Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1431)
1972-07-04 / No. 1356
в IB 1L 1 v' VI. CENTRALA U^IVBói' .м. шде [UNK] [UNK]д [UNK]*л, ■ Щ [UNK]auiii г [UNK] îBDNICA § ílTi в ill I iffmíl SÍTÍml it:Iffl Г И1 al Ilii О hotărîre unanimă: CINCINALUL*.s La sfîrșitul lunii iunie sectivele de lucrători de cota C.E.I.L. Satu Mare se pot mindri cu rezultate calile in îndeplinirea remarsarcinilor de plan și a angajamentelor luate in cinstea Conferinței Naționale a partidului. Față de un angajament suplimentar de a depăși planul producției la mobilă cu 500.000 lei, s-a obținut o depășire de 1,6 milioane lei. Corespunzător, beneficiul su- Mobilă peste plan ,suplimentar a atins un nivel de 900.000 lei față de 470.000 lei prevedere inițială. Transpunerea in practică a unui energetic program de economisire a materialului lemnos a determinat, pînă în prezent, reducerea cu 3 lei a cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă. De remarcat că planul a fost realizat și depășit pe fiecare sortiment: la mobilă, cherestea fag, parchete, lăzi, butoaie, lemn rotund. De asemenea, nivelul productivității muncii a înregistrat un spor sensibil. PROLETARI DIN TOATE TARILE UNUTIVA! -------------------£ Cu toată instabilitatea vremii Lucrările de recoltare se desfășoară cu deosebit avînt Incepînd cu ziua de vineri lucrările de recoltare la orz și mazăre au fost reluate în majoritatea unităților agricole din județ- Intr-un raid efectuat prin câteva unități agricole sîmbătă din zona Căreia Tășnad ne-am putut convinge de faptul că lucrătorii de pe ogoare se străduiesc să folosească timpul favorabil și întreaga capacitate a utilajelor pentru a recolta orzul cît mai operativ și a preveni astfel pierderile de recoltă. __ Pe traseul amintit, primul popas l-am făcut la C.A.P. MOFTINU MIC. La ora 9 un număr de 7 combine lucrau din plin la recoltatul orzului. Lucrarea începuse în ziua precedentă, urmind ca, ținîndu-se seama de forțele existente, cele 115 ha existente în cultură să fie terminate în următoarele trei zile. Un număr de 4 piese de balotat asigurau stringerea paielor, pentru a se putea efectua aratul și însămînțatul cu culturi succesive. In continuare, la I.A.S. CĂREI, într-o parcelă mai mică, se recolta orz cu două combine C-l, iar în apropiere două mașini de recoltat mazăre strîngeau acest produs ajuns și el în faza de maturitate. 3 Un alt popas îl facem la I.A.S. TAȘNAD, ferma nr. 2 Chereușa. Inginerul Andrei Veber, prezent în tarla, regla și controla buna funcționare a celor două combine C-12, care recoltau zul de pe o porțiune culcată prin pămînt de furtună. Producția medie care se realizează aici era în jur de 3.300 kg la hectar față de 3.000 kg planificat. In aceeași parcelă lucrau încă 12 combine și C-3, din care trei primite C-l in ajutor de la alte ferme care nu au orz în cultură.. Cu forțele existente, ne-a asigurat șeful fermei, cele 200 ha de orz vor fi recoltate pînă la data de 4 iulie, cînd se va trece cu toate forțele la treieratul celor 90 ha mazăre existente în fermă. Un număr de trei prese de balotat, dotate cu sănii, asigurau balotatul paielor și în același timp eliberatul terenului. Aceeași animație și concentrare de forțe am întîlnit-o și într-o tarla de orz a C.A.P. TIREAM: 8 combine recoltau orz, 3 prese balotau paie, 2 remorci transportau balotii de paie și 2 camioane asigurau transportul produsului in depozite. " Din C.A.P. PÂULEȘTI ni s-a comunicat că în cursul zilei de duminică, brigada de cîmp din Păulești a încheiat recoltatul orzului, obținînd o producție medie de 4.656 kg la