Curentul, ianuarie 1928 (Anul 1, Nr. 1-21)
1928-01-11 / nr. 1
I Elogiul doi Continuarea i din pag. nodului gordian )lstei... Ai vrea ca, măcar de doui bandiți scâ : Uăsneți , nu arfeni luaiui-viuț, decât doui fonfi intelectuali, ridicoli și Iiermetiei ca două căpușe ce n’au nevoie să cugete ca sa fugă și nici n’au vreo vină că 30g... Sunt exemplarele selectate pentru treaba cea mai grea în mod mental cel mai greu. Nația aceasta deșteaptă n’a fost în stare să nască ceva mnai bun. Nu putem explica tragicul, glum nețul fenomen. E o fatalitate și I poate, o trebuință... Este atât de logic și de inevitabil că se impune I — luând act de exasperanta real ’itate —• să credem în cine știe <?el orânduire nepatrunsă a simetriilor norocului. Și ca Erasmus care I a făcut, odinioară, elogiul nebuninci, să ne resemnăm și noi a cânte I elogiul dobitociei, — ar cânta s smeriți sub ■. balconul de taine în I ?are d. Vintilă,mige pe noul căit uitau al mizeriei naționale. Geist. Theoderescu pentru areștiii Casei Avocaților ;tig UN MILION LEI 200.000 LEI câte 100.000 lUre de 3.000.000 LEI . LA 31 iulie 1928 ►O, 40 și 20 Lei, se găsesc i liniară, la banca Generală ai șasele ei, la Banca Franco- oman:“;răria hocec, la banca Sindicatului Societății de asigurare „Urania“.] optul la câștigarea integrală a au de cinci ori mai multe șanse de 40 lei de două ori. umăr mic «de bilete GR IZ ® ir L n LILLE la sursă › FILET MACRAMEE TULL I STR. SMÂRDAN, 26 SEIANU plect, a omului etern, clasic. Pentru a avea viziunea deplină a lui Barrès, firește, nu ajunge. Fresca unei vieți de statornică râvnă <e faptă nu poate fi cuprinsă în foile unui singur volum, după cum im putem nici noi schița în aceste câteva rânduri întregul vitraliu al simțirii baresiene. Dar cel puțin, îl veți vedea trecând cu pașii lui de armonie, și-l veți putea urmări și pierde din ochi, dacă nu-i veți putea însoți tot drumul. Și veți admira turul lui de forță, atât de prețios generaliei noastre, un om care ce trudește și nu isbutește să-și împreune mâinile pentru închinăciune, — dar căruia nevoia de nobleță și de elan îi dau totuși puterea să facă unitate în sufletul lui, și ,să ne dăruiască nouă o concepție complectă a vieții. In amurgul unui început de toamnă, acum câteva luni... Henri Massis ne vorbise despre Barrès, și acum tăcuse privind gânditor Apusul. Apusul căruia-i țărmuise digurile și pe care la apărat cu statornic avânt, — ca și Barres, inițiatorul „barajului sfânt”. — „Mi-au făcut mulți mustrări că nu l’am cruțat, în „Jugements”, — vorbea Massis. — „Ce copilărie ! Ca și când nu este mereu prezentă, în rândurile mele și printre ele, dragostea pentru Barrès !... Dar am vrut, dar am vrut să-l definesc cu cât mai mulți asprime, ca să mă desprind o fată din vraja lui, și să pornesc mai departe spre mine însumi, relizându-mă într’o treaptă um naltă”... «J’ai voulu m’exorciser». Și Massis, trezând umbra lui Gries, privea țintit Apusul, unii cei vechi șopteau că plutesc înserate umbrele celor morți... Un stol întreg de icoane și de Eufonii se înălțase odată cu amintirea iscusitului mânuitor de sovă. Amintirea trainică a lui ,un râs făuritor de viață și de armonii. ------------XOX -------- Școală pentru ucenicii dela Piroteehnie La ministrul Muncii a avut loc o conferință între d-nii C