Cotidianul, noiembrie 1998 (Anul 8, nr. 151-175)
1998-11-25 / nr. 171
Astăzi se deschide Târgul „Gaudeamus - Carte de învățătură Dezvăluiri în cartea lui Radu Ținu pagina 10 Cotidianul Director ION CRISTOIU Anul VIII, numărul 171 (2216), miercuri, 25 noiembrie 1998, 20 pagini, două ediții, 1400 lei Cotidianul universul familiei + viața militară Adresă pe Internet: www.cotidianul.ro / pagina 3 pagina 7 y Ceausescu nu a aprobat arestarea lui Tőkés Potrivit proiectului bugetului de stat PIB-ul va scădea cu 2% în 1999 e Ss Editorial Indolență nu numai politică, dar și națională UTA e opt ani, zile pe tărîmiinoastre strămoșești, vine iarna. Și de opt ani, ea surprinde pe guvernanți. In același timp, tot de opt ani, presa noastră liberă publică an de an, la căderea primilor fulgi, același titlu, scris și tipărit pînă la tocire, iarna a luat din nou pe neașteptate pe guvernanți! Comedia se repetă an de an. S-a jucat cu brio pe vremea guvernului Roman. A continuat să se joace și pe vremea lui Stolojan și a lui Văcăroiu. Se joacă și acum, sub guvernarea Radu Vasile, cu sălile pline. Singura deosebire dintre spectacolele de dinainte de noiembrie 1996 și cele de după constă în starea de spirit a jurnaliștilor, înaintea Marii schimbări, de sub titlurile acuzatoare la adresa guvernanților, incapabili să contracareze efectele vremii, se ițea speranța că opoziția de la vremea respectivă, ajunsă la putere, va lua măsuri din timp, atît de bine cusute, nicit fulgii nu vor mai pica pe șosele și străzi, ci vor rămîne în aer, lăsînd asfaltul lună, iar vîntul se va opri la fruntarii, știind din enciclopedii că-n România se află la putere, în fine, forțele cu adevărat democratice. Acum, de sub titluri precum: „Iarna oferă simbolul stării generale din țară“, „îngheț total“, „Viscolul îngroapă România“, „Teroarea albă“, „Iresponsabilii care ne conduc“, „România sub ocupația zăpezii“, „Ne-a lovit iarna“ nu se mai întrevede nimic. Doar absența speranței. Dacă absența ar putea fi văzută. Întreaga presă a luat cu asalt, dînd cu ghiulele de cerneală în palate, pe actualii guvernanți. Ei au fost făcuți responsabili de toată brambureala produsă pe șoselele și străzile patriei la prima pală de iarnă. Departe de mine gîndul de a sări în sprijinul actualei puteri. Haosul desăvîrșit din ultimele zile își are cauza și în indolența autorităților mai mult sau mai puțin alese. Avînd însă în vedere că de opt ani se întîmplă același lucru - iamna surprinde pe guvernanți, iar guvernanții surprind presa prin nepăsarea lor - a venit, cred, momentul să încercăm o spargere a acestui cerc vicios. Să ne propunem mai întîi a sesiza, dincolo de slăbiciunile guvernanților postdecembriști, rolul unor trăsături de esență ale societății românești, unele venind încă din anii lui Caragiale, altele din anii lui Gheorghiu-Dej. S -a făcut în aceste zile multă filozofie bocitoare despre lipsa de solidaritate a românilor. Întîmplător, am fost și eu una din victimele unei blocări de drum. La întoarcere, sîmbătă, spre București, de la Focșani, m-a prins între Buzău și Mizil un dop provocat de un TIR răsturnat. Întorcîndu-mă spre Buzău, am intrat de cîteva ori în șanțul plin de zăpadă. Deși bătea un vînt turbat, s-au găsit mulți șoferi care, în trecere pe lîngă mine, să oprească și să mă ajute, împingînd cu umerii, să ies din fundătură. Nu cred c-au procedat așa de dragul jurnalistului Ion Cristoiu. Vijelia care bîntuia la fața locului făcea să nu poți deosebi nu numai chipul unei persoane, dar nici diferența dintre un stîlp și un om. Nu cred, așadar, că în aceste zile nu s-a manifestat solidaritatea umană. Altceva a lipsit. Și anume un lucru de care România suferă încă din zorii erei sale moderne: mașinăria