Curentul, noiembrie 1928 (Anul 1, Nr. 289-318)
1928-11-01 / nr. 289
* noul și indestructibilul ciorap de mătase pentru dame este neîntrecut în calitate și eleganță Dr. M. Finchelstein Urinare, iVenerice, Sifilis. Tratamentul nou al blenoragiei Impotența. Electricitate.Analizele. Funcționarilor si studenților reduceri Cons. 12 — 3 și 3 r S. Calea. Griofei IU,alături de hotel „Frunzeti” ----------------------------------D-NA DOCTOR J Zaharescu-Scorțeanu specializată la Paris în Dentis*nea și boli de gură, face orice fef de lucrări dentare și dă Consultații de la ora 10—12 și 2—6. Str. Alex. Lahovari 35. î Telefon 220/48. Ella Negruzzi J AVOCAT ^CONSULTAȚIUNI JURIDICE iirele 9—11 a. m. și 7—8 p. m. 9. STRADA ROMANA 9 (Statuia Lascăr Catargi) Achiziționarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriți să cumpărați mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TÂRGU-MUREȘ să priviți magazinele de mobilă ale firmei Székely & Réti FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanța fabricilor de PIANE și PIANINE Bösendorfer, Stingi, Productivgenossenschaft și Hoffmann Persoanelor de încredere condițiuni favorabile de plată Bărbați înlăturați impotența fără medicamente prin „Amor-Star“ Prospecte se trimit discret și recomandat contra Lei 20. Adresați „AMOR-STAR“ Căsuța poștală 47, Buc. TABLOURI splendide pictate de maeștri români cu reputație, găsiți maieftin ca oriunde cu prețuri ocazionale, la singura sursă colecție bogată, vizibil zilnic numai între 2 — 4 Duminica—Sărbători toată ziua 3, strada Turturele, 3 prin Labirint Tramvaiul electric 16. Stația Eftenirea traiului ÂALARE BĂRBĂTEȘTI FETRU VERITABIli Forme moderne de la 450 lei, la Marin Drăgănescu (Ln Strada Regală 1 © Mobile de primul rangj și anume : Dormitoare, sufragerii, garnituri de salon, șerloane, scaune, etc., în mare asortiment permanent la Depozitul de Mobile „VICTORIA” CRAIOVA Strada Unirii. Palatul Minervei Invităm pe mult stimați amatori de mobile din CRAIOVA și OLTENIA în prăvălia noastră , spre a vedea mobilele noastre. Prețuri și condițiuni ________avantajoase________ închiriază CASA BRANCENI Strada C. A. Roseffi No. 3 (In fața Palatului Regal) Camere, Garsoniere, Prăvălii, Biuroul EFTIN — CONFORTABIL Vechiul și cunoscutul Magazin de CAFEA „IDEAL“ D. Danielian Furnizorul Curții Regale Str. Carol 37. Telefon 47/70 Sucursală : Str. Sf. Niculae Șelari 5 (prin Lipscani) Singurul magazin care vinde cu prețurile de en gros cele mai bune calități de CAFEA Alergările de la floreasca Alergările de Marți. Rezultate Ziua XIVI. PREMIUL LIEȘTI 1) TOMBOLA, 2) Biruitor, 3) Dobrina. P. C. 90; pl. 19, 49, 22. II PREMIUL CHILIENI 1) JUDECĂTOR, 2) Valencia, 3) Răzvan, P. C. 30; pl. 17, 27. III PREMIUL PALANCA 1) HITZIG, 2) Iacob, 3) Martha. P. C. 28; pl. 19, 150, 70. IV PREMIUL PALANCA 1) ZAZA, 2) Wolo IForthy, 3) Irma. P. C. 151; pl. 27, 14, 106. Y PREMIUL .BACLEȘ 1) TOMBOLA, 2) Lunca /, 3) Secueni P. C. 21; pl. 12, 14, 22. VI PREMIUL TELINEȘTI repriza I 1) NOGRAD, 2) Varasz, 3) Madar. P. C. 121; pl. 29, 18. Repriza II 1) OVAR, 2) Hannerl, 3) Centurion Moíodoi. P. C. 24; pl. 20,15, 85. VII PREMIUL PERIEȚI 1) DRĂGUȚ, 2) Uri Dama, 3) Dragostea. P. G. 36; pl. 28, 12, 19. VIII PREMIUL BORASCU 1) JAKAB, 2) Zsófi, 3) Goshara. P. C. 97; p. 15, 12, 22 CARNETUL ZILEI Reviste românești VIAȚA LITERARA (anul III, 89 și 90) reapărută de curând