Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)

1971-09-15 / No. 1108

2 CRONICA SATmÄREANA Miercuri 15 septembrie 1971 Preocupări pentru dezvoltarea rețelei județene de prese Este cunoscută grija și atenția pe care o manifestă partidul și statul nostru față de tinerele vlăstare ale patriei. Incepînd la crearea unui cadru propice de și superior de ocrotire a mamei copilului, de la asigurarea și dez­­i­voltarea unei rețele tot mai largi de creșe și cămine, pînă la di­versitatea numeroaselor școli pro­fesionale, licee de specialitate și institute de învățămint superior — se manifestă evidenta preocu­pare majoră față de creșterea și formarea schimbului de mîine al societății, noastre socialiste. In contextul acestei vaste preo­cupări, o atenție mereu crescîndă se acordă lărgirii rețelei de creșe, înzestrării ei cu o bază materială adecvată. Este ficativ în această direcție semni­faptul că numai pentru actualul val se prevede alocarea de cinci­fon­duri din bugetul statului pentru construirea de creșe cu o capacita­te totală de £ 5.000 locuri. Asemenea tuturor regiunilor localităților țării și în județul Ia­și­nu Mare, rețeaua de creșe a cu­noscut în ultimii ani o dezvoltare evidentă, ajungîndu-se în pre­zent la peste 700 locuri. Noi uni­tăți, menite să ajute tinerele milii cu copii mici, angajate la­în cîmpul muncii, au apărut pe harta județului. Astfel, a fost dată în folosință o nouă creșă de între­prindere la integrata din Negrești- Oaș — prima unitate de acest fel pe meleagurile țării Oașului — avînd o capacitate de 80 de lo­curi. In ultimii ani, odată cu dez­voltarea noilor cartiere de lo­cuit, in municipiul Satu Mare au fost create noi creșe în cartierele 23 August și Someș. Totodată a fost sporită capacitatea creșei de cartier din orașul Cărei de la 80 la 100 locuri. Datorită condițiilor din aceste creșe, bunei deosebite înzes­trări, a îngrijirii asigurate de un personal calificat, frecvența co­piilor la creșe este foarte bună. Venind în întîmpinarea unor necesități ale mamelor — aces­tea fiind încadrate în produc­ție, Direcția sanitară județeană a luat măsuri de a introduce un orar prelungit la unele creșe. Ast­fel, noua creșă din cartierul So­meș din municipiul Satu Mare are un program de funcționare de 16 ore, fiind bine dotată cu mobilier și aparatura specifică, a­­sigurînd o alimentație pentru copii, aceștia fiind excelentă fi­i după cele mai moderne îngri­nor­me de putericultură, noua creșă se bucură de apreciere și încre­dere din partea părinților. Prin orarul prelungit cu care funcționează, se acordă posibili­tate mamelor ca după orele de serviciu să-și rezolve diversele probleme pe care le ridică gos­podăria proprie, sau să benefi­cieze de ore de odihnă, copiii fiind foarte bine îngrijiți și supravegheați în creșă. Acest program prelungit va fi extins și la celelalte creșe din municipiul Satu Mare, precum și la unitatea din orașul Carei. Direcția sanitară acordă o deo­sebită atenție îndrumării activi­tății cadrelor medico-sanitare ca­­re-și desfășoară activitatea in rețeaua de creșe. Aceste cadre sunt îndrumate permanent, în munca lor, de către medicii spe­cialiști pediatrii spre a se asi­gura o cit mai bună îngrijire, ali­mentație și educație deprinderilor igienice la copii. In același timp, Direcția sani­tară manifestă o preocupare per­manentă pentru continua dezvol­tare a bazei materiale a creșelor, înzestrarea lor