Cronica, 1966 (Anul 1, nr. 1-47)

1966-02-12 / nr. 1

succesI Apariția la Iași a unei reviste săptămînale este expresia grijii Partidului Comunist Român care, punînd în centrul activității sale construirea unei puternice baze tehnico-materiale a socialismului, acordă, în același timp, o atenție deosebită dezvoltării științei și cul­turii. Noua revistă răspunde, tot­odată, dorinței justificate a inte­lectualilor noștri care au astfel în­că un mijloc de a dovedi prin cre­ația lor, prin întreaga lor activi­tate, că sînt la înălțimea titlului de ajutoare de nădejde ale parti­dului în opera de formare și dez­voltare a conștiinței socialiste omului nou. De-a lungul timpului cei mai buni oameni au exprimat realită­țile vremii lor, au fost de partea poporului, pe care l-au însuflețit in lupta pentru o viață mai bună, pentru independență națională și eliberare socială. Oamenii de cul­tură și artă de astăzi silit chemați să continue și să ducă mai de­parte aceste tradiții progresiste, ridicîndu-le pe o treaptă și mai inaltă. „Cronica“ trebuie să dovedeas­că principialitate și combativitate în tratarea problemelor de inte­res general pentru economia și cultura națională, să facă loc in paginile ei punctelor de vedere a­­le oamenilor de știință și artă, să contribuie la informarea și orien­tarea opiniei publice în principa­lele probleme ale contemporanei­tății. La Congresul al IX-lea al P.C.R., precum și la întîlnirea conducăto­rilor de partid și de stat cu oa­meni de cultură și artă, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., arăta că partidul, întregul popor așteaptă de la creatorii din toate domeniile să făurească noi opere de o înal­tă valoare, cu un profund conți­nut social. Revista „Cronica", ală­turi de celelalte publicații din țară, va trebui să militeze activ pentru îndeplinirea acestor sarcini. Comitetul regional Iași al P.C.R. urează colectivului revistei și tu­turor colaboratorilor mult succes în munca nobilă de răspîndire a culturii socialiste în rîndul mase­lor de cititori. Comitetul regional P.C-R. cuvînt înainte O nouă revistă ala Iași. Cronica va fi o re a rea­lităților actuale, plindu-și ca, alături de abtbUcații, să devină un fac­ ctiv al vieții politice, socii cultu­rale din patria noaințele­­gînd astfel să conti cu în­suflețire la înfăptuiatărîri­­lor celui de al IX­ongres al Partidului Comutfomân. La Iași ideile g*le și sentimentele înălță n-au lipsit­­ o strălucită de, în acest sens, constitii im­bold de viitor. Corpo la valorificarea întregimi a tradiției culturale nești, vom continua drum implar al publicisticii iește pre­­zentat în trecut dda li­terară, Propășirea, Irbiri literare, Contempora­nața românească, Insemnșene, Manifest, Jurnalul •. In paginile acestor ra cu care cultura noastri ono­­rează pe drept eu s-au afirmat, ciștigindu-și prea contemporanilor și a iilor, vestiți făurari ai „iilor române", scriitori­­ la Alecsandri și Eminopină la Creangă și Sadu — care au dat literatur stre opere nepieritoare, anii deschizători de drum, nu­meroase domenii al­tei, mari artiști. Cronica apare m mța lașului întinerii, azi in juru-i un cerc larg cobo­­ratori. Cu conștiința vie­ților idealuri pe care leifică România socialistă, C va oglindi activitatea «are din Moldova*^' și^'di­n t țară^py^țip tribună i ■înaintate — aceea ca« zi, sub călăuzirea p se făurește în patria Sarcina pe care și­­noul săptămînal nu er­aar, dintre cele mai va cere un spirit vii severent, avîntat, dar de răspundere, drage de cititori. Lor, cititorilor, Cri trimite, pătrunsă de cu lutul său. OR<| dimensiunile umane ale științei Au participat : acad. CRISTOFOR SIMIONESCU, acad. JULES NIȚULESCU, acad. MENDEL HAIMOVICI, prof. dr. PETRU JITARU, membru corespondent al Academiei, prof. dr. ION ZUGRAVESCU, membru corespondent al Academiei, prof. dr. MIHAI RĂVĂRUȚ Punctul de confluență între ac­tualitate și perspectivă în știință ; relațiile între cercetarea aplicativă și cea fundamentală ; oamenii de știință ieșeni și exigențele con­temporaneității — iată, in linii mari temele principale ale dez­baterii organizate de redacția noastră, dezbatere pe care o re­dăm în cele ce urmează­ o necesitate stimularea colaborării Acad. Cristofor Simionescu: Pen­tru știința din țara noastră, ulti­mele documente de partid și de stat reprezintă contribuții