după o lungă vacanță, intră tot mai mult între puținele periodice, pe care le simți necesare. „Viața literară" știe să țină, o linie care n’a acceptat nici proza eftimiană, nici pe cea „integralistă“. Primul număr închinat semicentenarului Dobrogei, este o mică antologie a manifestărilor culturale în care se oglindește ca 'ntr’un ochiu de apă, viața de 50 de ani a provinciei transdanubiene. Poate că această antologie era mai necesară în preajma evenimentului sărbătoresc. Numărul celălalt, prilejuește o interesantă readucere în actual a muzeului Eminescu, prin publicarea măștei de ghips a poetului, care a păstrat întipărită clipa tragică a ultimelor lui clipe de viață. Revista cere — și cu bună dreptate — achiziționarea de către ministerul artelor a acestei piese atât de prețioase. In privința valorii dramatice a teatrului lui Eminescu, nu suntem de părerea d-lui Adrian Maniu. Socotim teatrul lui Eminescu o revărsare de lirism și mai puțin acțiune dramatică, pentru care îl credem nerezistent oricărui repertoriu. RĂSĂRITUL (numărul festiv) înfățișează efortul de a decadă al câtorva inși, legați neîntrerupt de crezul tradiționalist și realizarea lui artistică. D. I. G. Oprișan, redactorul revistei, are meritul de a fi strâns de-a lungul celor zece ani, un mânunchiu de tineri cu sigure făgădueli : Zaharia Stancu, Radu Gh, Boureanu, C. Goran, N. Milucu, etc. Numărul acesta festiv prea abundă însă în poze și fotografii de-ale colaboratorilor. „Răsăritul“ poate păși temeinic spre o nouă decadă, bineînțeles dacă nu se va încălzi de prea mult reavăn tradiționalist, ca atâtea alte încercări.” ARHIVELE OLTEnIEI (anul VII, No. 37—88) număr pe care-1 primim întârziat, pentru lunile Mai-August. D. C. D. Fortunescu, este un om care nu cedează prea ușor asfixiei de care vorbim. Numărul de față cuprinde o voluminoasă sinteză a vieței culturale oltene. Prețioase — chiar dincolo de cotidian, — sunt portretele românești, pe care le scoate la lumină revista, din catastifele secolului trecut. De data asta, figura artistului Teodorini, care a ilustrat începuturile teatrului românesc, alături de Aristia, Caragiale și alții, răsare documentată și amplă. Primele manifestări ale teatrului românesc te prind și te pasionează din amănunt în amănunt, când știi că teatrul era considerat cel mai subversiv instrument al emancipării sociale din preajma lui 1848. In acest sens, cenzura de pe atunci se deosebește de cea de azi doar prin consecințele care întovărășiau pe eroicii ei înfruntători. In restul numărului câteva studii de interes pentru tineretul istoric și social al Craiovei, precum numeroase piese folkloristice, adunate cu grijă și înțelegere. Subliniem bogata recenzie de cărți și reviste de la sfârșit, dar credem că Întinderea paginilor literare și artistice este insuficientă, față de abundența unui material mai mult istoric decât artistic. D. Z. PETROVAN flavin Constant in Recea, nenorocita stație de cale ferată, între atâtea nevinovate victime a fost și acela pe care cercetările oficiale pentru stabilirea identității, l-au înregistrat: soldatul tetorist Constantinescu Dumitru din reg. 1 artilerie grea. Cu inima strânsă de groază am cercetat rămășițele acestea umane, acolo la Recea, în cele dintâi ceasuri după nenorocire, dar, n’am recunoscut între desfigurații și mutilații jertfiți morții, nici n am putut bănui că soldatul