Cronica, 1981 (Anul 16, nr. 1-52)

1981-01-01 / nr. 1

Wl- Proletari din toate țările, uniți-va !CRONICA Sâptâmînal politic-social-culture­ editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XII, nr. 1 (779), 1 ianuarie 1981, 8 pagini, 1 leu Iașii la confluența dintre două cincinale PETRU ENACHE Membru supleant al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului județean Iași al Partidului Comunist Român Perioada ultimilor cinci ani, prin profunzimea și am­­ploarea transformărilor înregistrate în toate domeniile vie­ții economico-sociale, prin rezultatele obținute în edificarea socialistă a patriei, sub conducerea Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se constituie într-o veritabilă etapă de referin­ță pentru istoria noastră prezentă și viitoare, dă dimensiu­nea capacității de creație materială și spirituală a națiu­nii române libere, stăpînă pe destinele­ sale. O retrospectivă făcută acum, la confluența a două cin­cinale, scoate pregnanat în evidență pe de o parte elemen­tul de continuitate între eforturile făcute pentru realizarea sarcinilor perioadei 1976 — 1980 și cele cerute de pregă­tirea condițiilor necesare pentru trecerea la înfăptuirea cu succes a obiectivelor de perspectivă stabilite de Con­gresul al XII-lea al Partidului Comunist Român. Pe de­­­ altă parte, reliefează, încă o dată, angajarea responsabilă, spiritul de dăruire și pasiunea cu care toți oamenii din județul nostru, în frunte cu comuniștii, asemenea întregu­lui popor, au acționat pentru a da viață hotărîrilor de pa­rtid privind dezvoltarea economico-socială în profil teri­torial a tuturor localităților. Bilanțul realizărilor obținute de oamenii acestor me­leaguri în cincinalul pe care l-am încheiat de curînd evi­dențiază totodată schimbările semnificative ce au avut loc în peisajul economic al județului, în viața socială și spi­rituală. Această perioadă, deși scurtă ca timp, reprezintă —­ prin rezultate — o confirmare de netăgăduit a atașa­mentului și abnegației cu care oamenii muncii, toți locu­itorii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, și-au consacrat eforturile înfloririi multilaterale a acestor locuri, ridicării lor pe noi trepte ale progresului și bună­stării. Beneficiind din plin de roadele politicii științifice a partidului nostru, județului Iași i-au fost alocate în cinci­nalul 1976 — 1980 investiții însumînd aproape 26 miliarde lei, față de numai 13,2 miliarde lei acordate în cincina­lul 1971 — 1975. Iașul obține la finele acestei etape o producție industrială de 1,3 ori mrai mari față de realiză­rile întregii Românii din anul 1938. Intre trăsăturile defi­nitorii ale acestei perioade se înscriu puternicul dinamism al dezvoltării industriale, modernizarea și creșterea pro­ducției ramurilor purtătoare ale progresului tehnic, rit­mul înalt de creștere economică­ Astfel, ritmul mediu a­­nual de creștere a producției industriale a devansat și în cincinalul pe care l-am încheiat media națională. Ramurile de vîrf — construcțiile de mașini, chimia și metalurgia — dau în prezent circa 60 la sută din totalul producției. Azi, județul nostru contribuie la realizarea producției in­dustriale a țării cu aproape trei la sută, dînd economiei naționale 85 la sută din antibiotice, aproape totalul radio­receptoarelor, 47 la sută din firele și fibrele sintetice, 41 la sută din țevile sudate din oțel, peste o treime din țesă­turile din mătase și tip mătase. Ca urmare a diversificării producției, a ridicării siste­matice a gradului de tehnicitate, a crescut în acești ani volumul produselor exportate, care reprezintă astăzi mai mult de o pătrime din totalul producției și care au pătruns în peste 70 de țări ale lumii. Și în agricultură, ramură de bază a economiei națio­nale, județul Iași a dobîndit în cincinalul încheiat succese însemnate. S-a amplificat procesul de concentrare și spe­cializare a producției agricole, a avut loc o mai accen­tuată dezvoltare și modernizare a bazei materiale, s-au efectuat ample lucrări de îmbunătățiri funciare. Totodată, această perioadă este marcată de