cu mobilier paratură necesară modernă și a­­spre a se crea condiții tot mai bune de îngrijire a copiilor. Dar din păcate asemenea strădanii se lo­vesc uneori de anumite greutăți. Așa de pildă, se constată o frec­vență nesatisfăcătoare la creșa fabricii de mașini casnice „23 August" din Satu Mare. In urma studierii motivelor care generea­ză acest fenomen, s-a putut con­stata că o mare parte dintre sa­lariații fabricii care au copii în­scriși la creșă, își au domiciliul în cartierul Someș și actualul sis­tem de transport în comun — rea­lizat de întreprinderea comunală — nu asigură condiții pentru transportul cotidian al copiilor la creșa respectivă. Această problemă ar putea fi însă rezolvată dacă conducerea fabricii „23 August" ar manifesta mai multă grijă și solicitudine fa­ță de necesitățile salariaților săi care au copii la creșa unității. Dispunînd de microbus, întreprin­­derea ar putea asigura zilnic transportul copiilor salariaților săi, de acasă la creșă. In primăvara acestui an creșa de cartier de pe str. Pietroasei din Satu Mare, a fost închisă în vederea lărgirii capacității ei (e vorba de supraetajarea clădirii). Executarea lucrărilor a fost dată întreprinderii de locuințe­­ și lo­caluri Satu Mare. Această unitate vădește însă multă neglijență în executarea lucrării, realizînd pînă în prezent doar un mic procen­taj din planul total de lucrări. In timp ce conducerea I.L.L. se lamentează cu motive de tipul „n-avem forță de muncă sufi­cientă", copiii acestei creșe — fiind repartizați la alte unități din oraș, nu beneficiază nici ei, dar nici copiii celorlalte creșe în care au fost mutați provizoriu — de condițiile optime de staționare. Aceasta spre nemulțumirea justi­­ficată a părinților care solicită, pe bună dreptate, terminarea grabnică a lucrărilor de la creșa respectivă. Sperăm că conducerea I.L.L. va lua grabnic măsurile ce se impun, pentru ca această creșă să fie dată în folosință înainte de veni­rea timpului friguros. Direcția sanitară va depune în continuare eforturi susținute în vederea dezvoltării rețelei țene de creșe, diversificării jude­ei, asigurării și dezvoltării bazei materiale a acesteia. Dr. IOACHIM CIRCA, inspector la Direcția sanitară județeană MOTE IIMIHI NOTE Trebuie doar puțină inițiativă Mai mulți cetățeni din cartierul Someș ne-au cerut sprijinul în rezol­varea unei probleme de ordin gospodăresc. Iată despre ce este vorba: La capătul străzii Dr. Petru Groza, colț cu blocul 22, există o altă stradă care duce Bulevardul Cloșca, spre De mai bine de trei ani, de cînd s-au dat în folosin­ța blocurile 12, 13 și 14, strada a rămas desfunda­tă, cu gropi mari, pre­sărată cu bolovani. Pe timpul ploios se acumu­lează aici mari cantități de apă, iar accesul auto­turismelor sau al altor autovehicule spre blocu­rile amintite este aproape imposibil. Dacă se în­­tîmplă să te afli pe trotuar atunci cînd în­­tîlnești ... o mașină­riști să fii stropit din cap pînă în tălpi cu apă sau mocirlă. Deputații din cartier s-au adresat în nenumă­rate rînduri organelor de gospodărire comunală, cerînd să se transporte pe această stradă cîteva camioane cu balast pen­tru a se astupa gropile și a se amenaja, cu­ de ci­ această stradă. Ru­gămintea lor însă a ră­mas rugăminte și, cum arătam mai sus, așa a­­proape de trei ani stra­da se găsește în aceeași situație. Pare într-adevăr să nu se găsească niște balast și vreun care să transporte