Constantinescu Doru însemna dispariția unui mare talent, a unui tânăr scriitor, bine cunoscut: Savin Constant. De Savin Constant m’a legat o strânsă și frățească prietenie. Era un suflet ales, un idealist și un muncitor, un cărturar pasionat și un scriitor căruia viitorul îi asigura un nume. Luptând din greu cu viața aci la București între facultate, unde își lua două licențe, între slujba lui de funcțonar la Domenii și grija de copilița și soția lui, Savin Constant totuși mai găsia liniște sufletească și timpul necesar ca să dea literaturei românești lucrări de reală valoare. O sumă de reviste l-au avut de colaborator. In editura „Luceafărul" dela Arad, îmi pare, a publicat un volum de schițe, iar editura „Prietenii Științe“ din Craiova i-a editat mai anul trecut un volum de poezii alcătuit împreună cu încă doi frați ai săi, bine cunoscuți publiciști olteni. Acum în urmă Casa Școalelor îi luase în editură un volum de schițe „Pata de cerneală“. In ceasurile noastre de taină îmi mărturisia că lucrează pasionat la un roman. Scrisul lui avea o ușoară ironie, un humor sănătos și un fin spirit de observație toate publicate într’o limba românească curată și de o nebănuită frumusețe. Acum ,toate aceste nădejdi s’au dus. Pe marginea mormântului abia acoperit, inima noastră a celor care l-am cunoscut se cutremură de durere. Noi am pierdut un bun prieten, iar literatura românească una din nădejdile ei cele mai binecuvântate de darul dumnezeesc al talentului. D. I. A. Moartea lui Reinach Paris, 30. (Rador) — Azi noapte a încetat din viață Theodore Reinach, membru al Acadamiei de Inscripțiuni și profesor de numismatică la ,,College de France“. I CURENTUL Turneu! Titoftl Corespondenții noștri din provincie ne scriu că turngul d-nei Maria Filotti e un adevărat triumf, nu numai al marei noastre artiste dar al scenei pe care o reprezintă cu atâta demnitate artistica. Având colaborarea unui ansamblu desăvârșit, d-na Filotti dăruiește fiecărui oraș vizitat o interpretare perfectă al lui Zaza și o frumoasă sărbătoare de frumos. Știri artistice Joi 1 Noembrie/va debuta la Teatrul Scala delicioasa artistă d-na Tuchi Sremiala Romana din scena Luptelor cu lauri din Capitală. întreg ansamul companiei de reviste Pizone-gțnner al Teatrului Scala, este ovaționat în fiecare seară de marele public. CONFERINȚE . Henri Focillon, profesor de Istoria Artei la Sorbona, va vorbi Miercuri 31 c., ora 9 seara, la Casa Francezilor, Piața Lahovary 7, despre „Originile picturei franceze contimporane" (Cézane, Veri Gogh, Gaugain). ,f. De la Teatrul intim La TEATRUL INTIM se reprezintă în fiecare seară „Moritz boxeur“, care are un succes imens, artiștii fiind aplaudați la scenă deschisă, la fiecare act în rolurile principale. Costică Toneanu a cărui creație de astăzi întrece cu mult creația d-sale din Moritz al II-lea, Léon Lefter, G. Carussy, N. Stroe, I. Brătulescu și d-nele Marietta Rareș, Maria Voluntaru, Sanda Țăranu, etc. - i Nicolae cm. Antonescu Un obicei de lenevie morală și de deșteptare postumă, ne țintuiește la poarta adevărului numai atunci când cel căruia i se cuvine lauda a trecut pe sub portalul neantului. Cultul morții devine ruga adevărului și a recunoștinței.S’a gândit cineva să laude munca de râvnă a lui Nicolae Ehi. Antonescu ? Nu-Și totuș Nicki Antonescu era o personalitate. Era o forță, nu pentru că mi și-a încrucișat