Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-05-08 / No. 997

_______________________________________________________________________________CRONICA SĂTMĂREANA______________________________________________ Sîmbătă 8 Mai 1971 Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1-a) sității creării unui partid revo­luționar de tip nou, în stare să conducă clasa muncitoare și ce­lelalte forțe sociale și progresis­te în lupta pentru apărarea drep­turilor și libertăților lor demo­cratice pentru înfăptuirea unor adînci transformări sociale. In rîndurile partidului socia­list se manifestau tot mai puter­nic forțele care se pronunțau pentru un partid revoluționar, bazat pe ideologia marxist-le­­ninistă. La 8 mai 1921, Congre­sul Partidului Socialist a hotâ­­rît, cu o mare majoritate de vo­turi, transformarea sa în Par­tidul Comunist din România. (Aplauze puternice, îndelung re­petate). Cred că sînteți de acord să salutăm prezența la adunarea noastră solemnă a celui care a fost primul secretar general al Partidului Comunist din Româ­nia, tovarășul Gheorghe Cristes­­cu. (Aplauze puternice). Crearea partidului comunist a marcat tr­iumful forțelor revoluționare și a marxism-leninismului în miș­carea muncitorească din țara noastră; din acest moment, miș­carea revoluționară din România a intrat într-o etapă nouă, supe­rioară a dezvoltării sale, încă din timpul primului Con­gres al partidului, cercurile reacționare au dezlănțuit o pri­goană sălbatică împotriva co­muniștilor. După trei ani de ac­tivitate legală, guvernul bur­­ghezo-moșieresc a scos partidul în afara legii. Timp de două de­cenii, comuniștii au fost obli­gați să activeze în condițiile gre­le ale ilegalității, înfruntînd represiunile regimului burghe­­zo-moșieresc. în toată această perioadă, par­tidul a fost organizatorul conducătorul tuturor luptelor re­și­voluționare ale oamenilor mun­cii. Dintre numeroasele bătălii de clasă din acea vreme, voi menționa greva minerilor de la Lupeni din 1929, grevele liștilor și ceferiștilor din petro­1933 — care au exprimat în modul cel mai grăitor spiritul combativ al clasei noastre muncitoare, afirmarea rolului partidului co­munist, a capacității sale de organiza și conduce lupta oame­­­nilor muncii. (Aplauze puternice). O activitate multilaterală a desfășurat partidul nostru pen­tru unitatea clasei muncitoare, pentru unirea tuturor forțelor democratice în lupta împotriva politicii de fascizare a țării și a pregătirii de război. Merită men­ționate în acest sens acțiunile unite ale forțelor democrate sol­date cu succes în alegerile par­țiale din 1936, precum și marea demonstrație antifascistă și an­tirăzboinică de la 1 Mai 1939. în toată această perioadă, par­tidul a militat neobosit o politică de prietenie și pentru cola­borare cu Uniunea Sovietică, pentru stabilirea de relații clomatice între cele două țări, di­(Vii aplauze), în fața politicii antinaționale a cercurilor reacționare. Parti­dul comunist a fost forța cea mai consecventă a apărării in­tereselor naționale ale țării. Lipsa de unitate a forțelor de­mocratice a permis însă reac­­țiunii să instaureze dictatura militaro-fascistă, să subordoneze țara Germaniei hitleriste. După cum se știe, în 1939—1940 situa­ția internațională s-a agravat. Germania nazistă a trecut la agresiune directă împotriva a numeroase state din Europa, dez­lănțuind cel de-al doilea război mondial. România se găsea într-o situație de izolare inter­națională, care a ușurat lui Hit­ler impunerea Dictatului de la Viena, dezmembrarea teritoria­­lă a țării noastre, în aceste împrejurări, Partidul Comunist din România împreună cu Fron­tul Plugarilor, Madosz-ul și alte forțe politice au chemat popo­rul la luptă pentru integrității teritoriale a apărarea patriei. o (Aplauze puternice). Se crease situație favorabilă rezisten­ței naționale, dar trădarea cercurilor conducătoare