Cronica, 1980 (Anul 15, nr. 1-52)

1980-01-04 / nr. 1

CRONICA Săptămînal politic-social-cultural editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XV, nr. 1 (727), 4 ianuarie 1980, 10 pagini, 1 leu Drum înainte Cronica intră în cel de al 15-lea an de existență. Alături de întreaga presă, a ținut seama marilor gînduri și fapte ale zidirii noi, a înscris cele mai însemnate momente ale istoriei revoluției românești din acești 35 de ani și a adus mărturii despre cei peste 2 000 de ani de continuitate a noastră în spațiul de la Carpați, Dunăre și Marea Neagră. Pășim cu o conștiință mai responsabilă în istoria ce se deschide ca un drum înainte. Dialectic, orice etapă nouă impune cerințe mai înalte. Constantă, ca o stea polară, rămî­­ne datoria față de viitor. Nu putem însă să­­ ne raportăm la viitor fără a răspunde cît mai exact cerințelor actualității. Or prezentul este o împlinire a trecutului, o împlinire a idealu­rilor de libertate națională și socială visate de cei mai luminați înaintași ,ei înșiși stegari ai viitorului. Revendicîndu-se deci din ieri, cu gîndul la mîine. Cronica a fost și este revista evenimen­tului politic-social-cultural de azi. Cultura a cerut întotdeauna angajare, dar niciodată ca azi nu a fost subliniată ideea calității angajării, expresie a deplinei matu­rități a civilizației noastre. Este meritul avan­­gardei poporului, al partidului comuniștilor români, de a fi instituit ca un reper istoric — la cel de al XII-lea Congres — comanda­mentul noii calități în toate domeniile vieții. Cronica înfăptuiește politica partidului prin substanța ideologică, științifică și estetică pro­movată. Etapa în care am intrat — și care ne-a dovedit că „programele-directivă“ se pot con­cepe în perspectiva a două decenii — ne cere mai decis să fim gazetarii omeniei, să fim mun­citorii foarte calificați la masa de scris adevărul acestui timp, cu gîndul la semnificația eroicelor eforturi pentru ctitorirea României noi, socia­liste. Nivelul intelectual și moral al construc­torilor societății de azi și de mîine, densitatea faptelor și noua calitate a actului creator ne cer o implicare totală. Scriitorii, ziariștii — ca ajutoare de nădejde ale partidului — slujesc presa doar în măsura în care cunosc realitat­ea­ se situează de partea progresului, a omeniei, a­­firmă spiritul comunist activ, militant. Calitatea contribuției de opinie, de gîndire și talent a unei reviste se conturează tot mai distinct odată cu trecerea timpului. Partidul ne cere opinii principiale, ferme, combative pentru ca normele de viață comunistă să devină în conștiința întregului popor resorturi de gîndire și acțiune socială. " Pe acest drum este angajată azi, Cronica. Ion ȚÂRANU Dragi tovarăși și prieteni, Să facem totul pentru a realiza cu deplin suc­ces planul pe anul 1980 și pe întregul cincinal, pregătind, totodată, temeinic, trecerea la cinci­nalul viitor, asigurînd traducerea în viață a istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al partidului, a mărețului Program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și îna­intare­a României spre comunism ! Fie ca noul an să aducă tuturor popoarelor izbînzi tot mai însemnate în realizarea aspirații­lor lor de progres și bunăstare, de dezvoltare li­beră, de colaborare și pace ! Cu prilejul Anului Nou, vă urez tuturor, dragi tovarăși și prieteni, succese, satisfacții și bucurii cît mai mari în muncă și viață, realizarea dorin­țelor și aspirațiilor de mai bine, multă sănătate și fericire ! In aceste clipe sărbătorești, vă adresez, dragi concetățeni, urarea tradițională „LA MULȚI ANI !