Cotidianul, noiembrie 1998 (Anul 8, nr. 151-175)

1998-11-25 / nr. 171

Astăzi se deschide Târgul „Gaudeamus - Carte de învățătură Dezvăluiri în cartea lui Radu Ținu pagina 10 Cotidianul Director ION CRISTOIU Anul VIII, numărul 171 (2216), miercuri, 25 noiembrie 1998, 20 pagini, două ediții, 1400 lei Cotidianul universul familiei + viața militară Adresă pe Internet: www.cotidianul.ro /­ pagina 3 pagina 7 y Ceausescu nu a aprobat arestarea lui Tőkés Potrivit proiectului bugetului de stat PIB-ul va scădea cu 2% în 1999 e Ss Editorial Indolență nu numai politică, dar și națională UTA e opt ani, zile pe tărîmii­­noastre strămoșești, vi­ne iarna. Și de opt ani, ea sur­prinde pe­ gu­vernanți. In a­­celași timp, tot de opt ani, presa noastră libe­ră publică an de an, la căde­rea primilor fulgi, același ti­tlu, scris și tipărit pînă la to­cire, iarna a luat din nou pe neașteptate pe guvernanți! Comedia se repetă an de an. S-a jucat cu brio pe vremea guvernului Roman. A conti­nuat să se joace și pe vremea lui Stolojan și a lui Văcăroiu. Se joacă și acum, sub guver­narea Radu Vasile, cu sălile pline. Singura deosebire din­tre spectacolele de dinainte de noiembrie 1996 și cele de după constă în starea de spi­rit a jurnaliștilor, înaintea Marii schimbări, de sub titlu­rile acuzatoare la adresa gu­vernanților, incapabili să con­tracareze efectele vremii, se ițea speranța că opoziția de la vremea respectivă, ajunsă la putere, va lua măsuri din timp, atît de bine cusute, nicit fulgii nu vor mai pica pe șose­le și străzi, ci vor rămîne în aer, lăsînd asfaltul lună, iar vîntul se va opri la fruntarii, știind din enciclopedii că-n România se află la putere, în fine, forțele cu adevărat de­mocratice. Acum, de sub ti­tluri precum: „Iarna oferă simbolul stării generale din țară“, „îngheț total“, „Viscolul îngroapă România“, „Teroa­rea albă“, „Iresponsabilii care ne conduc“, „România sub o­­cupația zăpezii“, „Ne-a lovit iarna“ nu se mai întrevede ni­mic. Doar absența speranței. Dacă absența ar putea fi vă­zută. έntreaga presă a luat cu asalt, dînd cu ghiulele de cerneală în palate, pe ac­tualii guvernanți. Ei au fost făcuți responsabili de toată brambureala produsă pe șo­selele și străzile patriei la pri­ma pală de iarnă. Departe de mine gîndul de a sări în spri­jinul actualei puteri. Haosul desăvîrșit din ultimele zile își are cauza și în indolența au­torităților mai mult sau mai puțin alese. Avînd însă în ve­dere că de opt ani se întîmplă același lucru - iamna surprin­de pe guvernanți, iar guver­nanții surprind presa prin nepăsarea lor - a venit, cred, momentul să încercăm o spargere a acestui cerc vicios. Să ne propunem mai întîi a sesiza, dincolo de slăbiciunile guvernanților postdecem­­briști, rolul unor trăsături de esență ale societății româ­nești, unele venind încă din anii lui Caragiale, altele din anii lui Gheorghiu-Dej. S -a făcut în aceste zile multă filozofie bocitoa­re despre lipsa de solidaritate a românilor. Întîmplător, am fost și eu una din victimele u­­nei blocări de drum. La în­toarcere, sîmbătă, spre Bucu­rești, de la Focșani, m-a prins între Buzău și Mizil un dop provocat de un TIR răstur­nat. Întorcîndu-mă spre Bu­zău, am intrat de cîteva ori în șanțul plin de zăpadă. Deși bătea un vînt turbat, s-au gă­sit mulți șoferi care, în trece­re pe lîngă mine, să oprească și să mă ajute, împingînd cu umerii, să ies din fundătură. Nu cred c-au procedat așa de­­ dragul jurnalistului Ion Cris­toiu. Vijelia care bîntuia la fața locului făcea să nu poți deosebi nu numai chipul unei persoane, dar nici diferența dintre un stîlp și un om. Nu cred, așadar, că în aceste zile nu s-a manifestat solidarita­tea umană. Altceva a lipsit. Și anume un lucru de care România suferă încă din zorii erei sale moderne: mașinăria administrativă. Toate ziare­le s-au năpustit asupra gu­vernului, ba chiar și asupra primului-ministr.