guver­nante și a conducerii par­tidelor burgheze a împiedicat lupta maselor largi populare. La scurt timp, România a fost îm­pinsă de dictatura militaro-fas­cistă, alături de Germania na­zistă, în războiul antisovietic, împotriva voinței poporului și a intereselor sale naționale. Intrarea trupelor hitleriste în țară în 1940 a însemnat în fapt ocuparea României și subordo­narea ei mașinii de război na­ziste, a dus la jefuirea lor țării, provocind grele bogății­sufe­rințe poporului român. Totoda­tă, dictatura militaro-fascistă și ocupanții hitleriști au­­­­dez­lănțuit o prigoană sălbatică îm­potriva comuniștilor și a forțe patriotice antifasciste. altor su­te și mii de comuniști și luptă­tori antifasciști au fost aruncați în închisori și lagăre ; zeci din­tre ei au fost uciși de plutoane­­le de execuție. Prin aceste­­ re­presiuni sîngeroase se urmărea decapitarea mișcării de rezis­tență antifascistă și mică. Dar, după cum antirăzboi­se știe, planurile reacțiunii fasciste ro­mâne și ale naziștilor germani au suferit un eșec total ; ei nu au putut învinge voința forțe­lor antifasciste care, în ciuda terorii, și-au unit rîndurile și au desfășurat cu succes lupta con­tra fascismului și războiului. (Aplauze puternice, prelungite). Este meritul Partidului Co­munist Român că a militat, în­că de la înființarea sa, împot­riva intervenției imperialiste contra puterii sovietice. După cum știți, la primul Congres a fost votată și o moțiune de so­lidaritate cu statul făurit de Le­nin. (Vii aplauze). Atunci cînd a izbucnit agresiunea Ger­maniei fasciste, partidul s-a ridi­cat cu toată forța împotriva par­ticipării României la acest răz­boi nedrept. El a chemat toate forțele naționale la lupta pentru ieșirea din războiul­uic, pentru întoarcerea antisovie­tirmelor împotriva Germaniei fasciste și alăturarea țării noastre coaliției antihitleriste. Prin politica sa Partidul Comu­nist Român a apărat onoarea po­porului și interesele naționale ale țării, politica de tradițională cu marea prietenie noastră vecină — Uniunea Sovietică. (Aplauze puternice). Activitatea intensă desfășurată de partid a dus la unirea forțelor antifas­ciste patriotice, la formarea în mai 1944 a Frontului Unic Mun­citoresc între Partidul Comunist și Partidul Social Democrat apoi a Blocului Național Democ­­t­ratic. In același timp, partidul a organizat gărzile patriotice, condus numeroase acțiuni de sa­­­botare a războiului. Anul 1944 se caracterizează prin schimbarea radicală a si­tuației militare în favoarea coa­liției antihitleriste. Sub lovitu­rile zdrobitoare alei Armatei Ro­șii, care a dus greul celui de-al doilea război mondial, trupele fasciste se retrăgeau cu pierderi mari; pe alte fronturi forțele aliate dădeau, de asemenea, lo­vituri puternice armatei hitle­riste. Lupta armată a forțelor patriotice din diferite țări creș­tea în amploare, izbind nimicitor mașina de război fascistă. Folosind condițiile interne și externe favorabile, forțele na­ționale patriotice din Ro­mânia, în rîndul cărora Partidul Comunist constituia nucleu, inițiatorul și principalul organiza­tor al acțiunilor antifasciste și antirăzboinice, au trecut la de­clanșarea și înfăptuirea cu suc­ces a insurecției naționale an­tifasciste armate. (Vii aplauze). Aceasta a dus la arestarea guvernului Antonescu, la ie­șirea imediată a României din războiul antisovietic și la intrarea ei în luptă împotri­va Germaniei naziste, alături de Uniunea Sovietică și celelalte țări ale coaliției antihitleriste. (Aplauze puternice). Din primul moment al înfăp­tuirii actului istoric de la 23 August, partidul nostru a fost organizatorul, sufletul acțiunilor poporului și ale tuturor ar­matei. Forțele patriotice și ar­­mata au eliberat rapid Capita­la și alte centre ale țării, cap­­turînd importante grupări mili­tare hitleriste. Pentru a înțelege starea spirit din acel timp, merită de să menționăm