Cronica, 1978 (Anul 13, nr. 1-52)

1978-09-15 / nr. 37

Proletari din toate țările, uniți-vâ ! Săptămînal politic-social-cultural editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XIII, nr. 37 (659), vineri, 15 septembrie 1978, 8 pagini, 1 leu Noblețea acestei dimineți iată una din diminețile cele mai frumoase din viața spi­rituală a poporului nostru ; astăzi dimineață sutele de mii de copii și de tineri ai țării — toată populația de vîrstă șco­lară — se îndreaptă spre școală, într-un uriaș și nobil gest de propensiune spre cultură, spre știință, spre cultivarea spiritului, spre civilizație. Emoționantă și plină de profunde semnificații este fiecare dimineață de 15 septembrie , în­cepe școala, începe munca cea mai aleasă pentru copii și tineri, pentru profesori, învățători și educatori. De la cei mai mici cetățeni ai patriei care îmbracă pentru prima da­tă — înfiorați de emoție — uniforma școlară, pînă la stu­denții care îmbină elanul tinereții cu gîndirea matură, de la părinții care își petrec cu dragoste și încredere copiii spre școală, pînă la cadrele didactice care îi așteaptă cu profundă responsabilitate pentru instruirea și educarea lor — toți trăiesc în această dimineață sentimentul sărbătoresc al în­ceputului , un început mereu repetat și totuși inedit de fie­care dată, încărcat nu numai de emoție, ci și de semnifica­ții și răspunderi noi. Cu un an în urmă, evenimentul deschiderii noului an școlar s-a petrecut, la Iași, într-un cadru cu totul deosebit, în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul gene­ral al partidului, președintele țării, care, în Cuvîntarea rostită la marea adunare populară din Piața Unirii a arătat că noul an de învățămînt urma să marcheze „o etapă nouă, superioară, în perfecționarea școlii românești, in legarea mai strînsă a învățămîntului cu cercetarea, cu producția, cu viața, in troducerea in viață a hotărîrilor adoptate de Con­gresul al Xl-lea Măsurile adoptate în vara anului trecut au asigurat crearea unui cadru corespunzător pentru desfă­șurarea în bune condițiuni atît a învățămîntului general și liceal, cît și a celui superior, în primul an după încheierea procesului de așezare a învățămîntului pe o bază nouă — proces care a asigurat condiții superioare desfășurării cu succes a activității didactice și de cercetare științifică în în­treaga școală românească — s-au obținut bune rezultate, ceea ce a dovedit temeinicia măsurilor întreprinse, seriozi­tatea și responsabilitatea cu care cadrele didactice, elevii și studenții au muncit pentru asigurarea nivelului calitativ al învățămîntului. Anul școlar care se deschide astăzi va fi, desigur, o nouă treaptă calitativă în ridicarea școlii românești la nivelul marilor cerințe actuale ale dezvoltării economiei naționale, la nivelul cuceririlor științei și tehnicii care con­stituie baza atît a progresului învățămîntului, cît și a în­tregii dezvoltări a societății socialiste în România. Pornind de la faptul că în societatea noastră școala con­stituie un factor principal de educație și formare a omului nou. Programul partidului și hotărîrile Congresului al XI- lea, toate documentele de partid elaborate în ultimii ani au stabilit cu fermitate necesitatea modernizării și perfecțio­nării întregului proces instructiv educativ, prin moderni­zare înțelegîndu-se un învățămînt formativ care să dezvolte cu prioritate capacitățile intelectuale și să educe trăsăturile morale. Obiectivul central al școlii noastre este, mai exact spus, formarea unui om complet, apt să atingă nivelul ca­pacităților dezvoltate în societate, capabil de o activitate in­telectuală din ce în ce mai subtilă și cu o viață afectivă din ce în ce mai intensă. O profundă rezonanță au, în acest sens, următoarele cuvinte ale tovarășului Nicolae Ceaușescu : „Orînduirea so­cialistă își propune să plămădească un om nou, cu un larg orizont de gîndire și înțelegere, capabil să descifreze sensul legilor obiective ale dezvoltării sociale, să participe, în cu­noștință de cauză, la făurirea istoriei, să-și croiască în mod liber și conștient propriul său destin. Tipul uman nou pe care vrem să-l făurim în societatea noastră trebuie să se caracterizeze prin pasiune pentru munca creatoare, prin­­tr-un înalt spirit de răspunde