Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1276)

1972-01-14 / No. 1210

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA? ------------ НО [UNK]И! 4 pag. — 30 bani 0 consfătuire plină de învățăminte privind aplicarea acordului global in legumicultu, pomicultură și viticultură Recent s-au încheiat în orașul nostru lucrările consfătuirii de lucru pe tema producerii și va­lorificării superioare a legume­lor și fructelor. Printre proble­mele de acută actualitate care s-au dezbătut a fost și extinde­rea aplicării retribuirii muncii în acord global în legumicultură, pomicultură și viticultură. Pe baza experienței acumula­te timp de un an de zile de că­tre unele cooperative agricole fruntașe din țară în aplicarea acestei forme superioare de retri­buire a muncii, specialiștii din M.A.I.A.S.A. au împărtășit parti­cipanților la consfătuire unele principii de organizare și de apli­care a acordului global pe ca­re dorim să le facem cunoscute și specialiștilor din C.A.P., pen­tru a le folosi ca un îndreptar în această perioadă cînd întocmesc planurile de producție pe anul 1972. Acordul global în horticultura se­ poate organiza pe diferite for­mații de muncă, brigadă, echipă, grup de familii și chiar pe membri cooperatori. In modul de organizare trebuie să se țină seama de preferințele cooperato­rilor, de gradul de dispersare a amplasamentelor culturilor, de structura culturilor, posibilitățile de mecanizare și de volumul de muncă manuală necesar. In vederea creșterii răspunde­rii mecanizatorilor pentru calita­tea lucrărilor ce le efectuează ei pot executa, individual sau pe grupe, lucrările agricole în acord global, îndeosebi la culturile­ cu un grad ridicat de mecanizare. De asemenea, se pot organiza formații mixte, din cooperatori și mecanizatori, care urmează să ia în primire suprafețele de culturi la care să execute întregul vo­lum de lucrări, în scopul crește­rii răspunderii și a legării în mai mare măsură a retribuirii aces­tora de rezultatele obținute în producție. Pentru asigurarea unei juste corelări între retribuirea muncii și volumul de muncă ce urmează a fi efectuat de fiecare formație, este necesar să se stabilească în mod diferențiat producțiile me­dii pe ferme, brigăzi și în ca­drul acestora pe sole și parcele în funcție de fertilitatea natura­lă a solului, potențialul de pro­ducție al pomilor sau viței de vie, de cantitățile de îngrășămin­te chimice și organice aplicate, de gradul de mecanizare și erbi­­cidare, de productivitatea soiuri­lor etc. De asemenea, volumul de muncă necesar trebuie calculat diferențiat pe culturi în funcție de tehnologiile aplicate, de nor­mele de muncă aprobate, de producțiile stabilite, de gradul de mecanizare și de condițiile specifice fiecărui loc de produc­ție. Numărul de norme de muncă trebuie să se încadreze în ba­remurile privind forța de muncă aprobată de adunarea generală sau de consiliul de conducere al cooperativei, în baza devizelor de lucrări. Tarifele de plată a muncii se pot stabili fie pe unitatea de produs (tonă) sau la 1.000 lei producție obținută. Tarifele de ing I. CRISTEA (Continuare în pag. a 3-a) Vestiții meșteri de de la C.E.I.S. Satu Mare mobilă au la dispoziție mașini moderne, care fac munca ușoară și pro­ductivă Foto: GH. IANCU Din credite de mică mecanizare Deosebit de eficientă s-a dovedit, la întreprinderea textilă Ardeleana, utilizarea unui credit de mică meca­nizare, pentru rezolvarea u­­nei probleme tehnologice importante: alimentarea continuă cu canete a răz­boaielor de țesut. Creditul — în sumă de 200.000 lei — a fost folosit pentru confecționarea unor suporturi speciale, adaptate la mașinile de țesut pe care să circule lădițele cu canete. Eficiența economică anuală depășește valoarea creditu­lui, ridicîndu-se la circa 250.000 lei. Aceasta ca ur­mare a reducerii transportu­lui intern, micșorării pierde­rilor și deteriorărilor firelor de pe canete. ■ HÜBm mm m MĂSURA OMULUI: munca și slujirea devotată a obștei Am fost avertizat că președin­tele C.A.P. Pir, Iosif Varga, este „puțin“ la vorbă. In consecință, am primit în