inițierea primelor acți­uni consacrate regularizării unor rîuri de pe teritoriul județului și realizării unor mari acumulări de apă. S-au produs, de asemenea, îmbunătățiri profunde în structura producției vegetale, în sensul creșterii sensibile a culturi­lor intensive, la care se adaugă extinderea și moderniza­rea plantațiilor de vii și pomi. Concentrarea producției în zootehnie este reflectată de existența celor 55 de comple­xe în care se realizează cea mai mare parte a fondului de stat ce revine județului nostru. Schimbări majore au caracterizat și celelalte domenii ale producției materiale, orientarea fermă reprezen­tînd-o accentuarea procesului de modernizare a structurii econo­miei județului, creșterea importanței factorilor intensivi ai dezvoltării economico-sociale. Vechile și prestigioasele tradiții științifice și culturale ale Iașului au cunoscut în ultimii cinci ani o puternică dezvoltare și înflorire. Mărturia acestei aprecieri o con­stituie dimensiunile școlii ieșene în care învață aproape 220 000 elevi și 30 000 studenți, activitatea instituțiilor ar­tistice de interpretare, asociațiilor și filialelor uniunilor de creatori, caselor de cultură, unităților muzeistice, biblio­tecilor, căminelor culturale, editurii „Junimea“, publicis­ticii ieșene. Modificarea fizionomiei economice a județului, dezvol­tarea economică în ritm susținut a determinat creșterea continuă a nivelului de trai material și spiritual al oa­menilor muncii, îmbunătățirea condițiilor de muncă și via­ță, modernizarea structurilor socio-profesionale, sporirea veniturilor populației, creșterea calității vieții. Numai ve­niturile suplimentare înregistrate de cei 211 000 oameni ai muncii din ramurile neagricole, 100 000 de țărani și cei 80 000 de pensionari la care se adaugă alocațiile pentru 187 000 de copii și celelalte ajutoare familiale se ridică, la nivelul unui an, la peste 2 miliarde lei. Majorarea veni­turilor a fost însoțită de creșterea cu aproape 36 000 a locurilor de muncă în ramurile neagricole. Consemnăm totodată că, în cincinalul încheiat, au fost construite 27 500 apartamente, ceea ce a asigurat mutarea în case noi a unui număr de aproape 100 000 de cetățeni ai Iașului. Numai în anul 1980, ca urmare a măsurilor lu­ate de Comitetul județean de partid, a eforturilor deose­bite depuse de proiectanți și constructori, au fost date în folosință peste 7 000 apartamente, față de 6 816 prevăzute în­ plan. S-a îmbogățit baza materială a învățămîntului,­­ științei, culturii și asistenței medicale cu 520 săli de clasă, peste 1 400 laboratoare și ateliere școlare, au fost create 4 500 (continuare în pag. 3) | Щ [UNK] [UNK] [UNK] ш|||$ n­ |HpÉI­­ Mi * Ü, mEKÊÊИ w ш ■ щ 11111 i> i-4 € » •! ! 32243 . „Să ne angajam in fața poporului nostru că nu vom precupeți nimic pentru măreția, bunăstarea, demnitatea și independența României socialiste . Cu această încredere în forța minunatului nostru popor doresc sa adresez acum,­ în preajma noului an, clasei muncitoare, țără­nimii, intelectualității, tuturor categoriilor sociale, întregului nostru popor cele mai bune urări de bunăstare, de fericire, de succes în întreaga activitate !“ NICOLAE CEAUȘESCU ma ente formative Omenirea s-a mîngîiat cînd­­va cu visul de a găsi o piatră filosofală, o „quinta essentia“ a cărei putere să poată transfor­ma orișice metal obișnuit in nobilul și strălucitorul aur. Savanții de altădată urmăreau o nălucă, descoperirea elixiru­lui, prin care să se poată pre­lungi viața și vindeca bolile : formă laică a minunii , vis în­drăzneț, pregătitor de adevăr, fior romantic al aspirației de adolescent. Treptat, omul a izgonit tot mai mult misterele din sinul naturii : lumea a devenit uni­formă și rece, condusă de legi implacabile, riguroase și uni­versale. Mînuind aceste legi, omul a devenit stăpânul naturii. „Nu era totuși mai frumoasă lumea lui Albertus Magnus sau a lui Paracelsus ?