față de interesele generale ale colectivității, printr-o ținută morală aleasă, printr-o eleva­tă viață spirituală“. Acum, la deschiderea noului an școlar, aceste cuvinte capătă valoare emblematică, sînt un nobil îndemn și un ade­vărat program pentru întreaga școală românească. In rea­lizarea acestui program — succes tuturor elevilor, studenți­lor, cadrelor didactice, tuturor oamenilor școlii ! Volumul Președintelui țării, omagiul scriitorilor din România apare în anul cînd aniversarea a 60 de ani de viață și peste 45 de ani de activitate revolu­ționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu a prilejuit întregului popor manifesta­rea celor mai alese sentimnete de dra­goste și fierbinte recunoștință față de eminenta personalitate politică a băr­batului care, aflat în fruntea partidului și a statului, s-a identificat cu aspira­țiile dintotdeauna ale unui popor dor­nic să trăiască în libertate și demnita­te, să-și afirme, într-o lume a păcii, civilizației și progresului, menirea sa de creator de istorie. me­mibranta mărturie a cinstirii m­ani­înnobilează gîndurile pe care scriitori din toate generațiile, români, maghiari, germani și de alte naționa­lități, le dedică personalității exem­plare a celui care, punîndu-și întreaga putere de muncă și pasiune revoluțio­nară în slujba împlinirii intereselor vi­tale ale națiunii și-a împletit organic viața cu istoria poporului erou al că­rui fiu este, și ale cărui destine le conduce cu o inegalabilă clarviziune, asigurînd României socialiste „bogăția, cinstea și mîndria de care are nevoie pentru a străluci în istoria contempo­rană“. Căci „asociind actului politic imperativul de a ne înfățișa cu dem­nitate în rîndul popoarelor lumii, sub­liniind necesitatea sincronizării noas­tre cu țările cele mai dezvoltate pe plan mondial, întreținînd dialoguri cu rezonanță internațională, omul care simbolizează destinul și conștiința pa­triei veghează deopotrivă la pacea României socialiste și la pacea genera­lă, de unde largul său prestigiu națio­nal și în lume“. Cuvinte care exprimă pregnant cinstea și mîndria unui po­por ce a putut da lumii ma­rele patriot care, înțelegînd profund năzuințele de veacuri ale neamului său a imprimat modului nostru de a gîn­­di caracterele demnității naționale, strălucitul arhitect al păcii, al că­ OMAGIU­ lui prestigiu în lume se leagă de pro­movarea cu consecvență a ideii că lim­ba înțelegerii și colaborării dintre po­poare este cea a principiilor unei noi ordini economice și politice interna­ționale, întemeiată pe egalitate deplină in drepturi, respectul independenței și suveranității naționale, neamestecul în treburile interne, renunțarea la forță și la amenințarea cu forța în relațiile dintre state. Versul inspirat, dînd glas unor vibra­ții profunde, îl numește ctitor de timp: „Gîndire și lumină și bun conducător“, durînd „o țară suverană de renume, prin muncă, omenie și­ adevăr“. Por­tretul său concentrează acele generoa­se virtuți prin care își recunoaște spi­ritualitatea caracteristică un popor : dragostea de țară, cultul muncii, setea de dreptate, bărbăția, înțelepciunea, curajul, ci­nstea, omenia. I se cuvine faima „celor ce dau imbold, și mînă / popoarelor spre bunăstare“. Dar mai presus de toate, el este pre­zența însuflețitoare a unei conștiințe veșnic treze, veghind destinele unei țări angajate în eforturile unei con­strucții sociale cum n-a mai cunoscut istoria acestor meleaguri. Prezență în cetate, om între oameni, modelator de conștiințe, gînditor vizionar și înfăp­tuitor de seamă, făcînd din cuprinsul întregii țări „cabinetul de lucru al președintelui“, și imprimind, astfel, prin exemplara sa prezență transfor­mării importante în modul nostru de a trăi istoria, pe care o percepem și-o săvîrșim astăzi la „dimensiunea Ceaușescu“, dimensiune care „întruchi­pează izvorul nostru de transpunere în cea mai fierbinte contemporaneitate prin tot ceea ce ne inspiră multipla-i activitate de construcție revoluționară. prin tot ceea ce înseamnă călăuzire în idee și faptă comunistă, prin tot ceea ce iradiază din complexitatea a­­cestei uriașe personalități în fruntea poporului român ca făuritor deplin conștient al propriei sale istorii“. CRONICA Contribuție hotărîtoare Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în