Curentul, ianuarie-februarie 1928 (Anul 1, Nr. 22-50)
1928-01-01 / nr. 22
; „TEATRUL NOSTRU“ In fiecare seară marele succes MoritZ al llaacu Costică Toneanu, AL Ghibericon, G. Timică, V. Brezeanu, C. Hociung Toto Ionescu,Stanca Alexandrescu,Anicuța Cârje, M.Deculescu, M.Nicolau „SALVATOR“ Cabinet medical fondat 1900 de medici specialiști pentru boale Venerice, Sifilis și Piei Tratamentul blenoragiei și a complicațiilor sale la bărbați (prostatite, cistite) și la femei (metrite, ovarosalpingite) prin Diatermia Roucayrol practicată sp. Lariboisiere Paris Controlul Diag. SIFILISULUI prin BMAUZA SÂNGELUI Ultramicroscopie — & asagu 9 Lângă Teatrul Național — București Consult 11-1 $1 6— 9-Telefon 333.81 întrunirea meseriașilor cismari dri dimineață a avut loc în sala Transilvania o întrunire a Uniunei meseriașilor de încălțăminte. D. Dobrescu a făcut o demonstrație practică cu planimetru, aparat pentru determinarea rapidă a suprafeții pieilor. După aceea a cerut aplicarea sistemului metric de pielărie. După alte cuvântări s’a votat o moțiune prin care se cere: 1. Prohibirea importului de de încălțăminte străină; 2. Să se acorde credite acestei categorii de industriași; 3. Timp de zece zile pielea să se vândă cu planimetru. S’a ales o comisie care va prezenta moțiunea d-lor miniștri de resort O nouă cantină universitară. „Dim. Câmpineana” Se cunoaște starea deplorabilă în care se aflau până mai deunăzi cantinele universitare. Prost organizate regimul la alimentar se mânca mai mult cu cel al deținuților de drept comun. Sesizat de această stare de lucruri, Senatul universitar s’a ocupat în ultimul timp de o organizare pe baze cu totul noi a acestor instituțiuni. Intre altele s’a hotărît exploatarea acestor cantine de către decanate, sub controlul direct al cercurilor studențești. Sistemul nenorocit al regiei, în frunte cu inevitabilul domn flamat a fost abandonat. Zilele trecute am vizitat una din aceste cantine, lucru ce ne-a pricinuit o comparație între vechiul și actualul regim. E vorba de cantina „Dimitrie Câmpineanu”, situată în strada cu acelaș nume și pusă sub conducerea d-lui Codreanu. Iar masa la această cantină un număr de 500 de studenți de la Drept, Farmacie și Litere. D-nii decani respectivi, cari inspectează această cantină și-au exprimat satisfacția pentru modul cum funcționează această cantină. Să sperăm că noua organizare a cantinelor va constitui un pas spre rezolvarea uneia din justele deziderate ale studențimii noastre -xox- Carnetul sportiv Campionatele României de patinaj Campionatele României de patinaj s-au disputat Duminică la Cluj și au dat următoarele rezultate : CONCURSUL DE VITEZA 1) Darmosch (C.P.C.) 7 puncte; 2) Gundisch (Tennis-Club) 9 puncte ; 3) Dr. Manuschek (C.P.C.) 18 puncte ; 4) Handler (C.P.C.) 17 puncte; 5) Cuhn (C.P.C.) 18 puncte. Carmosch (Clubul de patinaj Cluj) este prin urmare campion național la viteză pe anul 1328. FIGURI DOMNI s 1) Simul (Universitatea Cluj) 256,45 puncte ; 2) Bece (C.P.C.) 237,10 puncte; 3) Pușcațiu (România) )232,66 puncte ; 4) Horoș (O. P. C.) 212,35 puncte 5 B) Bence (Universitate) 180.84 puncte. Doctorul Hirsch, campionul anului trecut nu a participat și astfel Simul și-a putut însuși titlul de campion la figuri pe anul 1928. FIGURI DOAMNE ? La această probă au concurat numai două concurente. D-na dr. Pop, campioana de anul trecut și-a însușit titlul și anul acesta. 