Curentul, noiembrie 1928 (Anul 1, Nr. 289-318)

1928-11-01 / nr. 289

* noul și indestructibilul ciorap de mătase pentru dame este neîntrecut în calitate și eleganță Dr. M. Finchelstein Urinare, iVenerice, Sifilis. Tratamen­tul nou al blenoragiei Impotența. Electricitate.­­Analizele. Funcționarilor si studenților reduceri Cons. 12 — 3 și 3 r­ S. Calea. Grio­fei IU,­­alături de hotel „Frunzeti”­ ----------------------------------­D-NA DOCTOR J Zaharescu-Scorțeanu specializată la Paris în Dentis*­nea și boli de gură, face orice fef de lucrări dentare și dă Consultații de la ora 10—12 și 2—6. Str. Alex. Lahovari 35. î Telefon 220/48. Ella Negruzzi J AVOCAT ^CONSULTAȚIUNI JURIDICE iirele 9—11 a. m. și 7—8 p. m­. 9. STRADA ROMANA 9 (Statuia Lascăr Catargi) Achiziționarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriți să cumpărați­­ mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TÂRGU-MUREȘ să priviți magazinele d­e mobilă ale firmei Székely & Réti FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanța fabricilor de PIANE și PIANINE Bösendor­fer, Stingi, Productivgenossen­schaft și Hoffmann Persoanelor de încredere con­­dițiuni favorabile de plată Bărbați­ înlăturați impotența fără medicamente prin „Amor-Star“ Prospecte se trimit discret și recomandat contra Lei 20. Adresați „AMOR-STAR“ Căsuța poștală 47, Buc. TABLOURI splendide pictate de maeștri români cu reputație, găsiți mai­eftin ca ori­unde cu prețuri ocazionale, la singura sursă colecție bogată, vizibil zilnic numai între 2 — 4 Duminica—Sărbători toată ziua 3, strada Turturele, 3 prin Labirint Tramvaiul electric 16. Stația Eftenirea traiului ­ALARE BĂRBĂTEȘTI FETRU VERITABIli Forme moderne de la 450 lei, la Marin Drăgănescu­ (Ln Strada Regală 1 © Mobile de primul rangj și anume :­ Dormitoare, sufragerii, garni­turi de salon, șerloane, scaune, etc., în mare asortiment­­ permanent la Depozitul de Mobile „VICTORIA” CRAIOVA Strada Unirii. Palatul Minervei Invităm pe mult stimați amatori de mobile din CRAIOVA și OLTENIA în prăvălia noastră , spre a vedea mobilele noastre.­­ Prețuri și condițiuni ________avantajoase________ închiriază CASA BRANCENI Strada C. A. Roseffi No. 3 (In fața Palatului Regal) Camere, Garsoniere, Prăvălii, Biuroul EFTIN — CONFORTABIL Vechiul și cunoscutul Magazin de CAFEA „IDEAL“ D. Danielian Furnizorul Curții Regale Str. Carol 37. Telefon 47/70 Sucursală : Str. Sf. Niculae Șelari 5 (prin Lipscani) Singurul magazin care vinde cu prețurile de en gros cele mai bune calități de CAFEA Alergările de la floreasca Alergările de Marți. Rezultate Ziua XIV­I. PREMIUL LIEȘTI 1) TOMBOLA, 2) Biruitor, 3) Do­­brina. P. C. 90; pl. 19, 49, 22. II PREMIUL CHILIENI 1) JUDECĂTOR, 2) Valencia, 3) Răzvan, P. C. 30; pl. 17, 27. III PREMIUL PALANCA 1) HITZIG, 2) Iacob, 3) Martha. P. C. 28; pl. 19, 150, 70. IV PREMIUL PALANCA 1) ZAZA, 2) Wolo IForthy, 3) Irma. P. C. 151; pl. 27, 14, 106. Y PREMIUL .BACLEȘ 1) TOMBOLA, 2) Lunca /, 3) Secueni P. C. 21; pl. 12, 14, 22. VI PREMIUL TELINEȘTI repriza I 1) NOGRAD, 2) Varasz, 3) Madar. P. C. 121; pl. 29, 18. Repriza II 1) OVAR, 2) Hannerl, 3) Centurion Moíodoi. P. C. 24; pl. 20,15, 85. VII PREMIUL PERIEȚI 1) DRĂGUȚ, 2) Uri Dama, 3) Dra­gostea. P. G. 36; pl. 28, 12, 19. VIII PREMIUL BORASCU 1) JAKAB, 2) Zsófi, 3) Goshara. P. C. 97; p. 15, 12, 22 CARNETUL ZILEI Reviste românești VIAȚA LITERARA (anul III, 89 și 90) reapărută de curând după o