Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1277-1353)

1972-05-14 / No. 1313

Д PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ1 1 ■aiiiii­ir Mobilizarea întregului potențial productiv pentru înfăptuirea sarcinilor de plan In primul trimestru, ritmul muncii la obiectivele aflate în construcție pe șantierul 4 din Cărei părea mulțumitor. Așa cum se obișnuiește, și cum nu este bine, realizările se comparau cu perioada corespunzătoare a anului trecut, față de care ele marcau o creștere. Iar situație crea o atmosferă această liniș­titoare, căldură. La finele trimes­trului s-a constatat însă, cu surprindere, că lucrurile nu stau bine, că la majoritatea obiecti­velor s-au înregistrat serioase rămîneri în urmă. Sarcinile pre­vedeau pentru trimestrul I cel puțin 20 la sută din planul anual. Condiții existau, iarna a fost blîndă, s-a putut lucra Totuși nu s-a îndeplinit din plin­ această sarcină. S-a realizat doar 17 la sută din plan, productivitatea muncii a fost de numai 92 la su­tă, în timp ce numărul mediu scriptic,a fost de 123,8 la sută. Biroul organizației de a hotărît să intervină. Dar bază im­portant nu era să constate lip­surile, ci să analizeze cu com­petență și răspundere, cauzele lor. In acest scop, s-a format o comisie de specialiști care a analizat mersul lucrărilor pe sectoare. S-a constatat cu acest prilej că în sectorul condus de maistrul Ludovic Toth, planul a fost depășit cu 29 la sută, iar în cel al maistrului comunist Ștefan Farkas cu 10 la sută. Dar sectoarele maiștrilor Vic­tor Vereș și Ștefan Leitner în­registrau o rămînere în urmă cu 13 și respectiv cu 10 la su­tă. Organizația de patrid a ho­tărît atunci măsuri operative de sprijinire a sectoarelor slabe, continuînd în același timp adîn­­cirea analizei cauzelor gene­ratoare ale neîndeplinirii sarci­nilor de plan. In urma sprijinului acordat, în luna aprilie s-au înregistrat im­ Pe șantierul 1 nr. 4 din cărei portanți pași pe calea îmbunătă­țirii situației, astfel încît, pe 4 luni, situația arăta astfel: pla­nul producției globale îndeplinit 110 la sută, productivitatea muncii — 98,5 la sută. Situația era ceva mai bună, deci, dar pro­ducția globală era realizată pe sea­ma depășirii numărului mediu scrip­tic cu 12,2 la sută și nu pe sea­ma creșterii productivității mun­cii. Comuniștii de pe șantier au ho­tărît să analizeze situația într-o adunare generală, ridicarea nive­lului întregii activității a șantie­rului, în scopul predării la ter­men a tuturor obiectivelor afla­te în construcție fiind angaja­mentul comuniștilor de aici, luat în cinstea Conferinței Na­ționale a Partidului. Concluziile desprinse din dez­bateri au fost mai mult decît edificatoare. O cauză care a generat situația principală dată a fost indisciplina ce domnește pe șantier. Mulți constructori vin la lucru cu întîrziere și pleacă mai devreme. Alții pleacă de pe șantier cu pretextul că au trea­bă la birou, sau pur și simplu fără pretext, nu se face nici un apel la începerea și terminarea programului, nu se respectă programul de lucru de 10 ore stabilit pentru toate șantierele de construcții, maiștrii și șefii de echipă nu se preocupă sufi­cient de aprovizionarea locuri­lor de muncă cu cele necesare. Din aceste cauze timpul de lu­cru pe acest important șan­tier este folosit doar în proporție de 90 la sută, nu­mai de faptul că coeficientul vorbind de uti­lizare a mașinilor și utilajelor este și mai scăzut. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie echipa lui Ștefan Lieb, de sub conducerea I. M. (Continuare în pag. a 2-a). f Din planul anual peste 21 la sută de primele 4 luni ale anului, realizările obținute în domeniul investițiilor par mulțumitoare. A fost realizat 27,6 la sută din planul anual, s-a dat în folosință, parțial, etapa a III-a la Filatura Cărei. Fabrica de biscuiți din Cărei, au predate beneficiarilor 220 fost a­­partamente fizice în munici­piul Satu Mare și orașele Că­rei și Negrești-Oaș, un cămin cu 300 locuri pentru nefami­­liști la ,­Union, o grădiniță și o creșă cu 112 și respectiv 72 de locuri la Odoreu, interna­tul cu 200 de locuri la școa­la profesională de construcții a I.J.C. etc. Cu peste 34 milioane lei mai multe produse desfăcute Dintr-o situație statistică recentă rezultă că pe re­țeaua comercială lipsesc a­­numite produse, in special din unitățile comerciale din mediul rural. Lipsesc printre altele, in unele perioade, mălaiul, făina de griu, pas­tele făinoase, unele con­serve etc. Iar aceasta, din cauza unor deficiențe in sistemul de aprovizionare. La fel se constată că O.C.L. A­­limentara Satu Mare nu are acoperit necesarul pe tri­mestrul II, cu mărfuri în valoare de 13,6 milioane lei. Aprovizionarea populației din județ cu produse ali­mentare se desfășoară totuși în condiții murt față de anul trecut, superioare Astfel, planul de desfacere in sec­torul alimentar a fost depă­șit cu 2 la sută, față de a­­nul 1971 volumul desfacerilor fiind mai mare cu 34,3 mili­oane lei. Se impune însă o mai mare preocupare față de aprovi­zionare, în special asignîn­­du-se ritmicitatea. HOTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acțiunile ce se vor organiza în întîmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lup­ta pentru libertate, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele­­ mai înainta­te ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, firea monarhiei și trecerea aloo­în­tregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu celelalte cate­gorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfășurarea revoluției populare, instaurarea celei mai democra­tice forme de guvernămînt din istoria națiunii noastre, trece­rea la înfăptuirea revoluției so­cialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, so­cialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viața poporu­lui, situînd România în rîndul națiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In acești ani, au cunoscut un puternic avînt forțele de producție ale știința, tehnica, învățămîntul țării, cultura, s-au schimbat fundamen­și tal condițiile de viață ale popo­rului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în țara lor, particip­înd tot mai activ la con­ducerea acesteia, la adoptarea și înfăptuirea hotărîrilor și măsuri­lor care privesc viitorul ei. Rea­lizările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăză­toare a Partidului Comunist Ro­mân, a mobilizat talentul și ener­gia oamenilor muncii, capacități­le lor creatoare în vederea ridi­cării economice, sociale și spi­rituale a patriei. Oamenii muncii din țara noastră — români, maghiari germani și de alte naționalități — întîmpină sărbătoarea Re­publicii în condițiile avîntului creator și muncii însuflețite pen­tru înfăptuirea mărețelor obiec­tive ale programului făuririi so­cietății socialiste multilateral dez­voltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului și ale progra­mului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conștiinței socialiste și așezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republi­cii, organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile reuni­te în cadrul Frontului Unității Socialiste, vor desfășura susținută muncă politico-educati­­v­vă în vederea mobilizării oame­nilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarcinilor economi­ce, social-culturale pe acest an și buna pregătire a condițiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai în valoare a energiilor și depline mari­lor capacități creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare și moderni­zare a producției și a tehnicii de producție, pentru ridicarea para­metrilor tehnico-economici și ca­litativi ai produselor, pentru spo­rirea eficienței întregii actvități economice. Organizațiile de par­tid, sindicale și de U.T.C. — din unitățile industriale și de con­strucții — vor acorda o atenție deosebită folosirii raționale capacităților de producție, a m­­­­teriilor prime și materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producție și ridi­cării productivității muncii, nerii în funcțiune la termen pu­și la parametrii proiectați a noilor obiective de investiții, iar în unitățile socialiste din agricultu­ră, executării la timp și nivel calitativ corespunzător la un a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor națio­nale de îmbunătățiri funciare și dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico­­educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfășura sub semnul pregătirii Conferin­ței Naționale a P.C.R. și înfăp­tuirii hotărîrilor sale. (Continuare In pag. a 4-a) Ședința de lucru a Comisiei județene și municipale pentru sistematizare Ieri, la Comitetul județean de partid, a avut loc ședința comună a comisiei județene și municipale de sistematizare localităților din județul nostru.