Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-10-24 / No. 1142

2 _______________________________________________________ GENERAȚIA MEA Generația mea a purtat maci roșii în piept Ca să întindeți miine, peste ape, curcubee. Cruci de lemn închinate de vreme A numărat din Argeș pină-n Tatra. Generația mea nu-și poate aminti De candoarea lăcrimioarelor ce cresc In umbra din dumbravă, în sat la noi Că s-a trezit cu tinerețea în tranșee, Cu lopata lineman la căpătu­ Și sacul de merinde plin cu scrisori de dragoste Noaptea pe căi lactee visuri dragi o sărută pe frunte Intr-un car înhămat la cite-o stea polară Pînă cînd boarea dimineților calme pe tîmple cu brinduși de toamnă ... De aceea generația mea nu cunoaște nici povestea florii de cai. Ce s­anină la fete in cosițe și la flăcăi în pălărie. Pușca mitralieră Z.B. și „propriu zisa“ I-au mutat genunchii oaselor Că n-a mai putut culege ochii albăstrelelor Din grîu primăvara Bănuții păpădiilor din finețe îi știe Numai din povestea lui Făt-frumos (Care-i prindea la un loc cu clopoțeii zisului De gîtul Ilenei Cosînzene). Auziți! auziți­­ cum sună bocancii Mărșăluind pe șosea cu gîndul fierbinte, peste Feleac Bătrînii-i așteaptă cu ochii pierduți în zare Și tac. Acesta e ceasul solemn și grav Cind în cumpăna anilor trece generația mea. PAUL SUCEVEANU ZIUA FORȚELOR ARMATE (Urmare din pag. 1) insurecției, la luptele pentru eliberarea patriei purtate și în­­frîngerea fascismului, armata ro­mână s-a legat pe vecie de ca­uza poporului, a devenit o com­ponentă importantă a ansamblu­lui forțelor care acționau pentru realizarea sarcinilor revoluționa­re. După încheierea victorioasă a războiului, Partidul Comunist și-a extins permanent influența în sînul armatei, un șir de transformări determinînd profunde în organismul militar. O dată cu trecerea la etapa construcției socialiste, partidul — exercitînd nemijlocit conducerea armatei — a dirijat construcția militară în așa fel încît armata, rolul și funcția ei să corespundă­­ noii orînduiri sociale și de stat. Prin calitatea cadrelor și a mili­tarilor în termen, prin organi­zarea și înzestrarea sa, prin conținutul procesului instructiv­­educativ, armata noastră a deve­nit o armată cu adevărat populară, capabilă să răspundă condițiilor și exigențelor la ca­re este chemată. Cadrele militare stăpînind ar­ta instruirii și educării trupelor, mobilizează și instruiesc tinerii veniți să-și satisfacă stagiul mi­litar, pentru îndeplinrea cu re­zultate superioare a planului pregătirii de luptă și politice, pentru continua întărire a capa­cității combative a unităților și marilor unități, îndeplinind o­biectivul pus în fața armatei de comandantul său suprem, to­varășul Nicolae Ceaușescu, ca toate unitățile militare să ob­țină rezultate bune și foarte bune la toate categoriile de pregătire. In același timp, în armată, a­­ceastă școală a curajului și băr­băției, generațiile de tineri ca­re vin să-și satisfacă stagiul militar sunt educați dragostei nețărmurite în spiritul față de partid, al continuării glorioaselor tradiții de luptă ale înaintașilor. Ca pretutindeni în țară, pro­gramul de educare comunistă a poporului, elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu a găsit un larg ecou și în rîndul armatei noas­tre populare, acesta constituind îndreptarul întregii