Curentul, ianuarie-februarie 1928 (Anul 1, Nr. 22-50)

1928-01-01 / nr. 22

; „TEATRUL NOSTRU“ In fiecare seară marele succes MoritZ al l­laa­cu Costică Toneanu, AL Ghibericon, G. Timi­că, V. Brezeanu, C. Hociung Toto Ionescu,Stanca Alexandrescu,A­­nicuța Cârje, M.Deculescu, M.Nicolau „SALVATOR“ Cabinet medical fondat 1900 de medici specialiști pentru boale Venerice, Sifilis și Piei Tratamentul blenoragiei și a com­plicațiilor sale la bărbați (prostatite, cistite) și la fem­ei (metrite, ovaro­­salpingite) prin Diatermia Roucayrol practicată sp. Lariboisiere Paris Controlul Diag. SIFILISULUI prin BMAUZ­A SÂNGELUI Ultramicroscopie — & asag­u 9 Lângă Teatrul Național — București Consult 11-1 $1 6— 9-Telefon 333.81 întrunirea meseria­șilor cismari dri dimineață a avut loc în sala Transilvania o întrunire a Uni­unei meseriașilor de încăl­țăminte. D. Dobrescu a făcut o de­monstrație practică cu plani­­metru, aparat pentru determi­narea rapidă a suprafeții piei­lor. După aceea a cerut aplica­rea sistemului metric de pielă­rie. După alte cuvântări s’a vo­tat o moțiune prin care se cere: 1. Prohibirea importului de de încălțăminte străină; 2. Să se acorde credite aces­tei categorii de industriași; 3. Timp de zece zile pielea să se vândă cu planimetru. S’a ales o comisie care va prezenta moțiunea d-lor mini­ștri de resort O nouă cantină universi­tară. „Dim. Câmpineana” Se cunoaște starea deplorabi­lă în care se aflau până mai deu­năzi cantinele universitare. Prost organizate regimul la alimentar se mânca mai mult cu cel al de­ținuților de drept comun. Sesizat de această stare de lu­cruri, Senatul universitar s’a o­­cupat în ultimul timp de o or­ganizare pe baze cu totul noi a acestor instituțiuni. Intre altele s’a hotărît exploatarea acestor cantine de către decanate, sub controlul direct al cercurilor stu­dențești. Sistemul nenorocit al regiei, în frunte cu inevitabilul domn flamat­­­­ a fost abandonat. Zilele trecute am vizitat una din aceste cantine, lucru ce ne-a pricinuit o comparație între ve­­chiul și actualul regim. E vorba de cantina „Dimitrie Câmpi­­neanu”, situată în strada cu ace­­laș nume și pusă sub conducerea d-lui Codreanu. Iar masa la această cantină un număr de 500 de studenți de la Drept, Farmacie și Litere. D-nii decani respectivi, cari inspectea­ză această cantină și-au exprimat satisfacția pentru modul cum funcționează această cantină. Să sperăm că noua organizare a cantinelor va constitui un pas spre rezolvarea uneia din jus­tele deziderate ale studențimii noastre -xox- Carnetul sportiv Campionatele României de patinaj Campionatele României de pa­tinaj s-au disputat Duminică la Cluj și au dat următoarele rezul­tate : CONCURSUL DE VITEZA 1) Darmosch (C.P.C.) 7 puncte; 2) Gundisch (Tennis-Club) 9 puncte ; 3) Dr. Manuschek (C.P.C.) 18 puncte ; 4) Handler (C.P.C.) 17 puncte; 5) Cu­hn (C.P.C.) 18 puncte. Carmosch (Clubul de patinaj Cluj) este prin urmare campion național la viteză pe anul 1328. FIGURI DOMNI s 1) Simul (Universitatea­ Cluj) 256,45 puncte ; 2) Bece (C.P.C.) 237,10 puncte; 3) Pușcațiu (România) )232,66 puncte ; 4) Horoș (O. P. C.) 212,35 puncte 5 B) Bence (Universitate) 180.84 puncte. Doctorul Hirsch, campionul a­­nului trecut nu a participat și a­­stfel Simul și-a putut însuși titlul de campion la figuri pe anul 1928. FIGURI DOAMNE ? La această probă au concurat­­ numai două concurente. D-na dr. Pop, campioana de a­­nul trecut și-a însușit titlul și anul acesta. 