Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1431)

1972-07-04 / No. 1356

в IB 1­L 1 v' V­I. CENTRALA U^IVBói' .м. шде [UNK] [UNK]д [UNK]*­­л, ■ Щ [UNK]auiii г [UNK] îBDNICA § ílTi в ill I iffmíl SÍTÍml it:Iffl Г И1 al Ilii О hotărîre unanimă: CINCINALUL*.s La sfîrșitul lunii iunie sectivele de lucrători de co­ta C.E.I.L. Satu Mare se pot mindri cu rezultate calile in îndeplinirea remar­sarci­nilor de plan și a angaja­mentelor luate in cinstea Con­ferinței Naționale a partidu­lui. Față de un angajament suplimentar de a depăși pla­nul producției la mobilă cu 500.000 lei, s-a obținut o de­pășire de 1,6 milioane lei. Corespunzător, beneficiul su- Mobilă peste plan ,­su­plimentar a atins un nivel de 900.000 lei față de 470.000 lei prevedere inițială. Transpunerea in practică a unui energetic program de economisire a materialului lemnos a determinat, pînă în prezent, reducerea cu 3 lei a cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă. De remarcat că planul a fost realizat și depășit pe fiecare sortiment: la mobilă, cherestea fag, parchete, lăzi, butoaie, lemn rotund. De asemenea, nivelul productivi­tății muncii a înregistrat un spor sensibil. PROLETARI DIN TOATE TARILE UNUTI­VA! -------------------£ Cu toată instabilitatea vremii Lucrările de recoltare se desfășoară cu deosebit avînt Incepînd cu ziua de vineri lu­crările de recoltare la orz și ma­zăre au fost reluate în majoritatea unităților agricole din județ- Intr-un raid efectuat prin câteva unități agricole sîmbătă din zona Căreia Tășnad ne-am pu­tut convinge de faptul că lu­crătorii de pe ogoare se strădu­iesc să folosească timpul favo­rabil și întreaga capacitate a uti­lajelor pentru a recolta orzul cît mai operativ și a preveni astfel pierderile de recoltă. __ Pe traseul amintit, primul popas l-am făcut la C.A.P. MOF­­TINU MIC. La ora 9 un număr de 7 combine lucrau din plin la re­coltatul orzului. Lucrarea înce­puse în ziua precedentă, urmind ca, ținîndu-se seama de forțele e­­xistente, cele 115 ha existente în cultură să fie terminate în urmă­­toarele trei zile. Un număr de 4 pi­ese d­e balotat asigurau strin­­gerea paielor, pentru a se putea efectua aratul și însămînțatul cu culturi succesive.­­ In continuare, la I.A.S. CĂ­REI, într-o parcelă mai mică, se recolta orz cu două combine C-l, iar în­ apropiere două mașini de recoltat mazăre strîngeau acest produs ajuns și el în faza de ma­turitate. 3 Un alt popas îl facem la I.A.S. TAȘNAD, ferma nr. 2 Che­­reușa. Inginerul Andrei Veber, prezent în tarla, regla și contro­la buna funcționare a celor două combine C-12, care recoltau zul de pe o porțiune culcată pr­in pămînt de furtună. Producția me­die care se realizează aici era în jur de 3.300 kg la hectar față de 3.000 kg planificat. In aceeași par­celă lucrau încă 12 combine și C-3, din care trei primite C-l in ajutor de la alte ferme care nu au orz în cultură.. Cu forțele existente, ne-a asi­gurat șeful fermei, cele 200 ha de orz vor fi recoltate pînă la data de 4 iulie, cînd se va trece cu toate forțele la treieratul ce­lor 90 ha mazăre existente în fermă. Un număr de trei prese de balotat, dotate cu sănii, asigurau balotatul paielor și în același timp eliberatul terenului. Aceeași animație și concen­trare de forțe am întîlnit-o și în­tr-o tarla de orz a C.A.P. TI­­REAM: 8 combine recoltau orz, 3 prese balotau paie, 2 remorci transportau balotii de paie și 2 camioane asigurau transportul produsului in depozite. " Din C.A.P. PÂULEȘTI ni s-a comunicat că în cursul zilei de duminică, brigada de cîmp din Păulești a încheiat recoltatul or­zului, obținînd o producție me­die de 4.656 kg la