Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)
1929-06-01 / nr. 490
Citiţi negreşit chiar astăzi REALITATEA ARusBrata No. 23 Sâmbătă 1 iunie Cu următorul sumar: Lovitura Salvatoare!Anecape despre matematicieni şi Senzaţionala «Ură a ungi print L "f NIMIC NOD SDB SOARE, leon Pasf" oS 0 slîa 1,1 d"TMal0£Til CUNOŞTINŢA VECHE, de Gh. Brăescu U VENIT MARIANA 1 de Otilia Ghibu Festivităţile Serbărilor Unirii la Alba Iulia (Mare reportaj fotografic) PRAF (novelă poliţistă). RUPTURA de Eugen Boureanul „SUNT NOUL,...“ (schijă umoristică din viaţa funcţionarilor) Moulle modele de vară. — Cum se obţine moidrea artificială. — Imprimarea plăcilor de gramofon Procesul omului decapitat (Senzaţionala aventură a celebrului detectiv Gex Trevor) • Cel mai mare telescop din lume. — Oameni, fapte şi idei. — Anecdote. — Poşta Cinefililor. — Curiozităţi. — Figurile ecranului. — Rubrica şahului. — Jocuri distractive, etc., etc. UNICA REVISTA DIN TARA, IN GENUL CELOR STRAINE, — In S culori — 24 pagini mari — Preţul 8 Lei — 129 clişee Techirghiol-Băi (Sat) Sindicalo! proprietarilor Anunţă deschiderea staţiunei cu preţuri scăzute. Vindecarea sigură a reumatismului, tuberculosiei osoase, Boli de femei, Ganglioni etc. Băi calde şi reci de nomol, Băi de soare nisip şi aeroterapie marină. Vile şi Restaurante de toate categoriile. Un biurou de plasare stă la dispoziţia publicului lângă Gară în mod gratuit. Reducere pe calea ferată până în gara Terchirghiol Sat. Piaţă bogată cu preţuri convenabile. Distracţia: Vaporaşe pe lac, Muzica militară, dancing cu jazband cinematograf, teatru, sarbari populare Sindicatul proprietarilor Vopsitori pricepuţi vopsesc acuma numai cu ALBOL, care acoperă îndoit ca Zinkweiss sau Bieweiss, este mai alb şi mai durabil. Vânzarea exclusivă la depozitele proprii ale făbriceilor ZIMMER 6 Co., Bucureşti, Str. Lipscani 106, Str. Buzeşti I, Cal. Rahovei 134. Antinevralgic Dr. NANU MUSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, etc. Luaţi numai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drognerii, , CEREŢI PESTE TOT VERITABILUL RUM JAMAICA BATTLE AXE ca MAI PREFERAT QS CUNOSCĂTORI DMEBM fie cap, nevralgii, gripă, rheumatisme, se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC dr. Nanu Muscel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi dragherii. DOCTOR STIKATZ Specializat la Viena. Genito-Urinare, Sifilis, Interne. S’a mutat Splaiul Mihai-Vodă 10, (începutul Cal. Victoriei). Cons. 8-9 şi 3-8. Tel 370/49. Durabilitatea mobilelor garantăm ! Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ vă veţi convinge, că puteţi cumpăra '*r ■ ' " ^ v-' favorabil, eftfto şi bine şi cu plată în rate Székely & Réti Fabrica de mobile HamasonMie piane îi piai! La cerere trimetem şi reprezentantul nostru cu desene de la Ion creanga la d. in vestor Ion bângava (Urmare din pag. I) La moartea lui Gion, asociaţia apeleză la Gheorghe Coşbuc, poetul cu o mare pricepere în mînuirea scrisului popular. Şi paralel cu această colaborare, apare alta, nu mai puţin meritorie, în frunte cu Petre Dulfu, îndemânatic scriitor popular, lucrând cu foştii săi elevi, învăţători la şcoala de aplicaţie de pe lângă şcoala normală a societăţii pentru învăţătura poporului român. La al doilea concurs (1908) pentru monopolul cărţilor de citire, reuşesc manualele alcătuite de G. Coşbuc, G. A. Dima, G. N. Costescu