“, s-ar putea întreba visătorul de astăzi, cu­prins de frig în mijlocul natu­rii neînsuflețite și depersonali­zate. Omul nu se mai recu­noaște în „obiectiv“ și se sim­te prea mic în „universal“. Dar să ne îndreptăm gîndul spre perspectiva marelui Pascal : dacă, privindu-ne din afară, avem strivește impresia că lumea ne prin imensitatea ei, prin forța noastră lăuntrică, noi o dominăm și o cuprindem. Mintea ascetă și matematică a omului de știință oglindește un singur univers ; miliarde de viețuitoare răsfrîng fiecare, în scânteia sufletului lor, câte o lume ; infinitul mare și infini­tul mic ; se pot oare compara mărimile a două i­nfinite ? Su­­­biectiv și obiectiv, vis și reali­tate, ficțiune și adevăr, poezie și știință, joc și muncă, spon­taneitate și constrîngere , doi poli, între care oscilează gîndi­­rea noastră. Obosiți de povara legilor realității, ne refugiem în regiunile efemere ale visului , înfrigurați și secătuiți de mo­notonia formelor geometrice, ne lăsăm furați de farmecul poe­ziei , veșnic flux și reflux, veș­nică pend­ulație între inimă și li rațiune. i Acad. V. PAVELCU (continuare în pag. 2) Gînduri la praps unui nou deceniu Stăm la cumpăna unor dece­nii, inventariind amintiri, îm­pliniri, dezamăgiri sau succese, explorînd, prin forța minții și sufletului, rostul anilor ce vin, intuind urcușul, cu truda și su­doarea lui, priveliștea ce se va deschide privirilor cu cit ne vom înălța mai sus. Pentru oamenii de știință, a­­cest proces este cu atît mai intens cu cît răspunderea lor față de viitorul omenirii — în urma convulsiilor din economia mondială — s-a dovedit hotă­­rîtoare. Este știut că de la ști­ință se așteaptă soluții care să înfrîngă actuala criză de ma­terii prime și energie, să asi­gure hrana pentru populația globului, în continuă creștere, să ridice media de viață și să îmbunătățească condițiile de trai, în sfîrșit, să ofere omu­lui, în mai mare măsură, indi­ferent de culoarea pielii, bucu­riile și demnitatea către care aspiră. Nicicînd nu m-a frămîntat mai mult, ca în acest deceniu, pro­blematica de viitor a științelor naturii, în particular a chimiei. Mi s-a părut că aici, în substan­ța lor încă necunoscută nouă, se găsesc răspunsurile la ma­rile întrebări ale existenței ; că aici, la­ confluența dintre ma­tematică, fizică, chimie și bio­logie, trebuie săpat în ad­âncuri — oricîtă energie și eforturi materiale s-ar cere — spre a lumina căile viitorului. Mi s-a părut că revoluția tehnico-ști­­ințifică contemporană se află încă la începuturile sale , că: Paradoxal și în contrast cu na­tura, complicăm, în loc să sim­plificăm, relațiile dintre noi și mediu , că investigăm teritorii cu orizont limitat și cultivăm lăcomia pentru soluții facile și de scurtă durată. Este suficient să comparăm cît de mult s-a investit în petrochimie și cît de puțin în carbo- și lignochimie — deși prima se anunță fără perspective la sfîrșitul acestui mileniu — spre a înțelege cau­zele care au generat aceste fră­­mîntări. Iată numai unul din argumentele pentru care cer­cetarea științifică ar trebui să exploreze cu precădere legile de bază ale naturii și să le ex­ploateze rațional, să renunțe la reproduceri și ameliorări, la focuri de artificii, care încîntă privirea celor cărora cerul cu stele nu le mai spune nimic. Așa îmi închei acest deceniu, nemulțumit că n-am putut să pătrund mai adinc în tainele lumii vegetale și animale, să disec, cu bisturiul mintii și for­­­ta experimentului, construcția din cărămizi ne vii a vieții, să reconstitui cu mai mult succes Acad. Cristofor SIMIONESCU (continuare în pag. 3) Colind — Nici o tăgadă, aștept să cadă pulberi umile — nave fragile — elfi pe cărare, pe masă sare... Pentru fereastră aleg o glastră, lîngă livadă, cüsuipar c­ă îi luî... pe care ard ace de brad. Mere și pere string — o avere - dulcile nuci trag în papuci, ivesc din stup un cantalup­­ , și-o albinușă scot din cenușă. Ienibahar pun pe cîntar, și pe ștergar aștern un dar. Boabe de linte, се-și ies din minte în praguri, seara, cînd căprioara suna-va crinul cu Arlechinul... Cîn­d­ura știe că-i nostalgie. — și nu-i tăgadă — Visez zăpadă. Ninge într-ima în vie пи [UNK]а’. Vinde ocheanul doar Magicianul — de-o veșnicie, mie și ție. Copilărie. .Aura MUSAT

Next