­­ Aceste comisii, organe consul­tative de pe lângă consiliile populare, pregătesc studii și schițe de plan pentru stabilirea noilor obiective industriale, economice, social-culturale. bar In ședința de ieri, s-a apro­planul de sistematizare pentru mai multe comune, schi­țe privind dezvoltarea și sis­tematizarea orașelor Cărei și Negrești-Oaș, amplasarea nou­lui centru al municipiului Sa­tu Mare, ca și planul de siste­matizare al microraionului nr. 15, de lângă cartierul Someș. Săptămina teatrală sătmăreană Spectacole Ieri, în ceea de a șasea zi a Săptămînii teatrale sătmărene a avut loc spectacolul Teatrului Dramatic din Baia Mare cu piesa lui Maxim Gorki AZILUL DE NOAPTE. Pus în scenă de regizorul Otto Rappaport și antrenînd majori­tatea forțelor actoricești ale colectivului băimărean — Dan Antoci, Tzenka Velceva Binder, Dana Lăzărescu, Cornel Mititelu, Sandu Popa, Ion Săsăran, Apriliana Dimitriu, Olga Sîrbul, Eugenia Jurcă, Teofil Turturică, Cazimir Tănase, Vasile Prisecaru, Vasile Constan­­tinescu, Virgil Fătu, Aurel Mazilu, Antoniu Paul și Radu Dimitriu — spectacolul s-a bucurat de un remarcabil succes. Programul da azi Teatrul Național din Cluj prezintă două spectacole (orele 16 și 20,15) cu piesa (farsă atroce in două părți) INTERESUL GENERAL de Aurel Baranga* 14 mai 1970 - 14 mai 1972 Rememorăm spre a av noastre capacități de voință și energie Sunt evenimente pe care le rememorăm nu din dorința de a retrăi sentimentele provocate — vocația tragicului nu este proprie nici conștiin­ței, nici instinctului — și dacă totuși le derulăm în deplină lu­ciditate pe ecranul memoriei noastre o facem pentru a ne măsura capacitatea de voință și energie, dîr­­zenia și sfidarea în fața unor încercări dramatice și cu atit mai zguduitoare cu cit,­ivit din neprevăzut, refuză să se înscrie în logica oricărui bun simț, la Acum, la doi ani de catastrofala dez­lănțuire a diluviului, fenomenul ne surprin­de mai ales prin com­pleta lui absurditate, constituind o insultă la adresa gîndirii u­­mane, fiind un „abuz scandalos al Na­turii", după celebra expresie a lui Voltai­re, împotriva căruia se revoltă și protes­tează Spiritul și Rațiu­nea. Nu putem și nici nu vrem să uităm zilele și nopțile din acel mai, una mie nouă sute șaptezeci, scoase brutal din calendarul timpului, anulate, mis­tificate și transforma­te într-un Apocalips, zilele și nopțile cînd Someșul, parcă tot de un spirit vici­al răului, s-a năpustit a­­supra noastră, prăvă­lind cu incredibilă fu­rie puhoaie colosale de apă, amenințînd cu distrugerea vieților noastre, casele și fa­bricile, străzile și par­curile , zilele și nop­țile de aprigă încleș­tare cînd, ripostind provocării demențiale a forțelor naturii dez­lănțuite, oamenii au găsit în ei înșiși o u­­riașă putere de rezis­tență pe care au ridi­cat-o împotriva acesto­ra — acel neclintit zid al voinței care i-a aureolat cu eroism de epopee. AUREL MORGAN (Continuare în pag. a 2-a). APELE AU TRECUT, OAMENII AU ÎNVINS Succes deplin tricolorilor Multe, puține, iată că zilele rămase pină la cel de-al doi­lea meci România — Ungaria au trecut pe nesimțite. Mai sunt doar citeva ceasuri pină în clipa cînd unsprezece bă­ieți vînjoși, cu stema Româ­niei pe tricouri, vor încerca să aducă o mare performan­ță culorilor noastre, intr-un sport — fotbalul — care, de ce să nu spunem, ne răsfață cu tot mai multe bucurii în ultima vreme. După acel 1—1 de la Budapesta, obținut me­ritat, în urma unui joc de ansamblu bun, iată că tricolo­rilor le surîde azi șansa obți­nerii unei victorii de presti­giu, ca urmarea firească a pla­sării fotbalului românesc în­tre primele patru valori ale Europei. Va fi, fără îndoială, greu. Adversarii vor accepta cu greutate ideea eliminării din competiție și, la rândul lor, vor căuta, desigur, să guste din cupa fericită a victoriei. Dar, băieții noștri sunt obiș­nuiți cu meciuri grele. Căliți în aspra bătălie pentru obți­nerea biletelor cu destinația Mexic, în dubla confruntare cu fotbaliștii cehoslovaci pentru ciștigarea grupei I a Campionatului Europei, în atâtea memorabile partide amicale în care au intilnit aproape tot ce are mai bun fotbalul mondial, tricolorii vor ști, credem, să obțină victoria care să încununeze un frumos vis al lor și al nostru, al tu­turor celor care iubim spor­tul rege. Că fotbaliștii noștri sunt conștienți de dificultatea par­tidei de astăzi o arată decla­­rația căpitanului echipei, Mir­­cea Lucescu, care, printre fe­licitări, îmbrățișări și urări de noi succese, declara la în­toarcerea din capitala Unga­riei: „La Budapesta a ieșit bine, dar meciul cu Ungaria încă nu s-a terminat, așa că la București va trebui să ju­căm la fel de bine, să cîști­­găm partida și astfel să ne asigurăm calificarea“. Ca în atitea alte rînduri, la bine și la rău, vom fi și de astă dată alături de voi, dragi fotbaliști. Jucați astfel nicit să ne umpleți inimile de bu­curie! Nu uitați că aveți de apărat un prestigiu, că azi, mai mult decît oricînd, sîn­­teți foarte aproape de o mare performanță sportivă. Fie ca această perspectivă frumoasă să se împlinească, spre gloria sportivă a patriei noastre iu­bite. Nu uitați nici o clipă că bucuria voastră finală va fi și a noastră, că puteți și trebuie să adăugați încă petală strălucitoare la cunt­u­na bogată în victorii a spor­tului românesc.

Next