prealabil o carte de vizită „oficială" și, cum se va vedea, foarte substanțială. C.A.P. Pir este cotată ca una din unitățile cele mai înfloritoare și rentabile, deși este situată într-o zonă deluroasă, cu pămînt slab și îndărătnic. Infruntînd avariția pămîntului, cooperatorii din Pir obțin an de an recolte tot mai bune. Anul trecut au obținut la grîu 3.400 kg la ha de pe 630 ha (de pe o parcelă de 21 ha — singura excepție de pămînt bun din cooperativă — s-a strîns o recoltă de grîu de-a dreptul stu­pefiantă: peste 5.200 kg la ha!). La floarea-soarelui s-a obținut 2.050 kg la ha, iar la orz — record pe județ — 4.200 kg la ha. Secto­rul animalier, marea pasiune a președintelui, a adus cooperatori­lor din Pir întîietatea între uni­tățile cooperatiste pe plan repu­blican. In anul 1971 au obținut de la cele 2.900 oi merinos (ne­­selecționate) o producție record de 6,470 kg lină pe cap de oaie tunsă. Primul loc pe județ deține cooperativa și la produc­­i­­­a și exportul de legume (planul a fost depășit cu 700 tone). Ca să ajungă la acest stadiu coope­ratorii au construit un ingenios sistem de irigații pe deal, care se alimentează dintr-un lac arti­ficial de 7.000 m.c. Așadar, nu există sector — și trebuie adăugat că în cooperati­vă dețin prindere însemnată și ramurile pomicultură și viticultu­rii — în care cooperatorii din Pir să nu obțină rezultate excelente. — Care este secretul succe­selor pe toată linia, tovarășe președinte? Interlocutorul n-a epuizat răs­punsul dintr-o dată. —, Secretul cooperativei noas­tre, destul de vitregită de natu­ră, are de fapt două laturi: pri­ma este munca și organizarea bună a muncii. Dar și această organizare are un „secret“: să cunoști realitatea fiecărui sector și să acționezi în cunoștință de cauză la momentul propice. In agricultură, dacă ai pierdut mo­mentele cheie de intervenție, ai pierdut milionul sau poate mi­­lioane de lei într-o singură zi. A doua, dar pe același plan ca și prima — faptul că noi, colec­tivul de conducere, organizația de partid, avem grijă de oameni, de nevoile lor, de creșterea bu­năstării lor. Și oamenii la rîn­­dul lor răspund chemărilor coo­perativei în orice sezon, în orice zi, chiar și noaptea, pe ploaie sau ger dacă e nevoie. O parte — poate dintre cele mai însemnate — a secretului din activitatea președintelui Varga am aflat-o în bogata sa bibliote­că personală de specialitate. Io­sif Varga (care a terminat liceul cu 5—6 ani în urmă) a fost și a rămas un excelent autodidact: studiază cu perseverență 1—2 ore pe zi (de regulă se scoală la 3 dimineața) — tratate de spe­cialitate din mai, toate domenii­le în care lucrează cooperativa. „Cum să poți discuta cu oameni culți, cu pregătire superioară și avem vreo 5 ingineri în coo­perativă — cum să-i poți con­trola în activitatea lor dacă nu studiezi? Fără asta nu poți fi conducător decit în mod formal". — Care a fost pentru dv. cea mai mare bucurie a anu­lui 1971? — Știți ce s-a întîmplat la Pir în 1894? De unde, că și noi de la bătrînii cei mai bătrîni am aflat. A venit atunci o boală ca­re a nimicit toate viile oameni­lor ca și pe cea mare a moșieru­lui din partea locului. De atunci oamenii n-au mai avut parte de struguri de soi ci, ici-colo, doar de viță sălbatică slab productivă care dă struguri buni doar pen­tru vin. Cooperativa mai avea ceva vie, însă cu timpul a fost desființată, nu merita să ții hec­tare de pămînt ocupate cu vie din moment ce obțineam doar 35 de bani pe un kg de struguri. In 1968 ne-am hotărît însă să re­luăm tradiția viței nobile și am plantat 40 de ha colo sus în vîr­­îul dealului, pe cel mai degradat pămînt al cooperativei și pe ca­re nici vorbă să fi putut intra O. ROMAN Interviu cu un președint de C.A.P. „zgîrcit“ la vorbă. • Care este secretul succe­selor pe toate direcțiile ? • Cum a fost îndu­plecat cel mai sterp pămînt să producă . . .aur? • Fără studiu și cunoștințe „la zi“ nu poți fi conducător decit doar formal. CHEMARE către toate consiliile populare județene din Republica Socialistă România Consiliul popular al județului Hunedoara, întrunit la cea de-a XIV-a