Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)
1971-10-24 / No. 1142
2 _______________________________________________________ GENERAȚIA MEA Generația mea a purtat maci roșii în piept Ca să întindeți miine, peste ape, curcubee. Cruci de lemn închinate de vreme A numărat din Argeș pină-n Tatra. Generația mea nu-și poate aminti De candoarea lăcrimioarelor ce cresc In umbra din dumbravă, în sat la noi Că s-a trezit cu tinerețea în tranșee, Cu lopata lineman la căpătu Și sacul de merinde plin cu scrisori de dragoste Noaptea pe căi lactee visuri dragi o sărută pe frunte Intr-un car înhămat la cite-o stea polară Pînă cînd boarea dimineților calme pe tîmple cu brinduși de toamnă ... De aceea generația mea nu cunoaște nici povestea florii de cai. Ce sanină la fete in cosițe și la flăcăi în pălărie. Pușca mitralieră Z.B. și „propriu zisa“ I-au mutat genunchii oaselor Că n-a mai putut culege ochii albăstrelelor Din grîu primăvara Bănuții păpădiilor din finețe îi știe Numai din povestea lui Făt-frumos (Care-i prindea la un loc cu clopoțeii zisului De gîtul Ilenei Cosînzene). Auziți! auziți cum sună bocancii Mărșăluind pe șosea cu gîndul fierbinte, peste Feleac Bătrînii-i așteaptă cu ochii pierduți în zare Și tac. Acesta e ceasul solemn și grav Cind în cumpăna anilor trece generația mea. PAUL SUCEVEANU ZIUA FORȚELOR ARMATE (Urmare din pag. 1) insurecției, la luptele pentru eliberarea patriei purtate și înfrîngerea fascismului, armata română s-a legat pe vecie de cauza poporului, a devenit o componentă importantă a ansamblului forțelor care acționau pentru realizarea sarcinilor revoluționare. După încheierea victorioasă a războiului, Partidul Comunist și-a extins permanent influența în sînul armatei, un șir de transformări determinînd profunde în organismul militar. O dată cu trecerea la etapa construcției socialiste, partidul — exercitînd nemijlocit conducerea armatei — a dirijat construcția militară în așa fel încît armata, rolul și funcția ei să corespundă noii orînduiri sociale și de stat. Prin calitatea cadrelor și a militarilor în termen, prin organizarea și înzestrarea sa, prin conținutul procesului instructiveducativ, armata noastră a devenit o armată cu adevărat populară, capabilă să răspundă condițiilor și exigențelor la care este chemată. Cadrele militare stăpînind arta instruirii și educării trupelor, mobilizează și instruiesc tinerii veniți să-și satisfacă stagiul militar, pentru îndeplinrea cu rezultate superioare a planului pregătirii de luptă și politice, pentru continua întărire a capacității combative a unităților și marilor unități, îndeplinind obiectivul pus în fața armatei de comandantul său suprem, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca toate unitățile militare să obțină rezultate bune și foarte bune la toate categoriile de pregătire. In același timp, în armată, această școală a curajului și bărbăției, generațiile de tineri care vin să-și satisfacă stagiul militar sunt educați dragostei nețărmurite în spiritul față de partid, al continuării glorioaselor tradiții de luptă ale înaintașilor. Ca pretutindeni în țară, programul de educare comunistă a poporului, elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu a găsit un larg ecou și în rîndul armatei noastre populare, acesta constituind îndreptarul întregii munci educative ce se desfășoară în armată. Conștientă și mîndră de responsabilitatea pe care o manifestă în mod consecvent România socialistă față de cauza generală a socialismului și păcii în lume, armata noastră este gata în orice moment să-și îndeplinească misiunea ei patriotică și internaționalistă, în numele cauzei socialismului și comunismului. La cea de a XXVII-a aniversare a Zilei