Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)
1971-09-15 / No. 1108
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ------------------------ fi fi IRI fl 1 1 IBDHI Cfl.. 4 pag. — 30 bani Miercuri 15 septembrie 1971 ★ Tergiversarea aplicării inovațiilor privează întreprinderile de însemnate avantaje economice Dezvoltarea rapidă a economiei naționale — potrivit sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. — ritmul înalt de creștere a producției, diversificarea și ridicarea continuă a parametrilor calitativi ai produselor, concomitent cu reducerea cheltuielilor de fabricație impun, ca o cerință necesară, participarea activă și într-o măsură însemnată la înfăptuirea acestor obiective a mișcării de invenții, inovații și raționalizări. Sindicatele, sub conducerea organizațiilor de partid, au întreprins o serie de acțiuni menite să ducă la creșterea aportului creației tehnice și sporirea eficienței activității economice. In multe întreprinderi din județul nostru mișcarea de inovații aduce o contribuție prețioasă la obținerea unor rezultate superioare în producție. Preocupările unor colective largi de inovatori, formate din muncitori, ingineri, tehnicieni și maiștri, sunt orientate spre perfecționarea a numeroase mașini și utilaje, spre înnoirea proceselor tehnologice, spre găsirea și aplicarea în producție a noi metode și procedee eficiente, care să faciliteze îmbunătățirea calității produselor și reducerea prețului de cost. După 8 luni, angajamentul asumat de colectivele și cercurile de inovatori din județ de a obține un volum sporit de economii pe seama aplicării în producție a invențiilor, inovațiilor și raționalizărilor este pozitiv: peste 11,5 milioane lei și o semnată creștere a numărului între inovatori, ca și a eficienței economice pe o inovație aplicată. Pentru creșterea aportului oamenilor muncii la sporirea eficienței întregii activități economice, cercul inovatorilor de la Fabrica de mașini casnice „23 August" din Satu Mare, sprijinit de comitetul sindicatului, a diversificat acțiunile de propagandă tehnico-economică. Rezultatul. Pe 8 luni s-au obținut economii postcalculate de 4 milioane lei, înregistrarea a 7 invenții, dintre care 3 se aplică în producție, și încasări nete de 85.000 lei valută. Inovații cum sunt „Dispozitivul mecanic de șlefuit rozete" „Comasarea operațiilor tehnologice la reperul rozetat de la mașina de gătit cu gaze" aduc fabricii economii anuale de peste 700.000 lei. Ca să depășească angajamentul de a obține 6 milioane lei din inovații și raționalizări, cabinetul tehnic de la C.E.I.L. a pus accentul pe lichidarea soldului de propuneri nerezolvate. La Uzina Unio, au fost obținute peste 2 milioane lei din activitatea inovatorilor, din inovațiile realizate. Tot aici au fost organizate consfătuiri și schimburi de experiență cu inovatorii, conferințe tehnice, simpozioane, recenzii, informări cu noutățile tehnice — acțiuni cărora comitetul sindicatului le-a acordat o mare atenție. Dovedind grijă și atenție față rea noului, la Fabrica de promovare „Ardealul" din Cărei, Uzina ulei de reparații auto din Satu Mare, Integrata de in și cînepă din Negrești-Oaș și Combinatul „1 Mai" din Satu Mare s-au obținut acum economii post-calculate pînă de peste 2,5 milioane lei. Un raid-anchetă întreprins recent de Cabinetul județean pentru invenții, inovații și raționa- Anchetă economică lizări, în colaborare cu redacțiile ziarelor județene „Cronica sătmăreană“ și„Szatmári Hírlap“ la întreprinderea „Oșana" din Negrești-Oaș și la I.I. „Crasna" din Cărei, atestă că, dintr-un motiv sau altul, mișcării inovatorilor nu i se acordă aici atenția cuvenită — fapt ce-i diminuează eficiența. Așa se explică faptul că în