lun­gă vacanță, intră tot mai mult în­tre puținele periodice, pe care le simți necesare. „Viața literară" știe să țină, o linie care n’a acceptat nici proza eftimiană, nici pe cea „integralistă“. Primul număr închinat semicen­tenarului Dobrogei, este o mică an­tologie a manifestărilor culturale în care se oglindește ca 'ntr’un ochiu de apă, viața de 50 de ani a provin­ciei transdanubiene. Poate că acea­stă antologie era mai necesară în preajma evenimentului sărbătoresc. Numărul celălalt, prilejuește o in­teresantă readucere în actual a mu­zeului Eminescu, prin publicarea măștei de ghips a poetului, care a păstrat întipărită clipa tragică a ul­timelor lui clipe de viață. Revista cere — și cu bună dreptate —­ achi­ziționarea de către ministerul arte­lor a acestei piese atât de prețioase. In privința valorii dramatice a teatrului lui Eminescu, nu suntem de părerea d-lui Adrian­ Maniu. So­cotim teatrul lui Eminescu o revăr­sare de lirism și mai puțin acțiune dramatică, pentru care îl credem nerezistent oricărui repertoriu. RĂSĂRITUL (numărul festiv) în­fățișează efortul de a decadă al câ­torva inși, legați neîntrerupt de cre­zul tradiționalist și realizarea lui artistică. D. I. G. Oprișan, redacto­rul revistei, are meritul de a fi strâns de-a lungul celor zece ani, un mânunchiu de tineri cu sigure făgă­­dueli : Zaharia Stancu, Radu Gh­, Boureanu, C. Goran, N. Milucu, etc. Numărul acesta festiv prea abun­dă însă în poze și fotografii de-ale colaboratorilor. „Răsăritul“ poate păși temeinic spre o nouă decadă, bineînțeles da­că nu se va încălzi de prea mult rea­văn tradiționalist, ca atâtea alte în­cercări.­” ARHIVELE OLTEnIEI (anul VII, No. 37—88) număr pe care-1 primim întârziat, pentru lunile Mai-August. D. C. D. Fortunescu, este un om care nu cedează prea ușor asfixiei de care vorbim. Numărul de față cuprinde o vo­luminoasă sinteză a vieței culturale oltene. Prețioase — chiar dincolo de cotidian, — sunt portretele româ­nești, pe care le scoate la lumină re­vista, din catastifele secolului tre­cut. De data asta, figura artistului Teodorini, care a ilustrat începu­turile teatrului românesc, alături de Aristia, Caragiale și alții, răsare do­cumentată și amplă. Primele manifestări ale teatrului românesc te prind și te pasionează din amănunt în amănunt, când știi că teatrul era considerat cel mai subversiv instrument al emancipă­rii sociale din preajma lui 1848. In acest sens, cenzura de pe atunci se deosebește de cea de azi doar prin consecințele care întovărășiau pe e­­roicii ei înfruntători. In restul numărului câteva studii de interes pentru tineretul istoric și social al Craiovei, precum nume­roase piese folkloristice, adunate cu grijă și înțelegere. Subliniem bogata recenzie de cărți și reviste de la sfârșit,­ dar credem că Întinderea paginilor literare și artistice este insuficientă, față de abundența u­­nui material mai mult istoric de­cât artistic. D. Z. PETROV­AN f­lavin Constant­ in Recea, nenorocita stație de cale ferată, între atâtea nevinovate victime a fost și acela pe care cer­cetările oficiale pentru stabilirea identității, l-au înregistrat: sol­datul tetorist Constantinescu Du­mitru din reg. 1 artilerie grea. Cu inima strânsă de groază am cercetat rămășițele acestea umane, acolo la Recea, în cele dintâi cea­suri după nenorocire, dar, n’am recunoscut între desfigurații și mutilații jertfiți morții, nici n am putut bănui că soldatul