munci edu­cative ce se desfășoară în ar­mată. Conștientă și mîndră de res­ponsabilitatea pe care o manifes­tă în mod consecvent România socialistă față de cauza generală a socialismului și păcii în lume, armata noastră este gata în orice moment să-și îndeplineas­că misiunea ei patriotică și in­­ternaționalistă, în numele cau­zei socialismului și comunismu­lui. La cea de a XXVII-a aniversa­re a Zilei Forțelor Armate, os­tașii de toate gradele își reafir­mă hotărîrea nestrămutată de a fi demni apărători ai cuceririlor revoluționare ale poporului, de a sluji cu credință și devotament interesele fundamentale ale Ro­mâniei, de a urma neabătut po­litica internă și externă a Parti­dului Comunist Român, care s-a dovedit a fi consecvent și eficient închinată înfloririi și prosperită­ții necontenite a patriei noastre, triumfului cauzei socialismului și păcii în întreaga lume. în dimineața aceea, la Bogonice In primele zile ale anului 1945, ba­talionul 7 vînători de se­­minte pătrunse­după lupte gre­le, pe teritoriul Ce­hoslovaciei. Era un ger cumplit, iar ză­pada de aproape un metru făcea foarte anevoioasă înainta­rea noastră fu­eiul dintre prin de­ Carpa­­ții Albi și Carpații Mici, așa-numita poartă strategică a Moraviei. La toate acestea se adăuga rezistența­­­ încăpățî­nată a inamicului pe artera de comu­nicații Morava — Brno. Din tranșeele sale bine fortificate se dezlănțuie ora noastră un asu­toc ucigător. Trebuia to­tuși să-i străpungem apărarea și să dăm asaltul decisiv pen­tru ocuparea comu­nei Bogonice. In timpul pregă­tirii și desfășurării acestei lupte, capora­lul T. R. Vasile Ca­­daru, înlocuitorul co­mandantului de plu­ton, rănit în ajun, avea să fie pentru ostași o adevărată pildă de eroism. Tî­­rîș, el trecea pe la fiecare cuib de armă automată, îm­­bărbătîndu-i pe tră­gători. Cuvintele ii erau simple și­­ fia­re . Din însemnă­rile unui combatant — Susțineți puș­cașii cu foc conti­nuu! Trageți ne­contenit! Cu un curaj fără seamăn, pușcașii noș­tri s-au......năpustit în zorii zilei asupra fasciștilor, acoperiți de focul neîntrerupt al armelor automate, care semănau prăpăd in poziția dușmană. Cadaru fusese pre­țuit în calitate de comandant de gru­pă și se dovedea tot atit de priceput și acum, cînd în încleștarea decisivă preluase comanda plutonului. Ceva din firea lui veselă și neînfricată se tran­smisese întregului pluton. Ostașii îl pri­veau cu încredere și știau că de multe ori caporalul trecu­se pe lîngă o dovedeau, moarte, printre altele, urmele de gloanțe din manta­ua sa. In dimineața aceea tulbure și rece ii sprijineam cu foc pe pușcașii de sub co­manda lui Cadaru. Ii vedeam cum se a­­propie în salturi de inamic. La un mo­ment dat, cînd mai aveau puțin pînă la tranșeea dușma­nă, caporalul se o­­prise și scoase si­guranța grenadei sa­le, aruncind tere înainte. cu pu­in a­­cea clipă un glonț hitlerist i-a străpuns partea stingă a piep­tului. Și-a adunat ultimele puteri și a strigat: — Nu vă opriți­ înainte, copii, îna­inte! . In acel asalt deo­sebit de sîngeros, fas­ciștii au fost complet nimiciți. Dar victo­ria parcă nu ne bu­cura ca altă dată. Il pierdusem pe capo­ral. I-am săpat mor­­mîntul acolo, prin­tre stinci, în împă­răția vulturilor, lă­­sînd pe pămîntul în­ghețat, un semn de omagiu, casca lui de oțel ... AUREL CIMPEANU CRONICA SATMÄREANÄ Duminică 24 octombrie 1971 Memento • Memento • Memento • Memento • Televiziune Duminică 24 octombrie 8,30 Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. 