camion ma­terialul necesar pe a­­ceastă stradă? Ar fi bine ca cel puțin de această dată să li se dea ascul­tare locuitorilor din a­­ceastă parte a cartierului Someș. La capătul blocului 22, în față cu blocul 23, în același cartier, există un loc de joacă pentru co­pii. Este o inițiativă lă­udabilă a locuitorilor de aici. Și aici însă spi­ritul gospodăresc a fost dat uitării. Aproape de trotuar se găsește o groapă veșnic plină cu apă murdară, în care au fost aruncate tot felul de resturi menajere. S-a creat astfel un adevărat focar de infecție. Oare părinții copiilor, preșe­dinții celor două blocuri nu pot să organizeze acțiune de muncă volun­­­­tar-patriotică și să cu­rețe acest teren? Trebuie doar puțină inițiativă și în cîteva ore se poate a­menaja acest loc de re­­creere pentru copii în condiții corespunzătoare. Am consemnat aceste aspecte considerînd că cei vizați vor lua mă­surile ce se impun. F. JIANU Consiliul de conduce­re al Cooperativei agri­cole de producție din Odoreu ne informează că echipele de construc­­­tori ale C.A.P. din­­ Ti­­ream, Pir, Dindești și Halmeu și-au uitat pen­tru moment îndatoririle. Contra cost, fiecare aveau de construit un grajd. Lucrările au debutat promițător, dar de cî­teva săptămîni ele au fost încetinite aproape pînă la abandon! Nici vorbă, să poată fi predate în septembrie, așa cum sună contrac­tul încheiat între cele două părți. Insă, nu e sigură nici luna octom­brie, dacă totul va mer­ge ea acum. Lună în ca­re animalele trebuie să se găsească la adăpost, întrebăm conducerile „celor patru“ dacă în asemenea împrejurări n-ar fi obligate să re­curgă la „măsuri“ ceva mai drastice? De asemenea, după cum ne informa preșe­dintele, echipa de con­structori a întreprinderii T.C.M. din Baia Mare, aflată tot la construirea de grajduri pentru va­cile cu lapte, lucrează nepermis de încet și cu un număr redus de oa­meni. Se cuvine deci un S.O.S. .— construc­torilor! Nu uitați că vin ploile și nopțile reci, iar animalele sunt periclita­te cu îmbolnăvirile. La o adică, cine va plăti „renta“ de ... despăgu­bire? S. DORIN S.O.S. construc Nu, nu este vorba de aspectul acela romanțios al drumului de altădată și nici de aceeași ulicioa­ră... cu luna în fereș­tri — în care sau des­pre care cîntărețul popular sau poetul vo­iau să hașureze atmos­fera aceea idilică, cu puțină nostalgie și me­lancolie pe deasupra. Dar, tot despre un drum este vorba și cu­rios, tot de altădată. Am aflat aceasta din scri­soarea adresată redac­ției de către un număr însemnat de locuitori ai comunei Livada. Ce se vorbea în scrisoare? Mai întîi că drumul acesta, destul de im­portant de altfel, care leagă șoseaua cu o ar­teră de asemeni tantă a comunei, impor­este — practic — impracti­cabil!... Da, parcă-l cunoaștem și noi. Că nimeni nu se în­grijește de repararea lui. Că încadrat de acest drum sau, mai bi­ne zis, amplasat pe lin­gă acest „buclucaș“ drum se găsește: un dis­pensar, o școală, sediul C.A.P., o moară etc. Am fost și am văzut. Așa este. Urmează ca și noi și mai ales dumneavoastră, locuitorii din Livada, să primim, răspunsul dorit din partea organelor co­munale. D. S. Bătind același drum Fiecare oră favorabilă (Urmare din pag. 1). Peste 150 de oameni lucrau la recoltatul cartofilor. Petru Ma­­tiaș, Maria Hathazi, Paul Naghi, se numărau printre cooperatorii cu mai multe „cîntărituri“ în acea zi. 12 ha din cele 25 cu car­tofi au fost