“. NICOLAE CEAUȘESCU Din mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru po­por la posturile de radio și televiziune 1 м [UNK] [UNK]т [UNK] [UNK]тЯ [UNK] Sculptură de Eftimie BÂRLEANU Foiletonul, dicționarul și etica actului critic ste de la sine înțeles că, pînă la un punct, codul etic al unui dicționar literar este același cu al criticii literare în general. Doar dacă, ceea ce mi se pare o eroare, un dicționar nu este considerat operă critică. Desigur, ne aflăm aici pe un teren foarte labil, în care controversele gă­sesc un cîmp larg de desfășurare. Oricît de „sec“ ar fi, dicționarul rămîne în cele din urmă un act critic, fie numai prin scara valorică pe care o propune (sau pe care nu o propune). Spe­cie critică, deci, dicționarul literar cunoaște la noi în ultima vreme­ o atenție cu totul aparte, comparabilă cu aceea acordată, tot la noi, din totdeauna, foiletonului critic. Nu este singurul lor punct comun. Amîndouă sînt cuprinse în mass­­media și de aici decurge o sumă de alte asemă­nări, m­ai ales în ceea ce privește deontologia. Nu am în vedere „critica etică“, ci atitudinile față de operă, la care, cu sau fără voie, sînt con­­strînse ambele feluri de demers critic. Legat in­disolubil de revista literară ori de ziar,­­ foile­tonul are o largă răspîndire, își propune să con­tribuie la formarea unei opinii literare, la mo­delarea, la corijarea ei. Și aici rolul său este important, mult mai important decît al volume­lor monografice ori pe probleme și teme. Oricît ar fi însă de independent, foiletonistul se supu­ne unei opinii publice deja formate de o serie întreagă de factori, între care și de foiletoniștii precedenți. Pe acest tărîm, pasul înainte se face foarte greu, intr-un ritm insesizabil uneori. Nici dicționarul literar nu săvîrșește, în linii generale,­­ altă operație. El clasifică, ordonează, pe scurt , face un bilanț care reprezintă punctul de vedere al unei generații. Un punct de vedere care nu se situează atît la nivelul ierarhiei, cît la acela al modului de receptare. Foiletonul și dicționa­rul, oricît ar părea de paradoxal, sînt, vorba lui Macaulei, „our Literary Tribunal“. Judecata apa­­lajul amîndurora și nimeni nu le I­cest drept. Numai că o asemenea­­ îițeleasă în mod deosebit. Serge J­ ține că critica literară pornește eșecului ei, a conștiinței că are elă de a afla adevărul. Prin forța |H:onul ignoră asemenea nisipuri . Ieste să afirme — cuprins fiind al absolut al propriilor aprecieri, lui, donquijotescă, nu este totuși iterar se preface că ignoră te­­^se mișcă și în această nepăsare paterii toate riscurile, își spune­­ vener^!Tu aceeași suspectă siguranță dictică esi poate judec Doubrowski de la pr neputința lucrurilor, mișcătoare de ele Lupta lui, inutilă. Dicțion renul pe delice, puncte ca și foiletonul. Floretist agil, foiletonistul atacă, aș zice, a bout portant. Intr-un dicționar, sprin­ Dan MANUCA (continuare în pag. 5) E Fruct solar Sînt fericit că flautul există Și din adine ajunge iar la noi. De fiecare dată ne găsește Mai grei de nemurire prin eroi. In lanul nostru din iubire crește Deasupră-ne un fruct solar Și casele ni-s veacurile toate — Deci o iubire fără de hotar. O floare pe cămașa grea de suflet Pămîntul cîntă în acest exod Nemuritori în limpedele cîntec Sub streșinile universului de rod. Cătălin BORDEIANU Tabletă de scriitor File de aur e­ abușirea, alergînd, pa­ I­tinînd, schiind, călărind, cu vaporul, cu trenul, cu automobilul, cu avio­­cu racheta sau chiar cu trotineta și în ultimă instan­ță într-un car cu boi (pictați de Grigorescu) Anul Nou ’80 a bine-venit la fereastră, co­pil colindător, fiu rătăcitor cu vorba dulce-amară, purtînd un rucsac (vechea tolbă) scri­sori de acreditare și săgeți, boabe de grîu numai bune de pardosit țărîna și artificii pentru a bucura copilăria, un glob oarecum turtit nu numai la poli ci și-n alte zone — lu­minate de jocuri care nu sînt întotdeauna de artificii, dar altul mai bun nefiind trebuie să-l acceptăm pe acesta, în speranța că ramura de măs­lin (din mîna copilului) va crește necontenit, înfășurînd odată și­ odată, odată ca nici­odată, cu frunzele lui aromi­toare și pașnice, întreg Globul, lăsînd să vorbească muzele, să rodească podgoriile, să creas­că tijele de oțel ale crinilor, făcînd armele să tacă, spre a se auzi numai sunetul plin al pădurii și „înaltul sunet al perfecțiunii“. Excedat din matricea Timpu­lui, Anul Noru 80 dez­leagă și apropie între