Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)

1971-09-15 / No. 1108

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ------------------------­ fi fi IR­I fl 1 1 IBDHI Cfl.. 4 pag. — 30 bani Miercuri 15 septembrie 1971 ★ Tergiversarea aplicării inovațiilor privează întreprinderile de însemnate avantaje economice Dezvoltarea rapidă a economiei naționale — potrivit sarcinilor sta­bilite de Congresul al X-lea al P.C.R. — ritmul înalt de creștere a producției, diversificarea și ri­dicarea continuă a parametrilor calitativi ai produselor, concomi­tent cu reducerea cheltuielilor de fabricație impun, ca o cerință ne­cesară, participarea activă și în­­tr-o măsură însemnată la înfăp­tuirea acestor obiective a mișcării de invenții, inovații și raționa­lizări. Sindicatele, sub conducerea organizațiilor de partid, au în­treprins o serie de acțiuni menite să ducă la creșterea aportului creației tehnice și sporirea efi­cienței activității economice. In multe întreprinderi din ju­dețul nostru mișcarea de inovații aduce o contribuție prețioasă la obținerea unor rezultate superioa­re în producție. Preocupările unor colective largi de inovatori, for­mate din muncitori, ingineri, teh­nicieni și maiștri, sunt orientate spre perfecționarea a numeroase mașini și utilaje, spre înnoirea proceselor tehnologice, spre găsi­rea și aplicarea în producție a noi metode și procedee eficiente, ca­re să faciliteze îmbunătățirea ca­lității produselor și reducerea pre­țului de cost. După 8 luni, anga­jamentul asumat de colectivele și cercurile de inovatori din județ de a obține un volum sporit de economii pe seama aplicării în producție a invențiilor, inovațiilor și raționalizărilor este pozitiv: peste 11,5 milioane lei și o semnată creștere a numărului în­tre inovatori, ca și a eficienței economice pe o inovație aplicată. Pentru creșterea aportului oa­menilor muncii la sporirea efi­cienței întregii activități econo­mice, cercul inovatorilor de la Fabrica de mașini casnice „23 August" din Satu Mare, sprijinit de comitetul sindicatului, a di­versificat acțiunile de propagandă tehnico-economică. Rezultatul. Pe 8 luni s-au obținut economii post­­calculate de 4 milioane lei, în­registrarea a 7 invenții, dintre care 3 se aplică în producție, și încasări nete de 85.000 lei valută. Inovații cum sunt „Dispozitivul mecanic de șlefuit rozete" „Co­masarea operațiilor tehnologice la reperul rozetat de la mașina de gătit cu gaze" aduc fabricii e­­conomii anuale de peste 700.000 lei. Ca să depășească angajamen­tul de a obține 6 milioane lei din inovații și raționalizări, cabinetul tehnic de la C.E.I.L. a pus accen­tul pe lichidarea soldului de propuneri nerezolvate. La Uzina Unio, au fost obținute peste 2 milioane lei din activitatea ino­vatorilor, din inovațiile realizate. Tot aici au fost organizate con­sfătuiri și schimburi de experiență cu inovatorii, conferințe tehnice, simpozioane, recenzii, informări cu noutățile tehnice — acțiuni că­rora comitetul sindicatului le-a acordat o mare atenție. Dovedind grijă și atenție față rea noului, la Fabrica de promova­re „Ardealul" din Cărei, Uzina ulei de reparații auto din Satu Mare, In­tegrata de in și cînepă din Ne­­grești-Oaș și Combinatul „1 Mai" din Satu Mare s-au obținut acum economii post-calculate pînă de peste 2,5 milioane lei. Un raid-anchetă întreprins recent de Cabinetul județean pen­tru invenții, inovații și raționa- Anchetă economică lizări, în colaborare cu redacțiile ziarelor județene „Cronica sătmă­­reană“ și­­„Szatmári Hírlap“ la întreprinderea „Oșana" din Ne­­grești-Oaș și la I.I. „Crasna" din Cărei, atestă că, dintr-un motiv sau altul, mișcării inovatorilor nu i se acordă aici atenția cuve­nită — fapt ce-i diminuează efi­ciența. Așa se explică faptul că în primul semestru al anului nu s-a realizat nici un leu economii post-calculate la aceste întreprin­deri. Mai trebuie adăugat și un alt