administrativă. Toate ziarele s-au năpustit asupra guvernului, ba chiar și asupra primului-ministr. Unele au sugerat-o, altele au spus-o dea dreptul: guvernul trebuia să facă și să dreagă, ministrul Transporturilor trebuia să ajungă la locurile dezastrului și să organizeze activitatea. Inspectoratul General al Poliției trebuia să emită ordine. Astfel de exigențe trimit la o mentalitate de pe vremea lui Ceaușescu. Atunci, la primul fulg de zăpadă, Ceaușescu declara stare de urgență, radioul transmitea numai marșuri revoluționare, iar toți românii, de la strungari pînă la cercetători în fizica nucleară, ieșeau să dea la lopată. Din punct de vedere gazetăresc, imaginea era o adevărată comoară. Sub bagheta dirijorului unic, țara întreagă funcționa ca o orchestră în care locul viorilor era ținut de lopeți, iar al piculinelor, de către tîrnăcoape. Atelajele de deszăpezire erau tobele. Din punct de vedere practic, un asemenea heirupism era păgubos. Excepție făcînd calamități care riscă să paralizeze întreaga țară, situații dificile, precum cele înregistrate în cîteva județe în aceste zile, nu trebuie să facă obiectul unor comandamente la nivel național, cu trecerea miniștrilor, a prefecților, a primarilor în ținută de luptă. E suficient ca mașinăria administrativă de la diferite niveluri să funcționeze normal. Or, pentru aceasta nu e nevoie de bobîrnacii de la centru. E nevoie de o tradiție îndelungată a lucrului bine făcut, a conștiinței datoriei care trebuie îndeplinite. Cînd dau primii fulgi și apar semnele viscolului, nu cred că instituțiile responsabile din orașe și județe trebuie să aștepte convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a-și face elementara datorie. Mai ales că multe dintre slăbiciunile constatate în aceste zile au ținut de absența unei minime inteligențe. Experiența mea de înzăpezit m-a convins că nu trebuie altceva decît o banală pricepere omenească. Blocajul dintre Buzău și Mizil s-a transformat în haos pentru că nimănui de la poliția rutieră județeană Buzău nu i-a trăsnit prin cap să posteze, la cîțiva kilometri de dopul cu pricina, un agent care să întoarcă din drum pe șoferi. Neștiind că drumul e blocat, toți mergeau înainte, pînă la fundătură, de unde trebuiau să se întoarcă, cu toată harababura de rigoare. Era nevoie pentru această măsură, ținînd de cultura unui om cu patru clase primare, de o hotărîre de guvern, de un ordin al ministrului de Interne? Evident nu. Era nevoie de un gram de grijă în a-ți face datoria. Tot din această experiență am descoperit c-ar mai fi nevoie de ceva în această iarnă, în cazuri de calamități zonale sau pe țară, ar fi bine ca Radio România Actualități să treacă la un program special: avertizări din sfert în sfert de ceas privind drumurile blocate, sfaturi privind locurile unde se poate poposi pentru o noapte, îndemnul ca automobiliștii să nu scoată mașinile din garaj, date privind evoluția vremii. (urmare în pagina 4) Ion Cristoiu International Herald Tribune“ avertizează Românii vor ieși în stradă Presa internațională urmărește îndeaproape evoluția României Herală INTERNATIONAL Sklhnic PUBLISHED WITH THE NEW YORK TIMES AND THE WASHINGTON POST Presa internațională nu scapă din ochi România. în ultimele zile, ziarele și posturile de televiziune din Europa s-au grăbit care mai de care să comenteze situația din țara noastră. „International Herald Tribune" apreciază că, deși în 1996 România era țara est-europeană cu cel mai mare succes potențial, clasa politică aflată la guvernare nu a reușit să ducă lucrurile mai departe. Iar acum, de-abia intrați într-o iarnă friguroasă și grea, românii sunt gata să iasă în stradă. Presa maghiară este atrasă în special de grava criză politică