hectar. La C.A.P. Moftinu Mic se de­pun eforturi susținute pentru încheierea neîntîrziată a recol­tării orzului [H4ul ASIGUR­AȚI REALIZAREA INVESTIȚIILOR^ La Fabrica de cărămizi din Tășnad cu termenul de dare în folosință depășit — se lucrează încă cu încetinitorul Relatari, cu o lună în urmă, în coloanele ziarului nostru despre felul defectuos în care se desfășoară munca pe șantierul secției de cărămizi a I.I. Victo­ria din Tășnad, care, conform graficului, avea termen de intrare în producție data de 30 iunie a. c. Am revenit pe acest impor­tant șantier al județului nostru la 1 iulie, convinși că între timp au fost luate măsuri de îmbunătățire a muncii, de creș­tere a ritmului de execuție prin detașarea aici a unui număr de muncitori calificați, că, în sfîr­­șit, conducerea care a promis sprijinirea șantierului cu forță de muncă calificată, se va ține de cuvînt. Atmosfera de pe șantier nu prea ne-a confirmat așteptările. Ce-i drept, se lucrează, dar nu în ritmul la care ne-am aștep­tat. Și se muncește așa pentru că fiecare a ajuns probabil la convingerea că investiția aceasta tot nu va putea fi pr­edată la termenul stabilit, din moment ce, nici șantierul din Cărei, nici I.J.C.-ul nu au acordat sprijinul necesar impulsionării lucrărilor. La data de 1 iulie, în hala de fabricație se lucra la cupto­rul de uscare, lucrar­e foarte mult întirziată. — Am avut pe șantier aproa­pe toate materialele necesare cuptorului — ne spune maistr­ul Iosif Pintye — încă din anul trecut. Dar lucrarea nu a fost atacată din lipsă de zid arâ. Ori, după cum­ vedeți, ea necesită un uriaș volum de muncă. N-am terminat încă pereții laterali, va tr­ebui turnat planșeul din beton monolit, apoi finisat și, in fine, executate lucrările de instalații. Pe șantier există o echipă de instalator­i, dar nu pot lucra la instalații. Fac altceva. Lipsesc — după cum ne informează maistrul și inginera Elena Bichiș — vreo 25 de zidari și ar mai fi necesari 4­1 de muncitori ne­calificați. Cu alte cuvinte, lipsesc la 1 iulie tot atâția muncitori cu­i lipseau cu o lună în urmă. Ce-i dr­ept, organele locale de partid și de stat au mobilizat aici ce­va mină de lucru calificată, dar aceasta nu este suficientă. Se spunea cu o lună în urmă că pînă la 30 iunie a.c. se va termina nivelarea și betonar­ea în interior și că se va ter­mina hala alimentatorului. Care este situația la 1 iulie? Betonar­ea halei de producție nu e terminată, iar din alimen­tator au fost montați stîlpii de r­ezistență și o parte din pasa­relă. Atît­ încolo, un excavator rupe din cînd în cînd cîte o cupă cu pămînt și o descarcă într-o remorcă de tractor, iar un buldozer nivelează. Într­-o parte, cu o lună în ur­mă se făcuse taluzarea malului. Dar malul s-a surpat și sînt necesare în continuare lucrări de excavare. Pe un cîmp din apropierea șantier­ului stă un excavator de mar­e capacitate. Stă, ne­mează maism­­il Pintye, de inter­săptămîni. A fost închiriat trei de la T.C.I.F. ca să terminăm cu lucrările de excavații. Dar a ve­nit defect. Azi a sosit, în fine, un mecanic și a început să-l pună la punct. Cu­ va dura însă reparația, nu știm!... In această situație, se mai poate mira că dintr-o cine va­loare a construcției de peste 14 milioane lei s-au executat pînă la termenul dării în folosință abia 9,3 milioane? Ori dacă te gîndești că în luna mai s-au exe­cutat lucrări în valoare de nu­mai 689.000 lei, în ium­e de 932.000, e greu de crezut că in­vestiția va fi predată mai devre­me de 30 septembrie. Aceasta, avînd în vedere că preocuparea și sprijinul I.J.C. nu sunt la nivelul dorit. Dar oare, va fi terminată chiar și la 30 septembrie? In