9,00 Matineu dumi­nical pentru copii: Reportaj fil­mat de la Secțiunea de pionieri a celei de-a II-a Conferințe na­ționale a Organizației pionieri­lor: „Cîntec și joc pionieresc“ — spectacol realizat cu concursul Consiliului Județean Suceava al Organizației Pionierilor. Film serial „Sebastian și secretul epa­vei“ (V). 10,00 Viața satului. 11,15 Toamna muzicală clujeană. 12,00 De strajă patriei. Emisiune festi­vă consacrată Zilei Forțelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România. 12,30 Emisiune în lim­ba maghiară: 14,00 Postmeridian. Sport. Fotbal: Steaua—Rapid (Di­vizia A). Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“. In pauză: Caleidoscop fotbalistic în imagini de Cristian Țopescu. 15,45 Caleidoscop sportiv. Hipism — cursă internațională de galop la Paris pentru „Premiul Arcul de Triumf“. Ciclism acrobatic și ciclobal. 16,30 Magazin. 18,05 Film serial pentru tineret: „Pla­neta giganților“. 18,55 Vetre folclorice. Ținutul pădurenilor. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejur­nalul de seară. 20,00 Reportajul săptămînii: 120 de oaspeți — e­­misiune de Ion Dumitrașcu. 20,25 Avanpremieră: 20,30 Film artis­tic: „Sechestratul din Altona“ — după Jean-Paul Sartre. 22,30 Varietăți pe peliculă: 22,50 Tele­jurnalul de noapte. Sport. Luni 25 octombrie 18,00 Deschiderea emisiunii. In­terpreți ai cîntecului popular — Maria Ciobanu și Ion Dolănescu. 18,15 Ecranul — emisiune de in­formație și critică cinematografi­că. 18,40 Publicitate. 18,45 Stop — cadru. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 25 Octombrie — Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. 20,45 Avanpremieră. 21,30 Prim-plan : Gh. Bogza, pre­ședintele C.A.P. Someșul din Sa­tu Mare. 21,55 Arii și interpreți celebri din opere și operete. 22,35 Din țările socialiste. Ungaria — Noutăți tehnico-științifice. 22,50 Telejurnalul de noapte. Luni, 25 octombrie 9.30 Revista literară radio (relua­re). 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cîntece și jocuri populare din Muntenia. 10.30 Știința în slujba păcii. 10.40 Preludii și intermezzi din opere. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică populară. 11.15 Pre­zent și viitor în știința agricolă. 11.35 Mircea Neagu și cîntecele sale. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Noi melodii interpretate de Manuela. 12.10 Recital de Nicolae Sasu. 12.30 Intîlnire operă cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Ca­mille Saint-Saens. 14.30 Te apăr, te laud, te cint. Emisiune muzica­lă consacrată Zilei Forțelor Arma­te ale Republicii Socialiste Româ­nia. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Inșir-te mărgărite (emisiune pen­tru cei mici). „Harap Alb" de Ion Creangă. Partea a II-a. Pagini vocale și orchestrale 15.35 din muzica de estradă. 16.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cîntece de Alexandru Pașcanu. 16.30 Melodii de Nicolae­lescu și Gherase Dendrino. Kircu­ 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.30 Tea­tru radiofonic. Premieră. Albrecht Dürer — o flacără a timpului său. Scenariu radiofonic de Günter Kunert. Traducerea de Nicolae Reiter. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. An­drei Mureșanu. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada noctur­nă. (Buletine de știri la orele 2.00 — 4.00 — 5.00). Marți 26 octombrie 9.30 Atlas cultural. 10,00 Buletin de știri. 10,05 La Tismana-ntr-o grădină — muzică populară. 10,30 Opereta. „Amorul mascat“ de Ion Hartulary Darclée — se­­lecțiuni. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Melodii interpretate de Ru­dolf Cortez. 11,15 Revista econo­mică. 11,40 Cîntece pionierești. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Melodii cu Nina Lizetl. 12,10 Re­cital de operă Alexandru Racol­­ța. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpre­mieră cotidiană. 13,27 Cîntecul e pretutindeni. 14,00 Compozitorul săptămînii: Camille Saint-Saens. 14,40 Soliști și formații artistice de amatori. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Refrene din operetele lui Paul Linke. 15,20 Dans țărănesc de Constantin Dimitrescu: Doină și joc de Tiberiu Brediceanu; Balada de Romeo Alexandrescu; Patru miniaturi de Vinicius Gre­­fiens. 15,40 Pagini vocale și or­chestrale din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo­­ritier. 16,15 Cîntece și prelucrări corale de Victor Iusceanu. 16,30 Melodii de Ion Vasilescu. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Radio­­enciclopedie pentru tineret. Cen­trale nuclearo-electrice. Homeos­­tazie. 17,30 că populară. Concert de muzi­că,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Interpreți de muzică populară: Irina Micuț și Ion Albeșteanu. 20,55 Știința la zi. 21,00 Revista șlagărelor. 21,30 Bijuterii muzicale. Val­suri și serenade din opere. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic Sport. 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2,00; 4,00; 5,00.) RADIO A devenit o tradiție scumpă, ca în fiecare an, la 25 Octombrie, în amintirea eliberării de sub jugul fascist a ultimei brazde de pă­­mint românesc, patria să sărbătorească Ziua eroicei sale oștiri populare. In această zi, militarii de toate ar­mele și de toate gradele, continuatori ai glorioa­selor tradiții de luptă străbune, educați in spiritul dragostei ne­țărmurite față de pa­trie, popor și partid își exprimă încă o dată ho­tărîrea de a-și îndeplini oricînd cu devotament și abnegație misiunea sacră ce li s-a încredin­țat, de a fi scut neîn­frînt cuceririlor revolu­ționare ale oamenilor muncii, independenței și suveranității României socialiste. Cu prilejul sărbăto­rii oștirii noastre, pu­blicăm mai jos o însem­nare de evocare istorică. Vă mai amintiți? ... Era în octombrie '944, zi cu neguri și ploi mărunte, fără ful­gere și tunete, dar cu ful­gerări dese de proiectile pe portativul grav al canonadei de artilerie. Negurile învăluiau cîm­­piile Sătmarului, ca și străve­chiul oraș de pe Someș. Era un timp parcă ireal, cu desăvîr­­șire sfidat, căci în aceste zile, oamenii acestor meleaguri — cu mic, cu mare — imprimaseră timpului dimensiunile și flacăra densă a propriilor lor trăiri in­terioare. De multă vreme, soa­rele bucuriei nu le mai încăl­zise cu atîta putere sufletele, universul de simțiri și de gînduri. Aduceau din podgorii ciorchini scăldați în culorile curcubeului, din livezi mere de aur, din izvoa­re seva pămîntului, iar din fîntînile inimii lacrimile bu­curiei. Așa i-au