că întreaga armată a răspuns cu promptitudine che­mării de a se alătura armatei sovietice, coaliției antihitleriste. (Aplauze). Angajîndu-se cu toate resur­sele de care dispunea în războ­iul antifascist, armata română a purtat, alături de armata Ro­șie, grele lupte pentru elibera­rea definitivă a patriei, a par­ticipat la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei pînă la înfrînge­­rea completă a Germaniei hit­leriste, înscriind astfel o lumi­noasă pagină de eroism și glo­rie în istoria României. (Aplauze puternice). Acum, la a 50-a ani­versare a partidului nostru, în preajma Zilei Victoriei, adu­cem un fierbinte omagiu și prinosul recunoștinței întregu­lui nostru popor fiilor patriei care au săvîrșit fapte de vie, au dat dovadă de înalt vite­de­votament și nu și-au precupe­țit nici viața pentru eliberarea țării și înfrîngerea (Aplauze puternice, fascismului. Totodată, exprimări prelungite), sentimen­tele noastre de recunoștință fa­ță de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, care, cu pre­țul unor jertfe uriașe, au sfărî­­mat mașina de război nazistă, au adus o contribuție hotărî­­toare la eliberarea României și a altor țări de sub jugul fascist, la înfrîngerea Germaniei hitle­riste. (Aplauze puternice). In același timp, poporul nos­tru cinstește memoria ostașilor tuturor celorlalte țări din coa­liția antihitleristă, care au parti­cipat la marea bătălie militară pentru înfrîngerea Germaniei fasciste. (Aplauze puternice). Ne îndreptăm gîndul cu vene­rație spre milioanele de luptă­tori din rezistență, spre patrioții din țările cotropite, care și-au vărsat sîngele, și-au dat în dramatica încleștare cu viața fas­cismul, contribuind prin lupta lor eroică la salvarea civilizației umane de robia hitleristă. (Vii aplauze). Răsturnarea dictaturii militaro­­fasciste a marcat o cotitură is­torică în dezvoltarea României, lupta antifascistă, democratică transformîndu-se rapid într-o mișcare socială de a­cum nu a mai cunoscut amploare istoria țării și care a deschis calea ce­lor mai profunde schimbări re­voluționare, înfăptuirii idealuri­lor de libertate și dreptate so­cială și națională ale popo­rului român. Desfășurînd o multilaterală activitate politi­că și organizatorică, Parti­dul Comunist Român a reunit în această mișcare principalele forțe ale națiunii — clasa mun­citoare țărănimea, intelectuali­tatea, păturile mijlocii de la orașe și chiar anumite cercuri ale burgheziei. Rod al luptei celor mai largi mase populare, in­staurarea la 6 martie 1945 a pri­mului guvern cu adevărat demo­cratic din istoria țării — în frun­te cu înflăcăratul patriot, emi­nent om de stat și militant pro­gresist dr. Petru Groza — a în­semnat o mare victorie a forțe­lor revoluționare, democratice, a marcat instaurarea puterii revolu­­ționar-democratice a muncitorilor și țăranilor, a deschis calea unor transformări social-politice pro­funde în societatea românească. (Aplauze îndelungate). lej Doresc să exprim cu acest pri­mulțumirile și recunoștința partidului nostru tuturor partide­lor și organizațiilor democratice, patriotice, care au colaborat în acei ani cu comuniștii în lupta pentru transformarea revoluțio­nară a țării. (Vii aplauze). Este știut că România ieșise din război ruinată și secătuită, că în țară domnea haosul econo­mic și sărăcia, că masele munci­toare se zbăteau într-o neagră mizerie. Sarcina imperioasă ca­re se punea în fața țării era ie­șirea din această situație catas­trofală, trasarea unui program al evoluției economice și sociale imediate și de perspectivă. Elaborarea acestui program a făcut obiectul Conferin­ței Naționale din 1945 a Parti­dului Comunist Român, al ra­portului prezentat de Gheorghe Gheorghiu-Dej — fiu devotat al clasei muncitoare, al poporului român, militant de seamă al mișcării comuniste, care timp de 20 de ani s-a aflat în frun­tea partidului nostru, aducînd