orice caz, credem că a sosit vremea ca acestui important obiectiv eco­nomic să i se acorde atenția cuvenită, iar cei care se fac vi­novați de întinderea dării lui în folosință să fie trași la răspundere cu toată hotărîrea. I. MARE La cuptorul de uscare încă se mai lucrează, cu toate că acesta trebuia să fie demult terminat /V In pagina a 3-a 9 La Conferința Națională P.C.R. din 1967 s-a pus un accent­­ deosebit pe extinderea rețelei de prestări de servicii către popu­lația de la sate. Ca urmare a a­­cestei preocupări a partidului nostru, remarcăm Înființarea numeroase ateliere în mediul ru­­­ral — treptat acestea devenind o expresie a modernizării vieții so­ciale a satelor patriei noastre. De altfel, tema aceasta a fost tratată in repetate rinduri de ziarul nos­tru. Pentru a vedea în ce măsură a fost tradusă în fapte această im­portantă prevedere, ne-am adresat recent tovarășului IOSIF CORODI, președintele Cooperativei de con­sum din Odoreu, sinteza discuției fiind reprodusă în cele ce urmea­ză. — Ne-ar interesa, pentru­ înce­put, să aflăm cum s-a dezvoltat în comuna dv. rețeaua de­ prestări de servicii? — Dacă pînă în 1967 în comu­na noastră existau doi meseriași (un croitor și un pantofar), ambii cu munca la domiciliu, adică lu­crau independent, neorganizat, activitatea lor neavînd reale per­spective de dezvoltare — putem spune că la ora actuală situția s-a schimbat simțitor. In momentul de față comuna noastră dispune de 9 unități prestatoare de servicii, cu 14 salariați. Toate acestea, în­să, nu s-au realizat de la sine peste noapte — cum s-ar spune. Un singur lucru — și acesta ne­dorit de nimeni — s-a petrecut peste noapte: inundația din mai 1970. Eveniment tragic, care a distrus și ceea ce se înfăptuise anterior. Adică, mă refer la faptul că pînă la această dată, în ta“ comună Odoreu luaseră „for­ță, dispersat, cîteva unități fiin­de acest fel: un atelier de croitorie pentru bărbați, unul de cizmărie, o brutărie, croitoria pentru femei, frizerie și sifonărie. După inundație a fost refăcut totul, construindu-se un modern complex de deservire — o clădire cu etaj, în cadrul căruia au mai luat ființă ,în 1971, încă trei uni­tăți: coafură, zidărie și o secție de împletit nuiele. — In ce se concretizează re­zultatele muncii de pînă acum? Răspunsul ni-1 dă tovarășul flaviil Lupan, contabilul-șef al cooperativei de consum, prezent la discuția noastră.­­ Bunăoară, în primele 5 luni ale acestui an planul a fost rea­lizat în proporție de 108 la sută. Rezultatele cele mai bune s-au obținut în luna aprilie, cînd s-a înregistrat o depășire la tuturor secțiilor de 22,7 la nivelul sută. Intre unitățile fruntașe se află atelierul de croitorie pentru băr­bați, cele de zidărie și frizerie. — Ce preocupări se află pe a­­genda de lucru a conducerii coo­perativei, tovarășe președinte? — Ne preocupă, în primul rînd, calificarea cadrelor la locul de muncă, aceasta îndeosebi la cele două ateliere de croitorie (pentru femei și bărbați), deoarece inten­ționăm să introducem producția de mică serie a unor confecții, la care avem deocamdată asigurată desfacerea pe plan local și, ulte­rior, chiar în afara comunei. De asemenea, ne gîndim să extindem activitatea secției de împletit nu­iele, prin angajarea a încă trei lu­crători, originari din Odoreu. Avînd în vedere că solicităm­ sînt suficiente (ne referim la cei 480 posesori de aparate de radio și aproape 280 care au televizoa­re), noi am dori să înființăm un atelier de reparat radio și te­și­levizoare. Am putea asigura ori­­cind spațiul corespunzător în ca­drul complexului, în cazul că am fi sprijiniți de Cooperativa Metalo-Lemn