hectar. La C.A.P. Moftinu Mic se depun eforturi susținute pentru încheierea neîntîrziată a recoltării orzului [H4ul ASIGURAȚI REALIZAREA INVESTIȚIILOR^ La Fabrica de cărămizi din Tășnad cu termenul de dare în folosință depășit — se lucrează încă cu încetinitorul Relatari, cu o lună în urmă, în coloanele ziarului nostru despre felul defectuos în care se desfășoară munca pe șantierul secției de cărămizi a I.I. Victoria din Tășnad, care, conform graficului, avea termen de intrare în producție data de 30 iunie a. c. Am revenit pe acest important șantier al județului nostru la 1 iulie, convinși că între timp au fost luate măsuri de îmbunătățire a muncii, de creștere a ritmului de execuție prin detașarea aici a unui număr de muncitori calificați, că, în sfîrșit, conducerea care a promis sprijinirea șantierului cu forță de muncă calificată, se va ține de cuvînt. Atmosfera de pe șantier nu prea ne-a confirmat așteptările. Ce-i drept, se lucrează, dar nu în ritmul la care ne-am așteptat. Și se muncește așa pentru că fiecare a ajuns probabil la convingerea că investiția aceasta tot nu va putea fi predată la termenul stabilit, din moment ce, nici șantierul din Cărei, nici I.J.C.-ul nu au acordat sprijinul necesar impulsionării lucrărilor. La data de 1 iulie, în hala de fabricație se lucra la cuptorul de uscare, lucrare foarte mult întirziată. — Am avut pe șantier aproape toate materialele necesare cuptorului — ne spune maistrul Iosif Pintye — încă din anul trecut. Dar lucrarea nu a fost atacată din lipsă de zid arâ. Ori, după cum vedeți, ea necesită un uriaș volum de muncă. N-am terminat încă pereții laterali, va trebui turnat planșeul din beton monolit, apoi finisat și, in fine, executate lucrările de instalații. Pe șantier există o echipă de instalatori, dar nu pot lucra la instalații. Fac altceva. Lipsesc — după cum ne informează maistrul și inginera Elena Bichiș — vreo 25 de zidari și ar mai fi necesari 41 de muncitori necalificați. Cu alte cuvinte, lipsesc la 1 iulie tot atâția muncitori cui lipseau cu o lună în urmă. Ce-i drept, organele locale de partid și de stat au mobilizat aici ceva mină de lucru calificată, dar aceasta nu este suficientă. Se spunea cu o lună în urmă că pînă la 30 iunie a.c. se va termina nivelarea și betonarea în interior și că se va termina hala alimentatorului. Care este situația la 1 iulie? Betonarea halei de producție nu e terminată, iar din alimentator au fost montați stîlpii de rezistență și o parte din pasarelă. Atît încolo, un excavator rupe din cînd în cînd cîte o cupă cu pămînt și o descarcă într-o remorcă de tractor, iar un buldozer nivelează. Într-o parte, cu o lună în urmă se făcuse taluzarea malului. Dar malul s-a surpat și sînt necesare în continuare lucrări de excavare. Pe un cîmp din apropierea șantierului stă un excavator de mare capacitate. Stă, nemează maismil Pintye, de intersăptămîni. A fost închiriat trei de la T.C.I.F. ca să terminăm cu lucrările de excavații. Dar a venit defect. Azi a sosit, în fine, un mecanic și a început să-l pună la punct. Cu va dura însă reparația, nu știm!... In această situație, se mai poate mira că dintr-o cine valoare a construcției de peste 14 milioane lei s-au executat pînă la termenul dării în folosință abia 9,3 milioane? Ori dacă te gîndești că în luna mai s-au executat lucrări în valoare de numai 689.000 lei, în iume de 932.000, e greu de crezut că investiția va fi predată mai devreme de 30 septembrie. Aceasta, avînd în vedere că preocuparea și sprijinul I.J.C. nu sunt la nivelul dorit. Dar oare, va fi terminată chiar și la 30 septembrie? In