Forțelor Armate, ostașii de toate gradele își reafirmă hotărîrea nestrămutată de a fi demni apărători ai cuceririlor revoluționare ale poporului, de a sluji cu credință și devotament interesele fundamentale ale României, de a urma neabătut politica internă și externă a Partidului Comunist Român, care s-a dovedit a fi consecvent și eficient închinată înfloririi și prosperității necontenite a patriei noastre, triumfului cauzei socialismului și păcii în întreaga lume. în dimineața aceea, la Bogonice In primele zile ale anului 1945, batalionul 7 vînători de seminte pătrunsedupă lupte grele, pe teritoriul Cehoslovaciei. Era un ger cumplit, iar zăpada de aproape un metru făcea foarte anevoioasă înaintarea noastră fueiul dintre prin de Carpații Albi și Carpații Mici, așa-numita poartă strategică a Moraviei. La toate acestea se adăuga rezistența încăpățînată a inamicului pe artera de comunicații Morava — Brno. Din tranșeele sale bine fortificate se dezlănțuie ora noastră un asutoc ucigător. Trebuia totuși să-i străpungem apărarea și să dăm asaltul decisiv pentru ocuparea comunei Bogonice. In timpul pregătirii și desfășurării acestei lupte, caporalul T. R. Vasile Cadaru, înlocuitorul comandantului de pluton, rănit în ajun, avea să fie pentru ostași o adevărată pildă de eroism. Tîrîș, el trecea pe la fiecare cuib de armă automată, îmbărbătîndu-i pe trăgători. Cuvintele ii erau simple și fiare . Din însemnările unui combatant — Susțineți pușcașii cu foc continuu! Trageți necontenit! Cu un curaj fără seamăn, pușcașii noștri s-au......năpustit în zorii zilei asupra fasciștilor, acoperiți de focul neîntrerupt al armelor automate, care semănau prăpăd in poziția dușmană. Cadaru fusese prețuit în calitate de comandant de grupă și se dovedea tot atit de priceput și acum, cînd în încleștarea decisivă preluase comanda plutonului. Ceva din firea lui veselă și neînfricată se transmisese întregului pluton. Ostașii îl priveau cu încredere și știau că de multe ori caporalul trecuse pe lîngă o dovedeau, moarte, printre altele, urmele de gloanțe din mantaua sa. In dimineața aceea tulbure și rece ii sprijineam cu foc pe pușcașii de sub comanda lui Cadaru. Ii vedeam cum se apropie în salturi de inamic. La un moment dat, cînd mai aveau puțin pînă la tranșeea dușmană, caporalul se oprise și scoase siguranța grenadei sale, aruncind tere înainte. cu puin acea clipă un glonț hitlerist i-a străpuns partea stingă a pieptului. Și-a adunat ultimele puteri și a strigat: — Nu vă opriți înainte, copii, înainte! . In acel asalt deosebit de sîngeros, fasciștii au fost complet nimiciți. Dar victoria parcă nu ne bucura ca altă dată. Il pierdusem pe caporal. I-am săpat mormîntul acolo, printre stinci, în împărăția vulturilor, lăsînd pe pămîntul înghețat, un semn de omagiu, casca lui de oțel ... AUREL CIMPEANU CRONICA SATMÄREANÄ Duminică 24 octombrie 1971 Memento • Memento • Memento • Memento • Televiziune Duminică 24 octombrie 8,30 Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. 9,00 Matineu duminical pentru copii: Reportaj filmat de la Secțiunea de pionieri a celei de-a II-a Conferințe naționale a Organizației pionierilor: „Cîntec și joc pionieresc“ — spectacol realizat cu concursul Consiliului Județean Suceava al Organizației Pionierilor. Film serial „Sebastian și secretul epavei“ (V). 10,00 Viața satului. 11,15 Toamna muzicală clujeană. 12,00 De strajă patriei. Emisiune festivă consacrată Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. 12,30 Emisiune în limba maghiară: 14,00 Postmeridian. Sport. Fotbal: Steaua—Rapid (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“. In pauză: Caleidoscop fotbalistic în imagini de Cristian Țopescu. 