1) D-na dr. Pop (Brașovia) 159.30 puncte ; 2) D-na Domoooș (C. A. M.) j 83,15 puncte. HOCKEY: Matchul de Hockey pentru campionatul național dintre Hockey- Club București și Universitatea Cluj s’a terminat cu victoria bucureștenilor (3:0). Punctele au fost marcate de Botez (2) și Danielopol (1). Farmaciile tie servieta Azi, 31 Ianuarie 1828 Al. Alifantî, calea Griviței 217: I Lozinca, calea Griviței 104: V. Turinger , O. Lascăr, calea Victoriei 78, telefon 11/84; €. Roșu, calea Moșilor 45, telefon 46/21; G. Berbier, calea Moșilor 164, tel. 516/07. Farmacia Academiei (arend. H. Neuman), str. Academiei 2, telefon 56/50; Vasile Novian, str. 11 Iunie 49; Farmacia M. Vartolomeu, calea Dudești 95; A. B. Nicolescu, calea Șerban Vodă 147; I. Alexi, Sos Ștefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str. 15 Septembrie 2; Șt. Panea, calea Văcărești 225, telefon 20/86. mi se pare în Miscelanea „Vieții Românești”, era o mare doză de adevăr. „Grădina de Portocali”, e romanul liderului politic, nostalgic tânjind după o idilă din tinerețe, a cărei pierdere pentru totdeauna nu i-o mai poate plăti nici un triumf dela tribuna parlamentului. «Catedrala» e romanul misticismului spaniol, joc de umbră și de lumini, pe fantalul unui cer tenebros pe care se proiectează conturul catedralei. «Femeia goală a lui Goya», e romanul pictorului cu mare succes, care și-a sacrificat cândva iubirea pentru ambiția de a se realiza artisticește, iar către declinul vieții merge degringorând, sub stăpânirea unei pasiuni pentru femeia care îi reamintește până la halucinație toată aparenta fizică a celeilalte femei, sacrificate odinioară. Mare nostrum, e romanul Mediteranei și vechilor stăpâni și sclavi ai mărei interioare, cu rădăcini adânci în tradiția trecutului și cu desnodământul într’o dramă cu totul apropiată de noi, în epoca războiului, a spionajului german și a vaselor scufundate de torpilele submarinelor teutone. Lista nu se oprește aci. Am curmat-o numai fiindcă nu adaugă decât alte capitole noi, ale aceleiași istorii contemporane a Spaniei, după aceiași metodă de realizare. Izolarea unei categorii umane, cu îndeletnicirile, tradițiile și fatalitatea mediului pentru ca în jurul unui conflict să zugrăvească o porțiune definită din această mare frescă. Este exact procedeul lui Zola, care ne plimba dealungul societății franceze din al doilea imperiu francez, inițiindu-ne cu fiecare nou roman în viața unei categorii social-economice: minerii în „Germinal”, finanțele în „L’Argent”, căile ferate în Labête humaine, plugarii în „La Terre”, catolicismul în „Rome” și „Paris”, problema natalității în clasele de jos și de sus în „Fecondité” și așa mai departe. Dispariția lui Blasco Ibanez, atât de apropiată îndată de aceea a lui Thomas Hardy, devastează literatura contemporană de marii romancieri ai tradiției naturaliste și post-realiste. Dar Spania îl socotea de mult pierdut, regăsindu-se în alți scriitori, încă mai puțin cunoscuți în literatura europeană, dar mult mai autentic spanioli. --------xox ;,s. „ Din lumea sporturilor Comitetul central al F. S. S. R. s’a întrunit Duminica și a luat următoarele hotărîri mai importante : S’au aprobat alegerile generale ale regiunei Muntenia ; s’a primit adresa d-lui Naum Ionescu prin care acesta nu primește de a fi președintele subcomisiunei regionale de patinaj ; s’a reprimit în sânul Federației clubul Mihai Viteazu din Chișinău, și s’a ridicat suspendarea clubului Sporting Chișinău ; s’au aprobat 25 mii lei pentru organizarea campionatelor de sky. Mascart, cunoscutul pugilist francez a învins pe Friedmann campionul Germaniei de categorie cocos prin descalificare în repriza patra. Danemarca s-a înscris la cupa Davis în zona europeană. • Max Schmelling, campionul Europei la categoria semigrea a provocat pe Paolino, campionul Europei de categorie grea pentru titlu. Devos, campionul Europei de categorie mijlocie a învins la New York pe Sidney Friedmann prin k. o. în repriza întâia. St Miss Gleitze, înotătoarea engleză a abandonat tentativa s a de a trece înot strâmtoarea Gibraltar. * * * "I — OXO" Știri Artistice Un singur concert Piccaver Primul tenor al Operei de Stat din Viena Două spectacole Emma și Irma GRAMATICA Două concerte Willy BURMESTER Biletele la agentia teatrali „Comedia", pasagiul Imobiliara •----—xox—------- O zguduitoare tragedie familiară CLUJ, 30. — In comuna Muntele Rece, din aproierea Clujului, s’a întâmplat ieri o groaznică tragedie familiară. Locuitorul Mihail Lugovan, în urma unei certe cu soția sa, aceasta i-a aruncat o cantitate mai mare de vitriol în față, rămânând orb complect și cu obrajii desfigurați în urma arsurilor suferite. Nenorocirea a făcut ca vitriolul să ajungă și pe unicul lor copil în etate de trei ani, ce se găsea în apropiere, cauzându-i și acestuia arsuri. Nenorocitul om a fost adus împreună cu copilul său la clinica din Cluj, unde i s-au dat primele ajutoare medicale, iar în contra soției criminale s’a început cercetarea penală. CURENtui: Mișcarea culturală „Géricault“ de G. Oprescu „La Renaissance du livre” publică în colecția dirijată de Georges Huisman („A travers part français”) un admirabil studiu asupra pictorului francez Géricault datorit compatriotului nostru d. G. Oprescu, conferențiar la Facultatea din Cluj. Cu priceperea de care ne-a dat dovadă în lucrările sale închinate artei românești, d. G. Oprescu analizează opera tânărului maestru al maeștrilor care a fost Géricault. „Tinerețe strălucită, vitalitate bogata", — încheie d. Oprescu, — „nimic nu lipsește lui Géricault. Convertit la doctrina neoclasică, el a înțeles din vreme că epopeea nu își trage seva numai din legendă, — și că material epic se poate culege și din Europa modernă, — din viața contimporanilor chiar. Convertirea aceasta a lui Géricault a fost, apoi, fecundată de influența artei plină de dramatism a pictorilor secolului XVI italian, — artă solidă, — arta îndrăgostită ca și el de forță robustă și sculpturală. La școala lor, Géricault își temperează dezordinea și flacăra, își atenuează gama culorilor, aprinde lumini vii, — își întărește compozițiile, le conferă nobleță și stil. Nu părăsește preferințele vechi, dar le pune în armonie, — rămânând acelaș pictor erudit și scrupulos, — omul pasionat și năvalnic de la început. Iar influența școalei picturale engleze îi dă un dar regesc: tonul proaspăt, viu și bogat. Moartea lui Géricault nu a curmat arta acestui periet inspirat: inițiator, el lasă veacului directivele lui, pilda unei puternice forțe de viață. De aceea se poate spune că Géricault nu a fost nici clasic, nici romantic, a fost modern. Cu alți ochi Rândurile acestea închid în si>criul unei comemorări un întârziat omagiu. Anii se macină, clipele se fărâmițează și un sfert de veac abia răsună pe oruncul eternității. Ehenungaree labuntur anni ! Posthume, posthume. Amintirile atârnă ca niște nuci aurii pe un pom de Crăciun. Douăzeci și cinci de ani au decedat de când câțiva tineri cu picături de visuri în albul ochilor și cu doruri mari în suflet, au zămislit, la Budapesta, în mansarde stadente de studenți, revista „Luceafărul”. Intelectualii, învățători, preoți sau advocați, tânjeau în umbra spiritului maghiar. Slova Budapestei întindea ispitele unui spirit desnaționalizant. O vastă iobăgie sufletească se prepara încet, metodic și răbduiiu. Orizontul era mărginit, preocupările meschine și servilismul unei cumințeni premature își înclina spinarea pretutindeni. Din arginții lui Aurel Birițiu, care cu idealismul celor douăzeci de ani a pus temeliile materiale ale revistei, avea să se făurească unul din scuturile ființei etnice a neamului românesc transcarpatin. Atâția mucenici ai ideei naționale au mușcat aici din portocala scrisului. Aici s’au strâns în buchete‘tavian Oferta, Ion Agârbiceanu, Zaharia Banan, Al. Gom.