recoltate. Producția realizată la fiecare ha depășește cu o tonă pe cea planificată. Mai slabe sînt însă rezultatele la re­coltatul sfeclei de zahăr, cu toa­te că zilnic participă 40—50 de cooperatori la strîngerea recoltei. Suprafața recoltată este destul de restrînsă. In ce privește produc­ția obținută la hectar, ea este satisfăcătoare! Șeful fermei mix­te,­­ inginerul Ioan Felician, ne-a relatat: „Vom depăși tonajul pla­nificat de 1.100 tone la însilozări. Pînă în prezent avem însilozate 750 tone. Ca un fapt pozitiv aș aminti că însilozăm imediat și frunzele și coletele de sfeclă. Stăm destul de bine și la treie­ratul trifolienelor. Producția la hectar depășește 150 de kg. Cu combina „Gloria“, lucrarea este deosebit de rapidă și avantajoa­să“. La C.A.P. „Someșul“ Satu Mare se pune un accent deosebit pe construcții. Nu este neglijată, în schimb, nici recoltarea sfeclei de zahăr și alte lucrări. Pe fiecare hectar recoltat din această cul­tură a fost realizată o producție medie depășind uneori 30 tone. Recoltatul porumbului va putea începe doar peste o săptămînă, după cum ne-a informat preșe­dintele. Persistă însă pe zeci­ de hecta­re paiele rămase de la recoltat, din primele săptămîni ale verii. Iată ce ne-a spus despre această nedorită situație tovarășul pre­ședinte Gheorghe Bogza: „Nu depinde numai de noi situația creată. Tovarășii de la S.M.A. Mărtinești, de care aparținem, ne tot amînă din zilele acelea de vară pînă azi. Ne spun că nu găsesc sîrmă. Avem toată bună­voința să-i ajutăm cu oameni, cu orice, dar nici să se spele așa de ușor pe mîini, nu-i deloc admis. Așteptăm deopotrivă răspunsul conducerii S.M.A. Mărtinești, cit și a acelora care răspund de apro­vizionarea cu acest produs atît de necesar!“ De curînd a început recoltatul porumbului și treieratul trifolie­nelor și la C.A.P. Sătmăreana. Rezultatele încă nu pot fi cata­logate. Cu recoltatul cînepii s-a mers mai încet, cu toate că se aduna cînepa de pe ultimele parcele. 80 tone au fost predate de pe 15 ha. 60 de cooperatori se aflau în lucru. De la cooperativa de pe So­meș s-au livrat de asemenea im­portante cantități de legume pe piețele sătmărene. Așa am putea nota: 58.085 kg. roșii, 218.853 kg varză și 5.060 kg ardei grași. Din discuția purtată cu mem­brii cooperatori de aici, a rezul­tat hotărîrea lor fermă de a-și înzeci eforturile pentru înfăptui­rea întocmai a prețioaselor in­dicații rezultate din scrisoarea secretarului general al partidului nostru adresată tuturor lucrători­lor din agricultură. memento Ш memento Д memento li ii Miercuri 15 septembrie 15.55 Deschiderea emisiunii. Fot­bal: Dinamo București — Spartak Trnava (Cupa campionilor euro­peni). Transmisiune directă de la stadionul „23 August". Publicitate: 17.50 Soliști In pauză: îndrăgiți de muzică populară: Dumitru So­­pon. 18.00 „Răspundem prezent!". Deschiderea noului an școlar. Transmisiuni de la: Liceul „Ion Neculce" (București) și școlar de chimie (Ploiești). Centrul 18.35 Mult e dulce și frumoasă ... 18.50 Confruntări. 19.10 Tragerea Prono­­expres. 19.20 — 1001 die seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 An­cheta T.V.: „Idealul tinereții". 20.45 Telecinemateca: „Pisica își scoate ghiarele" — producție a studiourilor franceze cu Franțoise Arnoul, H. Frank. 22.25 Teleglob. Itinerar chilian. 22.35 Tangouri ce­lebre. își dau concursul orchestra și baletul Operei Române. 