orice caz, credem că a sosit vremea ca acestui important obiectiv economic să i se acorde atenția cuvenită, iar cei care se fac vinovați de întinderea dării lui în folosință să fie trași la răspundere cu toată hotărîrea. I. MARE La cuptorul de uscare încă se mai lucrează, cu toate că acesta trebuia să fie demult terminat /V In pagina a 3-a 9 La Conferința Națională P.C.R. din 1967 s-a pus un accent deosebit pe extinderea rețelei de prestări de servicii către populația de la sate. Ca urmare a acestei preocupări a partidului nostru, remarcăm Înființarea numeroase ateliere în mediul rural — treptat acestea devenind o expresie a modernizării vieții sociale a satelor patriei noastre. De altfel, tema aceasta a fost tratată in repetate rinduri de ziarul nostru. Pentru a vedea în ce măsură a fost tradusă în fapte această importantă prevedere, ne-am adresat recent tovarășului IOSIF CORODI, președintele Cooperativei de consum din Odoreu, sinteza discuției fiind reprodusă în cele ce urmează. — Ne-ar interesa, pentru început, să aflăm cum s-a dezvoltat în comuna dv. rețeaua de prestări de servicii? — Dacă pînă în 1967 în comuna noastră existau doi meseriași (un croitor și un pantofar), ambii cu munca la domiciliu, adică lucrau independent, neorganizat, activitatea lor neavînd reale perspective de dezvoltare — putem spune că la ora actuală situția s-a schimbat simțitor. In momentul de față comuna noastră dispune de 9 unități prestatoare de servicii, cu 14 salariați. Toate acestea, însă, nu s-au realizat de la sine peste noapte — cum s-ar spune. Un singur lucru — și acesta nedorit de nimeni — s-a petrecut peste noapte: inundația din mai 1970. Eveniment tragic, care a distrus și ceea ce se înfăptuise anterior. Adică, mă refer la faptul că pînă la această dată, în ta“ comună Odoreu luaseră „forță, dispersat, cîteva unități fiinde acest fel: un atelier de croitorie pentru bărbați, unul de cizmărie, o brutărie, croitoria pentru femei, frizerie și sifonărie. După inundație a fost refăcut totul, construindu-se un modern complex de deservire — o clădire cu etaj, în cadrul căruia au mai luat ființă ,în 1971, încă trei unități: coafură, zidărie și o secție de împletit nuiele. — In ce se concretizează rezultatele muncii de pînă acum? Răspunsul ni-1 dă tovarășul flaviil Lupan, contabilul-șef al cooperativei de consum, prezent la discuția noastră. Bunăoară, în primele 5 luni ale acestui an planul a fost realizat în proporție de 108 la sută. Rezultatele cele mai bune s-au obținut în luna aprilie, cînd s-a înregistrat o depășire la tuturor secțiilor de 22,7 la nivelul sută. Intre unitățile fruntașe se află atelierul de croitorie pentru bărbați, cele de zidărie și frizerie. — Ce preocupări se află pe agenda de lucru a conducerii cooperativei, tovarășe președinte? — Ne preocupă, în primul rînd, calificarea cadrelor la locul de muncă, aceasta îndeosebi la cele două ateliere de croitorie (pentru femei și bărbați), deoarece intenționăm să introducem producția de mică serie a unor confecții, la care avem deocamdată asigurată desfacerea pe plan local și, ulterior, chiar în afara comunei. De asemenea, ne gîndim să extindem activitatea secției de împletit nuiele, prin angajarea a încă trei lucrători, originari din Odoreu. Avînd în vedere că solicităm sînt suficiente (ne referim la cei 480 posesori de aparate de radio și aproape 280 care au televizoare), noi am dori să înființăm un atelier de reparat radio și teșilevizoare. Am putea asigura oricind spațiul corespunzător în cadrul complexului, în cazul că am fi sprijiniți de Cooperativa