împreună cu întregul activ de partid și de stat o contribuție de seamă la realizarea marilor transformări revoluționare din acea perioadă. (Aplauze puter­nice). Subliniind însemnătatea esențială a industrializării pentru asigurarea progresului general al țării și consolidarea indepen­denței noastre naționale, Confe­rința Națională a indicat ca pri­mă etapă trecerea la construcția țării, la refacerea rapidă a eco­nomiei distruse și dezorganizate de război. Partidul nostru a desfășurat o intensă activitate pentru mobi­lizarea maselor largi populare la înfăptuirea acestui obiectiv principal. Munca constructivă, amplă și grea, s-a împletit cu lupta fermă împotriva forțelor reacționare, a claselor tatoare și a partidelor lor exploa­poli­tice, care, contînd pe sprijinul cercurilor imperialiste din exte­rior, se opuneau cu înverșunare transformărilor sociale, democra­tizării țării, înfăptuirii măsu­rilor de redresare și dezvoltare economică. Amplificarea conti­nuă a procesului revoluționar a dus la modificarea radicală raportului forțelor sociale în f­­­­voarea maselor celor ce muncesc, la înfrîngerea claselor exploata­toare, la eliminarea din guvern a ultimilor reprezentanți ai par­tidelor burgheze, la înlăturarea monarhiei și proclamarea Re­publicii Populare Române. (A­­plauze puternice). Primesc adesea întrebări în le­gătură cu felul în care a cîștigat partidul nostru majoritatea popo­rului de partea sa. încă alege­rile din noiembrie 1946 au de­monstrat elocvent înfrîngerea po­liticii reacționare, marea majori­tate a poporului — peste 70 la sută dintre votanți — exprimîn­­du-și în mod democratic încrede­rea în partidul comunist și în forțele care colaborau cu noi. (Aplauze puternice). Trecerea pe calea socialismului a fost deci expresia voinței, democratic ex­primată, prin vot, a poporului român care s-a convins pe de­plin , în anii cînd partidul nos­tru a militat neînfricat pentru interesele națiunii și a mobilizat toate forțele pentru salvarea poporului — că numai ur­­mîndu-i pe comuniști își asigură un viitor fericit, perspectiva unei dezvoltări independente. (Aplauze puternice). Desigur, nu negăm — și am mai arătat aceasta — că a existat întotdeauna o strîn­­să interdependență între condi­țiile interne și internaționale, că împrejurările internaționale ne-au favorizat, dar pînă la ur­mă, rolul hotărîtor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul. Lui îi mulțumim pen­tru drumul nou pe care merge patria noastră socialistă! (Aplau­ze puternice, prelungite). In cursul acestui proces s-a întărit unitatea clasei muncitoa­re, s-a făurit și dezvoltat alian­ța muncitorească-țărănească ; partidul a înmănunchiat într-un singur șuvoi eforturile munci­torimii, țărănimii, intelectualită­ții, ale tuturor forțelor patrioti­ce și progresiste ale națiunii. O importanță deosebită pen­tru desfășurarea cu succes a procesului revoluționar a avut realizarea unității de acțiune între Partidul Comunist și Par­tidul Social-Democrat, pe baza frontului unic creat încă în anii luptei împotriva fascismului, în condițiile ilegalității. Făurirea în februarie 1948, a partidului revoluționar unic al clasei mun­citoare, pe temelia leninismului, a asigurat marxism­­reali­zarea unității depline politico- organizatorice a proletariatului — condiție a exercitării de către clasa muncitoare și partidul ei a rolului de forță conducătoare în societate. Cucerirea întregii puteri poli­tice de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, cu ce­lelalte categorii de oameni ai muncii, a marcat trecerea țării într-o nouă etapă de dezvolta­re — înfăptuirea revoluției so­cialiste, lungite.)