Constanti­nescu D­oru însemna dispariția unui mare talent, a unui tânăr scrii­tor, bine cunoscut: Savin Con­stant. De Savin Constant m’a legat o strânsă și­ frățească prietenie. Era un suflet ales, un idealist și un muncitor, un cărturar pasionat și un scriitor căruia viitorul îi asi­gura un nume. Luptând din greu cu viața aci la București între facultate, unde își lua două licențe, între slujba lui de funcțonar la Domenii și grija de copilița și soția lui, Savin Con­stant totuși mai găsia liniște sufle­tească și timpul necesar ca să dea literaturei românești lucrări de reală valoare. O sumă de reviste l-au avut de colaborator. In editura „Luceafă­rul" dela Arad, îmi pare, a publi­cat un volum de schițe, iar editu­ra „Prietenii Științe“ din Craiova i-a editat mai anul trecut un vo­­lum­ de poezii alcătuit împreună cu încă doi frați ai săi, bine cunos­cuți publiciști olteni. Acum în urmă Casa Școalelor îi luase în editură un volum de schi­țe „Pata de cerneală“. In ceasurile noastre de taină îmi mărturisia că lucrează pasionat la un roman. Scrisul lui avea o ușoară ironie, un humor sănătos și un fin spirit de observație toate publicate într’o limba românească curată și de o nebănuită frumusețe. Acum ,toate aceste nădejdi s’au dus. Pe marginea mormântului abia acoperit, inima noastră a ce­lor care l-am cunoscut se cutremu­ră de durere. Noi am pierdut un bun prieten, iar literatura românească una din nădejdile ei cele mai binecuvânta­te de darul dumnezeesc al talen­tului. D. I. A. Moartea lui Reinach Paris, 30. (Rador)­ — Azi noapte a încetat din viață Theo­dore Reinach, membru al Acada­­miei de In­scripțiuni și profesor de numismatică la ,,College de France“. I CURENTUL Turneu! Titoftl Corespondenții noștri din provin­cie ne scriu că turngul d-nei Maria Filotti e un adevărat triumf, nu numai al marei noastre artiste dar al scenei pe care o reprezintă cu atâta demnitate artistica. Având colaborarea unui ansam­blu desăvârșit, d-na Filotti dă­­ruiește fiecărui oraș vizitat o inter­pretare perfectă al lui Zaza și o frumoasă sărbătoare de frumos. Știri artistice Joi 1 Noembrie/va debuta la Teatrul Scala delicioasa artistă d-na Tuchi Sremiala Romana din scena Luptelor cu lauri din Capi­tală. întreg ansamul companiei de reviste Pizone-gțnner al­ Tea­trului Scala, este ovaționat în fie­care seară de marele public. CONFERINȚE­ ­. Henri Focillon, profesor de Is­toria Artei la Sorbona, va vorbi Mier­curi 31 c., ora 9 seara, la Casa Fran­cezilor, Piața Lahovary 7, despre „Originile picturei franceze contim­porane" (Cézan­e, Veri Gogh, Gau­­gain). ,f. De la Teatrul intim La TEATRUL INTIM se reprezintă în fiecare seară „Moritz boxeur“, care are un succes imens, artiștii fiind a­­plaudați la scenă deschisă, la fiecare act în rolurile principale. Costică To­­neanu a cărui creație de astăzi în­trece cu mult creația d-sale din Mo­­ritz al II-lea, Léon Lefter, G. Car­ussy, N. Stroe, I. Brătulescu și d-nele Ma­rietta Rareș, Maria Voluntaru, Sanda Țăranu, etc. - i Nicolae cm. Antonescu Un obicei de lenevie morală și de deșteptare postumă, ne țintuie­ște la poarta adevărului numai a­­tunci când cel căruia i se cuvine lauda a trecut pe sub portalul neantului. Cultul morții devine ruga ade­vărului și a recunoștinței.S’a gândit cineva să laude munca de râvnă a lui Nicolae Ehi. Antonescu ? Nu-Și totuș Nicki Antonescu era o personalitate. Era o forță, nu pentru că mi și-a