Dinescu, secretar general al ministerului muncii, ing. St. bunescu, directorul general al învățământului muncitoresc și colonel Livezeanu directorul Piroteehniei. S’a discutat chestiunea inființărei unei școli de ucenici cu specialitățile de la această instituție, precum și un cămin. In cursul săptămânei va avea loc o nouă conferință. --------xox------— Moda femeniină ! Negrul, culoarea eleganței, își r mia stăpânirea: mai ales pe straiță, negrul se poartă din ce in ce îi mai mult iarna aceasta. Combinat 1n blană de astraban sau cu brei schwanz, mantoul negru de strailă este haina celui mai recent I șusț. Pălăria cea mai , potriviți I -sie sau neagră în întregime,sau o combinație de alb cu negru. Ci să fie alb, ce negru ? Amestecul materialului de preferat este pe fondul ele pentru șuvița de blană -nlcata, plată. Mănușile sunt și ele foarte adeseori negre. Firește, pe un ger ca ei din zilele trecute, elegantă ere * numai adaptarea mănușilor la ■ ••ele 25 ° sub zero. De aceea multe flegante pariziene poartă pe frig fimmineața, mănuși de lână fine I,sortate ciorapilor și mai ales 1 mantei eșarpei. I Obișnuita eșarpă de teatru sau de restaurant, este mult înlocuită. Ileara, pe rochiile foarte decoltate printr-un triunghiu de tul semănat i m panlete mari. Tot cu panleti negre sau de oțel se acoperă și a foșeta minusculă care se ia seara la dans. TANÍT - --------xox------- Tragerea „loteriei I • * sinistrapier4* ZIUA II-a Eri d. a., a continuat tragerea scriei sinistraților. Au câștigat : 20.000 No. 742.336: 10.000 No. 384557, 723S15, 362655,97575, 669912, 70X774 , 5*000 No. 978999, 27555, 827597, 1.000 No. 263053, 02995S, 992069 940824, 167749, 302687, 530260 917951, 545806, 005251, 844810 ,18369, 245794, 948565, 766686, 953560, 673950, 570457, 93253, 569656, 520120, 378368, 619121 977327, 614983, 94116,1. 43204, 913765, 251538, 849534, 72393P , 2652, 835564, 165152, 455429 ,32268, 947148, 943418, 51445, 511851, 555267, 710867, 58692, 964024, 673513, 037981, 407630 521232, 252459. .341955, 712855 '78298, 390022, 41.4976, 656436 '•91751. 069151, 089535, 868690. ~16563. 191848. 465477, 795804 ' 11260.'25.94. 92598. 047787. •'35091. 82435?, 586278, 169909 ,2600.5, 936836. 728803, 688541, 54250, 569575, 582009, 886586, 784006, 419348, 246821, 511080-23142, 696807, 273490, 778804 18647, 967705. Tragerea, va continua Miercuri ’a ora 4 d. a. ■ —•—xox -----— 40 ® No. 225552, 522905, 9795777~ 39590, 372900, 575341, 554460 S6706, 450251, 581236, 83301P ,03400, 235512, 922934, 843645, 956545,91646, 0653.52, 559966 ,39989, 629652, 880252, 360592, v16994, 018966, 026842, 145736. A0,87.6. 890274, 760045, 584903 ,66036, 453979, 456847, 76770" Farmaciile de serviciu azi io Ianuarie Farm. «Grivița» (Traian, Nistor), cal.Griviței 112; Niculescu ,iarna, calea Griviței 247; Dr. C. I Gncl, calea Victoriei (Pasagiul Majestic) 40, tel. 18/4; G. Ghihăescu, (I. Bărdeanu), calea Victoriei 75, tel. 4/16; V. Manolescu,calea Victoriei 169, tel 31/71; ALngiai. (Volansehi), , str. Popa Iatu 8, tel. 59/74; Rena Weisselberg, str. Sf. Apostoli 37, tel. 4/67; Al. Gepleanu, cal. Moșilor 106, tel 58/15; T. Nastase, str. Trânti. 106, tel. 75/90; M. Constantinescu, calea Rahovei 55; Farm. dr. Clăvinariu, bnlev. Tăbăcari 12, tel. 42/68; P. Gireșeanu-Bâr••il. B-dul Carol (statuia Roseti) 15 fost 27. itel..213/52; De Hertzenberg,calea Văcărești. 