­­Aplauze puternice, pre­Realizarea acestui salt calitativ în viața societății noastre impunea ca o condiție sine qua non trecerea avuției naționale în mîinile celor ce muncesc. Un rol hotărîtor l-a avut în acest sens actul revolu­ționar al naționalizării princi­palelor mijloace de producție, și apoi cooperativizarea agricul­turii, care au dus la crearea și dezvoltarea unui puternic sector socialist în economie. Pornind de la cerințele legi­lor obiective, de la realităților concrete ale studierea Româ­niei, partidul a elaborat politi­ca de edificare a noii orînduiri, a organizat și condus întreaga activitate de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a lui, de consolidare și socialism,­generali­zare a relațiilor de producție so­cialiste, de ridicarea nivelului de trai material și cul­tural al celor ce muncesc. De-a lungul celor 27 de ani care au trecut de la eliberarea țării, poporul român, condus de partidul comunist, a desfășurat o uriașă activitate creatoare, la capătul căreia patria noastră, România, se înfățișează ca un stat socialist înfloritor, cu o in­dustrie dezvoltată și o agricul­tură în plin proces de moderni­zare, cu o orînduire socială avansată care asigură condi­ții de viață tot mai bune tutu­ror oamenilor muncii de la ora­șe și sate. (Vii aplauze.) Exploatarea omului de om a fost lichidată pentru către tot­deauna, poporul a devenit stă­­­pîn pe avuția națională, pe des­tinul său, liber și suveran în propria țară. Aceasta este o cucerire e­pocală care întruchi­pează traducerea în viață a as­pirațiilor celor mai înaintate, a idealurilor celor mai îndrăznețe, nutrite de-a lungul timpurilor de mințile luminate ale poporului. Cu trei decenii în urmă cercu­rile conducătoare considerau că România este predestinată să ră­­mînă „eminamente agricolă“. As­tăzi, geografia economică a pa­triei cuprinde mii și mii de în­treprinderi industriale moderne de înalt nivel tehnic. In 20 de ani de economie planificată socialistă, in­dustria s-a dezvoltat cu un ritm mediu anual de 13 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică pentru înzestrarea superioară tuturor ramurilor, pentru progre­a­sul rapid al întregii economii. Pentru a măsura distanța ce ne separă de anul economic cel mai prosper al regimului burghe­­zo-moșieresc, este suficient să a­­mintim că producția industrială a fost în 1970 de cca 17 ori mai mare decît în anul 1938. Crearea marii proprietăți agri­cole socialiste, înzestrarea teh­nică a agriculturii, sprijinul multilateral acordat de stat ță­rănimii au deschis drumul trans­formării radicale a satului, creș­terii producției agricole, schim­bării condițiilor de lucru și ridi­cării bunăstării tuturor oameni­lor muncii de la sate. Agricultu­ra — ramură de bază a econo­miei noastre — a adus și aduce o însemnată contribuție la spo­rirea venitului național. Rezultatul principal al vertigi­nosului progres înregistrat în dezvoltarea forțelor de producție, în creșterea potențialului econo­mic al țării este ridicarea nive­lului de trai al tuturor cetățeni­lor de la orașe și sate. O uriașă dezvoltare a cunos­cut învățămîntul public de toate gradele. Cu numai un sfert de secol în urmă, țară a 4 milioa­ne de analfabeți, România asigu­ră astăzi cetățenilor ei învăță­­mintul general gratuit de 10 cla­se. Un­ progres remarcabil a cu­noscut activitatea științifică în care se materializează inteligen­ța, geniul creator al poporului nostru, știința devenind unul din factorii esențiali ai progresului, o uriașă forță materială în slujba societății socialiste. Perioada în care dezvoltarea societății noastre a înregistrat ritmul cel mai impetuos pe toate planurile, a fost aceea a planului cincinal 1966—1970, al cărei bilanț l-am făcut nu de mult, și care a pus în evidență marile resurse ale orînduirii socialiste, dinamismul ei, avîn­­tul cu care poporul muncește pentru înfăptuirea programului partidului, în care vede garanția viitorului său de bunăstare și fe­ricire. (Aplauze prelungite.) Desigur, de-a lungul întregii e­­poci la care m-am referit a tre­buit să facem față multor dificul­tăți, inerente unei opere de