şi G. Stoinescu, cărţi echilibrat construite şi în care contribuţia autorilor se evidenţiază prin colaborarea originală a fiecărui specialist, nu prin compilaţie şi foarfec. Fireşte, dacă ideia monopolului nu era poate nefericită, realizarea s’a dovedit imediat nemulţumitoare. Manuscrisul ales era bun. Dar executarea tehnică, rămasă pe seama ministerului, ca în orice gospodărie oficială, dădea greş. Cărţile apăreau târziu, erau tipărite la institutele grafice favorizate da regim. Nemulţumirile şi protestele au dus la desfiinţarea monopolului pentru cărţile de citire, reluându-se libera concurenţă ca şi la celelalte cărţi didactice. Şi odată cu aceasta, în epica de tristă şi anarhică memorie pentru învăţământ a lui M. Vlădescu şi Costică Dissescu, apar cele dintâi asociaţii de inspectori şi revizori, improvizaţi autori didactici. Răul s’a încuibat. Buba era coaptă. Şi asociaţiile din ce în ce mai puternice şi mai neruşinate, aveau să ne ducă la stările scârbavnice de astăzi. Vom vedea cum. Cezar Petrescu m ♦ —ii — Controlul prostituţiei Eri după amiază, d- g-ral Nicoleanu, prefectul Poliţiei Capitalei, însoţit de d-1 ajutor de primar dr. I. Butză şi de d-1 dr. Ilie Rădulescu, medicul şef al Capitalei, a vizitat un mare număr de bordeluri şi case de rendes-vous, în vederea trecerii controlului acestor case de la Prefectura Poliţiei, asupra Primăriei Municipiului Bucureşti, cât şi pentru a fi observate sub raportul salubrităţii. Au fost vizitate bordelurile din intrarea Dr. Marcovici, str. Brezoianu, Imprimeriei, Sf. Apostoli, Vânători, Egalităţii, Mavrogheni, Pătraşcu- Vodă, Sf. Gheorghe-Nou, Cavafii- Vechi, stradela Scaune, Credinţei, Speranţei şi Scaune. Acest fel de inspecţii vor continua până ce vor fi vizitate toate casele de toleranţă şi rendes-vous cunoscute organelor de control. naa ♦ in ■ noastră, ne domină. Şi atunci înţepe lupta între patimă şî conştiinţă-In amor lucrurile stau cam tot astfel. In ca moment dorim să exterminăm Pasiunea amoroasă ? .Când iubim şi nu suntem iubiţi, când suntem părăsiţi, înşelaţi, trataţi cu ingratitudine sau când iubirea este atât de copleşitoare, că nu o mai putem suporta, devine an rău fizic. In rezumat, când suferim prea adânc . Când iubim zadarnic şi ne irosim lacrimile şi zilele în van, atunci dorim să ne debarasăm de acele chinuitoare senzaţii de alternanţă: pe de o parte iubirea, cu Visurile ei frumoase, în care toate dorinţele amoroase se realizează pe deplin; pe de alta, realitate dezamăgitoare, când partenerul este pentru totdeauna îndepărtat şi orice speranţă, că odată visurile se vor preface în realitate, este distrusă. Din această adâncă dezamăgire, se naşte suferinţa iubirii.— Suferinţă de care am vrea să ne debarasăm, exterminând iubirea. * Dar se poate extermina iubirea? înclinăm a crede că da. Innainte de a arăta mijloacele pe care le preconizăm, să facem o succintă analiză a psichologiei patimii şi pasiunii. Fie că se naşte Printr’o „lovitură de trăznet", fie că se naşte lent, patima ori pasiunea are aceleaşi caractere psichologice. Ea se naşte în jurul unui obiect c care ne produce o plăcere intensă. La început obiectul ne preocupă zilnic şi sufletul nostru îşi îndreaptă atenţia spre ei- Se formează pe încetul obiceiuri, ale căror lanţuri nu le simţim, fiindcă nu sunt încă destul de grele. Sufletul tot mai pare liber. Avem iluzia