din Satu Mare cu un specialist. Preocupările noastre sunt o­­rientate, în general, spre deschi­derea unor noi unități de deservi­re, mult solicitate de cetățeni, în scopul satisfacerii cerințelor me­reu crescînde ale locuitorilor co­munei. Paralel, se rezolvă însăși cererile unor meseriași de la noi, care și-au exprimat dorința de a lucra în cadrul complexului nos­tru. Dacă ținem seama de con­dițiile deosebit de favorabile (noul local al complexului, cu în­călzire centrală, dotat cu toate cele necesare) este firesc ca tot mai mulți meseriași originari din Odoreu să apeleze la noi pentru angajare. In noul complex, ran­damentul s-a dublat, iar unii me­seriași realizează salarii de pînă la 1.500 lei. De asemenea, noul magazin cu autoservire, vo­la­lumul desfacerilor este de 300.000 lei lunar, față de 120.000 lei cît se realiza în urmă cu doi ani. Ce­tățenii se declară foarte mulțumiți cu modul de deservire, avînd în vedere și faptul că­ activitatea u­­nității se desfășoară în două schimburi. Consider că toate aceste pre­faceri înnoitoare se datoresc po­liticii înțelepte a partidului nos­tru, care a pus un accent deose­bit pe modernizarea vieții so­ciale din mediul sătesc. In pre­zent, Odoreul, avînd numeroase construcții cu etaj, precum și rețea deasă de magazine și ateli­­­­re de prestații către populație, arată — fără exagerare — ca o localitate în plin proces de ur­­­banizare. A. LAZAR Prestațiile de servicii expresia modernizării satului ZIG-ZAG JUDEȚEAN Ш „Sortimente“' lipsă din rețeaua coopera­ției de consum D Scrisoare din Brăila ■ Pe cînd Lacto­ barul? H La Racșa și la Orașu Nou- Vii­a Elevii în salopetă И Reproduceri de Va­sile Ionici И Gospodarii din Certeze Ш Atelie­rul mobil, bun de... reparat. * In sala Consiliului județean al U. G. S. R. a avut loc o Sporință de analiză a activității cooperației de con­sum din județ. S-a evidențiat că sortimentele de care rația noastr­ă duce lipsă coope­acntă sînt în primul rînd ... spiritul comercial și solicitudinea. Se caută, furnizorii! * Revista „Al­bina“ reproduce, în ultimul său număr, cîteva din creațiile lui Vasile Ionici din Camărza­­na . Printr-o scrisoare din Brăi­la tovarășa Radu Răileanu ne face cunoscut că de doi ani de zile nu reușește să în posesia unei adeverințe intre de vechime, cu toate intervențiile sale, scrise și orale către coo­perativa de consum din Bog­­dand. Așa înțelegere pentru re­zolvarea corectă a cererilor ar trebui premiată de către I.J.E.C.O.O.P. * O.C.L. Mixt Că­rei este reclamat că nu a reușit să înființeze pînă în prezent un Lacto-bar, unitate ce își face simțită lipsa în oraș, de-acuma. * In satul Racșa Poate a început construcția dispensaru­lui uman. Clădirea,­ cu, • etaj, va cuprinde și Casa de precum și locuință pentru nașteri,, me­dic. * încă o laudă bunilor gospodari: la Orașu Nou-Vii a fost turnată fundația la noul că­min cultural cu 100 de locuri. Cetățenii asigură execuția crărilor necalificate * Elevi lu­în salopete și cu unelte de muncă. Tot mai numeroși sînt în aceste zile elevii care participă la ac­țiunile de muncă patriotică ini­țiată pe perioada vacanței de vară. * In aceste zile, la Certeze se în­treprind largi acțiuni de gospodărire și înfrumusețare bună a comunei. Au fost modernizate drumuri, s-au amenajat trotua­re și noi spații verzi . Un ate­lier mobil „a retezat“ zilele trecute barierele de la calea ferată de pe drumul Botizului. Atelierul va avea el însuși ne­voie de reparații, plus celelal­te amănunte ... * La Ardud se găsește în stadiu avansat construcția blocului cu șase apartamente. La parter spațiul este rezervat unităților comer­ciale. G. T.

Next