Metalo-Lemn din Satu Mare cu un specialist. Preocupările noastre sunt orientate, în general, spre deschiderea unor noi unități de deservire, mult solicitate de cetățeni, în scopul satisfacerii cerințelor mereu crescînde ale locuitorilor comunei. Paralel, se rezolvă însăși cererile unor meseriași de la noi, care și-au exprimat dorința de a lucra în cadrul complexului nostru. Dacă ținem seama de condițiile deosebit de favorabile (noul local al complexului, cu încălzire centrală, dotat cu toate cele necesare) este firesc ca tot mai mulți meseriași originari din Odoreu să apeleze la noi pentru angajare. In noul complex, randamentul s-a dublat, iar unii meseriași realizează salarii de pînă la 1.500 lei. De asemenea, noul magazin cu autoservire, volalumul desfacerilor este de 300.000 lei lunar, față de 120.000 lei cît se realiza în urmă cu doi ani. Cetățenii se declară foarte mulțumiți cu modul de deservire, avînd în vedere și faptul că activitatea unității se desfășoară în două schimburi. Consider că toate aceste prefaceri înnoitoare se datoresc politicii înțelepte a partidului nostru, care a pus un accent deosebit pe modernizarea vieții sociale din mediul sătesc. In prezent, Odoreul, avînd numeroase construcții cu etaj, precum și rețea deasă de magazine și atelire de prestații către populație, arată — fără exagerare — ca o localitate în plin proces de urbanizare. A. LAZAR Prestațiile de servicii expresia modernizării satului ZIG-ZAG JUDEȚEAN Ш „Sortimente“' lipsă din rețeaua cooperației de consum D Scrisoare din Brăila ■ Pe cînd Lacto barul? H La Racșa și la Orașu Nou- Viia Elevii în salopetă И Reproduceri de Vasile Ionici И Gospodarii din Certeze Ш Atelierul mobil, bun de... reparat. * In sala Consiliului județean al U. G. S. R. a avut loc o Sporință de analiză a activității cooperației de consum din județ. S-a evidențiat că sortimentele de care rația noastră duce lipsă coopeacntă sînt în primul rînd ... spiritul comercial și solicitudinea. Se caută, furnizorii! * Revista „Albina“ reproduce, în ultimul său număr, cîteva din creațiile lui Vasile Ionici din Camărzana . Printr-o scrisoare din Brăila tovarășa Radu Răileanu ne face cunoscut că de doi ani de zile nu reușește să în posesia unei adeverințe intre de vechime, cu toate intervențiile sale, scrise și orale către cooperativa de consum din Bogdand. Așa înțelegere pentru rezolvarea corectă a cererilor ar trebui premiată de către I.J.E.C.O.O.P. * O.C.L. Mixt Cărei este reclamat că nu a reușit să înființeze pînă în prezent un Lacto-bar, unitate ce își face simțită lipsa în oraș, de-acuma. * In satul Racșa Poate a început construcția dispensarului uman. Clădirea, cu, • etaj, va cuprinde și Casa de precum și locuință pentru nașteri,, medic. * încă o laudă bunilor gospodari: la Orașu Nou-Vii a fost turnată fundația la noul cămin cultural cu 100 de locuri. Cetățenii asigură execuția crărilor necalificate * Elevi luîn salopete și cu unelte de muncă. Tot mai numeroși sînt în aceste zile elevii care participă la acțiunile de muncă patriotică inițiată pe perioada vacanței de vară. * In aceste zile, la Certeze se întreprind largi acțiuni de gospodărire și înfrumusețare bună a comunei. Au fost modernizate drumuri, s-au amenajat trotuare și noi spații verzi . Un atelier mobil „a retezat“ zilele trecute barierele de la calea ferată de pe drumul Botizului. Atelierul va avea el însuși nevoie de reparații, plus celelalte amănunte ... * La Ardud se găsește în stadiu avansat construcția blocului cu șase apartamente. La parter spațiul este rezervat unităților comerciale. G. T.