25; Sterii , Papinian, str. Cuza-Vodă 63. | v • -. j;2M ■ v • ’ ft :.r; 7; ... ; ■ 7 > ■ 1T * —....... ««ti >Mhua". uaucuic im 5 Mi Mp tallossi 63 SEIilLLERIe?trai Musti’ii"cTMî55T7 *!. l .!ea issyjedig in 33Ct £ . IRN că o interpretare dat o resonanță "v Are i ai pre SI rea ,at tre »;iiu 7 o tru ’ ari daj nar îndentizaț I IUIul •iu lesi pfie vist păire, ui’ .mu ie ■ na •ele atu , mpir lui. P ție țiari nat na via ‘ ru pre 1 tergei tul nai D-na M. SADOVEANU ; înfățișarea inchiziției _ admirabilă ca realizare polemică — nu are o putere dramatcă, ci una intens pamfletara Germana protestantă, Germania liberulin examen, Germania romantică contaminată de spiritul revoluții franceze respiră în ,Don Carlos”. Marchizul de Posa care strigă: ..Sire, dă-ne înapoi libertatea de gandire” nu este da Schiller deghizat în costumul ei vocei. De altfel in afară de liralele de un patetism plin de cu dură acapa.iptă, Marchizul ,h. .Pașa, nu îl definește pentru a preciza și ideologia politică din „Don Car W’ așa cum intențona Schiller] [ dip a] 11-lea, /soli fitul Escurîabilii, al cărui calinet de luciru era o adevărată ceîrftă, unde stătea "ca îngropat în fixitătile" politicei sale, personale și absolute,care trăia în apartamentele sale ca într’un mormânt, nu-l simți trăiind în sens” Í dramatic' îr .Don Carlos”. Filip al II își consola teribila sa agonie contemplând propriul său coșciug, pe care și-l plasase în camera sa, cu hainele de înmormântare și un cap de mort cu coroana regală. Un rege autoritar, trăind în Eseurial cu înțelepciunea pesimistă a eclesiastului, și totuși pasionat de femei. Un personaj cu mut mai complicat decât îl înfiînșează Schiller. In infaptuj Don Carlos, regăsim aproanii obsedații, pe Hamlet; de altfel pe întreaga tragedie se procejează umbra dominantă a lui Shakesapeare. În realitate, Dem .Carlos a fost un prinț cu vădite manifestări norbide, — atent cu Elisabeta de Valois, mi judră(rostit de ea iubindu>e vara sa Ana de Austria, putin care pretindea că se va păstra virgin. Au fost și negocieri, în vederea acestei căsătorii între Don Carlos și Ana de Astria. După moartea lui Don Carlos (nici când judecat de inelizilie) și alisabetei de Valois, Filip li se căsătorește cu Ana de Austria. Dar niciodată romanticii n au avut prea mare slăbiciune pentru adevărul istoric, — căruia ii dădeau corectivul fanteziei. In orice caz tema : conflictul utre regele inchiziției Filip 11. si afautul. Don Carlos putea alimenta o tragedie, definind și atmosfera unei epoci și fresca unor temperamente prea puțin confuue.Juan Carlos” al lui. Sebl L’r rămâne o inspirată, lucrare : de poemică romantică. ZIMNICEANU rin. .Actorul a da o punte gravă de orgă btorul dădea o mnarsonajului, actriță de tragedie, asimetrie a gestul nuanțării taiior ști, străbătând ciozitate gama cele lunt Marioara Zim în prințesa Eboli o teatru. Teatrul N agăsit acestei actrițde rafinată artă, de planul] al doilea în ladă”. n cald, convingător. SCll în MisnitiVul Don Carlos da ne-au dat josfifințe din interpreta . et. ■ intelctualizat, a așieta Sadoveanu in Valois. . sin Cț.».. îmbătosat inechio în Ducele t de ipocrita evreiie rol iii duhovnicnlii ; • ‘ i: ■ • mi Iului prea puțin (fainftiíü oá, Orp. t^5iV 1 