sesiune ordinară, luînd în dezbatere realizarea planului eco­nomic și a bugetului local pe anul 1971, precum și prevederile de plan și buget pentru anul 1972, apreciază că sub îndruma­rea organelor și organizațiilor de partid, oamenii muncii din județ au obținut în anul care a trecut realizări însemnate în toate domeniile vieții economice și social-culturale. Entuziasmul cu care colecti­vele de muncă din întreprinderi­le și instituțiile locale, alături de întregul nostru popor au în­­tîmpinat gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român, s-a materializat în îndeplinirea și depășirea principalilor indi­catori ai planului de stat a sar­cinilor din domeniul edilitar-gos­­podăresc și social-cultural, con­tribuind prin aceasta la dezvol­tarea multilaterală a patriei noastre socialiste, la creșterea continuă a nivelului de trai ma­terial și spiritual al poporului. Consiliul popular constată cu satisfacție și legitimă mîndrie că angajamentele luate ca răspuns la chemarea lansată de Consiliul popular al județului Neamț au fost îndeplinite cu succes. Ast­fel, unitățile de­ industrie locală și gospodărie comunală și loca­­tivă au realizat, suplimentar, un volum de producție-prestații în valoare de 86 milioane lei, an­gajamentul asumat fiind depășit cu 71,5 milioane lei. A fost de­pășit volumul livrărilor de măr­furi la fondul pieței cu 600 mii lei, au fost asimilate 67 noi pro­duse, din care 55 bunuri de consum. Au fost puse în funcțiune toate obiectivele din planul de inves­tiții, realizîndu-se suplimentar lucrări în valoare de peste 10 mi­lioane lei, ceea ce reprezintă o depășire de 4,5 la sută. S-au dat în folosință oamenilor muncii 2658 apartamente din fondurile statului din care 40 apartamente peste plan și 661 apartamente din fondurile populației cu spri­jinul statului. Rețelele de apă potabilă au fost extinse cu 21,4 km, iar cele de canal cu 10,4 km, au fost puse în funcțiune surse de apă cu un debit de 500 l/s. S-au realizat lucrări de moder­nizări și îmbunătățiri asfaltice pe o lungime de 32 km drumuri. Au fost construite 32 săli de clasă în mediul urban. Ca urmare a rezultatelor obți­nute în domeniul economic și a unei mai bune organizări execuției bugetare, veniturile pro­a­prii ale Consiliului popular jude­țean au înregistrat o creștere față de prevederi cu 26 milioane lei. Populația județului, mobilizată de organizațiile de partid, depu­tați, comitete de cetățeni și alți activiști obștești, a contribuit la realizarea, prin muncă patriotică, a unui volum de lucrări gospodă­rești și de înfrumusețare în valoa­re de peste 220 milioane lei față de 71,6 milioane angajament ini­țial. In cadrul acestui volum au fost executate: 4 bazine de înot, un teatru de vară, o grădină zoo­logică, 190 km lucrări de îndi­guiri, 37 km garduri vii, plan­tarea a 216 mii bucăți arbori de diverse specii și pomi fructiferi, au fost amenajate 203 baze spor­tive, salarii și terenuri de joacă pentru copii. Consiliul popular, multilateral activitatea analizînd desfășu­rată, în lumina hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al Partidu­lui Comunist Român, a Plena­rei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român din 3-5 noiembrie 1971, a indicațiilor cuprinse în cuvîntarea tovară­șului Nicolae Ceaușescu — Secre­tar General al Partidului Comu­nist Român, la prima conferință pe țară a secretarilor comitete­lor de partid și a primarilor din comune, precum și a Legii pri­vind planul cincinal de dezvol­tare economico-socială a Republi­cii Socialiste România pe perioa­da 1971 — 1975, a evidențiat noi posibilități de creștere a poten­țialului economic, precum și pen­tru realizarea de noi obiective edilitar-gospodărești și construcții de interes local. Exprimînd dorința unanimă a cetățenilor județului — munci­tori, țărani, intelectuali . Con­siliul popular al județului Hu­nedoara adresează consiliilor populare, tuturor oamenilor mun­cii de pe întreg cuprinsul ță­rii, chemarea la întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor prevăzute pentru anul 1972, în principal, la următoarele