Cronica, 1983 (Anul 18, nr. 1-52)

1983-01-07 / nr. 1

Săptămînal politic-social-cultural editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XVIII, nr. 1 (884), 7 ianuarie 1983, 8 pagini, 3 lei " f Demnitatea­­ românească prin timp Cu numai citeva zeci de ore în urmă, iată, am încercat cu toții acea­­ minunata, acea imponderabilă și totuși regene­ratoare, baie în apa imaterială a vremii, acea trecere vic­torioasă peste o graniță în timp — granița anului 1983. Sîntem cuprinși de acea senzație îmbătătoare de forță clocotind în inimile noastre. Căci spre a răzbate din timp un timp peste hotarul celor 365 de zile se cere o putere ce se Vede pretutindeni in lumea vie, o putere fascinantă care, numai­ omul însă, pe cît se pare, este conștient. Călătoria unică, emoționantă pînă la poezie, s-a petrecut — ca în toți anii — într-o atmosferă festivă, într-o aură densă de speranță, de încredere în rațiunea umană și poate cu un ușor halo de melancolie. Viața omenească, căci această misterioasă și fermecătoare călătorie unică o numim viața omenească, se subîmparte doar conven­țional^ în ani, luni, zile, ceasuri și clipe. Amintirea ome­nească­ are un astfel de calendar care înscrie durata ca măsură a marilor și micilor evenimente. Chemarea dintotdeauna a scriitorului a fost aceea de a depune mărturie despre oamenii unui timp și ai unui spa­țiu anume.­Și tot atît de adevărat este că fiecare scriitor se consideră un fel de trezorier peste timpul istoric al contemporanilor săi, fiind preocupat toată viața de misi­unea de a da­ seamă în scris despre ceea ce a călăuzit poporul din rîndul căruia face parte. Cu riscul de a re­­peta un adevăr rostim și scriem încă o dată pentru se­­menii noștri credința că toți cei ce am înțeles și am dat viață acestui timp sîntem generații norocoase de înteme­ietori, de legi noi, generații de făurari ai unei istorii noi, generații de constructori de noi orașe, de monumentale întreprinderi uzinale și agricole, într-un cuvînt sîntem ctitori ele țară nouă. Sîntem mîndri, avem de ce să fim mîndri în ceasurile cînd încercăm un sentiment de bilanț. După cum este cunoscut, în creația artistică ființează astfel de legi, mai precis nici o astfel de creație mare nu se supune­m legilor planificării. Și totuși am îndrăzni să an­ticipăm că toate cărțile importante ale anului 1983 vor purta lumina crezului aprins de cei mai destoinici fii ai poporului român pentru poporul român. Cum vor fi re­­prezentați oamenii generațiilor de azi de pe scena istoriei în cărțile anului în care am intrat, aceasta depinde în primul rînd de­ măsura cunoașterii contemporanilor ce de­vin personaje în cărți, de puterea viziunii și talentului scriitoricesc. Eroii acestui timp au nenumărate șanse să rămînă gravați în marile fresce ale istoriei. Tragedia și drama nu o poți încerca decît acei ce trăiesc (mai degra­bă se iluzionează a trăi) sustrăgîndu-se timpului acesta de incandescente, trăiri și fapte. Eroul adevărat al acestor ani ființează arzînd pentru o cauză, cauza poporului nostru care este cauza partidului comuniștilor români, inspirată de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Această cauză se traduce simplu : vrem să în­semnăm cu durată nepieritoare, cu trepte de progres is­toric, mersul egal, convențional al timpului. A înteți timpul, a-1 iuți, a-1 accelera pentru istoria românească și pentru bunăstarea românească a devenit, iată, în acești ani ai Republicii un ideal realizabil. Așa cum se desprinde cu limpezime din Mesajul adresat întregului nostru popor la posturile de radio și televizi­une de către președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, deplina unitate și munca plină de abnegație pentru ideile socialismului ne sînt ar­mele păcii cu care vrem să înălțăm demnitatea româneas­că prin timp. Credincioși tradițiilor și înțelepciunii popo­rului român, urăm încă o dată la început de an nou cititorilor „Cronicii“ : muncă în unire, pace, viață-n fe­ricire, la mulți ani buni ! Andrei ADAM „Omagiu' 35411. PRESTIGIOASĂ PERSONALITATE POLITICA SI ȘTIINȚIFICA Trăim încă profunda impresie lăsată in conștiința noastră