ce a cuprins România. „Magyar Nemzet" și „Magyar Hírlap“ apreciază că greva opoziției, care s-a retras din cele două Camere ale Parlamentului pe termen nelimitat, a căpătat proporții îngrijorătoare. Situația este cu atât mai încurcată cu cât formațiunile de guvernământ sunt afectate de disensiuni interne. PNȚCD este în pragul sciziunii, iar PD a pierdut în numai câteva zile doi deputați și un senator, printre care și fostul ministru de Externe Adrian Severin. La toate acestea, președintele Emil Constantinescu, obosit și supărat, răspunde prin declarații „riguros inexacte" și „generalizări bizare", este de părere „Deutsche Welle". pagina 2 Aurolacii români s-au mutat la Paris 60 de români fără domiciliu stabil au fost descoperiți la sfârșitul săptămânii trecute într-un atelier de tâmplărie părăsit, aflat în Longjumeau, la periferia Parisului. Grupul de români, printre care șase sau șapte femei și mai mulți adolescenți, a fost descoperit într-unul dintre raidurile nocturne organizate de mai-marii orașului cu începere din 1996, când o persoană fără adăpost a fost găsită moartă în zonă. „își instalaseră mici colibe din lemn și carton și nu dispuneau decât de două reșouri", a declarat primarul orașului, citat de AFP. Vecinii nu au semnalat prezența românilor. Aceștia fuseseră instalați de municipalitate într-o școală, din lipsa locurilor de cazare pe perioada iernii. 4 BC.U. „V. E.WslBSCU " iAJ PECII Sylvie Vartan a primit „Legiunea de Onoare“ Președintele Jacques Chirac (stânga) o îmbrățișează pe cântăreața franceză de origine bulgară Sylvie Vartan, după ce i-a acordat medalia „Legiunea de Onoare“ Anunțuri pentru vânzări-cumpărări auto, gratuit în Mai sunt doar 9 zile până la apariția săptămânalului «AUTOstrada», primul ziar dedicat șoferilor obișnuiți. Mai multe despre această publicație veți putea afla din ziarul nostru, începând de lunea viitoare. Până atunci însă, vă putem spune că o pagină întreagă va intermedia pentru dvs. vânzări și cumpărări de autoturisme, într-o formă occidentală și ușor accesibilă. Anunțurile celor interesați vor fi preluate prin telefon la numerele 637.71.95, 637.74.95, 637.77.95 sau 637.33.32, interior 106 sau prin Email la adresa ciprianu@cotidianul.ro, și vor fi publicate gratuit. „Dacia Felix“ a scăpat de faliment Curtea de Apel din Brașov a respins ieri recursul înaintat de BNR și CEC față de decizia Tribunalului Cluj de aprobare a planului de redresare financiară a Băncii Dacia Felix. Precizăm că Tribunalul Cluj a aprobat, în urmă cu un an, planul de redresare propus de administratorii băncii, însă decizia a fost contestată de cei doi mari creditori BNR și CEC. Curtea Supremă a transferat judecarea recursului la Curtea de Apel din Brașov: în urma deciziei de ieri a instanței brașovene, BDF își va putea relua activitatea normală, al cărei principal obiectiv este plata datoriilor de peste 2100 miliarde lei către creditori. Din 2 decembrie, va fi reglementat sistemul decontărilor interbancare și plata datoriilor către firmele mici și mijlocii, care dețin în conturile BDF circa 50 miliarde lei. Ion NOVĂCESCU Iarna pe ulițele României Trenuri anulate, școli închise, localități fără electricitate . După aproape o săptămână de viscol și ninsoare, autoritățile par să-și dea seama că în România a venit iarna. Deși nici un drum național nu mai este blocat, circulația se desfășoară cu mare greutate, câteva zeci de trenuri sunt încă anulate, iar sute de localități au rămas fără curent electric. în București, societatea REBU, care se ocupă cu deszăpezirea, mai are motorină pentru cel mult două zile și nu are bani pentru plata salariilor. pagina 5 Pentru a se evita tăierile ilegale și furturile din păduri Pomii de Crăciun