iiupinie ..anixpistemul gesturilor., spectaculoasă, d.ar. și e un imperialism, a* la d. Soare Z. Soare se poate tăgădui vie: .e a așeza în spațiul lit .ur. scenei ce-a avut la îndemână, • schița arhitectonică — deseori convingătoare a tragediei. TEATRUL NOSTRU: „Moritz al II-lea”, comedie în 5 acte O concedie mai puțin, o farsă da. Bogată în situații neprevăzute, țesănd la fiecare scenă, o nouă complicație, stârnind un râs sănătos, neforțat, firesc. „Moritz al I-lea” este una din cele mai isbusite farse. Te simți "antrenat' 'de' la primul ani și purtat de sprinteneala animată a situațiilor și râzi din plin. Confuzia dintre cei doi gemeni Moritz și Max te primile în vârtejul peripețiilor hilumiante și nici un moment nu te ixnți ostenit în această exuberanță de veselie. 1 îndeobște, , succesul unei farse este exclusiv în funcție de interpretare, mai ales „Moritz al ll-lea”" sinele iin actor trebue să dea iluzia unei dedublări, acelașși succesiv deosebit. Talentul de o artă superioară al lui C. Toneanu, utilizând cu o îndemânare uimitoare toate nuanțele comicului, a dat succesul necontestat farsei „Moritz al’ il-lea”: O vervă îndrăcită, un joc pitoresc la d-na Loto Ibnescu, actriță de taifeut urată, și ea ale Teatrul Național. Un actor cri un deosebit talent de a crcia tipuri de o plasticiute, obsedantă- d. Ghibericon. Dinu comic, suplu d. Timică. Pline ,la vervă il-nelc Anicuța Cârjeivilicescu și Vovrina. Țeapănă i inexistentă d-ra Deculescu, potivită pentru a servi elemane, fiiii într’o casă de mode. Montarea ingenioasă, în care pe o scena minusculă pieiout Feodoroi proiectează câteva mphraje și sinuoase linii decora And publul bine ritmat. I Șrc-a Alexandrescu se revelează tot mai simidt ca un bun "regisor. .. CAFIFIL! ȘEICARU, O carte despre teatn O foarte bună carte despre teatru e cea pe care ne-o dă d. Ion ■ Marin Sadoveanu. Larga, necontestata, lacom hotărîia sa compență în artele scenei face din diriguitorul admirabilei Academii ’’’’•‘■re și active, „Poesis”, unul din scări cei mai folositori ai teami. „ ■ „Drama și teatrul“, apărută îniblioteca ,,Semanatorul“, constite o serie de lecții, tot atât de Ielicioase de urmărit pe cât de priceputa,' asupra activității dramatie .din ultima Vreme a Capitalei 'wxstrc. ; ' Volumașul începe cu conferința pe care .. Ion Marin Sadovanu a ținut-o la ..Poesis” asupra „Teatrului romnesc în legătură cu mișcările străine*’. E o sinteză admirabilă a întregei activități dramatice în repercusiunile ei asupra scenei românești. „ Toți slujitorii teatrului nostru au de învățat urmărind-o. * Intr’un volum „Etudes anlaises”, Andre Maurois a adunat •referințele rostite în iarna trecută, la Paris, asupra câtorva criitori englezi. Substanțial, cu miitul ager care caracterizează nerile precedente: Aries ou la ' ie. de Shelim, Bernard Quesnay la Vie de Disraeli și Les Silence; și Colonel Bramble. Andre Maurois prezintă sufletul și literature ""•itanică începând de la Dickens Horace Walpole, Ruskin sau utopistul și Wilde sau cinicul, pane , tinerii scriitori care se află în fintea mișcării literare și cu deosebire în fruntea romanului englez. ■ * După atâtea studii docte și a"dé, Caré au ritumefiat figura lui Lanté în spiritul lectorului, Eranç ois Malbann a îsbutit să creeze 'un alt Dante, viu și pasionat, în'•adrat în atmosfera epocei cu o adevărată magie. Te roman de Dante, (ed. Perrin Paris) reconstiuie viața marelui Florentin, respectând adevărat, istoric și psicologic, dar animând-o altfel de cum •m-au deprins dascălii cu ochelarii, cu inima mucegăită, contabil d licențelor poetice și a« erorilor le Ortografie. .... » . - • -*• '•■»«' •' ’ 1 ■'*••>- vittlo .aȘ)V A . 