1) D-na dr. Pop (Brașovia) 159.30 puncte ; 2) D-na Domoooș (C. A. M.) j 83,15 puncte. HOCKEY: Matchul de Hockey pentru cam­pionatul național dintre Hockey- Club­ București și Universitatea Cluj s’a terminat cu victoria bu­­cureștenilor (3:0). Punctele au fost marcate de Botez (2) și Da­­nielopol (1). Farmaciile tie servieta Azi, 31 Ianuarie 1828 Al. Alifantî, calea Griviței 217: I Lozinca, calea Griviței 104: V. Tu­ringer , O. Lascăr, calea Vic­toriei 78, telefon 11/84; €. Roșu, calea Moșilor 45, telefon 46/21; G. Berbier, calea Moșilor 164, tel. 516/07. Farmacia Academiei (a­­rend. H. Neuman), str. Academiei 2, telefon 56/50; Vasile Novian, str. 11 Iunie 49; Farmacia M. Vartolomeu, calea Dudești 95; A. B. Nicolescu, calea Șerban Vodă 147; I. Alexi, Sos Ștefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str. 15 Septem­brie 2; Șt. Panea, calea Văcă­rești 225, telefon 20/86. mi se pare în Miscelanea „Vieții Românești”, era o mare doză de adevăr. „Grădina de Portocali”, e romanul liderului politic, nos­talgic tânjind după o idilă din tinerețe, a cărei pierdere pentru totdeauna nu i-o mai poate plăti nici un triumf dela tribuna par­lamentului. «Catedrala» e ro­manul misticismului spaniol, joc de umbră și de lumini, pe fan­talul unui cer tenebros pe care se proiectează conturul catedra­lei. «Femeia goală a lui Goya», e romanul pictorului cu mare succes, care și-a sacrificat când­va iubirea pentru ambiția de a se realiza artisticește, iar către declinul vieții merge degringo­­rând, sub stăpânirea unei pa­siuni pentru femeia care îi rea­mintește până la halucinație toa­tă aparenta fizică a celeilalte fe­mei, sacrificate odinioară. Mare nostrum, e romanul Mediteranei și vechilor stăpâni și sclavi ai mărei interioare, cu rădăcini a­­dânci în tradiția trecutului și cu desnodământul într’o dramă cu totul apropiată de noi, în epoca războiului, a spionajului german și a vaselor scufundate de torpi­lele submarinelor teutone. Lista nu se oprește aci. Am curmat-o numai fiindcă nu adau­gă decât alte capitole noi, ale aceleiași istorii contemporane a Spaniei, după aceiași metodă de realizare. Izolarea unei catego­rii umane, cu îndeletnicirile, tra­dițiile și fatalitatea mediului pen­tru ca în jurul unui conflict să zugrăvească o porțiune definită din această mare frescă. Este exact procedeul lui Zola, care ne plimba dealungul societății fran­ceze din al doilea imperiu fran­cez, inițiindu-ne cu fiecare nou roman în viața unei categorii so­­cial-economice: minerii în „Ger­minal”, finanțele în „L’Argent”, căile ferate în La­bête humaine, plugarii în „La Terre”, catolicis­mul în „Rome” și „Paris”, pro­blema natalității în clasele de jos și de sus în „Fecondité” și așa mai departe. Dispariția lui Blasco Ibanez, atât de apropiată în­dată de aceea a lui Thomas Hardy, devastează literatura contemporană de marii romancieri ai tradiției naturalis­te și post-realiste. Dar Spania îl socotea de mult pierdut, regăsin­­du-se în alți scriitori, încă mai puțin cunoscuți în literatura eu­ropeană, dar mult mai autentic spanioli. --------xox ;,s. „ Din lumea sporturilor Comitetul central al F. S. S. R. s’a întrunit Duminica și a luat următoarele hotărîri mai impor­tante : S’au aprobat alegerile generale ale regiunei Muntenia ; s’a pri­mit adresa d-lui Naum Ionescu prin care acesta nu primește de a fi președintele subcomisiunei re­gionale de patinaj ; s’a reprimit în sânul Federației clubul Mihai Viteazu din Chișinău, și s’a ridi­­cat suspendarea clubului Spor­­ting­ Chișinău ; s’au aprobat 25 mii lei pentru organizarea cam­pionatelor de sky. Mascart, cunoscutul pugilist francez a învins pe Friedmann campionul Germaniei de catego­rie cocos prin descalificare în re­priza patra. Danemarca s-a înscris la cupa Davis în zona europeană. • Max Schmelling, campionul Europei la categoria semigrea a provocat pe Paolino, campionul Europei de categorie grea pentru titlu. Devos, campionul Europei de categorie mijlocie a învins la New­ York pe Sidney Friedmann prin k. o. în repriza întâia. St Miss Gleitze, înotătoarea en­gleză a abandonat tentativa s a de a trece înot strâmtoarea Gibral­tar. * * * "I — OXO" Știri Artistice Un singur concert Piccaver Primul tenor al Operei de Stat din Viena Două spectacole Emma și Irma GRAMATICA Două concerte Willy BURMESTER Biletele la agentia teatrali „Comedia", pasagiul Imobiliara •----—xox—-------­ O zguduitoare tragedie familiară CLUJ, 30. — In comuna Muntele­ Rece, din aproierea Clujului, s’a întâmplat ieri o groaznică tragedie familiară. Locuitorul Mihail Lugovan, în urma unei certe cu soția sa, a­­ceasta i-a aruncat o cantitate mai mare de vitriol în față, ră­mânând orb complect și cu o­­brajii desfigurați în urma ar­surilor suferite. Nenorocirea a făcut ca vi­triolul să ajungă și pe unicul lor copil în etate de trei ani, ce se găsea în apropiere, cauzân­­du-i și acestuia arsuri. Nenorocitul om a fost adus împreună cu copilul său la clinica din Cluj, unde i s-au dat primele ajutoare medicale, iar în contra soției criminale s’a început cercetarea penală. CUR­EN­tui: Mișcarea culturală „Géricault“ de G. Oprescu „La Renaissance du livre” pu­blică în colecția dirijată de Geor­ges Huisman („A travers part français”) un admirabil studiu a­­supra picto­rului francez Géri­cault datorit compatriotului nostru d. G. Oprescu, conferențiar la Facultatea din Cluj. Cu priceperea de care ne-a dat dovadă în lucrările sale închinate artei românești, d. G. Oprescu ana­lizează opera tânărului maestru al maeștrilor care a fost Géricault. „Tinerețe strălucită, vitalitate bo­gata", — încheie d. Oprescu, — „nimic nu lipsește lui Géricault. Convertit la doctrina neoclasică, el a înțeles din vreme că epo­peea nu își trage seva numai din legendă, — și că material epic se poate culege și din Europa mo­dernă, — din viața contimpora­nilor chiar. Convertirea aceasta a lui Géri­cault a fost, apoi, fecundată de influența artei plină de drama­tism a pictorilor secolului XVI italian, — artă solidă, — arta în­­drăgostită ca și el de forță ro­bustă și sculpturală. La școala lor, Géricault își temperează de­zordinea și flacăra, își atenuează gama culorilor, aprinde lumini vii, — își întărește compozițiile, le conferă nobleță și stil. Nu pără­sește preferințele vechi, dar le pune în armonie, — rămânând a­­celaș pictor erudit și scrupulos, — omul