de evenimentul de majoră importanță în viața României socialiste, Con­ferința Națională a Partidului, care a realizat, cu pregnanță, uni­tatea de monolit a întregu­lui po­por în jurul partidului, al tova­rășului Nicolae Ceaușescu, de nu­mele căruia sînt legate marile rea­lizări ale națiunii noastre pe dru­mul construcției societățiii socia­liste multilateral dezvoltate. Ultimii 17 ani de istorie socia­listă a patriei, perioadă marcată de un dinamism fără precedent­­ al dezvoltării economice și sociale, în condițiile revoluției tehnico-știin­­țifice, reprezintă și o etapă cali­tativ superioară în aprofundarea continuă a caracterului democratic al puterii politice și de stat, de participare conștientă a întregului popor la conducerea societății. In acest cadru s-a realizat, la cote fără precedent in istoria societă­ții noastre, și procesul de afirmare deplină a femeii în viața politică, economică și socială a țării, fiind create toate condițiile ca milioa­nele de femei din țara noastră, prețuite la adevărata lor valoare, să participe plenar la înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XII-lea al P.C.R., la înfăptuirea sarcinilor și obiectivelor din actualul cin­cinal 1981 /1985. Este pentru noi femeile un prilej fericit să constatăm toate acestea astăzi la aniversarea tovarășei Elena Ceaușescu, militantă de frunte a partidului și statului nostru, remarcabil om de știință care și-a consacrat și-și consacră întreaga capacitate și energie crea­toare pentru edificarea civilizației socialiste multilateral dezvoltate din țara noastră, pentru afirmarea ști­inței și culturii românești pe plan național și internațional, pentru promovarea păcii și a colaborării intre oamenii de știință. Ceea ce definește figura de om politic, de revoluționar, a tova­rășei Elena Ceaușescu este con­stanta și profunda încredere în cauza dreaptă a poporului nostru, marile servicii aduse operei de construcție a socialismului, pasi­unea, truda și dîrzenia a acționat și acționează cu care pentru aplicarea în viață a strategiei re­voluționare a partidului și statu­lui nostru. Tovarășa Elena Ceaușescu și-a dedicat cei mai frumoși ani ai tinereții activității revoluționare în rîndurile mișcării de tineret, în mișcarea antifascistă,, afirmindu-se prin spiritul de ab­negație și consecvență cu care a­ îndeplinit numeroasele misiuni în­credințate de partid, de organi­zațiile de tineret, în perioada in­terbelică, înfruntînd teroarea și opresiu­nea în anii grei ai ilegalității, to­varășa Elena Ceaușescu a dat dovada unei neasemuite tarii mo­rale, revoluționare, unei ferme care o situează in voințe șirul­ luminos al militanților comuniști Prof. dr. Lorica GAVRILIȚA Rectorul I.M.F. Iași (continuare în pag. 2) Modelul creșterii echilibrate și independente Dezvoltarea economico-socială a țării noa­stre a înregistrat și în anul 1982 însemnate succese care atestă potențialul material și uman ridicat de care dispune poporul român, capacitatea sa de a progresa chiar în condi­țiile dificile ale crizei economice mondiale și ale contradicțiilor dintre țările bogate și ță­rile sărace. In fiecare domeniu de activitate există mari realizări, unele dintre ele avînd semnifi­cații deosebite. Astfel, în anul care a trecut s-a înregistrat un excedent al balanței co­merciale de circa 1,8 miliarde dolari, care relevă decizia poporului nostru de a face eforturi pentru achitarea treptată a datoriei externe și asigurarea independenței financiare. Agricultura românească a înregistrat de ase­menea rezultate importante, asigurându-se, la cele mai multe sortimente, producții mari, semnificativă fiind, pentru potențialul acestei ramuri, obținerea unei producții de cereale de o tonă pe locuitor. Producția industrială, în ansamblul său, a continuat să se dezvolte, prioritate acor­­dîndu-se creșterii intensive, calitative. Deși ritmurile dezvoltării, în primii doi ani ai cincinalului, au fost mai mici, obiectivele majore au fost urmărite cu consecvență și s-a asigurat mersul înainte al economiei. Conferința Națională a partidului din 16—18 dec. 1982 a dat răspunsuri funda­mentate și