obiective : 1. In industria locală, prin fo­losirea integrală a capacităților de producție și a utilajelor, prin îmbunătățirea continuă a proce­selor de fabricație, a organizării muncii, generalizarea schimbului II. și extinderea schimbului III, diversificarea producției, valori­ficării de noi resurse interne, re­ducerea consumurilor specifice și a costurilor de producție, se vor realiza : — depășirea planului producți­ei globale cu 10,SV milioane lei reprezentind 2 la sută față de planul anual și a producției mar­fă vîndută și încasată cu 9 mi­lioane lei reprezentind 2 la su­tă față de sarcina de plan; — creșterea producției de leu­(Continuare în pag. a 3-a). Ședința Biroului executiv * > al Consiliului municipal Satu Mare al frontului Unității Socialiste Ieri a avut loc ședința Biroului executiv al Consiliului municipal Satu Mare al Frontului Unității Socialiste, prezidată de tovarășul Vasile Gita, prim-secretar al Co­mitetului municipal de partid, președintele Consiliului munici­pal al Frontului Unității Socialiste. La ședință au luat parte repre­zentanți ai conducerilor organiza­țiilor aderente la Consiliul muni­cipal al Frontului Unității Socia­liste. In cadrul primului punct al or­­dinei de zi au fost prelucrate re­comandările Cosiliului Național al Frontului Unității Socialiste cu privire la constituirea Fondului de Solidaritate Internațională, des­tinat sprijinirii mișcărilor de e­­liberare națională, a tinerelor sta­te independente, a țărilor și pen­tru ajutorarea populației din u­­nele țări în cazul unor calamități naturale. In continuare a fost adoptat pla­nul de muncă al Biroului executiv al Consiliului municipal Satu Ma­re al Frontului Unității Socialiste cu privire la constituirea pe plan municipal al Frontului Solidarită­ții Internaționale. Ședința a aprobat, în încheiere, planul de muncă al Biroului exe­cutiv al Consiliului Satu Mare al Frontului municipal Unității Socialiste pentru trimestrul I 1972. La baza activității cultural­­educative — consecvență, responsabilitate, exigență Esențial în orientarea progra­mului și desfășurarea activității așezămintelor culturale este înțe­legerea principiilor care stau la baza programului de intensifica­re a muncii ideologice, de ridi­care a nivelului general al cu­noașterii și educației socialiste a maselor, de așezare a relațiilor sociale pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. Educația este un proces deli­berat, activ și creator, organizat, care-și propune scopuri și elabo­rează procedee și modalități ce converg spre definirea și afir­marea unui model uman, conce­put prin prisma cerințelor dez­voltării societății socialiste. Investigarea planurilor și pro­gramelor de activitate ale Casei orășenești de cultură din Tăș­­nad, coroborate de discuțiile cu directorul instituției, tovarășul prof. Gavril Ardelean, ne-a per­mis unele constatări cu privire la modul în care se desfășoară în această localitate munca cultu­­ral-educativă de masă. Atît tematica manifestărilor, cit și diversificarea formelor in­tervenției culturale pledează pentru încercarea — în bună măsură izbutită — de a cuprin­de laturile principale ale educa­ției și de a stabili un echilibru echitabil în funcție de cerințele specifice ale diferitelor categorii ale populației. Consiliul orășenesc pentru cultură și educație socialistă a inițiat — cu colaborarea specia­liștilor din localitate — un stu­diu de sociologie a culturii de masă: „Mijloace eficiente de popularizare a politicii partidu­lui, specifice diferitelor micro­­grupuri de oameni" — cerceta­re întreprinsă la unități econo­mice (I.e. „Victoria“ și coopera­tivele agricole de producție din Sărăuad și Rațiu) și la instituții (Spital, Liceu, Școala generală). Rezultatele investigației științifi­ce vor permite prospectarea ac­tivității Casei orășenești de cul­tură, bazată pe cunoașterea cît mai amplă și exactă a factorilor de mediu și a influenței aces­tora asupra gîndirii, atitudini­lor și comportamentului oameni­lor. O activitate meritorie, bine ori­entată tematic și susținută com­petent, se desfășoară în cadrul