primul semestru al anului nu s-a realizat nici un leu economii post-calculate la aceste întreprinderi. Mai trebuie adăugat și un alt impediment care a favorizat activitatea necorespunzătoare. Șase din propuneri stau de luni de zile aruncate la întîmplare prin sertarele factorilor răspunzători de la serviciile tehnice, fără ca cineva să le înregistreze și să dea un răspuns inovatorilor. O totală lipsă de interes se manifestă și în stabilirea postcalculului contabil sau tehnic-operativ. Pare bizar, dar trebuie consemnat un fapt. De la parter la etajul 1 al clădirii, responsabilul cu inovațiile „fabrică" corespondență interminabilă cu contabilul șef. Din acest motiv, autorii inovațiilor „Raționalizarea liniei de conveier la cariera Cornet" așteaptă calcularea și primirea recompensei legale din anul ... 1967, iar cei care au aplicat în anul 1968 propunerile „îmbunătățirea sistemului de ungere la concasorul nr. 8" și „Confecționat compresorul electric pentru vopsit" nu au intrat în posesia drepturilor cuvenite nici pînă azi! Un inovator de aici relata: „Trebuie să ai mult calm ca să aștepți un răspuns de la serviciul tehnic al întreprinderii „Osana“. Din investigațiile făcute au rezultat deficiențe și de altă natură. Este vorba de „Dispozitivul de heliografiat“ propunere acceptată pentru aplicare în anul... 1969, care stă și în prezent nefolosit din cauză că serviciul comercial nu este în măsură să asigure tuburile de neon necesare. Atenți la tot ce poate contribui la valorificarea superioară a lemnului, inovatorii au propus în 1970 confecționarea mai multor produse și repere din deșeuri. Pentru unele din acestea s-a făcut și prototipul, însă cei de la serviciul tehnic amină la nesfîrșit omologarea și termenul de aplicare.“ Nici la I.I. „Crasna“ din Cărei nu există o situație mai dură. Pentru a ne face o imagine clară asupra activității necorespunzătoare a cercului inovatorilor este suficient să amintim că în anul 1967, din aplicarea în producție a inovațiilor,această unitate a obținut peste o jumătate de milon de lei economii. De atunci însă economiile, în loc să crească, scad cu fiecare an ce trece. Dacă în 19Q8 valoarea acestora a fost de peste 183.000 lei, un an mai tîrziu s-au realizat doar 37.000 lei, iar în primele 6 luni din acest an eficiența inovațiilor nu reprezintă aproape nimic în evidența financiară a întreprinderii. Numărul propunerilor înregistrate și aplicate a scăzut de la 53 în 1967 la numai 7 în anul precedent. Să nu atragă atenția cuiva, graficul în care erau consemnate succesele inovatorilor a dispărut și el. Iată ce „argumenta“ tovarășul Csaba Toth, responsabil cu inovațiile: —Nu am timp să mă ocup de această activitate. Sunt aglomerat cu tot felul de sarcini, (vi enumeră cîteva din ele). T. INDRIEȘ (Continuare in pag. a 3-a). Agendă agricolă SĂ FOLOSIM FIECARE ORĂ FAVORABILĂ MUNCILOR AGRICOLE! Timpul a început să se schimbe. Ploile reci și persistente de toamnă și-au făcut apariția. Dar, după ultimele informații meteorologice, se pare că ele se vor localiza pe anumite zone și pe anumite perioade. Cu mici intermitențe, așadar, sunt mari șanse ca vremea să se restabilească în cel mai scurt timp. De aceea, folosirea rațională a fiecărei zile bune de lucru este o cerință dintre cele mai importante, pentru buna desfășurare a campaniei agricole de toamnă. La C.A.P. Lazuri, din cele 970 ha ce se vor însămînța cu păioase de toamnă, pe 400 ha s-au efectuat arături de vară, iar 200 ha au fost discuite. Menționăm că pe mai bine de 120 ha din această suprafață s-au administrat peste 40 tone îngrășăminte pe bază de azot și fosfor. 