pasionat și năvalnic de la în­ceput. Iar influența școalei pictu­rale engleze îi dă un dar regesc: tonul proaspăt, viu și bogat. Moartea lui Géricault nu a curmat arta acestui periet inspi­rat: inițiator, el lasă veacului di­rectivele lui,­­ pilda unei pu­ternice forțe de viață. De aceea se poate spune că Géricault nu a fost nici clasic, nici romantic, a fost modern. Cu alți ochi Rândurile acestea închid în si>­criul unei comemorări un întâr­ziat omagiu. Anii se macină, cli­pele se fărâmițează și un sfert de veac abia răsună pe oruncul eter­nității. Ehen­ungaree labuntur anni ! Posthume, posthume. Amintirile atârnă ca niște nuci aurii pe un pom de Crăciun. Douăzeci și cinci de ani au de­cedat de când câțiva tineri cu pi­cături de visuri în albul ochilor și cu doruri mari în suflet, au ză­mislit, la Budapesta, în mansarde stadente de studenți, revista „Lu­ceafărul”. Intelectualii, învățători, preoți sau advocați, tânjeau în umbra spiritului maghiar. Slova Buda­pestei întindea ispitele unui spirit desnaționalizant. O vastă iobăgie sufletească se prepara încet­, me­todic și răbduiiu. Orizontul era mărginit, preocupările meschine și servilismul unei cum­ințeni pre­mature își înclina spinarea pre­tutindeni. Din arginții lui Aurel Birițiu, care cu idealismul celor douăzeci de ani a pus temeliile materiale ale revistei, avea să se făurească unul din scuturile ființei etnice a neamului românesc transcarpatin. Atâția mucenici ai ideei națio­nale au mușcat aici din portocala scrisului. Aici s’au strâns în bu­chet­e‘tavian Oferta, Ion Agârbi­­ceanu, Zaharia Banan, Al. Gom.­șa, Gheorghe Stoica, Ion Lupaș, T. Mureșanu, A. Popovici Bănă­­țeanu, Ecaterina Pitiș, Sextil Pușcariu, Silviu Dragomir, V. Stanciu, Ghiță Pop, D. Stoica, I. I. Șchiopul, A. Ciata, G. Todica, Liviu Rebreanu, Ion Borcea, etc. Aici a’au întâlnit condeiele lui Darie Chendi, Ion Gorun, Soricu, Constanța Hodoș, Gh. Coșbuc, Gh Bogdan-Duică, Iosif, etc. Aici și-au dăruit sufletele Al. Vlahuță, M'hail Sadoveanu, Caragiale, E. Gârleanu, Murnu, Sandu Aldea, Cincinat Pavelescu, El. Farago, Al. Cazaban, M. Săulescu, A. To­­m­escu, D. Nanu, Vasile Pârvan etc. Aici a închinat cel dintâi Ar­dealul omagiul său armatei ro­mâne, când conflagrația univers­­ală a înflăcărat crestele Carpați­­lor. In toate slovele, în toate rându­rile, în toate paginile „Luceafă­rului a plutit spiritul marelui mort de la Bellu, acea evanghelie națională care era pâinea cea de toate zilele a sufletelor din Ar­deal. Meșteșugarii peniței adunați în jurul „Luceafărului” nu erau i­­nițiați în dantelăriile verbale de azi. Fantezia lor nu era luxuriantă ca un covor oriental. Poeziile lor nu erau poemele nervului optic. Satisfăceau însă cu belșug de lu­mină exigențele estetice ale tim­­pului. Două figuri reprezentative și-au impus tonalitatea personali­tății asupra paginilor „Luceafărului” Octavian Goga și Ion Agârbi­­ceanu. v­, l, Astăzi „Luceafărul” a trecut în cripta istoriei. Poate nu atât prin creațiile lui estetice, cât prin îmi­­plinirea tendințelor iredentiste de rotunjire a hotarelor. Tâmplele s’au cărunțit, alte în­trebări bat azi la fereastra noa­stră. Generația nouă are azi alți ochi, alți nervi, alte frumuseți. SEVER STOICA CARNETUL ZILEI ATENEUL POPULAR «N. IORGA»­Conferința d-lol prof. Ramiro Ortiz EVUL MEDIU ROMAN IN A UNGERE CU EVUL MEDIU OCCIDENTAL Prietenul românilor d-l prof. Ramiro Ortiz a vorbit la ultima conferință a ateneului popular N. Iorga, despre o problemă destul de grea. Ce se știe despre evul me­diu românesc ! Avem! România a avut o renaștere ? A avut și ea ne-a venit prin Ungaria din Oc­cident. Ungaria, fiind catolică a avut legături mai strânse cu occi­dentul catolic. Dominația turcea­scă a împiedicat bine înțeles, o­ dezvoltare mai timpurie a cul­turii occidentale la noi. La noi re­nașterea apare de-abia în secolul XVII și în sfârșit sub dor­nia lui Brâncoveanu. In timpul lui avem o renaștere, care ne vine din Pa­dova. (Cantacuzino studiase a­­colo). Domniile fanariote nu tre­­buesc judecate cu atâta asprime ne-au scăpat de influentele sla­vone. Numai că elenismul nu a prins la noi, după cum nu a prins nici în Italia. „Avem o cultură cu mult mai veche și mai occidentală de­cât se crede și nu avem voe să trecem cu atâta ușurință peste ea, după cum se obișnuește închee cu căldură d-l prof. in aplauzele entuziaste ale intregei săli. Sufr­agata Karin Michaelia, celebra exaltată laponă sose­ște astăzi în Capitală pentru cele două conferințe pe cari le va ține, Miercuri 1 Februarie, când va vorbi pe tema „Când noi femeile suntem bolnave“ și Vi­­neri 3 Februarie, pe tema .,Pă­rinții, copii și morala de astăzi“. Publicul femenin Bucureștean aș­­teaptă cu nerăbdare pe celebra scriitoare căreia îi pregătește o caldă primire. Biletele la „Comedia“, pasagiu! Am­­biliara. LONGEVITATEA­­ AMIRALILOR Care e profesiunea în care trăești mai bătrâni ? — Omul politic ar fi după re­zultatul unei anchete de curând încheiate în Anglia. Totuși în La Depeche de Brest, găsim altă părere : „Am întâlnit zilele acestea — scrie redactorul maritimi al aces­tei gazete — pe amiralul Tou­­chard pe o stradă a Parisului Sufla un vânt glacial; amiralul se plimba fără pardesiu. Are 13 ani. Amiralul Besson, a împlinit 84 ani, și e tot atât de viguros, a­miralul Fournier are­­ 5 ani, se duce regulat la ședințele Institu­tului, amiralul Servan (tigrul, cum i se spune) are 85 ani, ami­ralul Godin 89 ani, amiralul Ber­­langer 90 ani și în sfârșit amira­lul­ Flaucaud Fourcroy are 90 ani, a intrat în serviciu­l 1847, în timpul principelui de Join­­ville, pe vremea marnei cu pânze și a vaselor de lemn. Academia Goncourt și epigonii naturalism anul Paris, 30 (Rador). — In cercu­rile literare se discută cu mult interes un conflict izbucnit în­tre moștenitorii lui Zola și Aca­demia Goncourt, căreia aceștia au cerut restituirea scrisorilor eimise de Zola fraților Goncourt. Cum publicarea jurnalului fra­ților Goncourt a fost interzisă, Academia refuză și comunietarea scrisorilor primite de aceștia. Spectacolele trupei maghiare de la Cluj și ale ilustrelor artiste Emma și Irma Gramatica au su­ferit o mică amânare : trupa ma­ghiară începe­­ Duminică 5 Fe­bruarie. Aceste spectacole au loc la teatrul „Alhambra“. Tragedianul Barqtoff va juca Sâmbătă 4 Februarie, la „Alham­bra“ ,"Tatăl", de Strindberg. In această piesă marele artist are­ o formidabilă creațiune. Cronica plastică EXPOZIȚIA NINA ARBORE O expoziție de pictura desen unde se vede clar preocu­parea de a înlătura tot ce e co­­mun