încrucișat spa­da credințelor lui cu ale altuia, ci pentru că a trecut în viață cu modestia sufletului spațios în care micimea terestă a îmbrânciturii altuia nu și-a avut locul. Autorul Prescripției în dreptul Civil, al Nevalidității actelor ju­ridice și al Introducerii în Stu­diul dreptului, trecea de la munca de disciplină a științei,­­ la a­­vântul volubil și nestăpânit al ar­tei. Era un muzicant de o sensi­bilitate feciorelnică; compoziția lui era o îngrinare de melancolie adâncă în tresăriri sfioase de vioiciune-Suflet organizat și puternic, minte senină și rutinată, iată ce a fost Nicki Antonescu. Spectacolele zilei Azi, 31 Octombrie 1928 OPERA ROMANA , Belad­e. TEATRUL NAȚIONAL : Malt sgo­­mot pentru, nimic, cu d-nele M. Zimni­­ceanu, Corciov, Ionescu și d-nii R. Bul­­finski, Vojen, Duțulescu, Săvulescu, Sârbu. TEATRUL REGINA MARIA : Mă­noase cu d-nele M. Manolescu, D. Solo­mon și d-nii Manolescu, Storin, Morțun, Finți. TEATRUL MIC­­ ,Nunta cu repe­tiție“ cu d-nele L. Caler, Wauvrina și d-nii I. Livescu, Finteșteanu, Timică, Ghibericon, M. Constantinescu, TEATRUL ALHAMBRA: „Fritz“ cu Zamora, Cutava Barozzi și Leonard, Channel, R. Iassy. TEATRUL INTIM : ,Moritz boxeur“ ca d-nii Toneanu, Lefter, Carussy și d-nele Marietta Rareș, Sanda Țăranu. TEATRUL EFORIA : Ansamblul tea­trului de la Moscova va juca „Lupta vieții“. CINEMA SCALA : Revista „Ca la mama acasă“ și filmul „Lăutarul“ cu Irene Rich. CINEMA TRIANON: ..Regele Re­gilor“ monumentala realizare a lui Cecil B. de Mille. In rolurile princi­pale apar peste 40 de vedete america­ne, cu renume mondial: CINEMA ODEON : „Protivnicii“ cu Dolores del Rio, Victor Mc. Laglen etc. Adaptarea muzicală proprie filmu­lui. CINEMA M. VOICULESCU : Come­dia lui Feydeau „Ce te plimbi în pie­lea goala!“ cu V. Brezeanu, Elena Rada, N. Chiriș, Muscan etc. și filmul „Aju­tor, sunt milionar!“ cu Nicolas Koline. CINEMA ELITE: „Cele două orfe­line“ cu Lilian Dorothy Gish și Iosef Schilkraut. CINEMA LUX: „Președintele cu Ivan Mosiukîn. CINEMA SELECT: „Yachtul celor șapte păcate“ cu Brigitta Helm. CINEMA CAPITOL : „Flacăra amo­rului“ cu Vilma Ranky și Ronald Col­­man. CINEMA BOULEVARD PALACE: „Romanța“ cu Roman Novarro și o comedie. CINEMA LIPSCANI: „Cum iu­bește o vieneză“ cu Erna Morena și Werner Fu­ttherer. CINEMA MARNA : „Anna Kare­nina“ cu Greta Garbo și John Gilbert. A apărut numărul II al marei reviste de artă și literatură 99 GÂNDIREA cu următorul sumar: Errom­ Reisner: Istoria și păcatul originar. Sandu Tudor : Spre marea călătorie. Matei Ion Caragiale .­ Craii de Cur­tea-Veche (sfârșit)­­on Pillat: Mortul V. Ciocâlteu: Atlas Emanoil Bucuța : Primăvară norv­egiană George Lesne­a : Dimineață A. Pop Marțian : Clepsidra­­ Petre Marcu-Balș: Spiritul critic și mistica Statului istoric G. Călinescu: Mihai D. Ralea: Al. Bădăuță: Note pe marginea unei auto-antologii C. W. Cisek: Tineret (cronică plastică) 1. M. Sadoveanu: Femeia mării detî. Ibsen Emanoil Bucuța și Nichifor Crainic: Cronica măruntă. Exemplarul 30 lei »9 S­PORT Pe (ine nu l lași sa moara... Brașovul, ne-a mai dat un prilej de discuție , nu-și desminte calitățile de focar de informație și ne mai dă încă unul. Când am mai avut trista ocazie să vorbim despre­ Brașov, arătam starea subcomisiei de atletism care a rămas fără președinte de atât amar de vreme și deplângeam soarta ingrată a atletis­mului românesc, în speță cel brașovean. Acum vom avea, ocazia