15,45 Caleidoscop sportiv. Hipism — cursă internațională de galop la Paris pentru „Premiul Arcul de Triumf“. Ciclism acrobatic și ciclobal. 16,30 Magazin. 18,05 Film serial pentru tineret: „Planeta giganților“. 18,55 Vetre folclorice. Ținutul pădurenilor. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reportajul săptămînii: 120 de oaspeți — emisiune de Ion Dumitrașcu. 20,25 Avanpremieră: 20,30 Film artistic: „Sechestratul din Altona“ — după Jean-Paul Sartre. 22,30 Varietăți pe peliculă: 22,50 Telejurnalul de noapte. Sport. Luni 25 octombrie 18,00 Deschiderea emisiunii. Interpreți ai cîntecului popular — Maria Ciobanu și Ion Dolănescu. 18,15 Ecranul — emisiune de informație și critică cinematografică. 18,40 Publicitate. 18,45 Stop — cadru. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 25 Octombrie — Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. 20,45 Avanpremieră. 21,30 Prim-plan : Gh. Bogza, președintele C.A.P. Someșul din Satu Mare. 21,55 Arii și interpreți celebri din opere și operete. 22,35 Din țările socialiste. Ungaria — Noutăți tehnico-științifice. 22,50 Telejurnalul de noapte. Luni, 25 octombrie 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cîntece și jocuri populare din Muntenia. 10.30 Știința în slujba păcii. 10.40 Preludii și intermezzi din opere. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică populară. 11.15 Prezent și viitor în știința agricolă. 11.35 Mircea Neagu și cîntecele sale. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Noi melodii interpretate de Manuela. 12.10 Recital de Nicolae Sasu. 12.30 Intîlnire operă cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Camille Saint-Saens. 14.30 Te apăr, te laud, te cint. Emisiune muzicală consacrată Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Inșir-te mărgărite (emisiune pentru cei mici). „Harap Alb" de Ion Creangă. Partea a II-a. Pagini vocale și orchestrale 15.35 din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cîntece de Alexandru Pașcanu. 16.30 Melodii de Nicolaelescu și Gherase Dendrino. Kircu 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.30 Teatru radiofonic. Premieră. Albrecht Dürer — o flacără a timpului său. Scenariu radiofonic de Günter Kunert. Traducerea de Nicolae Reiter. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. Andrei Mureșanu. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 — 4.00 — 5.00). Marți 26 octombrie 9.30 Atlas cultural. 10,00 Buletin de știri. 10,05 La Tismana-ntr-o grădină — muzică populară. 10,30 Opereta. „Amorul mascat“ de Ion Hartulary Darclée — selecțiuni. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Melodii interpretate de Rudolf Cortez. 11,15 Revista economică. 11,40 Cîntece pionierești. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Melodii cu Nina Lizetl. 12,10 Recital de operă Alexandru Racolța. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,27 Cîntecul e pretutindeni. 14,00 Compozitorul săptămînii: Camille Saint-Saens. 14,40 Soliști și formații artistice de amatori. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Refrene din operetele lui Paul Linke. 15,20 Dans țărănesc de Constantin Dimitrescu: Doină și joc de Tiberiu Brediceanu; Balada de Romeo Alexandrescu; Patru miniaturi de Vinicius Grefiens. 15,40 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteoritier. 16,15 Cîntece și prelucrări corale de Victor Iusceanu. 16,30 Melodii de Ion Vasilescu. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Radioenciclopedie pentru tineret. Centrale nuclearo-electrice. Homeostazie. 17,30 că populară. Concert de muzică,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Interpreți de muzică populară: Irina Micuț și Ion Albeșteanu. 