fața activului central de partid și de stat — îndreptar programatic de acțiune pentru afirmarea cauzei pă­cii și progresului in lumea contemporană —• anali­zează procesele fundamentale al­ trecerii popoarelor la socialism în etapa actuală, cît și problemele pri­vind dezvoltarea țărilor socialiste. In perioada actuală, în pofida desfășurării com­plexe și contradictorii a diferitelor acțiuni și feno­mene, se accelerează continuu în toate sferele vieții economice, sociale și politice ritmul acelor procese care au drept rezultat mutații cantitative și calitative ale raportului de forțe mondial în favoarea democra­ției, păcii și socialismului. Astfel teoria socialismului științific a fost supusă examenului practic al vieții sociale. Prin apariția și dezvoltarea țârilor socialiste s-a adîncit și mai mult criza generală a capitalismului și a crescut influența socialismului asupra dezvoltării progresiste a societății umane, iar viața a pus la or­dinea zilei, în mod obiectiv, competiția istorică între socialism și capitalism. Dezvoltîndu-se independent, într-o mare diversi­tate de condiții economice, sociale și politice, de par­ticularități istorice, cuprinzînd peste 30 la sută din populația planetei noastre, avînd o pondere de 40 la sută din totalul producției mondiale de bunuri mate­riale, țările socialiste au obținut realizări însemnate pe plan social, în domeniul dezvoltării științei și cul­turii, în ridicarea nivelului de trai al maselor, în domeniul făuririi unor noi relații sociale și umane, al unor principii superioare de conștiință, etică și echitate. Aceste realizări sînt cu atît mai concluden­te cu cît au fost obținute în condițiile în care majo­ritatea țărilor socialiste au pornit pe drumul edifi­cării noii societăți de la un potențial economic scăzut, trebuind să învingă nenumărate greutăți, decurgînd din complexitatea construcției noii orînduiri, din con­dițiile variate, specifice fiecărei țări. Pe baza succe­selor dobîndite, pe măsura dezvoltării forțelor de producție, a întregii economii, a sporirii venitului Ioan C. CAPREANL (continuare în pag. 2) Ștefan OPREA Ion IRIMESCU : „Maternitate" n Imaginea chimiei O asemenea preocupare, de cu­noaștere cît mai exactă a imaginii chimiei în lume și, bineînțeles, în propria țară, ar părea la prima vedere ca fiind de utilitate redusă. Ba unii s-ar putea întreba, și nu fără temei, de ce vor fi dorind chi­­miștii să știe care este opinia ma­relui public despre dînșii și știin­ța lor. Tema a început să stăruie în gîndirea și investigațiile unui număr tot mai mare de savanți și este în dependență directă cu prog­noza și cu deciziile pentru orientări de viitor în cercetările chimice. In primul rînd, se pune proble­ma accesibilității pentru nespecia­liști și aceasta cu atît mai mult cu cît chimia este afectată de faptul că folosește limbajul formulelor pe care chiar cei ce lucrează în dome­nii științifice strîns înrudite îl în­țeleg cu oarecare dificultate. Deci, dintru început, tendința unei apli­cații și interes mai scăzut pentru o activitate în care nu te poți des­curca cu limba maternă. Ca să pur­ceadă astăzi chimiștii la schimbarea rînduielilor ce țin de formule și nomenclatură, ar fi desigur greu, dacă nu imposibil. O atare îndelet­nicire plină de dificultăți nu le-ar aduce prea mari foloase. De altfel, ei întreprind astăzi acțiuni spre a codifica limbajul pentru calculator, ceea ce e de înțeles că nu poate fi decît spre beneficiul acestei ramuri a științelor naturii. Dar rămîne atunci statornică pen­tru imaginea chimiei în lume o a­­numită indiferență și lipsă de re­ceptivitate, constatată și cu prile­jul unor sondaje, generată de neîn­țelegerea limbajului chimiei. Și a­­ceasta este o barieră puternică în­tre chimie și public. In al doilea rînd, dezvoltarea in­dustriei chimice moderne ne con­fruntă cu probleme noi și deloc simple. Foarte multe tehnologii po­luează mediul înconjurător, in pri­mul rînd, aerul, apa și solul. In­ Acad. prof. Cristofor SIMIONESCU (continuare în pag. 2) in celelalte pagini: Ancheta CRONICII : Intrăm în noua stagiune Natalia CANTEMIR­­ Ibrăileanu despre „Ana Karenina“ Virginia BURDUJA : Tineret — timp liber — cultură Mihai Dinu GHEORGHIU : Cronica literară

Next