întîmpinat pe eliberatori. Vă mai amintiți? Era în octombrie 1944 cînd, venind în iureș, umăr la umăr, zdrobind find pe rind puternicele rezistențe hitleristo-hortiste, os­tașii români și sovietici ceau cu ei lumina pură a adu­eli­berării. Veneau ca talazurile u­­nei mări de foc — puternici, bi­ruitori, înfruntau eroic grindina de gloanțe și obuze, mergînd înainte, numai înaintea condeiului e prea palidă Cerneala ca să poată reda în toată strălucirea minunatele virtuți și simțămin­te manifestate la cea mai înaltă tensiune de ostașii noștri în a­­cele zile fierbinți. Din prima clipă a insurecției victorioase din augustul epopeic al an, în marea chemare la aceluiași luptă lansată de Partidul Comunist Român se contopiseră cele fierbinți năzuințe și idealuri mai ale lor, ale poporului. Și iată-i, du­pă întoarcerea armelor, venind în avînt eroic să readucă la finul patriei-mume plai transilvan ce fusese mioriticul smuls din trupul țării prin Dictatul de la Viena și aruncat în bezna robiei fasciste. Populația acestor meleaguri străbune știa că asemenea clipă va sosi, o aștep­­­tase, iar acum își primea elibe­ratorii sub arcurile de triumf ale unor bucurii și entuziasme ne­mărginite. Ce forță din lume ar fi putut pare să stăvilească iureșul ofensiv al feciorilor Carpaților, hotă­rîrea lor ardentă, uriașă, clocoti­toare de a revedea tricolorul flu­­turînd măreț și biruitor la ve­chea bornă de hotar de dinco­lo de Cărei și Satu Mare! Por­nind la asaltul redutelor fascis­te, ei murmurau ca pe o rugă dacică, din toate fibrele ființei, același înălțător legămînt: „Jur să lupt cu bărbăție și onoare, să nu am liniște și răgaz pînă la izbăvirea țării de sub călciiul cotropitorilor! Nu-mi voi cruța nici sîngele, nici viața, pentru ca generațiile de azi și de mîi­­ne să se poată bucura de aerul adevăratei libertăți, de un vii­tor luminos!“. Cu sufletul forțat, la temperatura acestor simțămin­te, ostașii noștri, umăr la umăr cu cei sovietici, au dat vrăjmașu­lui lovituri năprasnice, izgo­­nindu-i pas cu pas, acoperin­­du-se în lupte de nemuritoa­re glorie. Pe Mureș și-a pleoapele viteazul sergent închis Con­stantin Panciu. Era agent de le­gătură și ducea un ordin im­portant la o subunitate ame­nințată cu încercuirea. Pe iti­nerar, schijele unei explozii de obuz i-au retezat ambele pi­cioare, dar bravul ostaș, adu­­nîndu-și ultimii stropi de ener­gie, a reușit, cu eforturi suprao­menești, să-și îndeplinească pînă la capăt misiunea. Lîngă Ilieni, a căzut sublocotenentul-erou Gheorghe Turturică. Tunarii noș­tri scoseseră din luptă patru din tancurile inamice care por­niseră la contraatac. Celelalte în­să continuau să înainteze și să producă pierderi. Atunci, sub­locotenentul Turturică s-a repe­zit spre unul din coloșii blindați, aruncind asupra acestuia două grenade, fără însă a-l putea opri. Ca o zvîrlugă, apoi, din­­tr-o săritură, s-a urcat pe tanc, a deschis oblonul turelei, azvîrlind în interior ultima gre­nadă. Explozia a nimicit echi­pajul, dar a curmat și neînfricatului sublocotenent, viața La Satu Mare, în luptele de pe ae­roport, s-au jertfit pentru bi­ruință sublocotenentul Toma Roșescu și caporalul Constantin Vasilescu. Primul comanda un pluton de tunuri antitanc, al doi­lea mînuia o mitralieră. Se a­­flau în linia întîi, secerînd me­reu rîndurile