spada credințelor lui cu ale altuia, ci pentru că a trecut în viață cu modestia sufletului spațios în care micimea terestă a îmbrânciturii altuia nu și-a avut locul. Autorul Prescripției în dreptul Civil, al Nevalidității actelor juridice și al Introducerii în Studiul dreptului, trecea de la munca de disciplină a științei, la avântul volubil și nestăpânit al artei. Era un muzicant de o sensibilitate feciorelnică; compoziția lui era o îngrinare de melancolie adâncă în tresăriri sfioase de vioiciune-Suflet organizat și puternic, minte senină și rutinată, iată ce a fost Nicki Antonescu. Spectacolele zilei Azi, 31 Octombrie 1928 OPERA ROMANA , Belade. TEATRUL NAȚIONAL : Malt sgomot pentru, nimic, cu d-nele M. Zimniceanu, Corciov, Ionescu și d-nii R. Bulfinski, Vojen, Duțulescu, Săvulescu, Sârbu. TEATRUL REGINA MARIA : Mănoase cu d-nele M. Manolescu, D. Solomon și d-nii Manolescu, Storin, Morțun, Finți. TEATRUL MIC ,Nunta cu repetiție“ cu d-nele L. Caler, Wauvrina și d-nii I. Livescu, Finteșteanu, Timică, Ghibericon, M. Constantinescu, TEATRUL ALHAMBRA: „Fritz“ cu Zamora, Cutava Barozzi și Leonard, Channel, R. Iassy. TEATRUL INTIM : ,Moritz boxeur“ ca d-nii Toneanu, Lefter, Carussy și d-nele Marietta Rareș, Sanda Țăranu. TEATRUL EFORIA : Ansamblul teatrului de la Moscova va juca „Lupta vieții“. CINEMA SCALA : Revista „Ca la mama acasă“ și filmul „Lăutarul“ cu Irene Rich. CINEMA TRIANON: ..Regele Regilor“ monumentala realizare a lui Cecil B. de Mille. In rolurile principale apar peste 40 de vedete americane, cu renume mondial: CINEMA ODEON : „Protivnicii“ cu Dolores del Rio, Victor Mc. Laglen etc. Adaptarea muzicală proprie filmului. CINEMA M. VOICULESCU : Comedia lui Feydeau „Ce te plimbi în pielea goala!“ cu V. Brezeanu, Elena Rada, N. Chiriș, Muscan etc. și filmul „Ajutor, sunt milionar!“ cu Nicolas Koline. CINEMA ELITE: „Cele două orfeline“ cu Lilian Dorothy Gish și Iosef Schilkraut. CINEMA LUX: „Președintele cu Ivan Mosiukîn. CINEMA SELECT: „Yachtul celor șapte păcate“ cu Brigitta Helm. CINEMA CAPITOL : „Flacăra amorului“ cu Vilma Ranky și Ronald Colman. CINEMA BOULEVARD PALACE: „Romanța“ cu Roman Novarro și o comedie. CINEMA LIPSCANI: „Cum iubește o vieneză“ cu Erna Morena și Werner Futtherer. CINEMA MARNA : „Anna Karenina“ cu Greta Garbo și John Gilbert. A apărut numărul II al marei reviste de artă și literatură 99 GÂNDIREA cu următorul sumar: Errom Reisner: Istoria și păcatul originar. Sandu Tudor : Spre marea călătorie. Matei Ion Caragiale . Craii de Curtea-Veche (sfârșit)on Pillat: Mortul V. Ciocâlteu: Atlas Emanoil Bucuța : Primăvară norvegiană George Lesnea : Dimineață A. Pop Marțian : Clepsidra Petre Marcu-Balș: Spiritul critic și mistica Statului istoric G. Călinescu: Mihai D. Ralea: Al. Bădăuță: Note pe marginea unei auto-antologii C. W. Cisek: Tineret (cronică plastică) 1. M. Sadoveanu: Femeia mării detî. Ibsen Emanoil Bucuța și Nichifor Crainic: Cronica măruntă. Exemplarul 30 lei »9 SPORT Pe (ine nu l lași sa moara... Brașovul, ne-a mai dat un prilej de discuție , nu-și desminte calitățile de focar de informație și ne mai dă încă unul. Când am mai avut trista ocazie să vorbim despre Brașov, arătam starea subcomisiei de atletism care a rămas fără președinte de atât amar de vreme și deplângeam soarta ingrată a atletismului românesc, în speță cel brașovean. Acum vom avea, ocazia să scoatem din