tru cultivarea trăsăturilor moral-politice. Concepţia care stă la baza politicii statului şi partidului nostru în domeniul învăţămintul­ui,­ elaborată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aceea a integrării învăţămîn­­tului cu cercetarea şi producţia, urmă­reşte nu numai ca şcoala să formeze un specialist foarte bine pregătit profesio­nal, cu un înalt nivel politico-ideologic, capabil să lucreze din prima zi după ab­solvire, după un scurt stagiu de a­­daptare, cu întreaga sa capacitate în pro­ducţie şi care să se poată menţine în permanenţă în curent cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ci şi care să fie capabil să contribuie prin propria sa activitate la progresul ştiinţific şi tehnic. Avînd in vedere această concepţie pro­fund revoluţionară care stă la baza în­­văţămîntului nostru, se impune ca şcoala să contribuie la dezvoltarea creativităţii ştiinţifice şi tehnice a studenţilor şi elevi­lor. In primul rînd tînărul trebuie să în­veţe în şcoală, cum să se documenteze. In al doilea rînd trebuie să i se dezvolte spi­ritul critic, să fie convins că nimic nu este perfect, că totul este perfectibil. Şcoala mai trebuie să înveţe pe tineri să se întrebe. Se pune prea mult accentul pe abilitatea studentului sau elevului de a răspunde la anumite întrebări. Or, ade­sea este mult mai greu, dar mult mai util, să te întrebi. De fapt deosebirea în­tre un om de ştiinţă şi un om obişnuit care trec pe lingă un lucru sau un feno­men este că primul îşi pune întrebări, în timp ce al doilea consideră că ceea ce vede este ceva banal. Nu este atit de uşor să te întrebi, pentru că, după cum se ştie, natura nu răspunde la întrebări lipsite de sens. Un exemplu îl constituie alchimiştii care fierbeau, distilau, chi­nuiau în toate chipurile substanţele chi­mice, căutînd răspunsul la o întrebare defectuos pusă. După cum este cunoscut, chimia modernă s-a născut şi s-a dez­voltat nu ca rezultat al alchimiei ci ca o reacţie împotriva ei. Dacă studenţii şi elevii citind un curs sau nişte notiţe şi-ar pune după fiecare rînd sau paragraf întrebări, şi îndeosebi chinuitoarea întrebare „de ce ?“ şi nu ar trece mai departe mulţumindu-se să me­moreze, învăţămintul nostru ar face un mare pas înainte. Dar procesul de învăţămînt nu se re­duce numai la transmiterea de cunoştinţe ci şi la munca educativă cu tineretul. Aci doresc să fac de la început o distincţie între conştiinţa unei societăţi aflată pe Acad. Radu P. VOINEA Preşedintele Academiei R.S. Rumania ■ Reflecţii : Alma mater — de Alexandru BĂLĂCI ■ Învăţînd pentru viaţă — de Dinu RA­­CHICI (2) ■ Şcoala românească în plin proces de modernizare — de Ioan JINGA (3) ■ Noua geografie spirituală a ţării : Argumentele unei noi identităţi culturale — de Al. TANASE I Iîrcvetoteca sau în orizontul spectacular al inventicii de George COANDA (4) ■ învăţă­mântul — cadru primordial de împlinire a tinerei generaţii — articole de Elena MOISE, George CHIRILA, Florin DIAC, Mircea HERIVAN, Al. MIRONOV, Cornel Radu CONSTAN­TIN­ESCU, Elena ŞTEFOI (8—9—10) .----------------------------------------------------------------------------------------r fr-- -------------------­ (Continuare in pag. 2)I

Next