șa, Gheorghe Stoica, Ion Lupaș, T. Mureșanu, A. Popovici Bănățeanu, Ecaterina Pitiș, Sextil Pușcariu, Silviu Dragomir, V. Stanciu, Ghiță Pop, D. Stoica, I. I. Șchiopul, A. Ciata, G. Todica, Liviu Rebreanu, Ion Borcea, etc. Aici a’au întâlnit condeiele lui Darie Chendi, Ion Gorun, Soricu, Constanța Hodoș, Gh. Coșbuc, Gh Bogdan-Duică, Iosif, etc. Aici și-au dăruit sufletele Al. Vlahuță, M'hail Sadoveanu, Caragiale, E. Gârleanu, Murnu, Sandu Aldea, Cincinat Pavelescu, El. Farago, Al. Cazaban, M. Săulescu, A. Tomescu, D. Nanu, Vasile Pârvan etc. Aici a închinat cel dintâi Ardealul omagiul său armatei române, când conflagrația universală a înflăcărat crestele Carpaților. In toate slovele, în toate rândurile, în toate paginile „Luceafărului a plutit spiritul marelui mort de la Bellu, acea evanghelie națională care era pâinea cea de toate zilele a sufletelor din Ardeal. Meșteșugarii peniței adunați în jurul „Luceafărului” nu erau inițiați în dantelăriile verbale de azi. Fantezia lor nu era luxuriantă ca un covor oriental. Poeziile lor nu erau poemele nervului optic. Satisfăceau însă cu belșug de lumină exigențele estetice ale timpului. Două figuri reprezentative și-au impus tonalitatea personalității asupra paginilor „Luceafărului” Octavian Goga și Ion Agârbiceanu. v, l, Astăzi „Luceafărul” a trecut în cripta istoriei. Poate nu atât prin creațiile lui estetice, cât prin îmiplinirea tendințelor iredentiste de rotunjire a hotarelor. Tâmplele s’au cărunțit, alte întrebări bat azi la fereastra noastră. Generația nouă are azi alți ochi, alți nervi, alte frumuseți. SEVER STOICA CARNETUL ZILEI ATENEUL POPULAR «N. IORGA»Conferința d-lol prof. Ramiro Ortiz EVUL MEDIU ROMAN IN A UNGERE CU EVUL MEDIU OCCIDENTAL Prietenul românilor d-l prof. Ramiro Ortiz a vorbit la ultima conferință a ateneului popular N. Iorga, despre o problemă destul de grea. Ce se știe despre evul mediu românesc ! Avem! România a avut o renaștere ? A avut și ea ne-a venit prin Ungaria din Occident. Ungaria, fiind catolică a avut legături mai strânse cu occidentul catolic. Dominația turcească a împiedicat bine înțeles, o dezvoltare mai timpurie a culturii occidentale la noi. La noi renașterea apare de-abia în secolul XVII și în sfârșit sub dornia lui Brâncoveanu. In timpul lui avem o renaștere, care ne vine din Padova. (Cantacuzino studiase acolo). Domniile fanariote nu trebuesc judecate cu atâta asprime ne-au scăpat de influentele slavone. Numai că elenismul nu a prins la noi, după cum nu a prins nici în Italia. „Avem o cultură cu mult mai veche și mai occidentală decât se crede și nu avem voe să trecem cu atâta ușurință peste ea, după cum se obișnuește închee cu căldură d-l prof. in aplauzele entuziaste ale intregei săli. Sufragata Karin Michaelia, celebra exaltată laponă sosește astăzi în Capitală pentru cele două conferințe pe cari le va ține, Miercuri 1 Februarie, când va vorbi pe tema „Când noi femeile suntem bolnave“ și Vineri 3 Februarie, pe tema .,Părinții, copii și morala de astăzi“. Publicul femenin Bucureștean așteaptă cu nerăbdare pe celebra scriitoare căreia îi pregătește o caldă primire. Biletele la „Comedia“, pasagiu! Ambiliara. LONGEVITATEA AMIRALILOR Care e profesiunea în care trăești mai bătrâni ? — Omul politic ar fi după rezultatul unei anchete de curând încheiate în Anglia. Totuși în La Depeche de Brest, găsim altă părere : „Am întâlnit zilele acestea — scrie redactorul maritimi al acestei gazete — pe amiralul Touchard pe o stradă a Parisului Sufla un vânt glacial; amiralul se plimba fără pardesiu. Are 13 ani. Amiralul Besson, a împlinit 84 ani, și e tot atât de viguros, amiralul Fournier are 5 ani, se duce regulat la ședințele Institutului, amiralul Servan (tigrul, cum i se spune) are 85 