20 de tractoare — aflate în Cele lucru — pot continua aceste lucrări pe anumite porțiuni și parcele. De notat este și faptul că s-au însămînțat deja 40 ha cu secară masă verde și cu borceag. Startul pentru semănatul orzului și al griului încă nu a fost stabilit precis. (Continuare in pag. a 2-a). Din datele statistice centralizate la nivelul județului rezultă că unitățile subordonate Ministerului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor din județul nostru, preocupîndu-se în mod deosebit de îmbunătățirea producției, au reușit să la export mari cantități livreze de produse agricole. Astfel, cooperativele agrico- Produsele agricole la export depășesc prevederile planului le de producție și-au depășit planul la export pe acest an cu 30 la sută; întreprinderile agricole de stat cu 52 la sută; întreprinderea pentru producerea și valorificarea cerealelor și plantelor tehnice cu 220 la sută; întreprinderea de producție valorificare și industrializare a legumelor și fructelor cu 43 la sută; întreprinderea pentru industrializarea laptelui cu 184 la sută; fabrica de ulei Ardealul din Căței cu 46 la sută și unitățile silvice cu 106 la sută. Pe toate sectoarele de export pe opt luni a planul fost depășit în medie cu 48 la sută. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbunătățit în urma dezbaterii publice; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-materială; proiectul decretului privind siguranța în funcționare a mașinilor, utilajelor, instalațiilor, aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretului privind înființarea, organizarea funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socicialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității curente. Noi dimensiuni durate in beton și fier. Astăzi, școlile își redeschid porțile Succes in noul an școlar! Foto: M. SARCA Crug de septembrie De o senină la Huta, cețoasă la Corabia sau cu burniță la Huși și Macin, mai indiferentă ca oricare variațiilor meteorologice, dimineața aceasta produce pretutindeni o unică explozie de vitalitate și bucurie. Unică, deși se repetă la ■cumpăna fiecărui septembrie. Irepetabilă, cu toate că revărsarea de tinerețe, de cromatică și neastîmpăr ce vitalizează ulițele, autobuzele, știutele curți spațioase ale cvartalurilor ne este cald familiară. ■ Astfel, prin curgerea rodnică a timpului și prospețimea eternă a contingentelor, prin noile cercuri de virstă pe care ea, anul ce-l inaugurează le aduce, prin încărcătura sporită a investiției de energie și exigență, de orizont comunist. Iată profilul fugar al acestui 15 septembrie 1971 — ziua redeschiderii școlilor — reper sărbătoresc pentru milioane de școlari, sute de mii de educatori, al unei întregi țări de fapt, pentru care învățătura a devenit una dintre cele mai cultivate și prețuite îndeletniciri. La a cărei potențare, adîncire și diversificare, contemporaneizare umanizare socialistă e prezentită, azi ca și ieri, mîine ca și azi, grija statornică a partidului. O grijă de o rară responsabilitate și un sublim, dătătoare de omenesc forță, precizie și limpezime, izvorâtă din miezul incadescent al vieții, al progresului socialist implicit. Componentă de preț a frontului educativ — în sinul căruia se materializează azi superioare comandamente sociale — școala, prin slujitorii ei devotați, reia firul nobilelor sale îndatoriri. La hărnicia-i tradițională, la tinerețea sa neobosită, la realismul și vocația ei umanistă, la competența și receptivitatea-i prețuită ea adaugă in acest crug de septembrie un nou cerc de virstă. Și fiecare dintre noi îi simțim infuzia de vigoare și optimism. VASILE SAVINESCU CĂREI-racord industrial Pe panglica lucie a șoselei ce duce spre platforma industrială a orașului Carei, fusesem de mai multe ori. Și, de fiecare dată, ni se dezvăluiau noi