să scoatem din massa anonimilor un alt DOMN OFI­CIAL, PROTEJATUL CENTRULUI ȘI TRIMES PLOCON BRAȘOVENILOR CA O CALA DE FASOLE IN ZIUA PAȘTELUI. Câte zile vor fi plâns cei dela Brașov, după „ungerea“ pe care a făcut-o „cen­trul“ în persoana „ungurului care se deșteaptă“ și cari îi tratează și acum de „bhizoșolah“ o știu numai ei. Și, mârșavul ungur, omul care își câștigă o pâine mult mai ușoară, acum, decât pe timpul când domnia urmașii lui Arpad, are nerușinata îndrăzneală, să ne facă „români puturoși”. RITTER, este numele ungurului, care dându-se drept doctor, a reușit să pună mâinele-i soioase de slănina strămoși­lor săi, pe sportul românesc brașovean, și pe care nu știe cum să-l stoarcă mai bine. Omul acesta tolerat și admis de bu­năvoința noastră a început să-și dea aere de mare gospodar sportiv neluând în seamă părerea oamenilor, cari au un sportul românesc un trecut și un aport considerabil depus. Nu mai departe, acum de curând, la tragerea sorților pentru desem­narea terenurilor unde se vor juca partidele de football. Ritter-ul cel obrasnic, fără nici o jenă cu înde­mânarea măsluitorului profesionist a reușit să facă ca toate materita­­rile de categoria I, — cele mai im­portante, — să se dispute pe tere­nul joc. „Brașovia“, unde „cel ce se deșteaptă” este conducător. A fost nevoie de intervenția energică a celor de la „Olympia“ — o societate care posedă un teren splendid — și de o eventuală retragere din campionat pentru ca procedeul Ritter-ului să fie abandonat. Dar „RITTER-uL“, nu este numai „gospodar“ sportiv de seamă... pentru punga lui, este și un MARE (?,!) ga­zetar. Un gazetar care înjură din răsputeri în coloanele, de ungurească și rother­­meristă inspirație, foaia „BRASOV LAPSOK“, tot ce este românesc, bun și sănătos. Un­ individ, cocoleșit de proverbiala noastră bunătate care nu știe cum să ne-o calce mai abitir, în picioare. Unul, care ne înjură pe toate cără­rile, pe noi, cei, ce nu V am lăsat și moară. PE CINE NU-L LAȘI LA MOARA, NU TE LAȘA LA TRAEȘTI. Vasnio Cross-Country DESC­HIDEREA SEZONULUI Numai câteva zile ne mai desparte de data când vom vedea evoluând pe tinerii noștri alergători în cursele „pe teren variat“. Genul curselor de felul acesta, este foarte „en vogue“ în străinătate și nu ne-am mira deloc dacă cel puțin, acum când plecarea și sosirea se vor face pe un teren, publicul va înțelege în fine, frumusețea spectaculară a unei atari manifestări. Prima zi este, 8 Noembrie și va fi inaugurată de clubul Unirea­ Tricolor, care va pune cu competințiune, vechiul challenge „Eliescu“. Trebue să mai facem o remarcă mul­țumitoare. Cnducătorii „Clubului Călăreților“ și-au plecat cu bunăvoință urechea la doleanțele­ pontifilor din subcomisiuni și a acordat permisiunea, ci terenul și cabinele fostului hipodrom să stea cu prisosința, ce caracterizează pe admira­bilii încurajatori de la „CLUBUL CĂ­LĂREȚILOR“ la dispoziția tinerilor și viitoarelor noastre speranțe atletice. “ Ținem să subliniem așa cum se cu­vine gestul acesta, mulțumindu-le din tot sufletul. Turism SOCIETATEA ACADEMICA DE TURISM „ROMANIA“ Societatea Academică de Turism „Ro­mânia“ de sub președinția A. S. R. Principele-Regent Nicolae, organizează pentru sezonul 1928—929 următoarle, interesante călătorii: I. VIENA, 21—30 Decembrie 1928 sub conducerea d-lor T. Vlădescu și Const. Grigoriu. Costul călătoriei 7500 lei pentru membri, 9000 lei pentru cei noi