Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-04-22 / No. 983

y PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA! -----------------------­ ВЦ gg| li I ggj 1 A- 'V <X.> iiumâ ~ ~ 4 pag. _„ 30 ban i În întimpinarea aniversării SEMICENTENARULUI PARTIDULUI i­ si 50 1921-1971 Concursul „Momente din istoria mișcării comuniste și­­­ muncitorești din România” începînd din luna februarie și pînă în prezent, la nivelul tutu­ror comunelor și unităților s-a desfășurat Concursul „Momente din istoria mișcării comuniste și muncitorești din România“. mează ca în perioada 22 și 2r­25 aprilie să aibă loc fazele munici­pală, orășenești și intercomunale. Astfel, în data de 22 aprilie a.c. concursul se va ține în Satu Ma­re, Cărei, Tășnad și Negrești — Oaș, iar în ziua de 25 aprilie în comunele Sanislău, Supur, Ar­­dud, Livada, Halmeu, Căuaș, Bicsad, Moftin, Culciu. Cu această ocazie vor avea loc și fazele intercomunale ale „Cro­sului tineretului“ — activitate ce se va încheia cu prezentarea u­­nui bogat program cultural-ar­tistic. Angajamentele au devenit fapte Antrenat în întrecerea socialistă ce se desfășoară în cinstea semicentenarului partidului, colectivul de muncă de la Depoul de locomotive din Satu Mare raportează îndepli­nirea și depășirea tuturor angajamentelor ce și le-a asu­mat. Astfel, planul producției globale pe trimestrul I și primele două decade ale lunii aprilie a fost depășit cu 1,86 la sută, înregistrîndu-se peste prevederi 226.000 lei econo­mii la prețul de cost. In aceeași perioadă, s-au remorcat în plus 86 de trenuri cu 112.640 tone supratonaj, în timp ce durata de imobilizare a locomotivelor în reparație s-a re­dus — ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice aplica­te — cu 8 la sută, rezultînd o economie de 764 ore. De re­marcat că­ toate aceste depășiri sînt superioare cifrelor în­scrise în angajamentul asumat în întrecerea socialistă. O contribuție de seamă în obținerea acestor rezultate au adus-o Iosif Filip, Victor Ghetina, Gheorghe Filip, Francisc Zarto, Gheorghe Pap — mecanici, Ioan Rusu, Gheorghe Vă­­lean, Ștefan Șuta, Nicolae Cresula — fochiști, Alexandru Venete, Ernest Demenyi, Emeric Pop și Nicolae Șaitoș — lăcătuși. Bilanț revelator Pentru colectivul de muncă de la Atelierul de zonă C.F.R. Satu Mare a devenit o tradiție faptul de a se numă­ra printre primele unități economice care raportează înde­plinirea sarcinilor de plan înainte de termen. Aplicînd în procesele de producție o seamă de măsuri tehnico-organiza­torice, muncind cu elan și pricepere, colectivul de aici a re­ușit să înscrie pe graficul întrecerii socialiste un nou suc­ces remarcabil: îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele patru luni ale anului cu 8 zile mai devreme. Din altecal­­cule rezultă că pînă la finele lunii, planul producției glo­bale, exprimat în reparații curente echivalente, va fi depă­șit cu 4,2 la sută, iar indicatorul productivității muncii, cu 7 la sută. De remarcat că, pînă acum, au fost reparate pes­te plan 68 vagoane, rezultînd o economie la producția tota­lă realizată de 62.760 lei. De asemenea, prin organizarea su­perioară a producției și a muncii, durata de imobilizare a vagoanelor în reparație s-a redus cu 8 la sută, ceea ce re­prezintă — la total vagoane reparate— o economie de 203 zile. Simpozion La Casa orășenească de cultu­ră din Cărei s-a organizat recent o manifestare festivă consacrată apropiatei aniversări a creării P.C.R.. Simpozionul intitulat „Partidul Comunist Român —■ forța conducătoare încercată a poporului român, organizatorul și îndrumătorul construcției so­cialiste“ a avut un bogat conți­nut de idei, contribuind la îm­bogățirea cunoștințelor partici­panților despre partid, patrie și popor. In încheiere a fost prezentat un reușit program de recitări cu tema „Slavă partidului“. Expuneri la stația de amplificare a Uzinei Unio De două ori pe săptămînă, in cadrul celei mai mari întreprin­deri sătmărene — Uzina Unio — sunt transmise la stația de am­plificare expuneri închinate Se­micentenarului partidului. Pînă acum au fost prezentate expunerile: „Partidul Comunist Român — cerință a mișcării muncitorești din țara noastră“ In aceste zile premergătoare semicentenarului partidului, to­varășul Francisc Török, membru al Biroului C.C. al U.T.C., se­cretar al Comitetului județean Satu Mare al U.T.C. s-a întîlnit cu uteciștii de la Centrul militar județean, cărora le-a vorbit des­și „Creșterea rolului conducător al Partidului Comunist Român — factor hotărîtor al edificării societății socialiste multilateral dezvoltate“. Expunerile cu temele de sus fac parte dintr-un ciclu mai de șase emisiuni prezentate la sta­ția de amplificare a acestei mari uzine, pre apropiata sărbătoare a semi­centenarului partidului, relevînd totodată însemnătatea documen­telor Congresului al IX-lea al U.T.C. și măsurile stabilite pe județ în vederea traducerii lor în viață. Constituirea Consiliului de conducere al Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor Pentru asigurarea unei con­duceri competente și adoptarea de măsuri concrete și unitare în principalele probleme privind agricultura, industria alimentară, silvicultura și gospodărirea ape­lor în cadrul județului nostru, în baza art. 30 din Decretul nr. 14 al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România și a Hotărîrii Consiliului de Miniștri n­r. 349/1971, ieri a avut loc con­stituirea Consiliului de conduce­re al Direcției generale a agri­culturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, organ de conducere colectivă, de pe lângă Comitetul executiv al Consiliului popular județean, format din 35 de membri. Din consiliu fac parte tovară­șii : Nicolae Babici, director ge­neral al Direcției generale a a­­griculturii, industriei alimentare, sil­vi­culturii și apelor, Manta, președintele Uniunii Vasile ju­dețene a­ cooperativelor agricole de producție, Aurel Lăpușan, directorul Stațiunii experimenta­le agricole din Livada, directorii generali adjuncți,, șefii sectoare­lor și conducătorii unităților subordonate Direcției generale a agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii și apelor. Activitate intensă pe ogoarele județului I.A.S. Odoreu a terminat însămînțatul porumbului boabe. Alte unități mențin un ritm înalt de lucru Organizarea muncii — cheia succeselor Bătălia pentru însămînțarea ce­lor peste 50.000 ha cu porumb boabe în cooperativele agricole de producție și întreprinderile a­­gricole de stat din județ se des­fășoară cu intensitate. Din incursiunea făcută în zi­lele de 20 și 21 aprilie , a.c. la unele unități agricole din ju­deț, putem relata următoarele: In cursul zilei de ieri, datorită folosirii din plin în campanie a celor 15 semănători S.P.C.­6, la întreprinderea agricolă de stat din Odoreu s-a terminat însămîn­țatul celor 550 ha planificate cu porumb boabe, iar din 334 ha destinate porumbului siloz, s-au semănat 200 ha. Facem mențiu­nea că pe întreaga suprafață în­­sămînțată s-au folosit erbicide, iar lucrările sînt executate la un nivel calitativ corespunzător. La întreprinderea agricolă de stat Satu Mare, din șase ferme care au în plan porumb boabe, trei au terminat însămînțatul. A­­cestea sînt: ferma nr. 6 Mare, ferma nr. 12 Rodina Calciu și ferma nr. 4 Vetiș. In vederea în­cheierii acestei lucrări și în ce­lelalte ferme, s-au luat măsuri de mișcare a unor utilaje în sco­pul măririi vitezei de lucru la fermele cu suprafețe mai mari de însămînțat. Din discuțiile purtate cu tovarășul ing. Podolyak, directorul tehnic Iosif al întreprinderii, rezultă că cu cele 12 semănători S.P.C.