ani, amiralul Godin 89 ani, amiralul Berlanger 90 ani și în sfârșit amiralul Flaucaud Fourcroy are 90 ani, a intrat în serviciul 1847, în timpul principelui de Joinville, pe vremea marnei cu pânze și a vaselor de lemn. Academia Goncourt și epigonii naturalism anul Paris, 30 (Rador). — In cercurile literare se discută cu mult interes un conflict izbucnit între moștenitorii lui Zola și Academia Goncourt, căreia aceștia au cerut restituirea scrisorilor eimise de Zola fraților Goncourt. Cum publicarea jurnalului fraților Goncourt a fost interzisă, Academia refuză și comunietarea scrisorilor primite de aceștia. Spectacolele trupei maghiare de la Cluj și ale ilustrelor artiste Emma și Irma Gramatica au suferit o mică amânare : trupa maghiară începe Duminică 5 Februarie. Aceste spectacole au loc la teatrul „Alhambra“. Tragedianul Barqtoff va juca Sâmbătă 4 Februarie, la „Alhambra“ ,"Tatăl", de Strindberg. In această piesă marele artist are o formidabilă creațiune. Cronica plastică EXPOZIȚIA NINA ARBORE O expoziție de pictura desen unde se vede clar preocuparea de a înlătura tot ce e comun și banal, de a scoate în relief și a exagera chiar, caracterul individual al obiectului! Simplitatea formelor, a liniilor, a culoarei— reducerea la esențial — fără ca să înture însă detaliile caracteristice. Este o etapă nouă în drumul artistic. Câteva desene de o vigoare și o puritate absolută — cum i „fetița cu cosițe”, „Lenuța”, portretul d-lui „Zamfir Arbore”, „Pescarii din Vâlcov”, In uleiul ,Pisica cu Agavă” artista renunță la procedeul clasic de a construi un tablou, bazânduse pe figura centrală. Foarte interesant tabloul „Peisaj din Basarabia” — unde se evidențiază și calitățile de coloristă ale artistei. Frumos „Peisagiul din Vâlcov” — unde a știut să înlăture pitorescu orășelului, cu canale și podețe. Masiv și sobru „Portretul cu câinele” — frumos — în preocupări de culoare — „Natura moartă cu merele”. Expoziția d-rei Nina Arbore, a meritat din plin, atenția de care s’a bucurat AM și Chimia și apărarea națională CONFERINȚA D-LUI PROF. ST. MINOVICI Duminică seara d. profesor Șt. Minovici directorul institutului de chimie din Capitală a ținut o conferință la Ateneu tratând despre «Chimia și apărarea națională». După ce vorbește de importantul rol ce l-a avut chimia în războiul mondial, spune că într-o eventualitate viitoare chimia va fi factorul determinant al victoriei. D-sa spune că gazele asfixiante, au avut în războiul mondial un rol destul de mare; totuși, adaogă d-sa, în viitor, eficacitatea gazelor toxice va hotărî asupra războaielor. In Germania sunt înființate numeroase societăți pentru pregătirea războiului chimic, de asemeni, în Rusia se pregătesc industrii chimice pentru pregătirea unui război chimic. D. prof. Minovici spune că trebue să ne îndreptăm privirile spre aceste primejdii și să ne punem pe lucru. UN NOU OASPETE ITALIA WQM ■rhikisnaw Duminică 5 Februarie, orele 3 Juni. va conferenția de Calabrezi, delegatul Uniunea intelectualilor italieni, la Fundația Carol, despre relațiile între patrioții italieni și francezi în timpul renașteri celor două țări. Sâmbătă 4 Februarie, are loc o recepție la saloanele d-nei Alexandrina Cantacuzino, între orele 9 jum.—1, în cinstea oaspelui italian. EXPOZIȚII .Azi Miercuri, 1 Februarie 6. are loc verisagiul expozițiilor : Arh. Demian, Adina Paula Moscu, S. Tarasov și N. N. Tonitza în „Căminul Artelor Regina Maria“ Calea Victoriei. 