că mai putem să ne debarasăm de obiceiu, dar deja ne simţim sclavul lui. O pasiune amoroasă, în clipa când dorim exterminarea ei, este starea de paroxism la care a ajuns sentimentul, (al cărui rudiment l-am descris mai sus). In acest stadiu, obiectul iubit ne preocupă exclusiv. Trăim ca într’un cerc strâmt. Nimic din afară nu ne mai place, nimic nu ne mai preocupă. Gândurile, visurile, atenţia şi toate forţele spiritului nostru se învârte în jurul fiinţii iubite, într’o vijelioasă şi ameţitoare horă, ca a fluturilor nocturni în jurul lămpilor electrice. Obiectul iubit devine obsesie şi altă preocupare în afară de iubire, nu pare că ne poate atinge. In orice moment ne invadează amintirile iubirii In orice clipă ne stăpâneşte iubirea. S-ar părea că în această stare de spirit, nu există mijloc de vindecare. Şi totuşi există. El pleacă din conştiinţa care doreşte exterminarea. Acesta este primul început, temelia pe care bazăm refacerea sufletească. Restul va urma mai repede sau mai încet, după voinţa şi bunăvoinţa Pătimaşului. Primul lucru pe care trebue să-l facă un om pars darjsst.» s»®Mr să se lecuiască de o patimă sau pasiune, este o analiză introspectivă. El trebue să-şi dea seama bine de starea sufletului său şi anume: de gradul de Patimă sau iubire în care se află şi de gradul de ruină în care a ajuns. Odată ce are această conştiinţă netedă, el se va afla pe drumul cel bun. Omul care nu-şi va cerceta limpede sufletul, se va vindeca cu mult mai târziu, decât acela care a dobândit conştiinţa clară a situaţiunii sale psichologice.In al doilea rând, pătimaşul trebue să fie înzestrat cu voinţă. Acest factor depinde de sănătatea eredităţii psichologice a individului. In majoritatea cazurilor, abulicii (cei lipsiţi iniţial de voinţă) nu se pot stăpâni, şi patimile ca şi Pasiunile îi cotropesc. Dintre aceştia se recrutează beţivii inveteraţi, cartoforii ajunşi în sapă de lemn, cerşetorii, ruinaţii, puşcăriaşii ca şi afemeiaţii istoviţi. Insă un Goethe, a cărui sănătate psichologică a fost prin ereditate puternică, a putut să-şi ordone, după ce începu să scuipe sânge: „Destul!“ şi să sfârşească tranşant cu viaţa uşoară. Şi să nu se creadă că această trăsătură este un apanaj al geniului, ci al orcărui om, cu o voinţă ereditară sănătoasă Uneori însă, chiar natura ne dă un oarecare concurs, fiindcă Patima e cu mult mai greu de stăvilit, ca pasiunea. De aceea împătimiţii sunt mai expuşi înfrângerii, ca pasionalii. Voinţa na asta o «miliţie sufi-. cientă pentru exterminarea pasiuni amoroase; ea este doar o, cerinţă absolut necesară, intr’adevăr, mai sunt încă multe lucruri de înlăturat- In primul rând, trebue să distrugem încercuirea, adică acea stare de înstrâmtare spirituală, când tot sufletul nostru, vis, obsesie, speranţă, elan, — se învârte doar în jurul iubitei. Şi iată prin ce mijloace putem împlini, cu încetul, această operă. Să desvoltăm ura, ideia de exterminare, ne-a adus o serie de argumente defavorabile patimii ori pasiunii. De aceea este bine ca să căpătăm o conştiinţă cât mai definită a acestor rele şi să le repetăm cât mai mult, ca să le avem ca nişte argumente, — e drept, cam artificiale, — dar cari vor deveni prin repetiţie, destul de naturale şi eficace. Împlinirea şi desvoltarea acestei condiţii este absolut esenţială şi necesară Să ne depărtăm de flinta iubită, (sau de obiectul