Cronica, 1984 (Anul 19, nr. 1-52)
1984-01-06 / nr. 1
IUL. 2005 Proletari din toate țările, uniți-vă ! Săptâmînal politic-social-cural editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XIX, nr. 1 (936), 6 ianuarie 1984, 8 pagini, 3 lei Prestigioasă ctivitate consacrată periei și știintei Există la noi o datină străină de a adresa, la început de an, celor dragi și apropiat urări de sănătate și la mulți ani. Intr-un asemenea începută ianuarie aniversar gîndurile noastre se îndreaptă, cu firească emoție și cu inimile ca un imens buchet de țoafe roșii, spre tovarășa Elena Ceaușescu, exmplu funios de om și luptător revoluționar, de dăruie pilduitre pentru cauza socialismului și comunismului. Și avem multiple temeiuri , a o face. Pentru că tovarșa Elena Ceaușescu și-a dedicat întreaga viață și activite slujii cu devotament a idealurilor nobile ale Paiduluimunist Român, identificîndu-și destinul cu spirațiile de libertate, dreptate socială și progres pe te acest și le-a înscris pe steagul său de luptă, impliciu-se cu mult curaj în focul aprigelor bătălii de clasa de elibrare socială și națională a patriei, alături de miele fiul țării, conducătorul înțelept și iubit al partului și pporului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. îuchipîd virtuțile tradiționale ale femeii românce, permalitata sa a devenit simbol al femeii-cetățean, al ffeii-revluționar, al femeii-savant, al femeii-activiste, al neiinime și soții, înaltele sale caliti umani, pentru care este apreciată și iubită de întregul strupor se exprimă firesc în permanenta și niciodi dezmnțita legătură cu țara, cu poporul din mijlocul luia -a ridicat ca participantă activă, împreună cu 4ientu nostru cîrmaci, la marile transformări petrecute anii socialismului, la toate evenimentele importante a istria celor patru cincinale, de la Congresul al IX,, оn această simbioză cu țara, cu poporul, au izvorît piele ce conturează personalitatea de excepție a torați Elena Ceaușescu : gîndirea profundă, dinamismul vizual, rara vitalitate ce emană în permanență forță acă, dătătoare de optimism și generînd o deosebită eteitate de mobilizare, gingașa sensibilitate și caldul unism. Mărturisirea noastrjnceră de a fi mîndri că suntem contemporanii aceste mirabile reprezentante a tot ceea ce au mai valoros totdeauna femeile române se conjugă fericit cu prilej avem azi de a ne exprima prinosul recunoștinței, ști și profundei noastre prețuiri față de neobosita și prejoasa activitate a primei femei a României contemp ce Proeminenta persona,e politică a tovarășei Elena Ceaușescu, afirmată încă, anii fragezi ai tinereții în mișcarea muncitorească, activitatea revoluționară a U.T.C. și apoi a P.C.R., casantă de frunte, s-a împlinit matur în anii construe soc;alismului р [UNK] [UNK] prezența sa activă în viața politicăernă și internațională, prin contribuția sa la rezolvare somplă și lucidă a complexelor probleme ale edifică noii societăți, prin promovarea progresului și a gina novatoare, prin grija statornică pentru afirmarea for în societate, întărirea familiei, educarea copiilor și sotului în spiritul nobilelor virtuți și idealuri scumpe ро [UNK] [UNK] nostru. Ca om de știință, Jovansiena Ceaușescu s-a impus conștiinței contemporane, cercetător de seamă în cadrul școlii românești de vie, coordonînd domeniul respectiv și aducîndu-și seimative contribuții la progresul acestei ramuri prin cerine întreprinse și rezultatele obținute în fabricarea sucului poliizoprenic, rezultate de excepție demonstrân jd aplicarea lor în in Florica»д secretar al Comitetului Iiean Iași ai p.c.R. (continuare în 2) Pictură de Ion Hitan si Vladimir Setran 3fP9â Din toată în Prima zi a noului an a sosit pe meleagurile noastre, cu o lumină primăvăratică. Doar în munți o umbră de zăpadă amintește că suntem în ianuarie, însă hotarul dintre 1983 și 1984 a fost cinstit după toată tradiția românească, cu urări de bucurie și spor. Cuvintele care ne exprimă în mod