impediment care a favorizat activitatea necorespunzătoare. Șa­se din propuneri stau de luni de zile aruncate la întîmplare prin sertarele factorilor răspunzători de la serviciile tehnice, fără ca cineva să le înregistreze și să dea un răspuns inovatorilor. O totală lipsă de interes se manifestă și în stabilirea post­­calculului contabil sau tehnic-o­­perativ. Pare bizar, dar trebuie consemnat un fapt. De la parter la etajul 1 al clădirii, responsabi­lul cu inovațiile „fabrică" cores­pondență interminabilă cu conta­bilul șef. Din acest motiv, autorii inovațiilor „Raționalizarea liniei de conveier la cariera Cornet" aș­teaptă calcularea și primirea re­compensei legale din anul ... 1967, iar cei care au aplicat în anul 1968 propunerile „îmbunătățirea sistemului de ungere la concasorul nr. 8" și „Confecționat compre­sorul electric pentru vopsit" nu au intrat în posesia drepturilor cu­venite nici pînă azi! Un inovator de aici relata: „Trebuie să ai mult calm ca să aștepți un răs­puns de la serviciul tehnic al în­treprinderii „Osana“. Din inves­tigațiile făcute au rezultat de­ficiențe și de altă natură. Este vor­ba de „Dispozitivul de heliogra­­fiat“ propunere acceptată pen­tru aplicare în anul... 1969, ca­re stă și în prezent nefolosit din cauză că serviciul comercial nu este în măsură să asigure tubu­rile de neon necesare. Atenți la tot ce poate contribui la valori­ficarea superioară a lemnului, inovatorii au propus în 1970 confecționarea mai multor pro­duse și repere din deșeuri. Pen­tru unele din acestea s-a făcut și prototipul, însă cei de la servi­ciul tehnic amină la nesfîrșit omologarea și termenul de apli­care.“ Nici la I.I. „Crasna“ din Că­rei nu există o situație mai du­r­ă. Pentru a ne face o imagine clară asupra activității necores­punzătoare a cercului inovatorilor este suficient să amintim că în anul 1967, din aplicarea în pro­ducție a inovațiilor,această unitate a obținut peste o jumătate de mi­­lon de lei economii. De atunci însă economiile, în loc să creas­că, scad cu fiecare an ce trece. Dacă în 19Q8 valoarea acestora a fost de peste 183.000 lei, un an mai tîrziu s-au realizat doar 37.000 lei, iar în primele 6 luni din acest an eficiența inovațiilor nu reprezintă aproape nimic în evidența financiară a întreprin­derii. Numărul propunerilor în­registrate și aplicate a scăzut de la 53 în 1967 la numai 7 în anul precedent. Să nu atragă atenția cuiva, graficul în care erau con­semnate succesele inovatorilor a dispărut și el. Iată ce „argumenta“ tovarășul Csaba Toth, responsabil cu ino­vațiile: —­Nu am timp să mă ocup de această activitate. Sunt aglo­merat cu tot felul de sarcini, (vi enumeră cîteva din ele). T. INDRIEȘ (Continuare in pag. a 3-a). Agendă agricolă SĂ FOLOSIM FIECARE ORĂ FAVORABILĂ MUNCILOR AGRICOLE! Timpul a început să se schim­be. Ploile reci și persistente de toamnă și-au făcut apariția. Dar, după ultimele informații meteo­rologice, se pare că ele se vor localiza pe anumite zone și pe anumite perioade. Cu mici inter­mitențe, așadar, sunt mari șanse ca vremea să se restabilească în cel mai scurt timp. De aceea, fo­losirea rațională a fiecărei zile bune de lucru este o cerință din­tre cele mai importante, pentru buna desfășurare a campaniei a­­gricole de toamnă. La C.A.P. Lazuri, din cele 970 ha ce se vor însămînța cu pă­­ioase de toamnă, pe 400 ha s-au efectuat arături de vară, iar 200 ha au fost discuite. Menționăm că pe mai bine de 120 ha din această suprafață s-au adminis­trat peste 40 tone îngrășăminte pe bază de azot și fosfor. 