pro­porțiile celei pe care am dat-o. Adesea a trebuit să reab­­plă­tim tribut lipsei de experiență, lipsei de pregătire, precum și u­­nei viziuni simpliste despre so­cialism care au dăunat bunului mers al construcției economice și sociale. In activitatea noastră au apărut destule lipsuri și nea­junsuri, s-au comis multe gre­șeli. Se știe că într-o perioadă au fost încălcate anumită nor­mele și principiile concepției noastre socialiste aceasta avînd consecințe negative în întreaga viață socială, în desfășurarea construcției noii orînduiri. Așa cum este cunoscut, partidul nos­tru a acționat cu hotărîre îm­potriva acestor încălcări și abu­zuri, a făcut o analiză aprofun­dată cauzelor care le-au provo­cat și­ a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea repetă­rii lor în activitatea de partid și de stat, în întreaga noastră societate. Esențial de este faptul că poporul subliniat nostru. Partidul comunist au găsit în­totdeauna resursele necesare pen­tru a înlătura greutățile, pentru a îndrepta greșelile, pentru a depăși dificultățile. Linia carac­teristică dominantă a epocii con­strucției socialiste în România este dezvoltarea ascendentă, ne­întreruptă, clocotitoare, mersul înainte pe toate fronturile, per­fecționarea continuă a activității în toate domeniile. (Aplauze pre­lungite.) Acum, la a 50-a aniversare a partidului, putem face cu mîndrie, cu conștiința dato­riei împlinite, nu numai bilanțul glorioaselor lupte revoluționare duse împotriva vechiului regim, ci și bilanțul muncii încununa­te de succes în guvernarea țării, în conducerea poporului pe ca­lea luminoasă a socialismului și comunismului. (Aplauze pu­ternice, îndelungate), în marea bătălie pentru cu­cerirea puterii, pentru înfăp­tuirea revoluției socialiste și edificarea noii orînduiri, rolul principal l-a avut eroica tră clasă muncitoare, care nous­și-a dovedit pe deplin capacitatea revoluționară, spiritul tiv, dîrzenia și hărnicia, comba­îndep­­linindu-și cu cinste misiunea is­torică de clasă conducătoare a societății. (Aplauze prelungite.) Un aport de seamă la munca pen­tru transformarea țării, pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru construirea socialismului, a adus, de asemenea, țărănimea din România, aliata de nădejde a clasei muncitoare — care, după cum am mai spus, în decursul vea­curilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru eliberarea so­cială și independență națională. Țărănimea și-a însușit cu devota­ment politica partidului comunist și a participat activ la realiza­rea ei. (Aplauze puternice.) Alături de toți oamenii muncii, intelectualitatea țării, gîndu-și înalta menire ce-i înțele­­ge­vine în noua societate, și-a adus contribuția prețioasă la toate marile noastre succese, la spo­rirea patrimoniului de valori materiale și spirituale ale țării, la edificarea socialismului. (Aplau­ze puternice.) Se cuvine eviden­țiată munca plină de abnegație a milioanelor de femei — uriașă forță a națiunii — care au parti­cipat activ, alături de bărbații și fiii lor, de frații lor, la întreaga operă de dezvoltare socialistă a­ României. (Vii aplauze.) Tinere­tul, animat de un profund spi­rit patriotic, a răspuns întot­deauna cu entuziasm chemării partidului. Vă amintiți de șantie­rele construcției socialiste! Ce mi­nunate dovezi de eroism a dat tineretul patriei noastre în aceas­tă muncă, așa ca și pe frontul antifascist, ca în toate domeniile de activitate socială ! El și-a con­sacrat energiile, întreaga putere de muncă cauzei nobile a progre­sului și propășirii patriei socialis­te, făuririi propriului lui viitor luminos. (Aplauze puternice, pre­lungite.) Tot ce am realizat în această scurtă dar bogată perioadă a istoriei României este rodul muncii eroice, al uriașei forțe creatoare a întregului popor, a tuturor celor ce muncesc de la orașe și sate — români­, ma­ghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — cărora