dimensiuni durate trainic în beton și sticlă — dimensiuni ce înglobează în ele munca entuziastă, nicia și abnegația hăroamenilor acestor locuri. ... Suntem din nou in drum spre noua platformă industrială a Careiului. Pe șoseaua ce leagă localitatea de orașul Satu Mare e un necontenit furnicar de mașini grele care transportă uriașe fîșii de beton, ce urmează a fi ridicate de macarale în înaltul văzduhului. In dreapta șoselei a prins contur precis și viguros noul complex de topitorii de in și cînepă, prima mare unitate din cadrul platformei, ce se înalță aici. Intrînd în uriașele hale, surpridem o discuție obișnuită între constructori și beneficiari. Din replicile lor desprindem o mulțime de nume de harnici constructori, cu vechi state de serviciu pe marile șantiere ale patriei. — Lucrările la complex-obiectiv ce noul va fi dotat în întregime cu utilaje moderne de producție românească și în care vor lucra un mare număr de salariați din localitate, înaintează cu pași repezi spre finalizare — ne relata maistru] constructor Ioan Hevele. . Lăsăm în urmă zvelta dantelărie din beton și fier, ce prefigurează noul complex de topitorii. Intrăm din nou pe luciul șoselei, privind într-o parte și în alta. Aliniate, se înșiră de-a lungul ei alte obiective industriale. In imediata vecinătate acestor noi obiective, caare vor conferi orașului Cărei o greutate specifică industrială pe măsura eforturilor și preocupărilor constante ale partidului pentru voltarea armonioasă dertuturor localităților paatriei, se conturează halele impunătoare ale Filaturii de fire cardate din bumbac. In faza finală, cînd noua filatură va ajunge la parametrii proiectați, va avea peste 1.000 de salariați, numărîndu-se astfel printre unitățile care vor atrage în circuitul productiv o însemnată parte din forța de muncă a acestui oraș și din împrejurimi. Constructorii filaturii, ca de altfel toți ceilalți constructori de pe platforma industrială a Careiului, sunt conștienți că ei desăvîrșesc o operă de certă valoare economică, fiind deschizătorii viitoarelor locuri de muncă. Și se străduiesc să fie la înălțimea acestei misiuni de maximă importanță pentru rapida dezvoltare a industriei județului nos- GN. MARINESCU (Continuare în pag. a 2-a). telex din •' 9 ' " ' ,,, . . Marți dimineața s-a deschis, în sala Palatului Republicii Socialiste România, a doua ediție a Expoziției internaționale de sîrme și benzi rezistente, conductori de bobinat, cabluri și conductori electrici. Participă firme și întreprinderi producătoare din Anglia, Austria, Finlanda, Franța, R.F. a Germaniei, Italia și România. La Casa Universitarilor din Capitală au început marți dimineață lucrările celei de-a Conferințe de meteorologie 5-a a Carpaților. La această reuniune internațională, intrată în tradiția meteorologilor și climatologilor din Europa Centrală și Orientală, iau parte savanți, cercetători și alți specialiști din Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria și Uniunea Sovietică. Marți, în evidențele de producție ale bazinului carbonifer Rovinari, județul Gorj, a fost înscrisă cea de-a 100.000 tonă de lignit, extrasă peste sarcinile de plan revenite de la începutul anului. Valoarea lucrărilor edilitare executate pînă acum la Tg. Mureș cu sprijinul voluntar al cetățenilor se ridică la peste 38 milioane lei, depășindu-se astfel angajamentul asumat pe întregul an cu 4 milioane lei. Recolta de struguri din podgoriile Botoșanilor este apreciată, a fi anul acesta de trei ori mai mare în comparație cu campaniile dente. Probele recoltate precedin diferite zone ale arată că procentul de județului zahăr din struguri este mai ridicat față de anii trecuți, fapt ce va asigura o calitate bună vinului. (Agerpres).