înscriși. II. RIVIERA ITALIANA ȘI FRAN­CEZA 19 Decembrie 1928—8 Ianuarie 129, condusă de d. ing. Const. Sava-Gola. , Ruta, București—Venezia—Genova- San Remo—Nisa—Milano—București. Costul: 21500 lei, membrii vechi 24500 lei membrii noi. III. EGYPT, 13 Decembrie 1928—29 ianuarie 128, condusă de d-nii : Radu Codreanu și ing. Țărușanu. Ruta : Constantinopol — Pireu -— A- lexandria — Cairo — Luxor — Asuan _Alexandria — Pireu — Ctmsta^ino­pol — Constanța, Costul: 36000 lei membri vechi și 40.000 lei membri vechi. IV. ALGERIA-TUNIS-M­SA, 16 De­­cembrie 1928 — 14 ianuarie 1929, con­dusă de d-nii: V. Micu și ing. S. Geor­­gescu. Ruta: București — Marsilia — Al­geria. sind sacr sinds sinds cmaiasc Ruta : București — Algeria. Circui­tul Algeriei și Tunisului — Marsilia — Nisa — București. Costul: 34.000 lei membri vechi și 37.0000 lei membri noi. Frumusețea locurilor de vizitat și or­ganizarea perfiectă de care se vor bu­cura excursiile de mai sus, sunt o che­zășie sigură, că „România“ va repurta un succes franc, meritat pe deplin. rJoi I Noemb­rie 1928 B­ox VIITOARELE REUNIUNI ÎNTÂLNIRI profesioniste 3 NOEMBRIE Michel Biond conua Peter Haná. Marin Alexandrescu contra Boby Spunner. 10 NOEMBRIE Lancia contra Pavalescu Dumitru. Titlu la toate categoriile este în joc. Călinescu Dumitru contra Corăscu Aurel. Niculae Vilău contra Chirilă Dan. 17 NOEMBRIE < Moți Spacev contraj Vauclard (fran­cez). M. Schönfeld contra unui boxeor ger­man, al cărui nume nul cunoaștem până astăzi. Chirilă Dan contra Bunea. 24 NOEMBRIE Galele intermilitare Franco-Române. 1 DECEMBRIE Match „vedelted’. JOUNG SPEARS CONTRA M, RIOND. Întâlnirile intermilitare FRANCO-ROMANE In vederea întâlnirilor intermilitare Franco-Române, cari vor avea loc în zilele de 24 și 25 Noembrie, se dud tratativele cu următorii boxeuri mili­tari francezi: Henry Mascart, cunoscutul boxeur de „prima" serie, Barboteux, Lalleu și Paris. Se știe că reprezentanții noștri sunt: Spacow, Nour, Călinescu și Chirilă Dan. REUNIUNEA DE SAMBATA Reamintim: cititorilor noștri, progra­mul­ galei se va desfășura Sâmbătă seară, începând de la orele 9, la Cir­cul Sidoli. Gala are un pronunțat caracter in­ternațional, datorită celor două matchuri perfect de echilibrare care vor pune față în față pe cunoscuții publicului bucureștean: PETER HANA, cotat drept unul dintre excelenți mijlocii ai Europei Centrale și ROBY. SPUNNER, cel ce a furnizat contra lui Schönfeld, o partidă excelentă. Gheorghe Popescu contra Oscar Vexu Gheorghe Axioni contra Emanoil Io­­nescu. . Ion Constantinescu contra Gh. Co­vaci. PROFESIONIȘTI BOBY SPUNNER contra M. ALEX­. ANDRESCU, 10 reprize­ a 3 minute. PETER HANA contra MICHEL BIOND, 10 reprize a 3 minute. Amănunte la timp.­­ § » Teatrul rusesc Astă seară se reprezintă de către tru­pa Teatrului de Artă din Moscova la Teatrul Eforia, „Lupta vieții“ piesă în 7 tablouri de Dickens. In fiecare seară, sala devine neîncăpătoare datorită nu­mărului spectatorilor cari se grăbesc el asiste­nt toate reprezentațiile cari zilnic sunt premiere. Această trupă va juca numai până la sfârșitul acestei săptă­mâni, urmând a pleca într-un turneu. ­ive în un popor viguros și iubitor de biserică. Poporul nostru este religios.