ele ge­nerații, trage linie de trăsură aurită de la scara lui Bure­­bista pînă la cea a regelui poeziei, Mihai Eminescu, — „O candelă subțire sub bolta cea înaltă / Lumină peste re­gii cei­ dacici laolaltă“ — și de aici mai încoace și mai în vremuri imemoriale, pînă la curtea domnească a lui Mi­hail Sadoveanu, cel care ne-a deslușit calendarul cerului și a fixat în formule psalmice legile de taină ale acestui pă­­mînt. Să fim atenți , la o dis­tanță de 30 de ani — cît, în alte locuri, un război ceva mai lung — pămîntul românesc și-a sintetizat forțele, sevele spre a da iarăși ființă unicului, ir­ep­et­abilului. Anul Nou 80 are în calen­dar file de aur. Nicolae TURTUREANU nul, ш O nouă calitate a vieții materiale și spirituale Interviu acordat de tovarășul PETRU ENACHE, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Iași Stimate tovarășe prim-se­­cretar, ce a însemnat, în cro­nica Iașului, anul 1979 ? Pentru locuitorii județului Iași, ca dealtfel pentru toți cetățenii patriei noastre, anul 1979 a fost și va rămîne un an de referință, cu rezonanțe a­­dînci în istoria națională României, în dezvoltarea sa as­a­cendentă pe coordonatele fău­ririi societății socialiste și co­muniste. Viața politică a întregii na­țiuni a fost dominată în acest an de desfășurarea lucrărilor Congresului al XII-lea al P.C.R., care a analizat în mod strălucit, realist și științific, activitatea desfășurată de întregul nostru partid și popor, în perioada ul­timilor cinci ani, pentru dezvol­tarea economico-socială a patri­ei, pentru ridicarea României pe noi trepte de progres și civili­zație. Totodată, Congresul, prin istoricele hotărîri luate, a sta­bilit linia politică generală și orientările fundamentale ale dezvoltării societății noastre în următoarea etapă, ale perfec­ționării, planificării și conduce­rii științifice a vieții economi­­co-sociale, ale dezvoltării demo­crației socialiste și înfăptuirii neabătute a Programului de fă­urire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înain­tare a României spre comunism. Lucrările Congresului s-au desfășurat în anul sărbătoririi celei de a 35-a aniversări a re­voluției de eliberare națională și socială, care a deschis o e­­pocă nouă în istoria patriei, e­­poca împlinirii idealurilor de dreptate și libertate pentru ca­re au luptat și s-au jertfit nu­meroase generații de înaintași, epoca afirmării depline a drep­tului sacru al poporului român de a fi liber și suveran în țara sa, făuritor conștient al propriu­lui său destin socialist și co­munist. Hotărîți să întîmpine aceste două mari evenimente politice ale anului cu rezultate deosebi­te în toate domeniile vieții e­­conomico-sociale, comuniștii, oa­menii muncii de pe cuprinsul județului Iași au acționat cu e­­lan, pasiune și dăruire în mun­că pentru înfăptuirea sarcini­lor economice pe anul 1979, cît și cele pe întregul cincinal, pen­tru crearea condițiilor necesare CRONICA (continuare în pag. 3) ® Alecu Al. creației" FLOAREA : „Cotele „Cinstirea bilanțului bogat al anului 1979 și de­vansarea cotelor ascendente programate pentru 1980 se suprapun acțiunii de trecere la o nouă ca­litate în toate domeniile vieții economico-sociale“. „Dacă condiția indispensabilă a limbajului poe­tic este de a înnobila vorbirea curentă, această obligativitate devine prioritară și dominantă în limbajul dramatic“. Despre esența și condiționările acestui limbaj se ocupă autorul în articolul din p. 5. ,între sociolo­g Paul BALAHAR­gie și estetică" Integrat în viziuni diferite, conceptul de creație se relevă a avea o istorie. Intre sociologie și este­tică se înscrie demersul lui Tudor Vianu care ur­mărește, în Istoria ideii de geniu, reprezentările creației. • Al. I. FRIDUȘ : „Artă și știință" Mai complexe astăzi decît oricînd, raporturile dintre artă și știință se cer descifrate din perspec­tiva comprehensivă a orizontului contemporan de cunoaștere, însumînd, într-o fecundă complemen­taritate, toate domeniile afirmării umane. " Mircea MANCAȘ balului dramatic" .Estetica iim­

Next