universității populare pentru cei 250 de cursanți, prin cele șapte cercuri existente. In func­ție de profilul profesional, inte­lectual, de preocupări, cursanții au posibilitatea să studieze pro­bleme de istorie a Partidului Co­munist Român și a mișcării mun­citorești din România, probleme actuale ale agriculturii socialis­te (specialiștii din C.A.P. și I.A.S.). Cursul „Știință și adevăr" (organizat în satul Cig) se în­scrie pe linia indicațiilor de partid cu privire la combaterea concepției mistico-religioase, in­tensificarea propagandei ateist­­științifice, formarea concepției despre lume și viață în spiritul materialismului dialectic și is­toric. Preocuparea pentru corela­rea activității Casei de cultură cu problemele economice se concretizează prin înființarea ce­lor trei cercuri cu caracter teh­­nic-profesional: cercul de istorie frecventat de muncitori de la în­treprinderea „Victoria" și Coo­perativa meșteșugărească „Voin­ța“, cel de metrologie — pentru lucrători din comerț și cercul de croitorie și broderie. Promovarea largă în rîndul populației a principiilor politi­­co-ideologice ale partidului nos­tru, cunoașterea realizărilor și a planurilor de dezvoltare în vii­tor a societății socialiste consti­tuie un capitol reprezentat cu spirit de responsabilitate și exi­gență în programul permanent al instituției. Dintre temele expuse menționăm „Dinamismul societă­ții românești contemporane", „Partidul Comunist Român — militant activ al mișcării comu­niste și muncitorești internațio­nale", informarea politică cu­rentă. Demn de relevat ne pare mo­dul cum este concepută și rea­lizată activitatea colectivului de lectori. Unele expuneri sunt ela­borate pe plan local, iar cele primite sunt adoptate la realită­țile concrete ale orașului. De ase­menea, locul expunerilor se de­plasează tot mai mult de la se­diul Casei de cultură la între­prinderi și instituții, fapt care asigură o mai bună operativitate și frecvență, dar și o dezbatere detaliată a problematicii speci­fice unui sector de muncă și grup uman. Crearea unui climat adecvat, conceperea procesului educațio­nal ca acțiune vie, dinamică, sunt cerințe indispensabile manifestă­rilor destinate să promoveze principiile comuniste în concep­ția tineretului, să-i formeze con­vingeri ferme despre lume și so­cietate, să-i determine conduita și să-i sporească aportul la edi­­ TUREL MORGAN (Continuare In pag. a 2-a) Soclul teribilismului Teribilismul răspunde unei virste știute, unor ani ce-și aruncă departe ancora în vii­tor. Este vîrsta copiilor minu­ne, cînd nenumărate posibili­­i­tați mustesc asemeni muguri­lor în coaja străbătută de­­ clocotitoarea sevă. Este vre­mea cînd posibilitățile se confundă cu intențiile, și vo­­lens-nolens este scurtul răs­­t timp cînd se crează decalajul dintre acești poli, de obicei, în favoarea intențiilor. Teribilismul juvenil nu poa­te fi sancționat cu asprime. O anumită indulgență manifesta­tă de cei maturi întreține ro­zul vîrstei. Ceea ce deranjea­ză , este prelungirea in timp a acestei virste. Explicația este relativ simplă, chiar dacă pre­supune o anumită tentă didac­ ticistă. Intrarea în maturitate se face fără acumulări, fără acele cunoștințe care să pla­seze pe alte orbite ale cultu­rii, civilizației. Impresia lă­sată de teribilist este aceea a semidoctului, a conlocutorului care se exprimă prin super­lative, exclamații. Ar fi pre­tențios să spunem că realita­tea o trece prin filtrul pro­priei sale personalități. Ipostaza cea mai întîlnită a teribilistului este aceea de na­tură recalcitrantă. Un coleg admonesta această ipostază cu dreptul, firesc de altfel, rezul­tat din studiu prelungit, din răbdarea specifică îmbogățirii orizontului cultural și spiri­­­­tual, acolo unde teribilismul se elimină treptat. Dacă ar fi să explicăm­ „soclul“ teribilismului i-am aduce în față cunoscutul tron al regelui gol, încercînd za­darnic să-și ascundă nuditatea în fața curtenilor săi. Și da­că am încerca și o altă ală­turare, atunci ne-am gîndi la I castelul de nisip năruit primele adieri ale viatului. la i GRIGORE SCARLATU'

Next