­ Unele au sugerat-o, altele au spus-o de­­a dreptul: guvernul trebuia să facă și să dreagă, ministrul Transporturilor trebuia să a­jungă la locurile dezastrului și să organizeze activitatea. Inspectoratul General al Poli­ției trebuia să emită ordine. Astfel de exigențe trimit la o mentalitate de pe vremea lui Ceaușescu. Atunci, la primul fulg de zăpadă, Ceaușescu declara stare de urgență, ra­dioul transmitea numai mar­șuri revoluționare, iar toți ro­mânii, de la strungari pînă la cercetători în fizica nucleară, ieșeau să dea la lopată. Din punct de vedere gazetăresc, i­­maginea era o adevărată co­moară. Sub bagheta dirijoru­lui unic, țara întreagă func­ționa ca o orchestră în care lo­cul viorilor era ținut de lopeți, iar al piculinelor, de către tîr­­năcoape. Atelajele de desză­pezire erau tobele. Din punct de vedere practic, un aseme­nea hei­rupism era păgubos. Excepție făcînd calamități care riscă să paralizeze în­treaga țară, situații dificile, precum cele înregistrate în cîteva județe în aceste zile, nu trebuie să facă obiectul unor comandamente la nivel națio­nal, cu trecerea miniștrilor, a prefecților, a primarilor în ți­nută de luptă. E suficient ca mașinăria administrativă de la diferite niveluri să funcțio­neze normal. Or, pentru a­­ceasta nu e nevoie de bobîr­­nacii de la centru. E nevoie de o tradiție îndelungată a lu­crului bine făcut, a conștiinței datoriei care trebuie îndepli­nite. Cînd dau primii fulgi și apar semnele viscolului, nu cred că instituțiile responsa­bile din orașe și județe trebu­ie să aștepte convocarea Con­siliului Suprem de Apărare a Țării pentru a-și face elemen­tara datorie. Mai ales că mul­te dintre slăbiciunile consta­tate în aceste zile au ținut de absența unei minime inteli­gențe. E­xperiența mea de în­zăpezit m-a convins că nu trebuie altceva decît o ba­nală pricepere omenească. Blocajul dintre Buzău și Mizil s-a transformat în haos pen­tru că nimănui de la poliția rutieră județeană Buzău nu i-a trăsnit prin cap să poste­ze, la cîțiva kilometri de do­pul cu pricina, un agent care să întoarcă din drum pe șo­feri. Neștiind că drumul e blo­cat, toți mergeau înainte, pînă la fundătură, de unde trebuiau să se întoarcă, cu toată harababura de rigoare. Era nevoie pentru această măsură, ținînd de cultura unui om cu patru clase pri­mare, de o hotărîre de gu­vern, de un ordin al ministru­lui de Interne? Evident nu. Era nevoie de un gram de gri­­jă în a-ți face datoria. T­ot din această experi­ență am descoperit c-ar mai fi nevoie de ceva în aceas­tă iarnă, în cazuri de calami­tăți zonale sau pe țară, ar fi bine ca Radio România Ac­tualități să treacă la un pro­gram special: avertizări din sfert în sfert de ceas privind drumurile blocate, sfaturi privind locurile unde se poate poposi pentru o noapte, în­demnul ca automobiliștii să nu scoată mașinile din garaj, date privind evoluția vremii. (urmare în pagina 4) Ion Cristoiu International Herald Tribune“ avertizează Românii vor ieși în stradă Presa internațională urmărește îndeaproape evoluția României Herală INTERNATIONAL Sk­lhnic PUBLISHED WITH THE NEW YORK TIMES AND THE WASHINGTON POST Presa internațională nu scapă din ochi România. în ultimele zile, ziarele și posturi­le de televiziune din Europa s-au grăbit care mai de care să comenteze situația din țara noastră. „International Herald Tribune" apreciază că, deși în 1996 România era ța­ra est-europeană cu cel mai mare succes potențial, clasa politică aflată la guvernare nu a reușit să ducă lucrurile mai departe. Iar acum, de-abia intrați într-o iarnă frigu­roasă și grea, românii sunt gata să iasă în stradă. Presa maghiară este atrasă în special