vor fi ștampilați Regia Națională a Pădurilor va scoate la vânzare 430.000 de brazi și molizi Regia Națională a Pădurilor (RNP) va scoate la vânzare 430.000 de pomi de Crăciun, cu aproximativ 60.000 de bucăți mai puțin decât anul trecut. Motivul acestei reduceri îl constituie faptul că anul trecut au rămas mulți brazi nevânduți. Din pomii oferiți spre vânzare anul acesta, 216.000 sunt brazi și 213.000 molizi, din care 15.000 de bucăți vor merge la export. Prețuri între 20.000 și 70.000 lei Prețurile pomilor de Crăciun vor fi stabilite diferențiat, pe dimensiuni și specii, prin negociere sau licitație cu beneficiarii. Surse din BNP afirmă că prețurile vor fi cuprinse între 20.000 și 70.000 de lei, dar că acestea pot crește sau scădea față de aceste limite. Pomii de Crăciun de peste trei metri înălțime vor fi considerați comenzi speciale, iar prețurile lor vor fi negociate ca atare. * Indiferent că provin din păduri de stat sau păduri private, toți pomii de Crăciun vor fi marcați la baza trunchiului cu ștampilă sau ciocan de marcat aparținând ocolului silvic din zona respectivă, aceleași însemne aplicându-se și pe actele de însoțire a mărfii. între 1 decembrie 1998 și 31 martie 1999, pădurarii și polițiștii vor intensifica acțiunile de combatere a furturilor de pomi de Crăciun și de lemne din pădure. Cătălin ZAVARA * Interviu Ion Rațiu face Ia previziuni sumbre Vicepreședintele PNȚCD Ion Rațiu a lipsit o perioadă din prim-planul vieții politice. A recunoscut-o cu sinceritate și s-a dovedit conștient de efectele oarecum defavorabile pentru imaginea sa ale acestei atitudini. Activitatea sa politică nu a fost, însă, întreruptă. O dată cu simpozionul de la Satu Mare, vocea lui Ion Rațiu se face din ce în ce mai auzită. „Corabia statului este în derivă", afirma liderul țărănist în discursul său din cadrul seminarului. Și pentru ca ideile sale să fie mai clare, vicepreședintele PNȚCD ne-a acordat un amplu interviu. pagina 3 Dezvăluiri Noul statut al corpului diplomatic Externe Presa maghiară insistă cu federalizarea Mass-media Internetul și politica pagina 2 Social Majorare ridicolă a indemnizației de naștere pagina 5 Economie Bătălia pentru CA al BNR pagina 7 pagina 11 •pagina 17 IBANCOREX BASCA PENTRU MILENIUL TREI Pre limba scriitorului Europa, kilometrul . Cuvinte pierdute Sunt cuvinte în bagajul nostru lexical pe care, din când în când, le pierdem pe drumul istoriei pentru a le regăsi după îndelungate și costisitoare căutări. Când le avem, ne simțim și uneori chiar suntem în vecinătatea raiului (atât cât poate fi acesta pe pământ), când le pierdem, ne trezim încet-încet, aproape fără să simțim, în iad, mai exact în haosul lui bine organizat. Și n-ar fi nimic dacă, pierzându-le, am băga de seamă repede că le-am pierdut. Le-am regăsi atunci cu ușurință pentru că am ști când și unde s-a întâmplat să le pierdem. Dar nu. De cele mai multe ori le pierdem fără să băgăm de seamă și, treptat, ne obișnuim cu absența lor, le uităm pur și simplu, iar atunci când iadul (tot el...) ni le reamintește, nu știu unci mai știm unde să le căutăm și dacă, în cele din urmă, le găsim, o bună bucată de vreme le folosim anapoda pentru că nu le mai înțelegem. Și nu știu cum se face că, abia reacomodați cu înțelesul lor adevărat, le pierdem din nou. Apoi o luăm de la capăt pe aceeași linie parcă fără de sfârșit. Chiar fără de sfârșit dacă ne gândim că linia dreaptă nu-i altceva că infinită...decât un cerc de ralată, de pildă, cuvântul onoare. In ultima sută de ani l-am pierdut de trei ori și l-am găsit numai de două. O dată l-am găsit repede și l-am păstrat câteva decenii, a doua oară l-am găsit după alte câteva decenii și l-am pierdut a doua zi. (continuare în pagina 5) i