Cronica, 1978 (Anul 13, nr. 1-52)
1978-09-15 / nr. 37
Proletari din toate țările, uniți-vâ ! Săptămînal politic-social-cultural editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XIII, nr. 37 (659), vineri, 15 septembrie 1978, 8 pagini, 1 leu Noblețea acestei dimineți iată una din diminețile cele mai frumoase din viața spirituală a poporului nostru ; astăzi dimineață sutele de mii de copii și de tineri ai țării — toată populația de vîrstă școlară — se îndreaptă spre școală, într-un uriaș și nobil gest de propensiune spre cultură, spre știință, spre cultivarea spiritului, spre civilizație. Emoționantă și plină de profunde semnificații este fiecare dimineață de 15 septembrie , începe școala, începe munca cea mai aleasă pentru copii și tineri, pentru profesori, învățători și educatori. De la cei mai mici cetățeni ai patriei care îmbracă pentru prima dată — înfiorați de emoție — uniforma școlară, pînă la studenții care îmbină elanul tinereții cu gîndirea matură, de la părinții care își petrec cu dragoste și încredere copiii spre școală, pînă la cadrele didactice care îi așteaptă cu profundă responsabilitate pentru instruirea și educarea lor — toți trăiesc în această dimineață sentimentul sărbătoresc al începutului , un început mereu repetat și totuși inedit de fiecare dată, încărcat nu numai de emoție, ci și de semnificații și răspunderi noi. Cu un an în urmă, evenimentul deschiderii noului an școlar s-a petrecut, la Iași, într-un cadru cu totul deosebit, în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele țării, care, în Cuvîntarea rostită la marea adunare populară din Piața Unirii a arătat că noul an de învățămînt urma să marcheze „o etapă nouă, superioară, în perfecționarea școlii românești, in legarea mai strînsă a învățămîntului cu cercetarea, cu producția, cu viața, in troducerea in viață a hotărîrilor adoptate de Congresul al Xl-lea Măsurile adoptate în vara anului trecut au asigurat crearea unui cadru corespunzător pentru desfășurarea în bune condițiuni atît a învățămîntului general și liceal, cît și a celui superior, în primul an după încheierea procesului de așezare a învățămîntului pe o bază nouă — proces care a asigurat condiții superioare desfășurării cu succes a activității didactice și de cercetare științifică în întreaga școală românească — s-au obținut bune rezultate, ceea ce a dovedit temeinicia măsurilor întreprinse, seriozitatea și responsabilitatea cu care cadrele didactice, elevii și studenții au muncit pentru asigurarea nivelului calitativ al învățămîntului. Anul școlar care se deschide astăzi va fi, desigur, o nouă treaptă calitativă în ridicarea școlii românești la nivelul marilor cerințe actuale ale dezvoltării economiei naționale, la nivelul cuceririlor științei și tehnicii care constituie baza atît a progresului învățămîntului, cît și a întregii dezvoltări a societății socialiste în România. Pornind de la faptul că în societatea noastră școala constituie un factor principal de educație și formare a omului nou. Programul partidului și hotărîrile Congresului al XI- lea, toate documentele de partid elaborate în ultimii ani au stabilit cu fermitate necesitatea modernizării și perfecționării întregului proces instructiv educativ, prin modernizare înțelegîndu-se un învățămînt formativ care să dezvolte cu prioritate capacitățile intelectuale și să educe trăsăturile morale. Obiectivul central al școlii noastre este, mai exact spus, formarea unui om complet, apt să atingă nivelul capacităților dezvoltate în societate, capabil de o activitate intelectuală din ce în ce mai subtilă și cu o viață afectivă din ce în ce mai intensă. O profundă rezonanță au, în acest sens, următoarele cuvinte ale tovarășului Nicolae Ceaușescu : „Orînduirea socialistă își propune să plămădească un om nou, cu un larg orizont de gîndire și înțelegere, capabil să descifreze sensul legilor obiective ale dezvoltării sociale, să participe, în cunoștință de cauză, la făurirea istoriei, să-și croiască în mod liber și conștient propriul său destin. Tipul uman nou pe care vrem să-l făurim în societatea noastră trebuie să se caracterizeze prin pasiune pentru munca creatoare, printr-un înalt spirit de răspunde față de interesele generale ale colectivității, printr-o ținută morală aleasă, printr-o elevată viață spirituală“. Acum, la deschiderea noului an școlar, aceste cuvinte capătă valoare emblematică, sînt un nobil îndemn și un adevărat program pentru întreaga școală românească. In realizarea acestui program — succes tuturor elevilor, studenților, cadrelor didactice, tuturor oamenilor școlii ! Volumul Președintelui țării, omagiul scriitorilor din România apare în anul cînd aniversarea a 60 de ani de viață și peste 45 de ani de activitate revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu a prilejuit întregului popor manifestarea celor mai alese sentimnete de dragoste și fierbinte recunoștință față de eminenta personalitate politică a bărbatului care, aflat în fruntea partidului și a statului, s-a identificat cu aspirațiile dintotdeauna ale unui popor dornic să trăiască în libertate și demnitate, să-și afirme, într-o lume a păcii, civilizației și progresului, menirea sa de creator de istorie. memibranta mărturie a cinstirii maniînnobilează gîndurile pe care scriitori din toate generațiile, români, maghiari, germani și de alte naționalități, le dedică personalității exemplare a celui care, punîndu-și întreaga putere de muncă și pasiune revoluționară în slujba împlinirii intereselor vitale ale națiunii și-a împletit organic viața cu istoria poporului erou al cărui fiu este, și ale cărui destine le conduce cu o inegalabilă clarviziune, asigurînd României socialiste „bogăția, cinstea și mîndria de care are nevoie pentru a străluci în istoria contemporană“. Căci „asociind actului politic imperativul de a ne înfățișa cu demnitate în rîndul popoarelor lumii, subliniind necesitatea sincronizării noastre cu țările cele mai dezvoltate pe plan mondial, întreținînd dialoguri cu rezonanță internațională, omul care simbolizează destinul și conștiința patriei veghează deopotrivă la pacea României socialiste și la pacea generală, de unde largul său prestigiu național și în lume“. Cuvinte care exprimă pregnant cinstea și mîndria unui popor ce a putut da lumii marele patriot care, înțelegînd profund năzuințele de veacuri ale neamului său a imprimat modului nostru de a gîndi caracterele demnității naționale, strălucitul arhitect al păcii, al că OMAGIU lui prestigiu în lume se leagă de promovarea cu consecvență a ideii că limba înțelegerii și colaborării dintre popoare este cea a principiilor unei noi ordini economice și politice internaționale, întemeiată pe egalitate deplină in drepturi, respectul independenței și suveranității naționale, neamestecul în treburile interne, renunțarea la forță și la amenințarea cu forța în relațiile dintre state. Versul inspirat, dînd glas unor vibrații profunde, îl numește ctitor de timp: „Gîndire și lumină și bun conducător“, durînd „o țară suverană de renume, prin muncă, omenie și adevăr“. Portretul său concentrează acele generoase virtuți prin care își recunoaște spiritualitatea caracteristică un popor : dragostea de țară, cultul muncii, setea de dreptate, bărbăția, înțelepciunea, curajul, cinstea, omenia. I se cuvine faima „celor ce dau imbold, și mînă / popoarelor spre bunăstare“. Dar mai presus de toate, el este prezența însuflețitoare a unei conștiințe veșnic treze, veghind destinele unei țări angajate în eforturile unei construcții sociale cum n-a mai cunoscut istoria acestor meleaguri. Prezență în cetate, om între oameni, modelator de conștiințe, gînditor vizionar și înfăptuitor de seamă, făcînd din cuprinsul întregii țări „cabinetul de lucru al președintelui“, și imprimind, astfel, prin exemplara sa prezență transformării importante în modul nostru de a trăi istoria, pe care o percepem și-o săvîrșim astăzi la „dimensiunea Ceaușescu“, dimensiune care „întruchipează izvorul nostru de transpunere în cea mai fierbinte contemporaneitate prin tot ceea ce ne inspiră multipla-i activitate de construcție revoluționară. prin tot ceea ce înseamnă călăuzire în idee și faptă comunistă, prin tot ceea ce iradiază din complexitatea acestei uriașe personalități în fruntea poporului român ca făuritor deplin conștient al propriei sale istorii“. CRONICA Contribuție hotărîtoare Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în