și banal, de a scoate în re­lief și a exagera chiar, caracte­rul individual al obiectului! Simplitatea formelor, a liniilor, a culoarei­­— reducerea la esen­țial — fără ca să în­ture însă detaliile caracteristice. Este o etapă nouă în drumul artistic. Câteva desene de o vigoare și o puritate absolută — cum i „fetița cu cosițe”, „Lenuța”, por­tretul d-lui „Zamfir Arbore”, „Pescarii din Vâlcov”, In uleiul ,Pisica cu Agavă” ar­tista renunță la procedeul clasic de a construi un tablou, bazându­­se pe figura centrală. Foarte in­teresant tabloul „Peisaj din Ba­sarabia” — unde se evidențiază și calitățile de coloristă ale art­is­tei. Frumos „Peisagiul din Vâl­cov” — unde a știut să înlăture pitorescu orășelului, cu canale și podețe. Masiv și sobru „Portretul cu câinele” — frumos — în preo­cupări de culoare — „Natura moartă cu merele”. Expoziția d-rei Nina Arbore, a meritat din plin, atenția de care s’a bucurat A­M­ și Chimia și apăra­rea națională CONFERINȚA D-LUI PROF. ST. MINOVICI Duminică seara d. profe­sor Șt. Minovici directorul in­stitutului de chimie din Ca­pitală a ținut o conferință la Ateneu tratând despre «Chi­mia și apărarea națională». După ce vorbește de impor­tantul rol ce l-a avut chimia în războiul mondial, spune că în­tr-o eventualitate viitoare chi­mia va fi factorul determinant al victoriei. D-sa spune că gazele asfixi­ante, au avut în războiul mon­dial un rol destul de mare; to­tuși, adaogă d-sa, în viitor, efi­cacitatea gazelor toxice va ho­tărî asupra războaielor. In Germania sunt înființate nu­meroase societăți pentru pre­gătirea războiului chimic, de a­­semeni, în Rusia se pregătesc industrii chimice pentru pre­gătirea unui război chimic. D. prof. Minovici spune că trebue să ne îndreptăm privi­rile spre aceste primejdii și să ne punem pe lucru. UN NOU OASPETE ITALIA WQM ■­­rhikisnaw Duminică 5 Februarie, orele 3 Juni. va conferenția d­e Cala­­brezi, delegatul Uniunea intelec­tualilor italieni, la Fundația Ca­rol, despre relațiile între patrioții italieni și francezi în timpul renașteri celor două țări. Sâmbătă 4 Februarie, are loc o recepție la saloanele d-nei Ale­xandrina Cantacuzino, între o­­rele 9 jum.—1, în cinstea oaspe­­lui italian. EXPOZIȚII .Azi Miercuri, 1 Februarie 6. are loc ver­isagiul expozițiilor : Arh. Dem­ian, Adina Paula Mos­­cu, S. Tarasov și N. N. Tonitza în „Căminul Artelor Regina Ma­ria“ Calea Victoriei. 83. Duminică 5 Februarie se des­­chide expoziția pictorului H. Da­niel, în sala librăriei Hasefer, * CONFERINȚE Azi, ora ß d. a. d-l profesor N. Iorga va conferenția la Arhivele Statului despre : „Arhivele ita­liene și importanța lor pentru is­toria românilor“. "A treia conferință a gruparei „Poesie” din ciclul „Vieți interioa­re” are loc Joi 2 Februarie 1928, la Fundația Universitară Carol I, o­­rele 6 d. a. D. Sm. Ciomac va vorbi despre Franz Liszt. Bilete la Feder și librăria Pavel Suru. Cărți și Reviste A apărut­ DIN DRAMELE STUPEFIANTELOR — morfina, cocaina, eterul, o­­piul — o broșură atât de nece­sară astăzi menită să arate ma­relui public, ce sunt, ce influ­ență au și cari sunt consecin­țele fatale ale acestor viții. Este cea mai interesantă și mai complectă lucrare de acest gen și va interesa într-o măsu­ră neobișnuită pe toată lumea. O broșură