hitleriștilor. Con­traatacurile fasciștilor s-au zdro­bit de zidul oștenilor noștri. Dar cînd victoria era aproape, cei doi s-au îngemănat pentru tot­deauna cu glia scumpă pentru a cărei eliberare se bătuseră cu leii. Cîțî însă, asemenea lor, n-au înroșit cu sînge cîmpurile de bă­tălie de pe plaiurile lui Gelu și Menumorut, câți n-au făcut supremul sacrificiu în crîncena încleștare! Peste optzeci și trei de mii de luptători români și-au dat viața de la Mureș și pînă la Satu Mare. Ei n-au apucat să vadă și să trăiască minunata clipă căreia i-au închinat cu generozitate și cu conștiință lu­cidă visul și elanul tineresc — clipa deplinei eliberări. Dar cei rămași în viață, tovarășii lor de luptă, au vărsat și pentru ei o lacrimă de bucurie lîngă hotarul nostru firesc. Despre acea zi istorică de 25 octombrie ’44 po­vestesc în scrierile lor și prin viu grai, cu vibrantă emoție, foștii combatanți, veterani ai războiului antihitlerist. Iată ce transmit cîțiva dintre ei : General-colonel în rezervă Constantin­­ Ionașcu, fostul co­mandant al Diviziei 9 infanterie i Misiunea de a pătrunde pe la est de Cărei și de a încercui orașul a fost încredințată Re­gimentului 34 infanterie.. Atacul a fost dezlănțuit în zorii zilei de 25 octombrie și s-a extins pe întregul sector al diviziei­ noas­tre. Primele trupe care au ajuns în centrul orașului au înălțat pe una din cele mai înalte mîndrul drapel al patriei clădiri noas­tre. Steagul tricolor a ca un simbol al eliberării fluturat aces­tor meleaguri de sub cizma co­tropitorilor fasciști. General-maior în rezervă Ni­colae Alecu, pe atunci comandant al Regimentului 3 dorobanți . In ziua de 25 octombrie 1944, la ora 14, Regimentul 3 dorobanți, alături de celelalte unități ale Diviziei 15 infanterie, zdrobind ultimele rezistențe din fîșia sa de ofensivă, a atins frontiera româno-ungară, urmind să iasă pe un aliniament situat la ime­diat nord-vest de Satu Mare. Ultima brazdă de pămînt ro­mânesc fusese eliberată. Alun­garea inamicului dincolo de fron­tierele țării a fost un moment emoționant, a stîrnit un entuziasm general în rîndul luptătorilor. Trăiam o zi mare, dar tarea cu dușmanul, ploaia încles­de gloanțe sub care lupta, nu ne-au dat desfășuram răgaz să o sărbătorim. Locotenent în rezervă Ion Dulămiță, fost comandant de companie în Batalionul de vî­nători de munte „Avram lan­cu“ . Am răzbit prin lupte gre­le, sîngeroase, pînă la gra­nița veche. Retrăiesc cu putere emoția acelui moment. Urale. Beretele se aruncă în sus. Se trag spre cer salve de arme au­tomate. Sergenții Enache și Delu scot lopețile, fac cîteva mușuroaie și înfig pari în loc de bârne. „Aici e granița noas­tră, fraților!“ — ziseră amîndoi cu ochii umezi de lacrimi. Sergent în rezervă Dumitru Stănică . Comandam o subunita­te, eram cercetaș. Nu voi uita niciodată căldura, bucuria, en­tuziasmul și dragostea cu care am fost întîmpinați de popula­ția satelor și orașelor, care me­reu și mereu ne-a dat un ne­prețuit sprijin în luptă, furni­­zîndu-ne informații despre ina­mic și participînd adeseori a­­lături de noi la acțiuni. Acolo, lîngă Cărei, la 25 octombrie, am trăit o zi istorică, de neuitat! Vă mai amintiți? Pe aici, pe meleagurile sătmă­rene treceau acum 27 de ani vitejii unor divizii românești și sovietice, aducînd cu sîngele lor lumina întreagă, pură, a elibe­rării. Primiți pretutindeni cu pli­ne și sare, cu ciorchini de stru­guri și lacrimi de bucurie. La Cluj, Baia Mare, Cărei, Satu Mare, ca și în alte localități din lungul și gloriosul lor drum de luptă, li s-au înălțat, în semn de adîncă recunoștință și venera­ție, impunătoare monumente. Dar cel mai nemuritor dintre toate este monumentul pe care îl sculptăm eroilor în marmura fierbinte și uriașă a inimilor noastre și a țării. Locot.