Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-11-25 / No. 1169

COMUNISTUL-om al muncii cu un larg orizont de cunoaștere, permanent aspirant la autodesăvîrșire Calitatea de comunist impli­că înainte de toate o mare res­ponsabilitate. Comunistul trebuie să întrunească în persoana sa cele mai înalte virtuți moral­­politice, el se cuvine să fie pur­tătorul celor mai înaintate idei ale vremii sale, bogat în zes­tre spirituală și în același timp util societății. Dintotdeauna a fi comunist a însemnat a fi cel mai bun și cel mai drept, receptiv la nou și mereu dori­tor de cunoaștere. Port în min­te ca pe un îndemn cuvintele pe care secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu le-a rostit la plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. : „A fi co­munist presupune a fi un om cu multiple cunoștințe științi­fice­ și culturale, care se o­­­cupă continuu de lărgirea orizontului său spiritual, de în­sușirea a tot ce este mai îna­intat în epoca sa“. Momentul actual al dez­voltării economico-sociale a Ro­mâniei, marcat de etapa fău­ririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate, implică ade­vărate metamorfoze spirituale. Formarea omului nou, al omului acestor vremi este un proces complex și de durată. Tarele o­­rînduirilor ce au precedat so­cialismul și-au pus puternic amprenta pe conștiința oa­menilor. Ea nu poate fi tran­sformată, înnoită peste noap­te, dar nici nu poate fi lăsată să se dezvolte la voia întîm­­plării, pentru că o societate nouă, superioară, care este so­cialismul, impune cu necesi­tate prezența unui om su­perior. Acesta este un țel social major, pe care par­tidul nostru l-a ridicat la rang de politică de stat. Programul P.C.R. de îmbunătățire a mun­cii politico-ideologice stabilește jaloane sigure pe drumul ce trebuie parcurs în această di­recție. Superioritatea orînduirii socialiste constă în faptul că valoarea sa supremă, scopul fundamental al politicii partidu­lui comuniștilor, esența aces­teia o constituie însăși omul. El este făuritorul tuturor va­lorilor materiale și spirituale și în același timp beneficiarul lor. De calitățile lui profesio­nale, organizatorice, politice și morale depind dimensiunile progresului și civilizației națiu­nii noastre socialiste. Omul contemporan, angajat în făurirea propriei sale isto­rii, mai poate și trebuie să fie uu­acela care participă în mod creator la vasta acțiune de progres social, numai acela ca­re s-a ridicat la un grad spo­rit de responsabilitate socială. Cu atît mai mult asemenea calități trebuie să caracterizeze pe comuniști. Fiind însă vorba de valori morale, acestea trebuie privite nu ca ceva dat, imuabil, ci ca elemente dobîn­­dibile, cu caracter modificabil în timp. Tocmai de aceea vor­­bim­ de modelarea conștiințe­lor, de formarea unui orizont politic vast. Pentru că numai printr-o necontenită și profundă cunoaștere și aplicare creatoare la condițiile concrete din ța­ra noastră a învățăturii mar­­xist-leniniste ne putem consi­dera cu adevărat utili vastei acțiuni de edificare a socialis­mului. Aceasta presupune, așa secretar SILVIA CEUCA, al Comitetului muni­cipal Satu Mare al P.C.R. (Continuare in pag. a 3-a) Valorificarea cercetărilor și studiilor de agrochimie­ și pedologie în aplica­rea amendamentelor și îngrășămintelor Consfătuirea pe țară în pro­bleme de­­ agrochimie și pedolo­gie, desfășurată în zilele de 17 și 18 noiembrie a.c. în ca­drul laboratorului nostru, din inițiativa D.G.A.I.A.S.A. Satu Mare, s-a înscris pe linia efortu­rilor ce se depun și în acest sector de activitate, pentru a găsi căile și mijloacele cele mai rapide și eficiente prin care cercetările și studiile ce se­ întreprind să vină în în­­tîmpinarea solicitărilor și pro­blemelor majore pe care le ri­dică practica folosirii produse­lor chimice în agricultură. Timp de două zile, cercetă­tori și specialiști din laboratoa­rele de agrochimie și pedolo­gie nități din țară, precum și din a­­cte cercetare ale Aca­demiei de Științe Agricole și Silvice, au luat în dezbatere două probleme foarte actuale, și anume : — Metodologia întocmirii pla­nurilor de amendare și ferti­lizare , după principalii indici agrochimici ai solurilor și plan­telor. — Bonitarea solurilor în ve­derea încadrării terenurilor a­­gricole în categorii de fertili­tate. In cadrul primei teme, s-a re­levat, în mod deosebit o preocu­pare permanentă pentru a se trece cît mai grabnic de la faza de așa-zise recomandări cu caracter general, la alcătuirea unor planuri concrete de a­­mendare și fertilizare, în cadrul activității de cartare agrochi­­mică ce se efectuează pentru unitățile agricole cooperatiste și de stat. Consfătuirea a remarcat fap­tul că actualele lucrări și memo­rii agrochimice cuprind unele piese foarte importante și de un prețios ajutor specialiștilor din unități ca : necesarul de amendamente calcaroase pentru solurile acide interesate la a­­mendare, programul amendării solurilor în perioada 1971—1980 bilanțul principalelor elemente nutritive, planul de