20,55 Știința la zi. 21,00 Revista șlagărelor. 21,30 Bijuterii muzicale. Valsuri și serenade din opere. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic Sport. 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2,00; 4,00; 5,00.) RADIO A devenit o tradiție scumpă, ca în fiecare an, la 25 Octombrie, în amintirea eliberării de sub jugul fascist a ultimei brazde de pămint românesc, patria să sărbătorească Ziua eroicei sale oștiri populare. In această zi, militarii de toate armele și de toate gradele, continuatori ai glorioaselor tradiții de luptă străbune, educați in spiritul dragostei nețărmurite față de patrie, popor și partid își exprimă încă o dată hotărîrea de a-și îndeplini oricînd cu devotament și abnegație misiunea sacră ce li s-a încredințat, de a fi scut neînfrînt cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii, independenței și suveranității României socialiste. Cu prilejul sărbătorii oștirii noastre, publicăm mai jos o însemnare de evocare istorică. Vă mai amintiți? ... Era în octombrie '944, zi cu neguri și ploi mărunte, fără fulgere și tunete, dar cu fulgerări dese de proiectile pe portativul grav al canonadei de artilerie. Negurile învăluiau cîmpiile Sătmarului, ca și străvechiul oraș de pe Someș. Era un timp parcă ireal, cu desăvîrșire sfidat, căci în aceste zile, oamenii acestor meleaguri — cu mic, cu mare — imprimaseră timpului dimensiunile și flacăra densă a propriilor lor trăiri interioare. De multă vreme, soarele bucuriei nu le mai încălzise cu atîta putere sufletele, universul de simțiri și de gînduri. Aduceau din podgorii ciorchini scăldați în culorile curcubeului, din livezi mere de aur, din izvoare seva pămîntului, iar din fîntînile inimii lacrimile bucuriei. Așa i-au întîmpinat pe eliberatori. Vă mai amintiți? Era în octombrie 1944 cînd, venind în iureș, umăr la umăr, zdrobind find pe rind puternicele rezistențe hitleristo-hortiste, ostașii români și sovietici ceau cu ei lumina pură a adueliberării. Veneau ca talazurile unei mări de foc — puternici, biruitori, înfruntau eroic grindina de gloanțe și obuze, mergînd înainte, numai înaintea condeiului e prea palidă Cerneala ca să poată reda în toată strălucirea minunatele virtuți și simțăminte manifestate la cea mai înaltă tensiune de ostașii noștri în acele zile fierbinți. Din prima clipă a insurecției victorioase din augustul epopeic al an, în marea chemare la aceluiași luptă lansată de Partidul Comunist Român se contopiseră cele fierbinți năzuințe și idealuri mai ale lor, ale poporului. Și iată-i, după întoarcerea armelor, venind în avînt eroic să readucă la finul patriei-mume plai transilvan ce fusese mioriticul smuls din trupul țării prin Dictatul de la Viena și aruncat în bezna robiei fasciste. Populația acestor meleaguri străbune știa că asemenea clipă va sosi, o așteptase, iar acum își primea eliberatorii sub arcurile de triumf ale unor bucurii și entuziasme nemărginite. Ce forță din lume ar fi putut pare să stăvilească iureșul ofensiv al feciorilor Carpaților, hotărîrea lor ardentă, uriașă, clocotitoare de a revedea tricolorul fluturînd măreț și biruitor la vechea bornă de hotar de dincolo de Cărei și Satu Mare! Pornind la asaltul redutelor fasciste, ei murmurau ca pe o rugă dacică, din toate fibrele ființei, același înălțător legămînt: „Jur să lupt cu bărbăție și onoare, să nu am liniște și răgaz pînă la izbăvirea țării de sub călciiul cotropitorilor! Nu-mi voi cruța nici sîngele, nici viața, pentru ca generațiile de azi și de mîine să se poată bucura de aerul adevăratei libertăți, de un viitor luminos!