massa anonimilor un alt DOMN OFICIAL, PROTEJATUL CENTRULUI ȘI TRIMES PLOCON BRAȘOVENILOR CA O CALA DE FASOLE IN ZIUA PAȘTELUI. Câte zile vor fi plâns cei dela Brașov, după „ungerea“ pe care a făcut-o „centrul“ în persoana „ungurului care se deșteaptă“ și cari îi tratează și acum de „bhizoșolah“ o știu numai ei. Și, mârșavul ungur, omul care își câștigă o pâine mult mai ușoară, acum, decât pe timpul când domnia urmașii lui Arpad, are nerușinata îndrăzneală, să ne facă „români puturoși”. RITTER, este numele ungurului, care dându-se drept doctor, a reușit să pună mâinele-i soioase de slănina strămoșilor săi, pe sportul românesc brașovean, și pe care nu știe cum să-l stoarcă mai bine. Omul acesta tolerat și admis de bunăvoința noastră a început să-și dea aere de mare gospodar sportiv neluând în seamă părerea oamenilor, cari au un sportul românesc un trecut și un aport considerabil depus. Nu mai departe, acum de curând, la tragerea sorților pentru desemnarea terenurilor unde se vor juca partidele de football. Ritter-ul cel obrasnic, fără nici o jenă cu îndemânarea măsluitorului profesionist a reușit să facă ca toate materitarile de categoria I, — cele mai importante, — să se dispute pe terenul joc. „Brașovia“, unde „cel ce se deșteaptă” este conducător. A fost nevoie de intervenția energică a celor de la „Olympia“ — o societate care posedă un teren splendid — și de o eventuală retragere din campionat pentru ca procedeul Ritter-ului să fie abandonat. Dar „RITTER-uL“, nu este numai „gospodar“ sportiv de seamă... pentru punga lui, este și un MARE (?,!) gazetar. Un gazetar care înjură din răsputeri în coloanele, de ungurească și rothermeristă inspirație, foaia „BRASOV LAPSOK“, tot ce este românesc, bun și sănătos. Un individ, cocoleșit de proverbiala noastră bunătate care nu știe cum să ne-o calce mai abitir, în picioare. Unul, care ne înjură pe toate cărările, pe noi, cei, ce nu V am lăsat și moară. PE CINE NU-L LAȘI LA MOARA, NU TE LAȘA LA TRAEȘTI. Vasnio Cross-Country DESCHIDEREA SEZONULUI Numai câteva zile ne mai desparte de data când vom vedea evoluând pe tinerii noștri alergători în cursele „pe teren variat“. Genul curselor de felul acesta, este foarte „en vogue“ în străinătate și nu ne-am mira deloc dacă cel puțin, acum când plecarea și sosirea se vor face pe un teren, publicul va înțelege în fine, frumusețea spectaculară a unei atari manifestări. Prima zi este, 8 Noembrie și va fi inaugurată de clubul Unirea Tricolor, care va pune cu competințiune, vechiul challenge „Eliescu“. Trebue să mai facem o remarcă mulțumitoare. Cnducătorii „Clubului Călăreților“ și-au plecat cu bunăvoință urechea la doleanțele pontifilor din subcomisiuni și a acordat permisiunea, ci terenul și cabinele fostului hipodrom să stea cu prisosința, ce caracterizează pe admirabilii încurajatori de la „CLUBUL CĂLĂREȚILOR“ la dispoziția tinerilor și viitoarelor noastre speranțe atletice. “ Ținem să subliniem așa cum se cuvine gestul acesta, mulțumindu-le din tot sufletul. Turism SOCIETATEA ACADEMICA DE TURISM „ROMANIA“ Societatea Academică de Turism „România“ de sub președinția A. S. R. Principele-Regent Nicolae, organizează pentru sezonul 1928—929 următoarle, interesante călătorii: I. VIENA, 21—30 Decembrie 1928 sub conducerea d-lor T. Vlădescu și Const. Grigoriu. Costul călătoriei 7500 lei pentru membri, 9000 lei pentru cei noi