­­Acest adevăr l-a constatat în luna iunie 1928 și canonicul anglican I. H. Douglas,­­ trimisul arhiepisco­pului de Canterbury în România, exprimându-și în interview­urile sale admirația deplină pentru reli­giozitatea poporului nostru. Fie-mi îngăduit să relev aici o dovadă elocventă, de felul cum poporul nostru știe să-și arate dragostea către slujitorii Sfântului Altar. In ziua de 17 Septembrie 1928 am cer­cetat pe credincioșii mei din co­muna Pădurani, județul Severin. Nici odată nu voiu uita primirea ce mi-au făcut-o. Tot poporul, cu preotul în frunte, a venit la gară. De aici un car tras de patru boi, înconjurat de mulțime, — Ne-a dus la sf. biserică. După sf. sluj­bă împreunată cu predică,,în ace­laș chip Ni-au întors la gară. Bă­trâni și tineri, bărbați și femei plângeau cu lacrimi de bucurie. Din micul tren de pădure pri­ceam emoționat, mulțimea, care o văzuse pe primul episcop intrând­ în comuna lor. Mulțimea privea după noi, iar de la o vreme, sub con­ducerea preotului, se întoarse spre casă. Este inutil să insistăm a dovedi religiozitatea poporului nostru. De reținut este că toate împrejurările indicate mai sus felicitează munca noastră concentrică. Prea­stăm izo­lați , avem un suflet, dar trebue să vedem că este penetrat de același duh. Nu e vremea decepțiilor sau tânguirilor, ci a celor mai neiertă­toare mustrări pentru noi dacă nu ieșim din izolarea de până acum. Să nu ne amăgim pe noi înșine, in ziarul Glasul Adevărului dela Bu­zău (10 August 1928), d. profesor M. Mihăileanu de la Pitești zice că: „în zadar se mai iau măsuri spre a se stârpi cuiburile de adventiști, pe câtă vreme dăinuiesc, mai pre­tutindeni, sate și întregi orașe de necredincioși, cari, deși cu numele se dau drept creștini, habar nu au, nici de sfintele noastre biserici, nici de mântuitoarele ei porunci și îndatoriri. Să căutăm, așadar, să direticăm degrabă și cu osârdie în casele noastre, mai painte de a purcede să facem curățenie și pe l­a alți“. Preotul Gh. Negură în nu­mărul pe iulie 1928 al revistei Bi­serica Ortodoxă Română vorbește despre învățători, cari au uitat Psalmul al 50-lea, despre credin­cioși, cari părăseau biserica chiar în clipa când preotul urca amvo­nul, despre intelectuali cari nu se mai împărtășesc cu sfintele taine, despre lipsa creșterii religioase și de asaltul asupra ierarhiei și a cul­tului religios. Lângă acest tablou trist vedem și nepotrivitele atacuri la adresa clerului și a conducătorilor su­premi ai bisericii. Vedem atacuri sistematice și câte alte neajunsuri, cari trebuie să ne desmeticească. Trebue să­ simțim că lumea e în drept a cere dela noi abnegație și conștiințiozitate, și în loc de cam­panii unii împotriva altora să dăm lumii icoană adevărată de ceea ce înseamnă muncă și forță în ogorul sufletelor. Smerenia mea găsesc că nu sun­tem în situația­ primejdioasă de a sta pe loc de teamă că încercând a merge în ajung ,va,trebui să fi­e roig». poziția avută. Avem forțe vii, tai­nice cari nu ne lasă să descurajăm Suntem în situația să mobilizăm toată vitalitatea noastră de biseri­că misionară. Starea de inerție este soarta celor slabi. Ferească bunul Dumnezeu ca să ni se spună că trăim in inerție. Dacă asupra unui corp material nu se exercită din afară vr-o înrâurire, corpul rămâ­ne în repaus, iar dacă corpul este în mișcare, însă mișcarea nu e tul­burată de nimic, corpul continuă a se mișca în aceeași direcție. Sta­rea de inerție se schimbă deci prin forțe, cari produc schimbarea stă­­rei de repaos sau de mișcare a cor­purilor. Nu vă așteptați la teorii de Fi­zică, dar am spus acestea pentru a înțelege mai bine că și starea de repaos