“. Cu sufletul forțat, la temperatura acestor simțăminte, ostașii noștri, umăr la umăr cu cei sovietici, au dat vrăjmașului lovituri năprasnice, izgonindu-i pas cu pas, acoperindu-se în lupte de nemuritoare glorie. Pe Mureș și-a pleoapele viteazul sergent închis Constantin Panciu. Era agent de legătură și ducea un ordin important la o subunitate amenințată cu încercuirea. Pe itinerar, schijele unei explozii de obuz i-au retezat ambele picioare, dar bravul ostaș, adunîndu-și ultimii stropi de energie, a reușit, cu eforturi supraomenești, să-și îndeplinească pînă la capăt misiunea. Lîngă Ilieni, a căzut sublocotenentul-erou Gheorghe Turturică. Tunarii noștri scoseseră din luptă patru din tancurile inamice care porniseră la contraatac. Celelalte însă continuau să înainteze și să producă pierderi. Atunci, sublocotenentul Turturică s-a repezit spre unul din coloșii blindați, aruncind asupra acestuia două grenade, fără însă a-l putea opri. Ca o zvîrlugă, apoi, dintr-o săritură, s-a urcat pe tanc, a deschis oblonul turelei, azvîrlind în interior ultima grenadă. Explozia a nimicit echipajul, dar a curmat și neînfricatului sublocotenent, viața La Satu Mare, în luptele de pe aeroport, s-au jertfit pentru biruință sublocotenentul Toma Roșescu și caporalul Constantin Vasilescu. Primul comanda un pluton de tunuri antitanc, al doilea mînuia o mitralieră. Se aflau în linia întîi, secerînd mereu rîndurile hitleriștilor. Contraatacurile fasciștilor s-au zdrobit de zidul oștenilor noștri. Dar cînd victoria era aproape, cei doi s-au îngemănat pentru totdeauna cu glia scumpă pentru a cărei eliberare se bătuseră cu leii. Cîțî însă, asemenea lor, n-au înroșit cu sînge cîmpurile de bătălie de pe plaiurile lui Gelu și Menumorut, câți n-au făcut supremul sacrificiu în crîncena încleștare! Peste optzeci și trei de mii de luptători români și-au dat viața de la Mureș și pînă la Satu Mare. Ei n-au apucat să vadă și să trăiască minunata clipă căreia i-au închinat cu generozitate și cu conștiință lucidă visul și elanul tineresc — clipa deplinei eliberări. Dar cei rămași în viață, tovarășii lor de luptă, au vărsat și pentru ei o lacrimă de bucurie lîngă hotarul nostru firesc. Despre acea zi istorică de 25 octombrie ’44 povestesc în scrierile lor și prin viu grai, cu vibrantă emoție, foștii combatanți, veterani ai războiului antihitlerist. Iată ce transmit cîțiva dintre ei : General-colonel în rezervă Constantin Ionașcu, fostul comandant al Diviziei 9 infanterie i Misiunea de a pătrunde pe la est de Cărei și de a încercui orașul a fost încredințată Regimentului 34 infanterie.. Atacul a fost dezlănțuit în zorii zilei de 25 octombrie și s-a extins pe întregul sector al diviziei noastre. Primele trupe care au ajuns în centrul orașului au înălțat pe una din cele mai înalte mîndrul drapel al patriei clădiri noastre. Steagul tricolor a ca un simbol al eliberării fluturat acestor meleaguri de sub cizma cotropitorilor fasciști. General-maior în rezervă Nicolae Alecu, pe atunci comandant al Regimentului 3 dorobanți . In ziua de 25 octombrie 1944, la ora 14, Regimentul 3 dorobanți, alături de celelalte unități ale Diviziei 15 infanterie, zdrobind ultimele rezistențe din fîșia sa de ofensivă, a atins frontiera româno-ungară, urmind să iasă pe un aliniament situat la imediat nord-vest de Satu Mare. Ultima brazdă de pămînt românesc fusese eliberată. Alungarea inamicului dincolo de frontierele țării a fost un moment emoționant, a stîrnit un entuziasm general în rîndul luptătorilor. Trăiam o zi mare, dar tarea cu dușmanul, ploaia înclesde gloanțe sub care lupta, nu ne-au dat desfășuram răgaz să o sărbătorim. Locotenent în rezervă Ion Dulămiță, fost comandant de companie în Batalionul de vînători de munte „Avram lancu“ . Am răzbit prin lupte grele, sîngeroase, pînă la granița veche. Retrăiesc cu putere emoția acelui moment. Urale. Beretele se aruncă în sus. Se trag spre cer salve de arme automate. Sergenții Enache și Delu scot lopețile, fac cîteva mușuroaie și înfig pari în loc de bârne. „Aici e granița noastră, fraților!