de grava criză politică ce a cuprins Româ­nia. „Magyar Nemzet" și „Magyar Hírlap“ a­preciază că greva opoziției, care s-a re­tras din cele două Camere ale Parlamentu­lui pe termen nelimitat, a căpătat proporții îngrijorătoare. Situația este cu atât mai în­curcată cu cât­­ formațiunile de guvernă­mânt sunt afectate de disensiuni interne. PNȚCD este în pragul sciziunii,­ iar PD a pierdut în numai câteva zile doi deputați și un senator, printre care și fostul ministru de Externe Adrian Severin. La toate acestea, președintele Emil Constantinescu, obosit și supărat, răspunde prin declarații „riguros inexacte" și „generalizări bizare", este de părere „Deutsche Welle". pagina 2 Aurolacii români s-au mutat la Paris 60 de români fără domiciliu stabil au fost descoperiți la sfâr­șitul săptămânii trecute într-un a­­telier de tâmplărie părăsit, aflat în Longjumeau, la periferia Pari­sului. Grupul de români, printre care șase sau șapte femei și mai mulți adolescenți, a fost desco­perit într-unul dintre raidurile nocturne organizate de mai-ma­­rii orașului cu începere din 1996, când o persoană fără adăpost a fost găsită moartă în zonă. „își instalaseră mici colibe din lemn și carton și nu dispuneau decât de două reșouri", a declarat pri­marul orașului, citat de AFP. Ve­cinii nu au semnalat prezența ro­mânilor. Aceștia fuseseră insta­lați de municipalitate într-o școa­lă, din lipsa locurilor de cazare pe perioada iernii. 4 BC.U. „V­. E.WslBSCU " iAJ PECII Sylvie Vartan a primit „Legiunea de Onoare“ Președintele Jacques Chirac (stânga) o îmbrățișează pe cântăreața franceză de origine bulgară Sylvie Vartan, după ce i-a acordat medalia „Legiunea de Onoare“ Anunțuri pentru vânzări-cumpărări auto, gratuit în Mai sunt doar 9 zile până la apariția săptămânalului «AUTOstrada», primul ziar dedicat șoferilor obișnuiți. Mai multe despre această publicație veți putea afla din ziarul nostru, începând de lunea viitoare. Până atunci însă, vă putem spune că o pagină întreagă va intermedia pentru dvs. vânzări și cumpărări de autoturisme, într-o formă occidentală și ușor accesibilă. Anunțurile celor interesați vor fi preluate prin telefon la numerele 637.71.95, 637.74.95, 637.77.95 sau 637.33.32, interior 106 sau prin Email la adresa ciprianu@cotidianul.ro, și vor fi publicate gratuit. „Dacia Felix“ a scăpat de faliment Curtea de Apel din Brașov a respins ieri recursul înaintat de BNR și CEC față de decizia Tribunalului Cluj de aprobare a planului­ de redresare financiară a Băncii Dacia Felix. Precizăm că Tribunalul Cluj a aprobat, în urmă cu un an, planul de redresare propus de ad­ministratorii băncii, însă decizia a fost contestată de cei doi mari creditori­­ BNR și­ CEC. Curtea Supremă a transferat judecarea re­cursului la Curtea de Apel din Brașov: în urma deciziei de ieri a in­stanței brașovene, BDF își va putea relua activitatea normală, al cărei principal obiectiv este plata datoriilor de peste 2100 miliarde lei către creditori. Din 2 decembrie, va fi reglementat sistemul de­contărilor interbancare și plata datoriilor către firmele mici și mijlocii, care dețin în conturile BDF circa 50 miliarde lei. Ion NOVĂCESCU Iarna pe ulițele României Trenuri anulate, școli închise, localități fără electricitate . După aproape o săptămână de viscol și ninsoare, autoritățile par să-și dea seama că în România a venit iarna. Deși nici un drum na­țional nu mai este blocat, circulația se desfășoară cu mare greutate, câteva zeci de trenuri sunt încă anulate, iar sute de localități au rămas fără curent electric. în București, societatea REBU, care se ocupă cu deszăpezirea, mai are motorină pentru cel mult două zile și nu are bani pentru plata salariilor. pagina 5 Pentru a se evita tăierile ilegale și furturile din păduri Pomii