a indiferentismului religios ca și a atitudinei inamice față de spiritul religios, trebuesc îndrepta­te prin forțele vii ale sfintei noas­tre bisericii ortodoxe, în jurul că­reia trebuie să se concentreze toa­tă atenția noastră, a acelora cari ne-am adunat aici în numele lui Hri.et08,„ Datcă odinioară Grecii, și vremuri de decepție, auzind cu­vântul „Marathon" se însuflețiau și cădeau la înțelegere împotriva inamicului comun, — tot astfel și noi slujitorii Altarelor auzind zil­nic cuvântul Hristos, iar nu numai în clipe de decepție, — să facem neamul nostru românesc până la cel din urmă fiu al său — să vadă și înțeleagă că „Hristos în mijlo­cul nostru este și va fi“. Căci ce vedem oare în jurul nos­tru ? Ne bucurăm că de pildă Re­gele Albert al Belgiei în iulie 1928 a vizitat Congo-ul african și mi­siunile catolice de acolo. Numeroa­se orduri și congregați lucrează acolo din centre înfloritoare de evanghelizare în mijlocul popoare­lor înapoiate. Dar întristăm când vedem că bisericile confesiunilor de la noi nu caută calea păcii între locuitorii țării. Un episcop roma­­no-catolic este iertat pentru atitu­dinea protivnică țării (Majlath) și totuși cu banii pe care statul ro­mân îi pune la dispoziția preoți­lor de sub jurisdicția Episcopu­lui, — 6e ajută școale și instituții culturale din Ungaria. „Telegraful Român ” din Sibiu (12 Septembrie 1928) cere ca ajutoarele de stat date bisericilor cari fac asemenea propagandă, — să fie reduse. Noi cu durere înregistrăm asemenea lu­cruri, ca unii cari am dori sa au­zim despre mișcări pur religioase și sincere; sinceritatea și religiozi­tatea adevărată sunt semne și ale patriotismului curat. Noi voim în­tâlnire la muncă bine pricepută pe teren social, caritativ, cu alte con­fesiuni și aceasta fiindcă știm că, pe lângă încercările abstracte și teoretice a­le congreselor biseri­cești mondiale, pot avea rol covâr­șitor și acțiunile de muncă spre a se realiza mult dorita unire a bi­sericilor. Unui creștin ortodox bun poate să-i placă faptul că la Sydnei... zece state mari s’au întrunit la congres euharistic și datoria față de Fecioara Maria. Te umpli însă de durere când vezi echivocul ma­­nifestațiunilor, cari au avut loc la Satu-Mare în luna Septembrie a. c. în legătură cu congresul Ligei Poporale Catolice. Episcopul Maj­­lath a­l Tifiaimai Li. «jibiga <thÎMV. fa­­ță de cei de altă credință, dar în fond acolo, la Satu-Mare, s’au fă­cut demonstrații maghiare, căci ce au căutat steagurile albe, încrus­tate cu semne de inimi sângerân­de, — pe cari le purtau fetele de școală ? Ce și cum s’a făcut că s’au auzit numai cuvinte ungurești când este știut că Șvabii erau de față în număr considerabil ?, Liga Poporală Catolică are sta­tute aprobate de guvernul român. Scopul ei este „să unească poporul romano-catolic de pe teritoriul Ar­dealului anexat la România și a despolt­a în popor fidelitate și ali­pirea către biserică... urmărind întrebuințarea forțelor morale și materiale ale romano-catolicilor în serviciul activității evlavioase, științifico-literare și social-carit­a­­tive“. Ea este alcătuită astfel că în comitet și comisia administrativă are ca membri persoane din servi­ciile administrative bisericești, de la Episcopii, Capitluli și Statusul romano-catolic. Este bine de știut că la romano-catolici se țin și mi­siuni poporale cu durată de 8 zile. Se remarcă o febrilă mișcare a nicotr«r­ilog...â or/luxHou.

Next