înscriși. II. RIVIERA ITALIANA ȘI FRANCEZA 19 Decembrie 1928—8 Ianuarie 129, condusă de d. ing. Const. Sava-Gola. , Ruta, București—Venezia—Genova- San Remo—Nisa—Milano—București. Costul: 21500 lei, membrii vechi 24500 lei membrii noi. III. EGYPT, 13 Decembrie 1928—29 ianuarie 128, condusă de d-nii : Radu Codreanu și ing. Țărușanu. Ruta : Constantinopol — Pireu -— A- lexandria — Cairo — Luxor — Asuan _Alexandria — Pireu — Ctmsta^inopol — Constanța, Costul: 36000 lei membri vechi și 40.000 lei membri vechi. IV. ALGERIA-TUNIS-MSA, 16 Decembrie 1928 — 14 ianuarie 1929, condusă de d-nii: V. Micu și ing. S. Georgescu. Ruta: București — Marsilia — Algeria. sind sacr sinds sinds cmaiasc Ruta : București — Algeria. Circuitul Algeriei și Tunisului — Marsilia — Nisa — București. Costul: 34.000 lei membri vechi și 37.0000 lei membri noi. Frumusețea locurilor de vizitat și organizarea perfiectă de care se vor bucura excursiile de mai sus, sunt o chezășie sigură, că „România“ va repurta un succes franc, meritat pe deplin. rJoi I Noembrie 1928 Box VIITOARELE REUNIUNI ÎNTÂLNIRI profesioniste 3 NOEMBRIE Michel Biond conua Peter Haná. Marin Alexandrescu contra Boby Spunner. 10 NOEMBRIE Lancia contra Pavalescu Dumitru. Titlu la toate categoriile este în joc. Călinescu Dumitru contra Corăscu Aurel. Niculae Vilău contra Chirilă Dan. 17 NOEMBRIE < Moți Spacev contraj Vauclard (francez). M. Schönfeld contra unui boxeor german, al cărui nume nul cunoaștem până astăzi. Chirilă Dan contra Bunea. 24 NOEMBRIE Galele intermilitare Franco-Române. 1 DECEMBRIE Match „vedelted’. JOUNG SPEARS CONTRA M, RIOND. Întâlnirile intermilitare FRANCO-ROMANE In vederea întâlnirilor intermilitare Franco-Române, cari vor avea loc în zilele de 24 și 25 Noembrie, se dud tratativele cu următorii boxeuri militari francezi: Henry Mascart, cunoscutul boxeur de „prima" serie, Barboteux, Lalleu și Paris. Se știe că reprezentanții noștri sunt: Spacow, Nour, Călinescu și Chirilă Dan. REUNIUNEA DE SAMBATA Reamintim: cititorilor noștri, programul galei se va desfășura Sâmbătă seară, începând de la orele 9, la Circul Sidoli. Gala are un pronunțat caracter internațional, datorită celor două matchuri perfect de echilibrare care vor pune față în față pe cunoscuții publicului bucureștean: PETER HANA, cotat drept unul dintre excelenți mijlocii ai Europei Centrale și ROBY. SPUNNER, cel ce a furnizat contra lui Schönfeld, o partidă excelentă. Gheorghe Popescu contra Oscar Vexu Gheorghe Axioni contra Emanoil Ionescu. . Ion Constantinescu contra Gh. Covaci. PROFESIONIȘTI BOBY SPUNNER contra M. ALEX. ANDRESCU, 10 reprize a 3 minute. PETER HANA contra MICHEL BIOND, 10 reprize a 3 minute. Amănunte la timp. § » Teatrul rusesc Astă seară se reprezintă de către trupa Teatrului de Artă din Moscova la Teatrul Eforia, „Lupta vieții“ piesă în 7 tablouri de Dickens. In fiecare seară, sala devine neîncăpătoare datorită numărului spectatorilor cari se grăbesc el asistent toate reprezentațiile cari zilnic sunt premiere. Această trupă va juca numai până la sfârșitul acestei săptămâni, urmând a pleca într-un turneu. ive în un popor viguros și iubitor de biserică. Poporul nostru este religios.Acest adevăr l-a constatat în luna iunie 1928 și canonicul anglican I. H. Douglas, trimisul arhiepiscopului de Canterbury în România, exprimându-și în interviewurile sale admirația deplină pentru