ideal sentimentele patriotice și speranțele, mîndria pentru tot се-am temeinicit în planul valorilor materiale și spirituale, încrederea în viitor — au fost rostite în Mesajul de Anul Nou, adresat întregului nostru popor, la posturile de radio și televiziune, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România. I c. în Mesaj sînt prezentate plastic și succint rezultatele bune obținute în 1983, prin munca eroică a întregului popor strîns unit în jurul partidului, pentru depășirea unor greutăți ce s-au manifestat în primii doi ani ai cincinalului. S-au creat premise puternice ca în anii ce„ vin ritmurile dezvoltării românești să sporească, concomitent cu îmbunătățire radicală a activității în toate domeniile, mai ales din punctul de vedere al calității muncii și vieții, înfăptuirile, așa cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu, demonstrează cu putere justețea politicii partidului, realismul și caracterul mobilizator al planurilor și programelor noastre de dezvoltare socialistă. „Ele ilustrează minunata forță creatoare a poporului, care, liber și stăpîn pe destinele sale, acționează în strînsă unitate pentru progresul și înflorirea României socialiste, pentru întărirea independenței și suveranității sale“. Mesajul prezidențial de Anul Nou relevă necesitatea majoră a eforturilor pentru ridicarea nivelului tehnic și a calității tuturor produselor, pentru creșterea mai accentuată a productivității muncii, reducerea consumului de energie și materiale, spre a se asigura sporirea eficienței în toate ramurile economiei naționale, în agricultură, prin intensificarea lucrărilor de irigații și îmbunătățiri funciare, pot fi obținute recoltele mari planificate, în orice condiții de climă. Sporind puternic în acest mod bogăția întregii țări, se temeinicește creșterea veniturilor și a nivelului de trai al poporului, țelul suprem al construcției socialiste. Iată de ce este urmată cu fermitate politica partidului, iată de ce chiar din prima zi a lui 1984 am fost martori nu numai ai răspunsurilor date de oameunii muncii la îndemnurile cuprinse în Mesaj, ci și ai faptelor pilduitoare în frontul producției. Din toată inima, exprimând voința unanimă, cei ce muncesc și creează au transmis gîndurile lor tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu, urîndu-le sănătate și viață lungă, cum spune datina străbună. Milioane și milioane de oameni s-au angajat, la început de an, să urmeze îndemnurile înțelepte ale conducătorului partidului și statului, să-și dedice puterea de a munci crea înfloririi patriei și a părăsirii păcii în lume. Cu toții vom fi strîns uniți în jurul marelui erou al păcii și colaborării internaționale, vom acționa cu spirit revoluționar, pentru a întîmpina a 40-a aniversare a zilei de 23 August și Congresul al XlII-lea al P.C.R. cu realizări demne de România de azi și de mîine, pe care o înălțămm istorie și în lume. CRONICA 24 Ianuarie 1859 Implicațiile intlnaționale ale unui proces toric ,o înainte de a intra în miezul temei socotim utile cîteva explicații preliminare. Conceptul de emancipare națională vizează un fenomen istoric complicat și de o diversitate copleșitoare. Pentru a evita o dispersare a expunerii, vom urmări cu deosebire emanciparea națională sub aspectul ei fundamental : cel al constituirii statului național independent. Pe de altă parte, se ridică întrebarea dacă este corectă folosirea noțiunii de implicații internaționale, deci de ordin statal, pentru un popor fără organizare de stat sau, în cazul românilor, avînd două state autonome lipsite deci de independență. Răspunsul ar putea consta în aceea că, mai întîi, o națiune în formare, în luptă pentru emancipare, își aste o conducere proprie, adevărată reprezentantă a poporului care este recunoscută ca atare și se bucură de o validare internațională, fie și numai oficioasă. Apoi, o națiune angajată în luptă pentru eliberare de subpînire sau dominație strădevine ipso facto un