83. Duminică 5 Februarie se deschide expoziția pictorului H. Daniel, în sala librăriei Hasefer, * CONFERINȚE Azi, ora ß d. a. d-l profesor N. Iorga va conferenția la Arhivele Statului despre : „Arhivele italiene și importanța lor pentru istoria românilor“. "A treia conferință a gruparei „Poesie” din ciclul „Vieți interioare” are loc Joi 2 Februarie 1928, la Fundația Universitară Carol I, orele 6 d. a. D. Sm. Ciomac va vorbi despre Franz Liszt. Bilete la Feder și librăria Pavel Suru. Cărți și Reviste A apărut DIN DRAMELE STUPEFIANTELOR — morfina, cocaina, eterul, opiul — o broșură atât de necesară astăzi menită să arate marelui public, ce sunt, ce influență au și cari sunt consecințele fatale ale acestor viții. Este cea mai interesantă și mai complectă lucrare de acest gen și va interesa într-o măsură neobișnuită pe toată lumea. O broșură de 38 pagini mari, numai 8 lei, la toți chioșcarii și depozitarii de ziare. Reprezentațiile Marioarei Ventura Duminică seara a sosit în București marea noastră artistă d-ra Marioara Ventura in vederea reprezentaților ce se vor da cu concursul său la Teatrul Național. D-ra Marioara Ventura va apărea în piesele: „Fedra", puternica tragedie a lui Racine, în care d-sa atinge culmile cele mai înalte ale artei dramatice, apoi „Lorenzaccio de Musset, minunata bijuterie a romantismului și cele două piese originale ce și-a ales • „Meșterul Manole" a poetului Octavian Goga și „Pavilionul ca umbre de Gib. Mihăescu, piesă premiată de Asociația Criticilor dramatici. Primul spectacol va avea loc în ziua de 8 Februarie cu „Fedra". Pentru facilitarea distribuirei biletelor, norme speciale au fost întocmite pentru public și afișate de Direcția Tearului Național. D-NA MAkíuai VIURA Noul director al Teatrala din Craiova După o lună de criză s’a rezolvat problema direcției teatrului Național din Craiova, d. D. Tomescu fiind numit pe ziua de 1 Februarie, director. D. D. Tomescu este un nume cunoscut în literatură prin adâncile și serioasele sale studii critice, înființând împreună cu Făgețe] la Craiova, acum 20 de ani, revista .Ramuri”. D-sa s’a relevat ca cel mai documentat critic. Am putea spune că e singurul critic aparținând curentului sămănătorist. A fost câtăva vreme directorul ziarului „înfrățirea” din Cluj, președinte al sindicatului de presă de acolo și acum în urma la Craiova a întemeiat revista „Scrisul Românesc”. «COCAINA» In editura Payot, apare astăzi traducerea franceză a monografiei consacrată de profesorul H. W. Maier, de la Universitatea din Zurich, cocainei. Cartea apărută în 1925 în limba germană, este tradusă de cunoscutul doctor S. •ankélévitch, și cuprinde în text excelente figuri, reprezentând câmpul microscopic al diferitelor pedeme, infiltrații limfocitare degenerescente celulare, și infiltrații grăsoase ale țesuturilor cerebrale, datorite intoxicării cu cocaină. Volumul, după o instructivă istorie a cocainei și cocainomaniei, trece la patologia intoxicatului, stabilind regulile clinice și terapeutica boalei. Enumără, apoi, mijloacele de apărare eficace împotriva acestui întins flagel social. Este un adevărat tratat al chestiunii, excelent pentru medici și pentru cliniciani. UN DICȚIONAR AL GALICISMELORr alcătuit de EL Pradez, a apărut în editura Payot (Paris). Fiecare expresie este însoțită de traducerea ei germană și engleză, de o scurtă explicație, și comentată printr-un exemplu. Spectacolele zilei A si 81 Ianuarie OPERA ROMANA : „Remede“. TEATRUL NATIONAL : „Omul cu mârțoaga", cu d-nela Apriliana Medianu, Tantzi Bogdan și d-nii Calboreanu, Sârbul, Atalp,LG3Cl) • TEATRUL REGINA MARIA'I „Un soț ideal" (cu d-nele Lucia Sturza Bulandra, Marietta Sadoveanu și d-nii T. Bulandra, Manolescu). TEATRUL NOSTRU : Moritz al II-lea" (cu d-nele Toto Ionescu, Vlădicescu și d-nii : O. Toneanu V. Brezeanu, Ghibericon, Timică), TEATRUL MIC i „Un câine care aduce" (cu d-nele Tantui Gutava Barozii, Nely Otraciom ți d-nii lancovescu, Channel). TEATRUL EFORIA : „Zodia porcului” Revistă. In curând Papagalul Alb Nări roman foileton n k k 1