­6, care lu­crează la porumb, în următoare­le 5—6 zile urmează să se termi­ne însămînțatul acestuia și să se treacă cu toate forțele la semă­natul celor 500 ha prevăzute cu soia. Paralel cu însămînțatul po­rumbului boabe, pînă ieri s-au însămînțat și 250 ha cu porumb siloz, iar atît porumbului boabe, cit și celui pentru siloz i se a­­plică erbicide. Și în cooperativele agricole de producție ritmul de însămînțare a porumbului în ultimele este bun. Așa, de exemplu, zile la C.A.P. Dar s-au depășit deja 50 la sută din suprafețele planifi­cate cu porumb, întreg parcul de tractoare și mașini al secției de mecanizare lucrînd la fertili­zări, pregătitul terenului și însă­­mînțări. Mecanizatorii Gheorghe Dărăban și Attila Debreceni fo­losesc din plin capacitatea de lucru a celor două mașini S.P.C.­6 cu care lucrează, depă­șind zilnic viteza de lucru sta­bilită. La C.A.P. Valea Vinului, în cursul zilei de ieri, întregul parc de tractoare, în­ număr de 19, era angrenat în executarea de lucrări în cîmp. Zece tractoare pregăteau terenul cu discurile, două lucrau la grăpat, unul la fertilizat, trei la semănătoarea de porumb S.P.C.­G și două arau în plantațiile de pomi. Cu forțe sporite se lucrează și la C.A.P. Pomi. Patru tractoare execută semănatul porumbului, 12 pregătesc terenul și cu unul se lucrează la fertilizări. Deși in aceste două cooperati­ve realizările sunt mai mici (nu depășesc 30 la sută din plan), to­tuși, folosind din plin cele 7 se­mănători existente, putem apre­cia că și aici semănatul porum­bului se poate încheia in circa 8 zile bune de lucru, încadrîn­­du-se astfel și aceste unități în epoca optimă de însămînțare. Vedere panoramică a cartierului „Someș“ din municipiul Satu Mare. La C.A.P. Bogdand se pregătește în continuare terenul în vede­rea insămînțării porumbului. A­șezată la răspintie de drumuri, punct pe o șo­sea ce leagă meleagu­rile milenare ale Sătmarului cu dealurile Băii Mari și la intersecția acesteia cu dipalul drum de­­ acces prin­spre Țara Oașului, Livada pare să fi fost predestinată să aspire spre condiția urbană. O așe­zare geografică favorizantă, o istorie ce traversează, modes­tă în statornicia ei, cîteva se­cole și este atestată de cîteva relicve arhitectonice și o ex­plozie in dezvoltare ce măsoa­ră în timp puțin peste, un sfert de veac. Iată cum s-ar putea traduce în cuvinte di­agrama posibilă a evoluției acestei comune. N­u este rostul rindurilor acestora să stabilească densitatea realizărilor vizibile macrometric în de­cursul celor cîteva secole, în raport cu cele din ultimul sfert de veac, dar comparația se impune, este mărturia con­cretă pe care anii socialismu­lui au grefat-o organic in tru­pul și spiritul localității. Ce­le ce­ aparțin trecutului le-am amintit sumar la începutul acestor rânduri. Adevărata dezvoltare începe abia cu zo­rii epocii socialiste, firească și logică. Un soi podzolic de­loc generos, specific zonei nord-vestice a țării, a impus înființarea aici a unui punct de cercetare. A luat naștere stațiunea experimentală a­­gricolă. La fel de firesc ia naș­tere un centru de învățămînt cu specific agricol. Rind pe rind dotări ce prefigurează urbanul răsar din munca strădania locuitorilor, din as­și­pirația lor la mai mult și la mai bine, școli, magazine, lă­­cașe de cultură în centrul de comună și satele aparținătoa­re, apoi un embrion al indus­triei: un poligon de prefabri­cate La ora cînd apar aceste rîn­­duri, activitatea febrilă de înfrumusețare a co­munei în care i-am găsit angrenați pe locuitorii ei continuă din plin. Sătenii, ti­neri și vîrstnici deopotrivă, au început o dată cu primele zile ale primăverii amenaja­rea spațiilor verzi, se lucrea­ză din plin în diverse puncte ale localității pentru reali­zarea planului de dezvoltare. Vicepreședintele comitetu­lui executiv al Consiliului popular