20 de tractoare — aflate în Cele lu­cru — pot continua aceste lucrări pe anumite porțiuni și parcele. De notat este și faptul că s-au însămînțat deja 40 ha cu secară masă verde și cu borceag. Star­tul pentru semănatul orzului și al griului încă nu a fost stabilit precis. (Continuare in pag. a 2-a). Din datele statistice centra­lizate la nivelul județului re­zultă că unitățile subordonate Ministerului agriculturii, in­dustriei alimentare, silvicul­turii și apelor din județul nostru, preocupîndu-se în mod deosebit de îmbunătățirea pro­ducției, au reușit să la export mari cantități livreze de produse agricole. Astfel, cooperativele agrico- Produsele agri­cole la export depășesc preve­derile planului le de producție și-au depășit planul la export pe acest an cu 30 la sută; întreprinderile agricole de stat cu 52 la sută; întreprinderea pentru pro­ducerea și valorificarea ce­realelor și plantelor tehnice cu 220 la sută; întreprinderea de producție valorificare și industrializare a legumelor și fructelor cu 43 la sută; între­prinderea pentru industriali­zarea laptelui cu 184 la sută; fabrica de ulei Ardealul din Căței cu 46 la sută și unită­țile silvice cu 106 la sută. Pe toate sectoarele de export pe opt luni a planul fost depășit în medie cu 48 la su­tă. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc șe­dința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbă­tut și aprobat: proiectul legii cu privire la orga­­nizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbunătățit în urma dezbaterii publice; pro­iectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea teh­­nico-materială; proiectul decretului privind sigu­ranța în funcționare a mașinilor, utilajelor, instala­țiilor, aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretului privind înființarea, organizarea funcționarea Consiliului Culturii și Educației So­ci­cialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbate­re și adoptare Marii Adunări Naționale, iar pro­iectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecționarea învățămîntului de cultură genera­lă, precum și îmbunătățirea structurii și conținu­tului învățămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a­­ mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității curente. Noi dimensiuni durate in beton și fier. Astăzi, școlile își redeschid porțile Succes in noul an școlar! Foto: M. SARCA Crug de septembrie De o senină la Huta, cețoa­să la Corabia sau cu burniță la Huși și Macin, mai indife­rentă ca oricare variațiilor meteorologice, dimineața aceasta produce pretutindeni o unică explozie de vitalitate și bucurie. Unică, deși se repetă la ■cumpăna fiecărui septembrie. Irepetabilă, cu toate că re­vărsarea de tinerețe, de croma­tică și neastîmpăr ce vitalizea­­ză ulițele, autobuzele, știutele curți spațioase ale cvartaluri­­lor ne este cald familiară. ■ Astfel, prin curgerea rod­nică a timpului și prospeți­mea eternă a contingentelor, prin noile cercuri de virstă pe care ea, anul ce-l inaugurea­ză le aduce, prin încărcătura sporită a investiției de ener­gie și exigență, de orizont­ co­munist. Iată profilul fugar al aces­tui 15 septembrie 1971 — ziua redeschiderii școlilor — re­per sărbătoresc pentru milioa­ne de școlari, sute de mii de educatori, al unei întregi țări de fapt, pentru care învăță­tura a devenit una dintre ce­le mai cultivate și prețuite îndeletniciri. La a cărei po­tențare, adîncire și diversifi­care, contemporaneizare umanizare socialistă e prezen­ti­tă, azi ca și ieri, mîine ca și azi, grija statornică a par­tidului. O grijă de o rară res­ponsabilitate și un sublim, dătătoare de omenesc forță, precizie și limpezime, izvorâtă din miezul incadescent al vie­ții, al progresului socialist im­plicit. Componentă de preț a fron­tului educativ — în sinul că­ruia se materializează azi su­perioare comandamente socia­le — școala, prin slujitorii ei devotați, reia firul nobilelor sale îndatoriri. La hărnicia-i tradițională, la tinerețea sa neobosită, la realismul și vo­cația ei umanistă, la compe­tența și receptivitatea-i pre­țuită ea adaugă in acest crug de septembrie un nou cerc de virstă. Și fiecare dintre noi îi sim­țim infuzia de vigoare și op­timism. VASILE SAVINESCU CĂREI-racord industrial Pe panglica lucie a șoselei ce duce spre