ele. implicat relațiilor interna de tocmai pentru că atenția dogma conservării stagle-ului, a echilibrului de la 4Așadar, se cuvine luată în c4ptare prioritară constatar.elmentară, istoricește cncă o mișcare național emancipare cu țel final crl statului național este o Perțiunii respective, rodul Prii sale deveniri istorice, datia a fost și este implicației raporturilor internate. într-adevăr, apariția unui stat semnifică nu nu_ mauusul poporului pe scara. tji, modificarea destinului Politic, ceea ce este esenți atrage după sine comparității politice a unei zone costale Änd afirmăm că statele qate sînt o înfăptuire a națiuniinSeși, că acestea din urma format în perioada de aseține a relațiilor de producții pialiste, înțelegem că definirea corectă a raporturilor între factorii istorici decisivi și înrîuritori se sprijină și pe adevărul că, spre deosebire de feudalitate, capitalismul, relațiile de producție burgheze operează și extensiv peste granițele etnice și politice cu o profuziune fără de precedent. Dealtfel, în procesul de constituire a statelor naționale, ideile forță coincid sau sînt foarte apropiate, și numai punerea lor în aplicare diferă de la națiune la națiune, în funcție de împrejurările istorice și cele concret geo-politice. Altfel spus, viziunea largă, încadrarea procesului de formare a statului național român în aria vastă a istoriei raporturilor internaționale nu sînt o modă a zilelor noastre, ci o necesitate metodologică reală și indispensabilă de mult recunoscută. Ar fi superfluu să ne ancorăm în raționamente și judecăți perfect dezvoltate de alții privitoare la raportul, cum se spune, factor intern — înrîurire externă în istoria României. Am dori numai să precizăm că problema stă în a determina limitele extinderii și eficacitatea influenței din afară, în cazul cînd ea s-a făcut simțită. Or, în această privință, gama inserției este foarte largă, deose b. BOICU (continuare în pag. 2) IN CELELALTE PAGINI : Teodor DIMA: Ștefan Odobleja și reversibilitatea energiei spirituale (II) ■ Ion SCHI : POGORILOVBrâncuși — proiecte necomentate ■ Radu NEGRU : Pictorii și idealul Unirii : Ștefan OPREA : „ întoarcerea din iad“ В George PASCU: „ManT zelle Nitouche“ : Despre „Autori, cărți, premii literare“ semnează : N. BARBU, Nicolae TURTUREANU, Ion APETROAIE, Zaharia S.VNGEORZAN , Tiberiu REBREANU , Liviu Rebreanu în plină lumină . Anul literar 1983 comentat de Liviu LEONTE și Ioan NOLBAN Către anul 1984 An Nou, te-am așteptat cu încredere. Tunsem,ii speranța noastră întru mai bine, pentru oamenii pămîntului românesc și pentru oamenii întregului Pământ. Pentru toți la un loc și pentru fiecare în parte tu ai venit, An Nou, cu daruri și urări, cu sorcove și colinde, ai coborît brazii din munți și ai aprins stele pe frunți, ai dat frîu liber cailor neînvățați și glas urșilor și caprelor și altor necuvîntătoare care au și ele dreptul odată-n an să schimbe o vorbă bună cu omul cel bun, ai reînviat Jienii și-ai pornit alaiul nunților, ai presărat argint și beteală peste lumea întreagă și ne-ai promis o lume ideală. An Nou, pămîntul românesc te întîmpină cu toate darurile și harurile sale. Tare ca piatra. / Iute ca săgeata, / Tare ca fierul / Iute ca oțelul — sînt pecețile puterii omului acestor locuri. " Te încredințez, An Nou, că piatra și săgeata, fierul și oțelul. .,tot ce mișcă-n țara asta“ — cum spunea Poetul — sînt materia din care i se modelează idei întru binele omului, întru desăvîrșirea omului, întru pacea lui. An Nou, încredințează-ne știu că, în cele 366 de zile ale tale, nu vom mai auzi de crize economice și politice, de arme diabolice care ar putea să distrugă într-o clipă omenirea, de războaie locale care, parcă, abia așteaptă, să inflameze Globul, de atentate și răpiri, de prăbușiri de avioane, de trenuri deraiate, de cutremure și inundații, de tot ceea ce întreține spaima în om și-i răpește bucuria zilei de azi și de mîine. Nicolae TURTUREANU (continuare în pag. 7)