comunal, tovarășul Francisc Kranyak, ne-a rela­tat cîteva din preocupările actuale ale gospodarilor co­munei . — Anul 1971 va fi un an bogat in transformări. Încă un bloc cu 8 apartamente cu magazine și unități de pres­tări de servicii ale cooperați­ei de consum la parter, va fi dat în folosință. Apartamen­tele care vor fi repartizate cadrelor didactice de la școli­le din localitate vor dui mult la ridicarea contra­condi­țiilor de viață și muncă ale acestora și vor adm­ei și mai mult gradul lor de adeziune la viața de aici, îi vor lega — în sensul bun al cuvîntului — de comună, îi vor face să se simtă acasă. Tot în acest sens sînt atacate sau vor începe lucrările la o serie de obiec­tive, cum ar fi un important complex intercooperatist pen­tru ingrășarea bovinelor, cu o capacitate de 5 000 de capete, construirea unui sediu, a ram­pelor și garajelor pentru o co­loană de mașini aparținînd Autobazei de călători Satu Mare și a clădirilor necesare unei secții a I.M.A. Apa, unui complex de deservire­a a cooperației de consum cu secții de frizerie, croitorie, coafură, tîmplărie etc. și a unui magazin­ mixt în satul Livada Nouă. A­m mai reținut din proble­mele aflate pe agen­da de lucru a locuito­rilor comunei Livada, cîteva aspecte legate de aceeași pre­ocupare pentru atingerea con­diției urbane a localității: în acest an se vor realiza, cu o bună parte din contribuția bănească voluntară, 3.700 m.p. de trotuare, 2.300 metri lini­ari de drumuri modernizate, va fi extinsă electrificarea cu încă 3 km de rețea de joa­să tensiune și concomitent sa­tul Dumbrava va fi complet electrificat. V. MANDA (Continuare în pag. a 3-a) in­s^feli Aspirație la urbanizare Raid-anchetă prin bufetele T.A.P.. De­și numai băuturi alcoolice? Intr-un recent raid între­prins prin numeroase bufete ale Trustului alimentației pu­blice locale din municipiu, ne-am interesat in special de preocupările existente pen­tru a imprima localurilor per­­sonalizate, de buna aprovizio­nare cu preparate culinare calde și reci. Transcriem con­statările făcute cu acest pri­lej. La Bufetul „Gutinul", interio­rul oferea o priveliște proprie u­­nui local din filmul „Incorupti­bilii". Cîțiva cetățeni — vreo 7— 8 la număr, de pe a căror înfă­țișare puteai deduce în mod si­gur că sunt obișnuiții casei — păreau că au pus mina pe local. De departe persista în local o at­mosferă care te silea să cauți ușa cit mai repede. — Cu ce preparate culinare pu­teți servi la această oră consu­matorii? întrebarea am adresat-o gestionarei G. Oprea, care după îndelungă gîndire, ne-a mărtu­risit că poate oferi... ceva plă­cintă. Sărăcia de sortimentație ne-a fost explicată prin „Nu dă T.A.P.L.-ul“. Gestionara ne-a mai asigurat, că, de fapt, ponde­rea vînzărilor o constituie bău­tura. Zilnic se desface băutură în valoare de circa 7.000 de lei. (Sunt zile în care se desfac cu ușurință circa 300 litri de băutu­ră). Bufetul „Tractorul" de pe str. Uzinei nu făcea notă discordantă în peisajul unităților vizitate. In vitrina frigiderului era etalat un infim sortiment de preparate reci. In absența responsabilului (Alex. Paskandi), barbhana ne informează că uneori se servesc aici și cremvuiști, iar suma a­­proximativă­ realizată din desfa­cerea mîncărurilor se cifrează la circa 60 lei pe zi. Iată deci că sortimentul mic de mîncâruri, lipsa de preparate specifice a­­trag firesc rezerva consumatori­lor. In schimb, localul realizează cote mari (pînă la 4.000 lei) din vînzarea băuturilor. Cu puține schimbări de decor, atmosfera de la „Gutinul" și „Tractorul” am regăsit-o la Bufetul „Primă­verii" (gestionar Nicolae Gyulai). De altfel, fapt semnificativ, dia­logul cu gestionarul ne-a fost tot timpul „bruiat" de un ins care cerea să mai fie servit cu o sută a. TONICA. V. MIHALCA (Continuare în pag. a 2-a)

Next