22.50 Telejurnalul de noapte. Cinema Miercuri 15 septembrie SATU MARE: Victoria — Floarea soarelui (film sovieto-ita­­lian); Popular — Cum am de­clanșat al II-lea război mondial (seriile I și II, coproducția polono-sovietică, cinemascop); CĂRȚI­ — 23 August — Vi-l pre­zint pe Basuev (film sovietic); Popular — Tudor (seriile I și II, film românesc, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ: Prețul puterii (film italian, color, cinemascop); TAȘNAD: Noapte cu ceață (film din R.D. Germană, cinemascop)­­HALMEU: Printre colinele verzi (film românesc, color); LANSA-­LAU: Zidul înalt (film cehoslo­vac); BERVENI: Magazinul de pe strada mare (film cehoslovac). în tîrg la cumpărat de „chis­chinele" (baticuri). Rezultate bune în cul­tura cînepii și inului Cînepa și inul reprezintă două culturi cu o pondere mare în structura planurilor la cooperativele agricole de producție din județ și care asigură în cea mai mare par­te materia primă necesară Complexului de in și cînepă din Căței. Astfel, inul a fost cultivat în anul acesta pe o suprafață de 4.400 ha, iar cînepa pe 4.100 ha. In zilele acestea se încheie acțiunea de valorificare a ul­timelor cantități din aceste produse. După informațiile primite de la Complexul de in și cînepă din Căței, producția realizată reprezintă cele mai mari nivele atinse în ultimii 25 de ani. Depășiri mari de cînepă au înregistrat C.A.P. din Petrești, Ciumești, Tiream, Urziceni, Foeni, Căpleni, Cămin etc., iar la in cooperativele din Mădă­ras, Turț, Livada, Orașu Nou, Micula etc. Ca urmare a depășirii subs­tanțiale a producției, atît coo­perativele, cît și membrii coo­peratori au obținut însemnate venituri suplimentare în bani. Radio Joi, 16 septembrie 11.50 Cotele apelor Dună­rii. 12.00 Melodii de H. Mă­­lineanu. 12.10 Recital de o­­peră Leila Cincu. 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară interpretul preferat. 13.00 Radio­și jurnal. 13.15 Avanpremieră co­tidiană. 13.27 Cîntecul e pretu­tindeni. 14.00 Compozitorul săp­tămînii — Edvard Grieg. 14.40 Mîndra mea floare aleasă — mu­zică populară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier 16.15 Cîntece și prelucrări corale.­ 16.30 Concert de muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 An­tena tineretului. 17.30 Secvențe sonore cu Elena Neagu, Pepino di Capri și Roy Black. 18.00 Ore­le serii. 20.00 Tableta de seară, de Aurel Baranga. 20.05 Zece me­lodii preferate. 20.40 Din înre­gistrările Măriei Tănase. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagă­relor. 21.30 Rarități folclorice. 21.45 Din melodiile anului 1971. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară — continuare. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2,00; 4,00; 5,00). Uzina c „Sinteza“ str. Chimiei nr. 3—7. PRODUCE ȘI LIVREAZĂ pe bază de comandă următoarele produse: oxid roșu de fier III, - utilizabil la pre­pararea grundurilor, vopselelor, la zugră­viri, la cimenturi și mozaicuri; — insecticidul organo-fosforic „CARBE­­TOX“, cu largă aplicare în pomicultură, legumicultură și silvicultură. — insecticidul „CIMEXAN", pentru com­baterea dăunătorilor din locuințe, localuri etc. — șervețelul parfumat dezinfectant „FE­LIX" — curăță, reconfortează. C.A.P. TIREAM Județul SA OFERĂ SPRE VÎNZARE la prețuri oficiale, pe bază de comandă, pentru unitățile socialiste sau în numerar pentru populație, următoarele măr­furi: cărămizi arse, ■ bidinele zugrav, ■ pensule