'ui.. Masaryk, o La Vie et Voendri' Tiampue ‘ et Sociale de Uf. Thomas- Darrouse Masari k de Emil Fournier’-Fabre, • apărută 'săptămâna 'tecută în edit, librăriei generale nternaționale G. Fiker. Lucrarea prefațată, de: Emil Borel, membru al Institutului Frânte' fost ministru al instrucției. „Viața Im' ' iașiryk” 7— spune Borel —■ este ' adevărata' epopee care nua fost 'galata de mici o povestire istorică de aici o legendă din cele cevi le-a transmis antichitatea. Dar Ara e, despărțită în două mari ea, •»stole. Cel dintâi și cel mai important, e consacrat biografiei lui Maryk. Autorul urmărește carieraiterară, filosofică și politică a viitorului șef de stat, până în ajunir 'răsboiului. Subliniază importanța doctrinelor lui Masaryk, nu numai o sufsză atitudinei filosofului și omnului de stat, dar și în constituția Statului Cehoslovac, considerat înainte de toate ca o creație a sa. In partea a doua, Fournier- Fabre studiază desvoltarea economică, socială și politica a noului stat, ca aplicare faptică a doctrinelor care au călazuit întreaga viața' a' lui Masaryk. " " # Profesor la facultatea de litere Mn Cleimopt-Feinaud. Bernard 'Ang e un tânăr spirit ,critic, de o Crșp cultură și de o subtilă înțelegere a epocei,. In volumul Fai'es nos jeux (prass et Paris) adună toate observațiile asupra tineretuliîi și spiritului nou amer ßan, recoltate anul trecut, vreme de opt luni cât a fost invitat la universitatea din New-York și merie de un an, cât a predat la Universitatea din Columbia. E e mieric ele tablouri, alese din carele cele mai variate și constiuind tipurile cele mai diversexistenta activă prelungită în o ■' tenta interioară ; o carte cu totul A'Orcă, o adevărată explorare pămânit' riecuposcut. Bernard ‘dn ne înfățișează astfel, altă A 'pripa decât cea a filmelor fen •kinagorice, a sgârie-norilor și riliardarilor cu piatră la ficat •magmă superficială, vulgarizaue revistele umoristice. Dincolo dceastă viată de exasperare techipă,sufletul își caută ur echilibru ; această căutare e uneori e un patetism tragic, mult mai' vo.B.t decât în Spiritul tinerei' generații europene. ' >p In ultimul roman al lui Paul ’ •■'udi'a, intitulat ,,Lie Maître d'Veidirign’t”— eroina este o 'panâncp: 'Prinsă de nostalgia farei — cântă. , L oaie verde, triumieele... ' ■ .* Critica franceză consacră o • ,onă , poetă,. . v. grba de dra V a -1 .11 am de LVobnard— cea mi în,spirată din generația ',tavă ațribeților Velum;!Iei dooe/.i ..Fâșii de suflete, a fost Tea prii lui Ieș /T : . ‘Oi! ; D. €. TONEANU* ; * 10 Cronica gastronomică eteriă— un loc important în ziarele franțuzești. " " O cititoare „blazată’' — căra vronicarului dela .E’DeyurCo'ț-o rețetă de mâncare „excentrică și dacă se poate puțin cubsta, O mâncare din repertoriul strict ,lasir, o desgustă”. " ■’ y. I^.S'a răspuns . ..bucăți de ficat / ~ vi’ăjit, ci os de portocale”; .v . Cubismul a invadat toiată ma «șina omenească , creerul