“ — ziseră amîndoi cu ochii umezi de lacrimi. Sergent în rezervă Dumitru Stănică . Comandam o subunitate, eram cercetaș. Nu voi uita niciodată căldura, bucuria, entuziasmul și dragostea cu care am fost întîmpinați de populația satelor și orașelor, care mereu și mereu ne-a dat un neprețuit sprijin în luptă, furnizîndu-ne informații despre inamic și participînd adeseori alături de noi la acțiuni. Acolo, lîngă Cărei, la 25 octombrie, am trăit o zi istorică, de neuitat! Vă mai amintiți? Pe aici, pe meleagurile sătmărene treceau acum 27 de ani vitejii unor divizii românești și sovietice, aducînd cu sîngele lor lumina întreagă, pură, a eliberării. Primiți pretutindeni cu pline și sare, cu ciorchini de struguri și lacrimi de bucurie. La Cluj, Baia Mare, Cărei, Satu Mare, ca și în alte localități din lungul și gloriosul lor drum de luptă, li s-au înălțat, în semn de adîncă recunoștință și venerație, impunătoare monumente. Dar cel mai nemuritor dintre toate este monumentul pe care îl sculptăm eroilor în marmura fierbinte și uriașă a inimilor noastre și a țării. Locot.-colonel N. POP LA VECHEA BORNA DE HOTAR Cinema Duminică, 24 octombrie SATU MARE i Victoria — Secretul planetei maimuțelor (film american, color, cinemascop) ; Popular — Dincolo de barieră (film românesc) | CĂREI! 23 August — Căpitanul Korda (film cehoslovac, color); Popular — Brigada Diverse în alertă (film românesc, color); NEGREȘTI-OAȘ: Noul angajat (film polonez); TAȘNAD: Omul care nu poate fi acuzat (film sovietic, cinemascop); HALMEU: Tăcerea bărbaților (film cehoslovac); SANISLAU : Omul din Sierra (film american, color, cinemascop); BERVENI : Facerea lumii (film românesc, color). Luni, 25 octombrie SATU MARE : Victoria — Articolul 420 (film indian, seriile I și II); Popular — Riscul (film sovietic, cinemascop) ;• CĂRȚI: 23 August — Simfonia Leningradului (film sovietic) •, Popular — Sunetul muzicii (film american, color, cinemascop, seriile I și II); NEGREȘTI-OAȘ : Trandafiri roșii pentru Angelica (coproducție italo-franco-spaniolă, color); TÂȘNAD: Tudor (film românesc, seriile I și II) ; HALMEU: Apoi s-a născut legenda (film românesc, color) ; SANISLAU : Ai grijă de Suzi (film R.D.G., color); BERVENI: Omul din Sierra (film american, color, cinemascop). SPORT.SPORT. AVANCRONICĂ FOTBALISTICĂ Ne minte, oare, actuala față a clasamentului ? Ne-ar plăcea să credem că da. Că ceea ce ne arată acum noua față a clasamentului este de fapt o glumă, o farsă pe care nu peste multă vreme va trebui să o dăm uitării. Este, bineînțeles, vorba de poziția deținută, acum, de locul precar pe care-l va ocupa Olimpia după jocul de la Timișoara — lucru cu care desigur suporterii sătmăreni nu se împacă. Să sperăm că toți factorii care concură la reușita (nu are rost să-i spunem altfel) fotbalului sătmărean vor găsi cele mai bune căi spre satisfacțiile publicului de aici. Dar pînă atunci să ne vedem de etapa la zi ... Chimia Făgăraș — C.F.R. Arad. Dacă ne orientăm după valoarea celor două formații, egalitatea ar părea lucrul cel mai firesc. Există însă în afara ... firescului, în fotbal, și avantajul terenului propriu. Așa că mergem și pe varianta succesului local. Gloria Bistrița — C.S.M. Sibiu. Se pare că șansele celor două echipe sunt similare celor ce se vor întrece la Făgăraș. O notă în plus pentru cei din Bistrița care sunt mai greu de întrecut acasă. Două din trei șanse pentru succesul gazdelor. Minerul Anina — C.F.R. Timișoara. Ceea ce ni se pare mai sigur în acest joc este neînfrîngerea