clarvăzătoare poblemelor com­plexe privind dez­voltarea economico-socială a țării și înfăptuirea obiectivelor Congresului al XII-lea al P.C.R., a formulat un proiect științific, un model al creșterii echilibrate și independente a României în următorii ani. La Conferința Națională, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat necesitatea de a se ac­ționa pentru o dezvoltare mai puternică a economiei în viitorii ani, pentru a se apropia de nivelele prevăzute în planul cincinal. Dezvoltarea economiei este indisolubil le­gată de baza energetică și de materii prime, de exploatarea resurselor proprii, în canti­tăți suficiente pentru a evita angajarea mij­loacelor valutare. îndeplinirea sarcinilor sta­bilite în sectorul energetic va permite ca, încă 1983, să se asigure din interior 90% din consumul de energie primară — practic să se asigure independența energetică a țării. Industria construcțiilor de mașini dispune de capacitatea asigurării mașinilor și utila­jelor necesare industriei extractive, pentru creșterea puternică a producției de cărbune, țiței și gaze, a substanțelor minerale utile, metalifere și nemetalifere. Sînt necesare, totodată, introducerea tehnologiilor avansate de extracție a petrolului, pentru creșterea factorului de recuperare. Concomitent cu creșterea extracției de petrol, cărbune și gaze, va crește utiliza­rea hidroenergiei și a noilor surse de ener­gie — energie solară, eoliană, biogazul, biomasa, apele termale și a­ltele. Concentrarea atenției trebuie îndreptată și spre utilizarea rațională a energiei. Consumul de combustibil pe unitate de venit național este, la noi, de circa 3—5 ori mai mare decâ în R.F.G., Suedia, Italia, Iugoslavia, din cauza structurii energointensive a producției, în special a industriei, a folosirii insuficiente a tehnologiilor moderne, a deficiențelor în ce privește disciplina și buna gospodărire. Alinierea la parametrii mondiali impune per­fecționarea și modernizarea, în continuare, a structurilor economice, aplicarea tehnologiilor moderne, buna gospodărire. Aportul științei este decisiv în realizarea acestor obiective în fiecare ramură. încă din faza de pro­iectare și de asimilare a produselor și tehno­logiilor trebuie avut în vedere criteriul con­sumului minim material și energetic, al im­portului minim și al rentabilității maxime.. N. STOICA (continuare în pag. 2) Sărbătoarea speranței Dacă ființe asemenea nouă, de pe alte planete, ar dori să ne cunoască ar trebui ales un moment cînd oamenii se bu­cură, cînd sînt veseli și generoși. Atunci li s-ar descoperi oamenii cu adevărat. Există, un moment al lunii decembrie cînd se petrece cel din urmă praf de aur și de timp al anului vechi, ca apoi clepsidra strălimpede să fie întoarsă pentru noul an. Acestui moment al înnoirii timpului omul îi împrumută o însemnătate covîrșitoare, îi închină cele mai minunate ceremonii, datini și obiceiuri. Timpul ce vine se aseamănă pentru galopul inimii omenești cu acel jar pe care numai un singur cal dintr-o herghelie, cel fermecat, a fost în stare să-l mănînce. Timpul ce vine înseamnă spe­ranța în zile mai senine. Oamenilor le place să creadă că greșelile în care s-au înnămolit sînt trecătoare. Ei își cu­nosc puterile și știu că sînt în stare de adevărate minuni. Cine altcineva le-a creat mașinile iuți ca fulgerul cu care au zburat pe lună ? Cine altcineva a tăiat continentele între ele ca să scurteze drumul vapoarelor ? Dar minți întune­cate de oameni au născocit și armele diavolești de omor în masă și prăpăd pe pămînt. Fie vremelnice, fie trecătoare în­­tr-adevăr greșelile mari la care i-a dus mintea pe oameni a căror minte ar fi putut să fie de minune. Dintotdeauna, cu cît mîhnirea și descumpănirea au fost­ mai mari, cu atît sentimentul speranței a crescut mai pu­ternic. Am învățat din istorie că speranța nu s-a arătat niciodată zadarnică atîta vreme cît popoarele au crescut-o însoțind-o cu nunta. Altfel ar fi crescut o sperant­a vana. L­a sărbătoarea speranței din acest an a popoarelor lumii, ro­mânii s-au distins încă odată prin faptele de pace. Ca de a­­tîtea multe ori, Ion ȚÂRANU

Next