platforma industrială a orașului Carei, fusesem de mai multe ori. Și, de fiecare dată, ni se dez­văluiau noi dimensiuni durate trainic în beton și sticlă — dimensiuni ce înglobează în ele munca entuziastă, nicia și abnegația hăr­oa­menilor acestor locuri. ... Suntem­ din nou in drum spre noua platfor­mă industrială a Care­­iului. Pe șoseaua ce lea­gă localitatea de orașul Satu Mare e un necon­tenit furnicar de mașini grele care transportă uriașe fîșii de beton, ce urmează a fi ridicate de macarale în înaltul văz­duhului. In dreapta șo­selei a prins contur pre­cis și viguros noul com­plex de topitorii de in și cînepă, prima mare unitate din cadrul plat­formei, ce se înalță aici. Intrînd în uriașele hale, surpridem o discuție obișnuită între construc­tori și beneficiari. Din replicile lor desprindem o mulțime de nume de harnici constructori, cu vechi state de serviciu pe marile șantiere ale patriei. — Lucrările la complex-obiectiv ce noul va fi dotat în întregime cu utilaje moderne de producție românească și în care vor lucra un mare număr de salariați din localitate, înaintează cu pași repezi spre fina­lizare — ne relata mais­tru] constructor Ioan Hevele. . Lăsăm în urmă zvelta dantelărie din be­ton și fier, ce prefigu­rează noul complex de topitorii. Intrăm din nou pe luciul șoselei, privind într-o parte și în alta. Aliniate, se în­șiră de-a lungul ei alte obiective industriale. In imediata vecinătate acestor noi obiective, ca­a­re vor conferi orașului Cărei o gr­eutate speci­fică industrială pe mă­sura eforturilor și pre­ocupărilor constante ale partidului pentru voltarea armonioasă der­tuturor localităților pa­a­triei, se conturează ha­lele impunătoare ale Fi­laturii de fire cardate din bumbac. In faza fi­nală, cînd noua filatură va ajunge la parametrii proiectați, va avea pes­te 1.000 de salariați, nu­­mărîndu-se astfel prin­tre unitățile care­­ vor atrage în circuitul pro­ductiv o însemnată par­te din forța de muncă a acestui oraș și din împrejurimi. Construc­torii filaturii, ca de altfel toți ceilalți con­structori de pe platfor­ma industrială a Care­­iului, sunt conștienți că ei desăvîrșesc o operă de certă valoare econo­mică, fiind deschizăto­rii viitoarelor locuri de muncă. Și se strădu­iesc să fie la înălțimea acestei misiuni de maxi­mă importanță pentru rapida dezvoltare a in­dustriei județului nos- GN­. MARINESCU (Continuare în pag. a 2-a). telex din •' 9 ' " ' ,,, . . Marți dimineața s-a deschis, în sala Palatului Republicii So­cialiste România, a doua ediție a Expoziției internaționale de sîrme și benzi rezistente, con­ductori de bobinat, cabluri și conductori electrici. Participă firme și întreprin­deri producătoare din Anglia, Austria, Finlanda, Franța, R.F. a Germaniei, Italia și Româ­nia. La Casa Universitarilor din Capitală au început marți dimi­neață lucrările celei de-a Conferințe de meteorologie 5-a a Carpaților. La această reuniune internațională, intrată în tra­diția meteorologilor și climato­logilor din Europa Centrală și Orientală, iau parte savanți, cercetători și alți specialiști din Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria și Uniunea Sovietică. Marți, în evidențele de pro­ducție ale bazinului carbonifer Rovinari, județul Gorj, a fost înscrisă cea de-a 100.000 tonă de lignit, extrasă peste sarcini­­le de plan revenite de la înce­putul­ anului. Valoarea lucrărilor edilita­re executate pînă acum la Tg. Mureș cu sprijinul vo­luntar al cetățenilor se ridi­că la peste 38 milioane lei, depășindu-se astfel angaja­mentul asumat pe întregul an cu 4 milioane lei. Recolta de struguri din podgoriile Botoșanilor este apreciată, a fi anul acesta de trei ori mai mare în compa­rație cu campaniile dente. Probele recoltate prece­din diferite zone ale arată că procentul de județului zahăr din struguri este mai ridicat față de anii trecuți, fapt ce va asigura o calitate bună vi­nului. (Agerpres).

Next