de 38 pagini mari, numai 8 lei, la toți chioșcarii și depozitarii de ziare. Reprezentațiile Marioarei Ventura Duminică seara a sosit în Bu­curești marea noastră artistă d-ra Marioara Ventura in vederea re­prezentaților ce se vor da cu con­cursul său la Teatrul Național. D-ra Marioara Ventura va apărea în piesele: „Fedra", puternica tra­gedie a lui Racine, în care d-sa atinge culmile cele mai înalte ale artei dramatice, apoi „Lorenzac­­cio de Musset, minunata bijute­rie a romantismului și cele două piese originale ce și-a ales • „Meș­terul Manole" a poetului Octa­vian Goga și „Pavilionul ca um­bre de Gib. Mihăescu, piesă pre­­miată de Asociația Criticilor dra­matici. Primul spectacol va avea loc în ziua de 8 Februarie cu „Fedra". Pentru facilitarea distribuirei bi­letelor, norme speciale au fost în­tocmite pentru public și afișate de Direcția Tearului Național. D-NA MAkíuai VIURA Noul director al Teatrala­ din Craiova După o lună de criză s’a re­zolvat problema direcției teatru­lui Național din Craiova, d. D. Tomescu fiind numit pe ziua de 1 Februarie, director. D. D. Tomescu este un nume cunoscut în literatură prin adân­cile și serioasele sale studii cri­tice, înființând împreună cu Făge­­țe] la Craiova, acum 20 de ani, revista .Ramuri”. D-sa s’a rele­vat ca cel mai documentat cri­tic. Am putea spune că e singu­rul critic aparținând curentului sămănătorist. A fost câtă­va­­ vreme directo­rul ziarului „înfrățirea” din Cluj, președinte al sindicatului de pre­­să de acolo și acum în urma la Craiova a întemeiat revista „Scrisul Românesc”. «COCAINA» In editura Payot, apare astăzi traducerea franceză a monogra­fiei consacrată de profesorul H. W. Maier, de la Universitatea din Zurich, cocainei. Cartea apărută în 1925 în limba germană, este tradusă de cunoscutul doctor S. •­ankélévitch, și cuprinde în text excelente figuri, reprezentând câmpul microscopic al diferite­lor pedeme, infiltrații limfocitare degenerescente celulare, și infil­trații grăsoase ale țesuturilor ce­rebrale, datorite intoxicării cu cocaină. Volumul, după o instructivă is­torie a cocainei și cocai­nomaniei, trece la patologia intoxicatului, stabilind regulile clinice și tera­peutica boalei. Enumără, apoi, mijloacele de apărare eficace îm­potriva acestui întins flagel so­cial. Este un adevărat tratat al ches­tiunii,­­ excelent pentru me­dici și pentru cliniciani. UN DICȚIONAR AL GALICISMELORr alcătuit de EL Pradez, a apă­rut în editura Payot (Paris). Fiecare expresie este însoțită de traducerea ei germană și en­gleză, de o scurtă explicație,­­ și comentată printr-un exemplu. Spectacolele zilei A si 81 Ianuarie OPERA ROMANA : „Rem­­­ede“. TEATRUL NATIONAL : „O­­mul cu mârțoaga", cu d-nela Apri­­liana Medianu, Tantzi Bogdan și d-nii Calboreanu, Sârbul, Ata­lp,LG3Cl­) • TEATRUL REGINA MARIA'I „Un soț ideal" (cu d-nele Lucia Sturza Bulandra, Marietta Sado­veanu și d-nii T. Bulandra, Mano­lescu). TEATRUL NOSTRU : Mo­­ritz al II-lea" (cu d-nele Toto Io­­nescu, Vlădicescu și d-nii : O. To­neanu V. Brezeanu, Ghibericon, Ti­mică), TEATRUL MIC i „Un câine care aduce" (cu d-nele Tantui Gu­tava Barozii, Nely Otraciom ți d-nii lancovescu, Channel). TEATRUL EFORIA : „Zodia porcului” Revistă. In curând Papagalul Alb Nări roman foileton n k k 1

Next