fertilizare și amendare pe culturi și par­cele, necesarul de îngrășămin­te pentru unitatea și anul de referință etc. Atenția principală se va a­­corda, un viitorul apropiat, pro­blemei stabilirii în mod dife­rențiat a dozelor de îngrășămin­te și amendamente, după ur­mătorii parametri : reacția so­lurilor, aciditatea hidrolitică, conținutul în principalele ele­­m­ene nutritive ale solurilor, ni­velul recoltelor planificate, ne­cesarul de elemente fertilizante pentru realizarea recoltei plani­ficate, consumurile specifice de dr. ing. MIHAI RUSU, șeful Laboratorului județean de agrochimie și pedologie, Livada (Continuare in pag. a 2-a) Pe marginea fonanței I­UUOI­­LUI consfătuiri de la Livada ­­OН*"'1 * t ? CI I M EMINESCU* b*î;- f PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ------------­ si o­f­i­s­I­f­~~ 4 p3g# — 30 bani IffllICHI DOCUMENTE «SE PM­AN­E1 C.C. AI P.C.R. BIN J­ S NDIEMIRK­­ ШП mp MUK»FMIIllll. СМИ NO Șl VIEȚII SALE МНИ în pag, a 3-a RUBRICA: Acțiuni și inițiative politico­­educative INDUSTRIA JUDEȚULUI SATU MARE •1 și-a îndeplinit planul pe 11 luni In aceste zile, cînd istoricele documente ale recentei plena­re a C.C. al P.C.R. polarizează interesul unanim, facilitînd am­ple și fructuoase dezbateri co­lective, în industria județului Satu Mare se înregistrează un bilanț deosebit de semnificativ pentru acest an economic do­minat de mari obiective mo­bilizatoare: ÎNDEPLINIREA cu 7 ZILE MAI DEVREME A SAR­CINILOR PLANULUI DE STAT PE CELE 11 LUNI. Constituindu-se într-un ta­blou edificator al entuziasmu­lui cu care muncesc colective­le de muncitori, ingineri și teh­nicieni, al efervescenței crea­toare cu care se materializează sarcinile ce revin județului nostru din amplul program e­­laborat de Congresul al X-lea al P.C.R., rezultatele obținute pînă în prezent ilustrează preg­nant că linia definitorie a în­tregii noastre activități o con­stituie sporirea aportului ju­dețului Satu Mare la îmbogă­țirea patrimoniului economiei naționale. Consecvenți în obținerea u­­nor rezultate de prestigiu, oa­menii muncii din industria ju­dețului nostru — fără deosebi­re de naționalitate — sînt ho­­tărîți ca la finele lunii noiem­brie să raporteze realizarea peste prevederi a unei produc­ții globale suplimentare în va­loare de 85 milioane lei, producție marfă vindută și în­c­casată de circa 55 milioane lei, iar sarcinile planului de export, aferente celor 11 luni, să fie depășite cu 12 milioane lei va­lută, din care în devize libere prevederile să fie depășite cu 9 la sută. Preocupările susținute ale co­lectivelor de muncă din între­prinderi în vederea accentuării laturilor calitative ale­ducției sunt evidențiate și pre­de faptul că productivitatea mun­cii pe salariat înregistrează la nivelul acestei perioade o creș­tere de 10 la sută față de anul precedent, mare parte din spo­rul producției obținindu-se pe seama creșterii productivității muncii. Oamenii muncii din industria județului Satu Mare, raportea­ză, de asemenea, cu mîndrie că angajamentele asumate în în­trecerea socialistă pe anul 1971 au fost substanțial­­ depășite. In unitățile industriei de stat, angajamentele la indicatorul producție marfă au fost de­pășite, pînă la această dată, cu 55 milioane lei, iar in unitățile cooperației meșteșugărești și de consum cu 22 milioane lei. La livrările de mărfuri către fon­dul pieții, față de angajamen­tul anual, se înregistrează depășire de 18 milioane lei și o de 10 milioane lei valută la export. In expresie naturală, angajamentele asumate pe anul 1971 au fost depășite de două ori la prefabricate din armat, o dată și jumătate beton­­cărămizi și blocuri ceramice, la de cinci ori la mobilă și de două ori și jumătate la confec­ții textile. Avem astfel: un tablou dina­mic, cuprinzător și convingă­tor al muncii rodnice a colecti­velor din industria județului nostru, angajate cu toate forțe­le în îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan din primul an al actualului cincinal. Rea­lizările obținute în cele 11 luni, ca și rezultatele prestigioase Înregistrate în îndeplinirea an­gajamentelor asumate în între­cerea socialistă pe anul 1971, confirmînd pe deplin vitalita­tea industriei județului nostru, constituie o expresie elocven­tă a hotărîrii ferme a tuturor oamenilor muncii de a da via­ță neabătut politicii clarvăză­toare a partidului nostru, care are drept scop ridicarea conti­nuă a nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. Ele dovedesc, totodată, capacitatea colective­lor de muncă din întreprinderi de a obține noi realizări eco­nomice, cantitativ și calitativ superioare, pe măsura sarcini­lor trasate de partid pentru ac­tuala etapă de dezvoltare a e­­conomiei noastre naționale. GHEORGHE MARINESCU Vizita de prietenie a președintelui Iosip Broz Tito în țara noastră încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., convor­birile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele­ Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, pre­ședintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea româ­nă, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.G. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședin­te al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu. (Continuare în pag. a 4-a) Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea to­varășului Iosip Broz Tito, preșe­dintele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia,­­ președintele Uniunii Comuniștilor din Iugo­slavia, în saloanele hotelului Con­tinental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicu­lescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Cor­­neliu Mănescu, Vasile Vlad, Va­sile Șandru, ambasadorul Ro­mâniei la Belgrad, și alte persoa­ne oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavat, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucu­rești, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de ase­menea, conducători ai organelor locale de partid și de stat per­sonalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timi­șoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Dineu oferit de tovarășul Nicolae Ceaușescu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito Toastul tovarășului Nicolae Ceaușescu . Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Bichici. Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dez­volte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și cîte ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut­ posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupă­rile poporului nostru de construcție socia­listă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foar­te larg de probleme. In ce privește relațiile bi­laterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aces­te relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoa­rele noastre au luptat împreună pentru elibera­rea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră; sîntem in­teresați să realizăm asemenea forme de dezvol­tare a relațiilor care să asigure bunăstarea și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaționale — și este de înțeles aceasta pen­tru că construind socialismul în țările noastr­e, dorim să avem condiții de pace, spre­­ a ne pu­tea consacra eforturile în această direcție. In același timp, înțelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate sta­tele — atît cu țările socialiste, cît și cu celelal­te țări. Sîntem interesați ca în Balcani să se reali­zeze o zonă a păcii și cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată ma­nevrată de forțele imperialiste ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării și păcii. De asemenea, sîntem interesați în realiza­rea securității în Europa. Considerăm că sînt condiții favorabile pentru a se ajunge la o con­(Continuare in pag. a 4-a) Toastul tovarășului­­ lusip Broz Tito Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, expri­­mînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvol­tarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și spe­ranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiri­tul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvol­tarea în continuare a relațiilor noastre de co­laborare multilaterală. Pe de altă parte, popu­lația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur, des­pre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința ome­nirea Sunt total de acord cu cele spuse de tova­rășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subli­niez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel încît situația din Balcani să aibă in­fluențe pozitive și asupra situației mai largi, in­ternaționale. Un Balcan fe­hn, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contri­buție la înfăptuirea dorinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității europene și a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau considerați un „butoi de pulbere“ a trecut, es­te un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lu­crurilor din această zonă, la evoluția într-un mod pozitiv a situației din întreaga lume. In măsura în care mai există încă unele elemente care mai apar în distonanță, noi pu­tem, prin eforturi, să le rezolvăm cu ușurință. Aceasta este dorința noastră. Acesta este lu­crul pe care ni-l cer popoarele noastre. Și această tendință a popoarelor noastre o vom în­făptui! Așa cum a spus tovarășul Ceaușescu, în lume există încă multe probleme care-și caută soluționarea. Prin eforturi neîntrerupte însă , ale popoarelor mici și mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă și popoarele țărilor mari nu ur­măresc altceva decît ceea ce urmărim și noi, so­luționarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec (Continuare in*pag. a 4-a) România a învins cu 2-0 Tara Galilor si s-a calificat 1 - • in sferturile de finală ale­ Campionatului European de fotbal în pagina a 3-a, cronica meciului în sectorul III al Fabricii Mondiala, unde recent s-a introdus sistemul de lucru „Sincron“, se execută o bogată gamă de confecții pentru copii.

Next