orîndui­­rea socialistă le-a deschis pen­tru prima oară un cîmp nelimi­tat de afirmare socială, o pers­pectivă clară de progres și pros­peritate, un viitor luminos. La toate succesele obținute de popo­rul român în lupta pentru eli­berare națională și socială, pen­tru făurirea noii orînduiri, o contribuție deosebită au adus comuniștii, zecile de mii de ac­tiviști de partid și de stat, ca­re în condiții grele au muncit neobosit, cu dăruire și devota­ment nețărmurit, neprecupețind nimic pentru transpunerea in Dragi tovarăși. Intrăm în a doua jumătate de secol de existență a lui nostru, în condițiile partidi­muncii intense, pătrunse de un puter­nic avînt patriotic, a întregului popor pentru înălțarea tot mai sus a luminosului edificiu al socialismului pe pămîntul Româ­niei. Oamenii muncii acționează însuflețiți de perspectivele du­se de Congresul al X-lea de-­al Partidului Comunist Român ca­re a elaborat programul dezvol­tării țării în perioada 1971—1975, precum și liniile directoare pînă în anul 1980, o vie expresie a ho­­tărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui pro­gram o constituie rezultatele ob­ținute în primele patru luni ale anului. Planul producției industriale a fost nu numai în­deplinit, ci și depășit, realizîndu­­se un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută față de perioada cores­punzătoare a anului trecut. Aces­te rezultate reprezintă o nouă confirmare a realismului sar­cinilor și obiectivelor pe care ni le-am propus, a poporului nostru de a capacității asigura înfăptuirea în bune condiții a noului plan cincinal, a progra­mului stabilit de Congresul al X-lea. (Aplauze puternice.) Noua etapă istorică de dez­voltare a societății noastre, care va cuprinde, probabil, cîteva cin­cinale, este etapa făuririi societă­ții socialiste multilateral dezvolta­te. Esența acestei etape rezidă în construirea unei economii avan­sate, înzestrate cu o industrie modernă și o agricultură intensi­vă de înalt randament; desfășu­rarea pe un front larg a activită­ții științifice, a instrucției publi­ce și a eforturilor pentru ridica­rea nivelului cultural al mase­lor; creșterea­ continuă a bună­Corespunzător prevederilor cin­cinalului, pe baza ritmului pre­văzut — de circa 12 la sută a­­nual — industria își va întări poziția conducătoare în econo­mie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului na­țional. Ceea ce caracterizează în mod deosebit noul cincinal este orientarea hotărită a eforturilor spre dezvoltarea rapidă a ramu­rilor industriale moderne, spre realizarea de produse cu para­metri calitativi, ridicați, de va­loare economică superioară. Sarcini deosebite revin, în a­­ceastă direcție construcțiilor de mașini. Puternica dezvoltare acestei ramuri — prevăzute să-și­­ sporească producția în cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe baza creșterii susținu­te a industriei electrotehnice și electronice, a mecanicii fine, producției de nave, mașini-inel­­a­te, utilaje tehnologice. Electroni­ca și mecanica fină își vor spori producția de 3,4 ori. Această dezvoltare va permite industriei constructoare de mașini să-și îndeplinească, în condiții tot mai bune, rolul pe care-1 are în în­zestrarea superioară a tuturor ra­murilor producției materiale, în accelerarea progresului tehnic al întregii economii naționale, viață a politicii partidului, pen­tru slujirea poporului. (Aplauze puternice, prelungite). Cu prilejul acestui glorios ju­bileu al partidului, în Comitetului Central, al numele Consi­liului de Stat și al guvernului, adresei clasei muncitoare, țără­nimii, intelectualității, tinere­tului, femeilor, tuturor oameni­lor muncii, fără deosebire de naționalitate, comuniștilor, ac­tiviștilor de partid și de stat ce­le mai calde mulțumiri și feli­citări pentru munca lor eroică, închinată înfloririi României so­cialiste, bunăstării și ferici­rii națiunii noastre socialiste.