fața activului central de partid și de stat — îndreptar programatic de acțiune pentru afirmarea cauzei păcii și progresului in lumea contemporană —• analizează procesele fundamentale al trecerii popoarelor la socialism în etapa actuală, cît și problemele privind dezvoltarea țărilor socialiste. In perioada actuală, în pofida desfășurării complexe și contradictorii a diferitelor acțiuni și fenomene, se accelerează continuu în toate sferele vieții economice, sociale și politice ritmul acelor procese care au drept rezultat mutații cantitative și calitative ale raportului de forțe mondial în favoarea democrației, păcii și socialismului. Astfel teoria socialismului științific a fost supusă examenului practic al vieții sociale. Prin apariția și dezvoltarea țârilor socialiste s-a adîncit și mai mult criza generală a capitalismului și a crescut influența socialismului asupra dezvoltării progresiste a societății umane, iar viața a pus la ordinea zilei, în mod obiectiv, competiția istorică între socialism și capitalism. Dezvoltîndu-se independent, într-o mare diversitate de condiții economice, sociale și politice, de particularități istorice, cuprinzînd peste 30 la sută din populația planetei noastre, avînd o pondere de 40 la sută din totalul producției mondiale de bunuri materiale, țările socialiste au obținut realizări însemnate pe plan social, în domeniul dezvoltării științei și culturii, în ridicarea nivelului de trai al maselor, în domeniul făuririi unor noi relații sociale și umane, al unor principii superioare de conștiință, etică și echitate. Aceste realizări sînt cu atît mai concludente cu cît au fost obținute în condițiile în care majoritatea țărilor socialiste au pornit pe drumul edificării noii societăți de la un potențial economic scăzut, trebuind să învingă nenumărate greutăți, decurgînd din complexitatea construcției noii orînduiri, din condițiile variate, specifice fiecărei țări. Pe baza succeselor dobîndite, pe măsura dezvoltării forțelor de producție, a întregii economii, a sporirii venitului Ioan C. CAPREANL (continuare în pag. 2) Ștefan OPREA Ion IRIMESCU : „Maternitate" n Imaginea chimiei O asemenea preocupare, de cunoaștere cît mai exactă a imaginii chimiei în lume și, bineînțeles, în propria țară, ar părea la prima vedere ca fiind de utilitate redusă. Ba unii s-ar putea întreba, și nu fără temei, de ce vor fi dorind chimiștii să știe care este opinia marelui public despre dînșii și știința lor. Tema a început să stăruie în gîndirea și investigațiile unui număr tot mai mare de savanți și este în dependență directă cu prognoza și cu deciziile pentru orientări de viitor în cercetările chimice. In primul rînd, se pune problema accesibilității pentru nespecialiști și aceasta cu atît mai mult cu cît chimia este afectată de faptul că folosește limbajul formulelor pe care chiar cei ce lucrează în domenii științifice strîns înrudite îl înțeleg cu oarecare dificultate. Deci, dintru început, tendința unei aplicații și interes mai scăzut pentru o activitate în care nu te poți descurca cu limba maternă. Ca să purceadă astăzi chimiștii la schimbarea rînduielilor ce țin de formule și nomenclatură, ar fi desigur greu, dacă nu imposibil. O atare îndeletnicire plină de dificultăți nu le-ar aduce prea mari foloase. De altfel, ei întreprind astăzi acțiuni spre a codifica limbajul pentru calculator, ceea ce e de înțeles că nu poate fi decît spre beneficiul acestei ramuri a științelor naturii. Dar rămîne atunci statornică pentru imaginea chimiei în lume o anumită indiferență și lipsă de receptivitate, constatată și cu prilejul unor sondaje, generată de neînțelegerea limbajului chimiei. Și aceasta este o barieră puternică între chimie și public. In al doilea rînd, dezvoltarea industriei chimice moderne ne confruntă cu probleme noi și deloc simple. Foarte multe tehnologii poluează mediul înconjurător, in primul rînd, aerul, apa și solul. In Acad. prof. Cristofor SIMIONESCU (continuare în pag. 2) in celelalte pagini: Ancheta CRONICII : Intrăm în noua stagiune Natalia CANTEMIR Ibrăileanu despre „Ana Karenina“ Virginia BURDUJA : Tineret — timp liber — cultură Mihai Dinu GHEORGHIU : Cronica literară