hotărî­­toare. Am certitudinea că ele mar­chează începutul unei etape de mare progres științific. Unirea in­tr-un efort comun pentru produ­cerea unor noi valori a tuturor forțelor științifice și a bazei ma­teriale, cu chibzuire utilizată și repartizată, vor potenta nemăsurat cercetarea științifică originală. Organizarea Consiliului Natio­nal al Cercetării Științifice nu va întîrzia să conducă la rezultatele pe care, de altfel, toți oamenii de știință le așteaptă și le între­zăresc. Este vorba, în primul rînd, de contribuția științei românești la dezvoltarea și îmbogățirea pa­trimoniului național și internațio­nal. Pentru noi, ieșenii, aceasta se concretizează in necesitatea de a lărgi albia unor școli științifice cu tradiție, și în același timp, de a aborda probleme din domenii moderne ale științei. Acad. J. Nițulescu: Așa cum a subliniat tovarășul Nicolae Ceau­șescu, cercetarea științifică moder­nă este de neconceput fără colabo­rarea între cadrele interesate di­rect în aceeași problemă, ca și între diferiți specialiști : chimiști, fizicieni, matematicieni, medici etc. Acad. Cr. Simionescu : In nici un domeniu nu se poate concepe actualmente cercetarea științifică în afara specialităților înrudite. In ceea ce ne privește, autocri­tic vorbind, n-am realizat încă legături trainice între specialiștii din diferitele domenii. Acad. J. Nițulescu : In prezent, noi trebuie să găsim posibilita­tea de a stimula schimburile de păreri, dorința de informație re­ciprocă, stabilirea unei legături continue, permanente, între dife­ritele specialități. A existat în trecut la Iași Societatea de me­dici și naturaliști. Am apucat și eu această societate în care, în ședințe comune, se dezbăteau pro­bleme de interes general pentru toate specialitățile. Astfel, în gân­direa auditorului se năștea un ansamblu de relații făcîndu-l să înțeleagă mai profund chiar une­le aspecte ale propriei speciali­tăți. Astăzi, însă, nu ne mai pu­tem urmări, unii pe alții, în mun­ca noastră. Acest lucru este, desi­gur, impus de progresul științei. Cred însă că nu este bine să exa­gerăm, ignorînd realizările din alte ramuri ale științei. Acad. Al. Haimovici : In dezvol­tarea științelor există și o strînsă interdependentă... (Continuare in­ pag. 10-a) Otilia Cazimir toamna, într-o gară Păduri de salcîmi, subțirele își scutură toamna din ele. Pe dealuri strimbe, neguri grele cad. Un tren de marfă țipă lingă noi Și lasă-n urma lui, pornind greoi, Parfum de brad... din tren implicațiile spiritului critic Se impune din ce în ce mai mult luarea de atitudine cri­tică, în sensul constructiv al cuvîntului, față de producția literară, artistică și științifică ale cărei dimensiuni au cres­cut enorm, datorită sprijinului et&rdat .de .regipgil, nost­u, fapt cere o supraveghere mai atentă din partea celor che­mați să se pronunțe asupra ei. Spiritul critic are o veche și glorioasă tradiție în istoria culturală a Iașilor. Incepînd cu Dacia literară și continuînd cu Contemporanul, iar apoi cu Viața românească, acest oraș a arătat că poate juca un rol, adesea hotărîtor, în viața pu­blică a întregii țări. De ce n-ar fi fost posibil acest lucru și astăzi, cină condițiile nece­sare activității intelectuale sunt cu mult­­ mai favorabile decit în trecut ? Atitudinea critică implică, înainte de toate, cunoașterea faptelor supuse analizei și a­­precierea lor sine ira et studio. Mulți dintre înaintașii noștri au posedat aceste calități și așa se explică succesul acțiu­nii lor. Se posedă, bineînțeles, și mulți dintre contemporanii noștri, care tocmai de aceea se bucură de prestigiu și con­tribuie astfel la crearea unei opinii publice sănătoase, au­tentice. Conducătorii și cola­boratorii noii reviste au, la fel cu toți confrații lor, o mare răspundere față de cititorii care simt nevoia unei îndru­mări juste și, în general, față de cultura poporului nostru, însăși hotărîrea de a se an­gaja la o astfel de muncă pro­bează că ei sînt conștienți de acest lucru. Urez din toată inima succes deplin și viață îndelungată noii reviste ieșene. Acad. Iorgu Iordan primavara la Tîrnova Au inflorit cireșii iar, Atit de alb și de-n zadar... S-aude-un cuc nebun prin vii Și-s albi, in zarca albă, Ieșii. Dece-fi mei seni cind tu nu-mi scrii ?... Atita doar aș vrea să știi, Că iar au inflorit cireșii...

Next