de Crăciun vor fi ștampilați Regia Națională a Pădurilor va scoate la vânzare 430.000 de brazi și molizi Regia Națională a Pădurilor (RNP) va scoate la vânzare 430.000 de pomi de Crăciun, cu aproximativ 60.000 de bucăți mai puțin decât anul trecut. Motivul acestei reduceri îl constituie faptul că anul trecut au rămas mulți brazi nevânduți. Din pomii oferiți spre vânzare anul acesta, 216.000 sunt brazi și 213.000 molizi, din care 15.000 de bucăți vor merge la export. Prețuri între 20.000 și 70.000 lei Prețurile pomilor de Crăciun vor fi stabilite diferențiat, pe dimensiuni și specii,­ prin negociere sau licitație cu beneficiarii. Surse din BNP afirmă că prețurile vor fi cuprinse între 20.000 și 70.000 de lei, dar că acestea pot crește sau scădea față de aceste limite. Pomii de Crăciun de peste trei metri înălțime vor fi considerați comenzi speciale, iar prețurile lor vor fi negociate ca atare. * Indiferent că provin din păduri de stat sau păduri private, toți pomii de Crăciun vor fi marcați la baza trunchiului cu ștampilă sau ciocan de marcat aparținând ocolului silvic din zona respectivă, aceleași însemne aplicându-se și pe actele de însoțire a mărfii. între 1 decembrie 1998­ și 31 martie 1999, pădurarii și polițiștii vor intensifica acțiunile de combatere a furturilor de pomi de Crăciun și de lemne din pădure. Cătălin ZAVARA * Interviu Ion Rațiu face I­a previziuni sumbre Vicepreședintele PNȚCD Ion Rațiu a lipsit o perioadă din prim-planul vieții politice. A recunoscut-o cu sinceritate și s-a dovedit conștient de e­­fectele oarecum defavorabile pentru imaginea sa ale aces­tei atitudini. Activitatea sa politică nu a fost, însă, între­ruptă. O dată cu simpozionul de la Satu Mare, vocea lui Ion Rațiu se face din ce în ce mai auzită. „Corabia statului este în derivă", afirma liderul țărănist în discursul său din cadrul seminarului. Și pentru ca ideile sale să fie mai clare, vicepreședintele PNȚCD ne-a acordat un amplu interviu. pagina 3 Dezvăluiri Noul statut al corpului diplomatic Externe Presa maghiară insistă cu federalizarea Mass-media Internetul și politica pagina 2 Social Majorare ridicolă a indemnizației de naștere pagina 5 Economie Bătălia pentru CA al BNR pagina 7 pagina 11 •pagina 17 IBANCOREX BASCA PENTRU MILENIUL TREI Pre limba scriitorului Europa, kilometrul . Cuvinte pierdute Sunt cuvinte în bagajul nos­tru lexical pe care, din când în când, le pierdem pe drumul is­toriei pentru a le regăsi după în­delungate și costisitoare căutări. Când le avem, ne simțim și uneori chiar suntem în vecinăta­tea raiului (atât cât poate fi acesta pe pământ), când le pierdem, ne trezim încet-încet, aproape fără să simțim, în iad, mai exact în haosul lui bine organizat. Și n-ar fi nimic dacă, pierzându-le, am băga de seamă repede că le-am pierdut. Le-am regăsi atunci cu ușurință pentru că am ști când și unde s-a întâmplat să le pierdem. Dar nu. De cele mai multe ori le pierdem fără să bă­găm de seamă și, treptat, ne o­­bișnuim cu absența lor, le uităm pur și simplu, iar atunci când ia­dul (tot el...) ni le reamintește, nu știu un­ci mai știm unde să le căutăm și dacă, în cele din urmă, le găsim­, o bună bucată­ de vreme le folo­sim anapoda pentru că nu le mai înțelegem. Și nu știu cum se face că, abia reaco­­modați cu înțelesul lor adevărat, le pierdem din nou. Apoi o luăm de la capăt pe ace­eași linie parcă fără de sfârșit. Chiar fără de sfârșit dacă ne gândim că linia dreaptă nu-i altceva că infinită...decât un cerc de ra­lată, de pildă, cuvântul onoa­re. In ultima sută de ani l-am pierdut de trei ori și l-am găsit numai de două. O dată l-am gă­sit repede și l-am păstrat câteva decenii, a doua oară l-am găsit după alte câteva decenii și l-am pierdut a doua zi. (continuare în pagina 5) i

Next