religiozitatea poporului nostru. Fie-mi îngăduit să relev aici o dovadă elocventă, de felul cum poporul nostru știe să-și arate dragostea către slujitorii Sfântului Altar. In ziua de 17 Septembrie 1928 am cercetat pe credincioșii mei din comuna Pădurani, județul Severin. Nici odată nu voiu uita primirea ce mi-au făcut-o. Tot poporul, cu preotul în frunte, a venit la gară. De aici un car tras de patru boi, înconjurat de mulțime, — Ne-a dus la sf. biserică. După sf. slujbă împreunată cu predică,,în acelaș chip Ni-au întors la gară. Bătrâni și tineri, bărbați și femei plângeau cu lacrimi de bucurie. Din micul tren de pădure priceam emoționat, mulțimea, care o văzuse pe primul episcop intrând în comuna lor. Mulțimea privea după noi, iar de la o vreme, sub conducerea preotului, se întoarse spre casă. Este inutil să insistăm a dovedi religiozitatea poporului nostru. De reținut este că toate împrejurările indicate mai sus felicitează munca noastră concentrică. Preastăm izolați , avem un suflet, dar trebue să vedem că este penetrat de același duh. Nu e vremea decepțiilor sau tânguirilor, ci a celor mai neiertătoare mustrări pentru noi dacă nu ieșim din izolarea de până acum. Să nu ne amăgim pe noi înșine, in ziarul Glasul Adevărului dela Buzău (10 August 1928), d. profesor M. Mihăileanu de la Pitești zice că: „în zadar se mai iau măsuri spre a se stârpi cuiburile de adventiști, pe câtă vreme dăinuiesc, mai pretutindeni, sate și întregi orașe de necredincioși, cari, deși cu numele se dau drept creștini, habar nu au, nici de sfintele noastre biserici, nici de mântuitoarele ei porunci și îndatoriri. Să căutăm, așadar, să direticăm degrabă și cu osârdie în casele noastre, mai painte de a purcede să facem curățenie și pe la alți“. Preotul Gh. Negură în numărul pe iulie 1928 al revistei Biserica Ortodoxă Română vorbește despre învățători, cari au uitat Psalmul al 50-lea, despre credincioși, cari părăseau biserica chiar în clipa când preotul urca amvonul, despre intelectuali cari nu se mai împărtășesc cu sfintele taine, despre lipsa creșterii religioase și de asaltul asupra ierarhiei și a cultului religios. Lângă acest tablou trist vedem și nepotrivitele atacuri la adresa clerului și a conducătorilor supremi ai bisericii. Vedem atacuri sistematice și câte alte neajunsuri, cari trebuie să ne desmeticească. Trebue să simțim că lumea e în drept a cere dela noi abnegație și conștiințiozitate, și în loc de campanii unii împotriva altora să dăm lumii icoană adevărată de ceea ce înseamnă muncă și forță în ogorul sufletelor. Smerenia mea găsesc că nu suntem în situația primejdioasă de a sta pe loc de teamă că încercând a merge în ajung ,va,trebui să fie roig». poziția avută. Avem forțe vii, tainice cari nu ne lasă să descurajăm Suntem în situația să mobilizăm toată vitalitatea noastră de biserică misionară. Starea de inerție este soarta celor slabi. Ferească bunul Dumnezeu ca să ni se spună că trăim in inerție. Dacă asupra unui corp material nu se exercită din afară vr-o înrâurire, corpul rămâne în repaus, iar dacă corpul este în mișcare, însă mișcarea nu e tulburată de nimic, corpul continuă a se mișca în aceeași direcție. Starea de inerție se schimbă deci prin forțe, cari produc schimbarea stărei de repaos sau de mișcare a corpurilor. Nu vă așteptați la teorii de Fizică, dar am spus acestea pentru a înțelege mai bine că și starea