-colonel N. POP LA VECHEA BORNA DE HOTAR Cinema Duminică, 24 octombrie SATU MARE i Victoria — Se­cretul planetei maimuțelor (film american, color, cinemascop) ; Popular — Dincolo de barieră (film românesc) | CĂREI! 23 Au­gust — Căpitanul Korda (film cehoslovac, color); Popular — Brigada Diverse în alertă (film românesc, color); NEGREȘTI-OAȘ: Noul angajat (film polonez); TAȘNAD: Omul care nu poate fi acuzat (film sovietic, cinemascop); HALMEU: Tăcerea bărbaților (film cehoslovac); SANISLAU : Omul din Sierra (film american, color, cinemascop); BERVENI : Facerea lumii (film românesc, color). Luni, 25 octombrie SATU MARE : Victoria — Arti­colul 420 (film indian, seriile I și II); Popular — Riscul (film sovie­tic, cinemascop) ;• CĂRȚI: 23 Au­gust — Simfonia Leningradului (film sovietic) •, Popular — Sune­tul muzicii (film american, color, cinemascop, seriile I și II); NE­GREȘTI-OAȘ : Trandafiri roșii pentru Angelica (coproducție ita­­lo-franco-spaniolă, color); TÂȘ­­NAD: Tudor (film românesc, seriile I și II) ; HALMEU: Apoi s-a născut legenda (film românesc, color) ; SANIS­LAU : Ai grijă­­ de Suzi (film R.D.G., color); BERVENI: Omul din Sierra (film american, color, cinemascop). SPORT.SPORT. AVANCRONICĂ FOTBALISTICĂ Ne minte, oare, actuala față a clasamentului ? Ne-ar plăcea să credem că da. Că ceea ce ne arată acum noua față a clasamentului este de fapt o glumă, o farsă pe care nu pes­te multă vreme va trebui să o dăm uitării. Este, bineînțeles, vor­ba de poziția deținută, acum, de locul precar pe care-l va ocupa Olimpia după jocul de la Timișoa­ra — lucru cu care desigur su­porterii sătmăreni nu se împacă. Să sperăm că toți factorii care concură la reușita (nu are rost să-i spunem altfel) fotbalului săt­­mărean vor găsi cele mai bune căi spre satisfacțiile publicului de aici. Dar pînă atunci să ne vedem de etapa la zi ... Chimia Făgăraș — C.F.R. Arad. Dacă ne orientăm după valoarea celor două formații, egalitatea ar părea lucrul cel mai firesc. Exis­tă însă în afara ... firescului, în fotbal, și avantajul terenului pro­priu. Așa că mergem și pe varian­ta succesului local. Gloria Bistrița — C.S.M. Sibiu. Se pare că șansele celor două echipe sunt similare celor ce se vor întrece la Făgăraș. O notă în plus pentru cei din Bistrița care sunt mai greu de întrecut acasă. Două din trei șanse pentru succe­sul gazdelor. Minerul Anina — C.F.R. Timi­șoara. Ceea ce ni se pare mai si­gur în acest joc este neînfrînge­­rea feroviarilor timișoreni. Mai precis spus, nî se pare posibil, „nulul". C.S.M. Reșița — Electroputere Craiova. Cu nota 10, obținută la ultimul și cel mai dificil examen al său, C.S.M. ne-a convins că este singura echipă din serie care merită să promoveze. Meciul cu Electroputere le va facilita, după toate probabilitățile, sporirea di­ferenței de puncte, tocmai pentru că nu vedem cum ar putea pierde vreun punct în folosul