și sfo» macul. < Ó 1 * * Duminica viitoare, în locul obicinutitului concert simfonic, ‘va avea loc primul concert id"înărtuliu Rosé. J * * In ziua de 12 Ianuarie se va naugrija, în sa de Mozart, expo j vifi’a pictorului N. Tempeanu Societatea de binefacere a Doainnrilor Spaniole va da în •ina de t crt, o serată dansantă I di sala de festivități a comunități spaniole din strada Negru Vodă. * . . Teatrul Nostru va pune în r. 2., notifie „În mintea cornilor”, co4 o nedie în 3 acte de A. Birebgau. —;— xnx —----!' , premiat de Arademi:'- iran în manuscris. E de errg v mână d-ra de Wolmar. ifl * •'■’•; 1 ) a.nărui ..Zile cernii' (sg .'■ zis^EEU "'.■r N. Sarry. ; ^ Tipărit în condițiuni Seelentte — foarte plăcut la pipăit. ■ • J Spectacolele 4M OPERA ROMANA.— ,Răfirea din Serail” (d-nete Elena,Zamora, Tudja Babiei, d-nii .Fotescu, Czeorgevsky, Basiliu, conduc.; muzic. : Nona. Otescu). 77 TEATRUL NATIONAL. — ,Omul de zăpadă” (d-nii N. S.Opreanu, N. Bălțăteanu, T.Filipastanu, C. Sănaascu, d-n.ele Gosty, Puia Ionfescui Mohor,-.—, directa’ de scenă , V. Ericiu). . . TEATRUL I „REGINA VLAIA”. — ,,Dan Carlos” . (d nela Maripara Zimniceanu-.. . M. Sado* vetanu, d-nii- Eforiu. . Bulandra I . Manolescu, , direct-,. . s.erimă. a Soare; ■ [UNK] ■ [UNK] y.i. ' yu' spiri —o—ru. -a . ifi rilsi II” .(d-nii Toteanu, V. Iliei zeanu, Ghibericon, Timică; d-nelei Toto Tonescu, Ana, Cârje Vlădicescu, — direct, scenă.:Sică Alexandrescu) v TEATRUL MIC. — „Granot de Dame” (d-nii Torino, Channel,d-nele Capustin, Rennée Annie, Brocier). • teatrul Carol cel MARE, — „Din toată inima”" (revistă). , TEATRUL ALHAMBRA, ... .Triunghiul” " (d-na laricoveseca, Lefter, d-na Tantzi Barözzi). ■>" Dela premierajoii Sarlós* S’a aplaudat mult aseară '— uneori cam semnificativ. Spre ex. când Marchizul de Posa îm genunche cere regeim" -„libertatea de a gândi” sala a isbucnit în aphilize care au durat câteva secunde, • Iar când cardinalul inchizitor vorbește împotriva libertății o mișcare tacit ostilă — s’a observat în toată sala. Românul se deșteaptă ? ; ■ ■ . a. M. ———XOX------------ " Viitoarele ‘ Pemiere TEATRU, NATIONAL ", M.iercuri 11 ianuarie: „ Visa minia” de d-ra Tîcu Arhip. Vineri 20 ianuarie: „(uliu Cezar” de Epren Corradini , Vineri 3 Februarie: „Fedra” de Racine. XOX—i—-• ■ Ceainárii populaire Fabricile de zahăr au luat inițiativa înființării de ceainării populare în toate orașele țării și prin stațiunile de cale ferată. În aceste ceainării, un pahar cu ceai de cea mai bună calitate, se va vinde cu 1 leu și 50 bani. In ceainării vor fi instalate pa’hetoane precum și jocuri distractive pentru vizitatori.Aceste ceainării sunt înființate în vederea combaerii alcoolismului. •.----—xox----- Ghiața fie pe Dunce va fi spartă cu dinamita După, rapoartele primite ieri la Ministerul Comunicațiilor, Dunărea începe să se desghețe în cele mai multe parți. Sloiurile curg într'una. Numai la Giurgiu, Galați și Brăila, ghiața este compactă și are o adâncă grosime. Cum orașul Giurgiu continuă a fi amenințat, •’a luat dispoziția cea se sparge și ghiața prin dinamită. S’a mai făcut o astfel de încercare ,dar fără face succes. Astăzi, se va încerca ■ din nou și se speră că operația va‘ reuși pe deplin, deblocaindu-se , astfel această porțiune și dând lise putință sloiurilor să se scurgă.