de repaos a indiferentismului religios ca și a atitudinei inamice față de spiritul religios, trebuesc îndreptate prin forțele vii ale sfintei noastre bisericii ortodoxe, în jurul căreia trebuie să se concentreze toată atenția noastră, a acelora cari ne-am adunat aici în numele lui Hri.et08,„ Datcă odinioară Grecii, și vremuri de decepție, auzind cuvântul „Marathon" se însuflețiau și cădeau la înțelegere împotriva inamicului comun, — tot astfel și noi slujitorii Altarelor auzind zilnic cuvântul Hristos, iar nu numai în clipe de decepție, — să facem neamul nostru românesc până la cel din urmă fiu al său — să vadă și înțeleagă că „Hristos în mijlocul nostru este și va fi“. Căci ce vedem oare în jurul nostru ? Ne bucurăm că de pildă Regele Albert al Belgiei în iulie 1928 a vizitat Congo-ul african și misiunile catolice de acolo. Numeroase orduri și congregați lucrează acolo din centre înfloritoare de evanghelizare în mijlocul popoarelor înapoiate. Dar întristăm când vedem că bisericile confesiunilor de la noi nu caută calea păcii între locuitorii țării. Un episcop romano-catolic este iertat pentru atitudinea protivnică țării (Majlath) și totuși cu banii pe care statul român îi pune la dispoziția preoților de sub jurisdicția Episcopului, — 6e ajută școale și instituții culturale din Ungaria. „Telegraful Român ” din Sibiu (12 Septembrie 1928) cere ca ajutoarele de stat date bisericilor cari fac asemenea propagandă, — să fie reduse. Noi cu durere înregistrăm asemenea lucruri, ca unii cari am dori sa auzim despre mișcări pur religioase și sincere; sinceritatea și religiozitatea adevărată sunt semne și ale patriotismului curat. Noi voim întâlnire la muncă bine pricepută pe teren social, caritativ, cu alte confesiuni și aceasta fiindcă știm că, pe lângă încercările abstracte și teoretice ale congreselor bisericești mondiale, pot avea rol covârșitor și acțiunile de muncă spre a se realiza mult dorita unire a bisericilor. Unui creștin ortodox bun poate să-i placă faptul că la Sydnei... zece state mari s’au întrunit la congres euharistic și datoria față de Fecioara Maria. Te umpli însă de durere când vezi echivocul manifestațiunilor, cari au avut loc la Satu-Mare în luna Septembrie a. c. în legătură cu congresul Ligei Poporale Catolice. Episcopul Majlath al Tifiaimai Li. «jibiga <thÎMV. față de cei de altă credință, dar în fond acolo, la Satu-Mare, s’au făcut demonstrații maghiare, căci ce au căutat steagurile albe, încrustate cu semne de inimi sângerânde, — pe cari le purtau fetele de școală ? Ce și cum s’a făcut că s’au auzit numai cuvinte ungurești când este știut că Șvabii erau de față în număr considerabil ?, Liga Poporală Catolică are statute aprobate de guvernul român. Scopul ei este „să unească poporul romano-catolic de pe teritoriul Ardealului anexat la România și a despolta în popor fidelitate și alipirea către biserică... urmărind întrebuințarea forțelor morale și materiale ale romano-catolicilor în serviciul activității evlavioase, științifico-literare și social-caritative“. Ea este alcătuită astfel că în comitet și comisia administrativă are ca membri persoane din serviciile administrative bisericești, de la Episcopii, Capitluli și Statusul romano-catolic. Este bine de știut că la romano-catolici se țin și misiuni poporale cu durată de 8 zile. Se remarcă o febrilă mișcare a nicotr«rilog...â or/luxHou.