oltenilor... Gaz metan Mediaș — Olimpia Oradea. Intre deținătoarele locu­lui 15 și 16 va decide, mai mult ca sigur, terenul. Bat, deci, medi­­eșani. Vulturii textila Lugoj — Corvi­nul Hunedoara. Nu ne-ar mira dacă hunedorenii vor reuși să recupereze măcar un punct din cele două predate liderului acasă. Politehnica Timișoara — Olim­pia Satu Mare. Echipa studențeas­că a obținut în recenta vară cel mai masiv grup de transferați. Printre aceștia: E. Sepp, A. Pa­­rasnay (de la U.T.A.), P. Mehe­­dinți, M. Bojin, P. Regep (C.F.R. Timișoara), T. Șerban, I. Popa (Minerul Anina), S. Covaci, (U.M.T.), A. Gherga (Victoria Ca­ransebeș), Bunei (Unirea sau). Atacul este mai bun S înico­­de cu­ apărarea. Iată și una din formații­­le cele mai frecvent utilizate: Filip — Rotaru, Mara, Mayer, Pe­­trovici — Arnăut, Dima, (Bojin) — Gherga, Kuril­, Bungău, Copă­­ceanu. Pentru sătmăreni există în me­ciul de la Timișoara o singură variantă — aceea de a se apăra cil mai bine organizat, de a con­traataca numai atunci cînd șanse­le sînt mai clare și, se înțelege, o totală mobilizare a jucătorilor. Metalurgistul Cugir — Minerul Baia Mare. Spectaculoasa sinie a minerilor băimăreni ascen­iu poate fi stopată, credem, la Cugir, de o echipă — Metalurgistul —, destul de modestă. Pe puțin, un punct pentru maramureșeni. V. ȘTEFAN Programul primului tur al campionatului divizionar A la baschet feminin Etapa I. IAȘI: Universitatea ■ SATU MARE : Sănătatea ORADEA: Crișul TIMIȘOARA : Universitat BUCUREȘTI : Constructor Etapa a II­CLUJ : A.S.A. IAȘI : Universitatea BUCUREȘTI: I.E.F.S. Politehnica Rapid Etapa a II SATU MARE : Sănătatea ORADEA : Crișul TIMIȘOARA : Universitat BRAȘOV: Voința BUCUREȘTI: Constructori Etapa a IV CLUJ: A.S.A. IAȘI: Universitatea SATU MARE : Sănătatea BUCUREȘTI: Politehnica BUCUREȘTI: Rapid Etapa a V­­ORADEA : Crișul TIMIȘOARA : Universitate BRAȘOV : Voința BUCUREȘTI: Constructori BUCUREȘTI: I.E.F.S. Etapa a VI­CLUJ : A.S.A. IAȘI : Universitatea SATU MARE : Sănătatea ORADEA : Crișul BUCUREȘTI : Rapid Etapa a VI TIMIȘOARA : Universitat BRAȘOV: Voința BUCUREȘTI: Constructor BUCUREȘTI : I.E.F.S. BUCUREȘTI : Politehnica Etapa a VI CLUJ: A.S.A. IAȘI: Universitatea SATU MARE: Sănătatea ORADEA: Crișul TIMIȘOARA : Universitatea Etapa a IX­­BRAȘOV: Voința BUCUREȘTI: I.E.F.S. BUCUREȘTI: Politehnica BUCUREȘTI: Rapid BUCUREȘTI: Constructorul­ombrie 1971 - A.S.A. Cluj - Rapid București - Politehnica București : I.E.F.S. București ■ Voința Brașov 11 octombrie 1971 — Voința Brașov — Sănătatea Satu Mare — Constructorul — Universitatea Timișoara — Crișul Oradea 7 noiembrie 1971 — A.S.A. Cluj — Universitatea Iași — Rapid București — I.E.F.S. București — Politehnica 14 noiembrie 1971 — I.E.F.S. București — Universitatea Timișoara — Crișul Oradea Voința Brașov Constructorul [7 noiembrie 1971 — A.S.A. Cluj Sănătatea Satu Mare Rapid București Universitatea Iași Politehnica : 21 noiembrie 1971 Politehnica București Voința Brașov Constructorul București Universitatea Timișoara I.E.F.S. : 28 noiembrie 1971 — A.S.A. Cluj Sănătatea Satu Mare Crișul Oradea Universitatea Iași Rapid I. 1 decembrie 1971 Rapid București Politehnica I.E.F.S. București Voința Brașov Constructorul 5 decembrie 1971 — Universitatea Timișoara Crișul Oradea Sănătatea — Universitatea Iași — A.S.A. Cluj 2 ea ui •a :

Next