­­Aplauze puternice, îndelungate,) stării materiale și spirituale oamenilor muncii de la orașe și a sate; înfăptuirea repartiției nurilor produse de societate bu­în spiritul dreptății și echității so­cialiste; perfecționarea relațiilor de producție, a organizării so­cietății; realizarea cadrului or­ganizatoric care să permită par­ticiparea largă a maselor popu­lare, a fiecărui cetățean la via­ța publică, la rezolvarea trebu­rilor obștești: lărgirea libertăți­lor publice, dezvoltarea democra­ției socialiste. Înfăptuirea aces­tui program va ridica România pe noi culmi de civilizație și prosperitate, va crea condiții pentru trecerea treptată a pa­triei noastre spre comunism. Plenara­­ Comitetului Central care și-a încheiat ieri lucrările a aprobat proiectul planului pe a­­nii 1971—1975, apreciind că pre­vederile sale corespund obiecti­velor stabilite de Congresul al X-lea și că realizarea lor va avea un rol hotărîtor pe drumul făuririi societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Plenara a dat o apreciere pozitivă muncii desfășurate de organele de par­tid și de stat, de centrale și în­treprinderi pentru fundamenta­rea prevederilor planului, dezba­terii temeinice, eficiente a aces­tor prevederi în unitățile econo­mice și științifice, la jude­țe și ministere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea și defi­nitivarea planului a contri­buit­ în măsură la găsirea unor noi căi însemnată pentru utilizarea intensivă a potențialu­lui economic, pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor e­­conomiei naționale. Față de Di­rectivele Congresului al X-lea, planul cincinal prezintă îmbună­tățiri importante la toți indica­tori­i­ .principali."­. I. Se va asigura, de aseme­nea,­­ creșterea și moderniza­rea în Continuare a metalur­giei. In 1975, vom realiza 9,7 mi­lioane tone de oțel, va spori pro­ducția la laminate, se va extin­de fabricația de metale neferoa­se. Un accent deosebit se va pu­ne pe dezvoltarea producției de oțeluri aliate, care va depăși milion tone la sfîrșitul cincinalu­i­lui. Industria chimică­­ se situează, în continuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creștere, producția ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochimică, a firelor și fibre­lor sintetice, maselor plastice ca­racterizate printr-o înaltă efici­entă economică. Se va dezvolta puternic in­dustria materialelor de con­strucții. Producția de ciment se va dubla, ajungînd în 1975 la 16,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introducerea în fabricație a unor materiale noi de construcții. Vor fi mai puse în valoare posibilitățile larg e­­xistente în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cincinal s-a urmărit (Continuare in pag. a 3-a) Programul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate INDICATORII principali ai planului cincinal 1971—1975 dinamica — în­­ INDICATORUL Prevederi directive Prevederi plan cincinal Producția globală industrială 150—157 168—178 Producția globală agricolă (calculată pe baza mediei­nuale pe perioada de 5 ani):­ 128—131 136—149 Productivitatea muncii pe un salariat în industrie 137—140 142 Reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producție-marfă în industria de stat în 1975, față de 1970, nr­r 6,0—7,0 10— 12 Volumul comerțului exterior (pe perioada de 5 ani) 140—145 160—170 Investițiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mild. lei 420—435 470 Venitul național 145—150 168—182 Creșterea numărului de salariați în economia națională — mii persoane 400—500 1010 Fondul de salarii 130—135 153 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 140—146 Volumul serviciilor prestate populației 140—145 155—161 Salariul real 116—120 120 Veniturile reale ale țărănimii provenite din producția agri­colă pe o persoană activă 115—120 122—130

Next