feroviarilor timișoreni. Mai precis spus, nî se pare posibil, „nulul". C.S.M. Reșița — Electroputere Craiova. Cu nota 10, obținută la ultimul și cel mai dificil examen al său, C.S.M. ne-a convins că este singura echipă din serie care merită să promoveze. Meciul cu Electroputere le va facilita, după toate probabilitățile, sporirea diferenței de puncte, tocmai pentru că nu vedem cum ar putea pierde vreun punct în folosul oltenilor... Gaz metan Mediaș — Olimpia Oradea. Intre deținătoarele locului 15 și 16 va decide, mai mult ca sigur, terenul. Bat, deci, medieșani. Vulturii textila Lugoj — Corvinul Hunedoara. Nu ne-ar mira dacă hunedorenii vor reuși să recupereze măcar un punct din cele două predate liderului acasă. Politehnica Timișoara — Olimpia Satu Mare. Echipa studențească a obținut în recenta vară cel mai masiv grup de transferați. Printre aceștia: E. Sepp, A. Parasnay (de la U.T.A.), P. Mehedinți, M. Bojin, P. Regep (C.F.R. Timișoara), T. Șerban, I. Popa (Minerul Anina), S. Covaci, (U.M.T.), A. Gherga (Victoria Caransebeș), Bunei (Unirea sau). Atacul este mai bun S înicode cu apărarea. Iată și una din formațiile cele mai frecvent utilizate: Filip — Rotaru, Mara, Mayer, Petrovici — Arnăut, Dima, (Bojin) — Gherga, Kuril, Bungău, Copăceanu. Pentru sătmăreni există în meciul de la Timișoara o singură variantă — aceea de a se apăra cil mai bine organizat, de a contraataca numai atunci cînd șansele sînt mai clare și, se înțelege, o totală mobilizare a jucătorilor. Metalurgistul Cugir — Minerul Baia Mare. Spectaculoasa sinie a minerilor băimăreni asceniu poate fi stopată, credem, la Cugir, de o echipă — Metalurgistul —, destul de modestă. Pe puțin, un punct pentru maramureșeni. V. ȘTEFAN Programul primului tur al campionatului divizionar A la baschet feminin Etapa I. IAȘI: Universitatea ■ SATU MARE : Sănătatea ORADEA: Crișul TIMIȘOARA : Universitat BUCUREȘTI : Constructor Etapa a IICLUJ : A.S.A. IAȘI : Universitatea BUCUREȘTI: I.E.F.S. Politehnica Rapid Etapa a II SATU MARE : Sănătatea ORADEA : Crișul TIMIȘOARA : Universitat BRAȘOV: Voința BUCUREȘTI: Constructori Etapa a IV CLUJ: A.S.A. IAȘI: Universitatea SATU MARE : Sănătatea BUCUREȘTI: Politehnica BUCUREȘTI: Rapid Etapa a VORADEA : Crișul TIMIȘOARA : Universitate BRAȘOV : Voința BUCUREȘTI: Constructori BUCUREȘTI: I.E.F.S. Etapa a VICLUJ : A.S.A. IAȘI : Universitatea SATU MARE : Sănătatea ORADEA : Crișul BUCUREȘTI : Rapid Etapa a VI TIMIȘOARA : Universitat BRAȘOV: Voința BUCUREȘTI: Constructor BUCUREȘTI : I.E.F.S. BUCUREȘTI : Politehnica Etapa a VI CLUJ: A.S.A. IAȘI: Universitatea SATU MARE: Sănătatea ORADEA: Crișul TIMIȘOARA : Universitatea Etapa a IXBRAȘOV: Voința BUCUREȘTI: I.E.F.S. BUCUREȘTI: Politehnica BUCUREȘTI: Rapid BUCUREȘTI: Constructorulombrie 1971 - A.S.A. Cluj - Rapid București - Politehnica București : I.E.F.S. București ■ Voința Brașov 11 octombrie 1971 — Voința Brașov — Sănătatea Satu Mare — Constructorul — Universitatea Timișoara — Crișul Oradea 7 noiembrie 1971 — A.S.A. Cluj — Universitatea Iași — Rapid București — I.E.F.S. București — Politehnica 14 noiembrie 1971 — I.E.F.S. București — Universitatea Timișoara — Crișul Oradea Voința Brașov Constructorul [7 noiembrie 1971 — A.S.A. Cluj Sănătatea Satu Mare Rapid București Universitatea Iași Politehnica : 21 noiembrie 1971 Politehnica București Voința Brașov Constructorul București Universitatea Timișoara I.E.F.S. : 28 noiembrie 1971 — A.S.A. Cluj Sănătatea Satu Mare Crișul Oradea Universitatea Iași Rapid I. 1 decembrie 1971 Rapid București Politehnica I.E.F.S. București Voința Brașov Constructorul 5 decembrie 1971 — Universitatea Timișoara Crișul Oradea Sănătatea — Universitatea Iași — A.S.A. Cluj 2 ea ui •a :