diferite, cozi mături, cozi sape, — cozi coasă, — cozi ciocane (diferite dimensiuni). De asemenea, pentru unități socialiste vinde: AUTOCAMION S.A., AUTOCAMION Carpați. Mica publicitate S-a pierdut un cal culoare galbenă pete albe pe cap și picioarele din spate. Găsito­rului ofer recompensă. A se anunța la Nisipeni . Logă Francisc. Vînd Dacia 1300 Vișinie puțin rulată. Informații tele­fon 71531 Satu Mare. VÎND „Opel Kadett" la 50.000 km. Informații. Moftinu Mare nr. 153. CĂREI— racord industrial (Urmare din pag. I). tru la cotele exigenței actuale ale industriei ță­rii. Pe inginerul Marian Benga, șeful lotului de construcții, îl întîlnim în hala principală de fabricație. Aici, echipe conduse de meșteri pri­cepuți lucrează la fini­saje, la lucrări de ra­cord, pregătind intens punerea în funcțiune a noilor mașini și instala­ții sosite pe șantier. Fa­ță de grafice, construc­torii lucrează cu un avans substanțial, fapt, ce va permite, intrarea mai devreme în func­țiune a obiectivului și pe această cale realiza­rea unei producții su­plimentare de mai mul­te milioane de lei.­­ Aceeași atmosferă clo­cotitoare de muncă ni se relevă pe întreg șan­tierul. Inginerul Marian Benga ne relata oare­cum încurcat că i-ar fi foarte greu să spună care anume dintre con­structori s-a remarcat în mod deosebit. — Sunt aici — ne spu­nea interlocutorul — su­te și sute de constructo­ri, toți la fel de price­puți și de harnici. Și totuși, nume ca: Paul Viland, Carol Heim, Augustin Groza, Valen­tin Mihai, Ioan Ilona, Francisc Fink, Ioan Schlakhter, Victor Репу, Pongracz Kovács, Ioan Popovici și Vasile Birtok și-au cîștigat un bine­meritat renume pe care —­­cu siguranță — îl vor transmite unității în ca­re lucrează, întreprin­derea de construcții și montaje Cluj. Constructorii careieni, veniți de pe toate șan­tierele țării, își fac din plin datoria. Ei sînt acei care au pus piatra unghiulară a dezvoltă­rii industriale a Care­­iului, reușind să-și res­pecte sarcinile și anga­jamentele. Pe unde odinioară locurile nu se întîmpla nimic, con­structorii au înălțat co­loane de fier și beton, ridicînd importante obi­ective industriale. ... Și nu e departe ziua cînd sutele de tineri muncitori textiliști din Cărei, care încheie cursurile de pregătire, vor pune în funcțiune moderna filatură. muncitori calificați Aici din această parte a județu­lui nostru vor mînui tehnica modernă de la noul Complex de topi­torii, de la Fabrica de plăci aglomerate, și de la Fabrica de biscuiți. Constructorii îi așteap­tă. Ora predării obiecti­velor se apropie cu pași repezi. Aceste prime contigente de muncitori ale noului cincinal vor continua cu succes ope­ra de metamorfozare a Careiului intr-un puter­nic centru industrial. Orașul din mijlocul cîmpiei a părăsit, o da­tă pentru totdeauna, drumul anonimatului. Creșterea necontenită a numărului de salariați din industrie atrage du­pă sine construcția a sute de apartamente. De altfel, cartierul Pie­­ții 1 Mai din localita­te, în care locuiesc și vor locui muncitorii acestor importante obi­ective, se întinde în imediata apropiere a zonei industriale. La aceasta se vor adăuga importante obiective so­­cial-culturale și unități de prestări de servicii publice, la nivelul cerin­țelor orașului. Pe platforma indus­trială a orașului Cărei se plămădește viguros platforma solidă a unor ample prefaceri înnoi­toare în fizionomia lo­calității și oamenilor ei.

Next