patimii), aşa ca să evităm, pentru un destul de lung timp, orice contact cu ea. Nimic nu ajută la sucombare, decât realitatea Prezenţa ei trebue distrusă, chiar în ce nu e mai scump: fotografii, scrisori, fetişuri etc. Să muncim într’o direcţie nouă, chiar mecanic, fără tragere de inimă, spre a da spiritului o ordine şi a evita obsesiunile Să contrariem încercuirea, frecventând, de Pildă, lumea, fără plăcere, făcând chiar în silă calăfiKOrt. Songerizând si lastândatinurmitenii cu alte fete sau baeţi şi obicinuindu-ne a remarca frumuseţile spirituale ale altor suflete. Cu alte cuvinte trebue să câştigăm plăcere Pentru alte domenii de viaţă.. Să silim spiritul să-şi construiască alte idealuri amoroase, alte speranţe şi să ne sforţăm a ne face alte visuri, gonind melancolia şi pesirivismul inerent dezamăgirilor in iubire. La metoda preconizată, ni se poate aduce următoarea critică: sufletul nu poate lucra artificial. Argumentul acesta pare logic, dar nu este psichologic, fiindcă educaţia ce este oare altceva decât un lucru artificial şi totuşi roadele ei sunt minunate. Voluntarii cunosc din experienţa Propriului lor suflet, această regulă de psichologie: orice obiceiu artificial, repetat cu încăpăţânare, se incorporează atât de puternic psichicului nostru, că devine o a doua natură; deci un lucru natural Când vrei să te debarasezi de o patimă sau pasiune; când vrei să eşi din obsedanta încercuire monoidleică a obiectului ei; când vrei sincer exterminarea unei supărătoare dominaţiuni, — învingi, — mai mult sau mai puţin târziu, e drept, că mai este necesar concursul favorabil al împrejurărilor externe; dar victoria se câştigă mai ales prin cei doi factori interni: o conştiinţă clară şi o voinţă susţinută, ambele pornite din acel moment psichologic al lumii. Starea vremii JOI, 30 MAI 1929 In Romnia, ora 8 dimineaţa.—Timpul se menţine cu cerul senin, cald şi vânt slab din sectorul SW, cu excepţia Moldovei-Basarabiei şi Dobrogei unde bate potrivit dela N- NE, puterne pe litoralul mării. Marea e încă furtunoasă. In timpul nopţii temperatura minimă a scăzut la munte până la 2—6 gr. iar în câmpie între 10—15 gr. Temp. maximă de eri a atins 27—31 gr. în câmpie şi 19—22 gr. la munte şi pe litoralul mării. Presiunea atmosferică In scădere faţă de dimineaţa precedentă cu 2—4 mm. variază între 757 mm. la Constanţa şi 763 mm. la Piteşti. La Bucineşti-Pilaret, ora 8 dimineaţa — Presiunea atmosferică 760 mm. Temp. 20 gr. Umid. 39%. Vânt dela NE, cu 4 mps. Cerul senin- Temp, maximă de ori 26 gr. Temp, minimă azi noapte 0 gr. Timpul probabil dela 30—31 Mai, ora 20 — Timpul se va menţine neschimbat, cu cerul senin, vânt dela N. şi NE. mai puternic pe litoral. Pe mare furtună. Noaptea rece — în regiunile înalte dela 1000 metri îngheţ- In cursul zilei temp. în creştere. CURENTUL CA Calendar VINERI 31 MAI 1929 Răs. soar. 4.38 , Ap. soar. 19,50 ORT. Sf. Martir Ermeu. CAT : Sta Petronilla (Petronille) ISR. : 21 Itar 5689 MUS.: 21 Gini Hege 1347 Grima. TEATRE TEATRUL NAȚIONAL, seara: Hamlet OPERA ROMÂNA, seara : Mignon. TEATRUL CĂRĂBUŞ, seara: In plin. TEATRUL OTETELIȘANU: Rămâi la nevastă-ta TEATRUL LIPSCANI, seara: Bébé e bolnav. TEATRUL FRASCATI, seara : Eu mâna ți-o sărut, madam. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL : Farmecul Dunării. CINEMA TRIANON : Cântecul singurătăţii. Intre două lumi, comedie. CINEMA ODEON : „Fica Regimentului’’. CINEMA LUX: ,,Cazul Pat şi Patachon’ cu Josephina Backer şi serbările de la Alba-Iulia. CINEMA LIPSCANI: „Cele trei dorinţi”. CINEMA SELECT : Păcatul dragostei cu Elga Brink, Jack Trevor şi Gastev Diese, şi o complit TEATRU „ELITE” CINEMA (ost Frascati): Compania de reviste Băzcănescu-Kanner va juca revista ,En mâna ţi o sărut, madame’ şi filmul UUţa plăcerilor. GRADINA SCALA Fost Colos): Iubitul nevestei sale şi „Lele cu liinteria verde’’. CINEMA DICHIU: Simfonia durerii. CINEMA VOICULESCU: Studentul din Praga, seara. Femeia ndrăcită CINEMA BULEVARD PALACE: Căi greşite (Crise) cu Brigitte Helm, Jack Trevor şi Gustav Diesel şi o comedie. CINEMA MARNA : ,ia Glu" şi trupa Roland de Iassy. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Sally fiica Circului şi artişti. CINEMA MARCONI: Cavalerul negru şi compania Morţun cu Anonimul CINEMA MODEL: Legiunea străină şi artişti-CINEMA TERRA: Nopţile din New York şi lupta pentru ani şi femeie; seara trupa de reviste Lubian. CINEMA ROMA: Omni cu pumnii de Oţel. 2 comedii şi artişti. CINEMA AMERICAN (sală şi grădină) : Firele Evei şi Crinul Roşu- CINEMA REX : Crăiasa Codrilor şi Apaşii din Chicago. GRADINA CINEMA BOGACIU (Obor) „Orlov" cu Ivan Petrovici. Jurnal şi o comedie. CINEMA FILANTROPIA: „Omul care râde. CINEMA GLORIA (grădină şi sală): Vila Falconieri. CINEMA RAHOVA (sală şi grădină. Contesa svăpăiată. TARMAC 11 Di SERVICIU G. Ramaşcan, str Doamnei 27; N- S. Georgescu, calea Griviţei 323; Em. Schuster, calea Victoriei 138; V- Gresser, calea Moşilor 298; D. Nicolau, calea Rahovei 81; Farmacia „Flora”, str. Carol 89; A. Solomon, calea Dudeşti 28; N Sterescu (fostă Turinger), b-dul Elisabeta 34; M. Paleacu, b-dul Ghica 57; Lelia Niculescu, str. „Grav bolnav stop trimeteţi telegrafic 5.000 lei stop Nicu.” Telegrama asta, adusă cu noaptea 'n cap, tulburase liniştea vieţii patriarhale din căsuţa dela poalele viei. — „Costachi!” gemu bătrâna, „dute la poştă, pentru Dumnezeu! Vrei să moară acolo, ca ur, câine, intre streini?” Conu Costachi măsura, cu paşi de uriaş, ceardacul casei, îşi cunoştea odrasla şi gândul că Nicu —— student la drept şi elev la conservator, la Bucureşti — le-ar putea specula slăbiciunea, pentru cine ştie ce nevoi frivole, îl sufoca. —Ascultă, Profiriţat E 9 şi jumătate. La 11 trece rapidul de Bucureşti. Mă duc până la bancă să iau bani şi, până într'un ceas, mă întorc. Pregăteşte-mi valiza cea mică, cu ceva rufe şi de-ale mâncării. Plec la Bucureşti, să văd ce-i...” Cucoana Profiriţa trebui să se închine; soluţia era, intr’adevăr, cea mai bună. Și, pe când se căsnea să apese clapele dela încuietorile valizei, conu Costachi se întorcea dela bancă, oprind birja la poartă. — „Drum bun, Costachi dragă, să vii sănătos și depeșează-mi chiar in seara asta.” — „Fii fără grijă, Profitițo, mă știi, doar. Dacă o da Dumnezeu, mâne Seară sunt acasă.” Şi a plecat, conu Costachi. Drumul i s’a părut un veac. 11 muncea gândul că, poate, îşi năpăstuise copilul, ca bănuelile lui. Şi, iar se'ntorcea: _ „Aoleoa, să-l ferească sfântul să ne fi minţit!...'' Iar trenul alerga nebuneşte, intre Ploeşti şi Bucureşti... In vremea asta, Nicu avea sindrofie. Invitase câţiva prieteni, diletanţi, şi două colege de la conservator (una urma la canto, iar cealălalta clasa de piano). Făceau muzică. Nicu „ţinea” vioara primă....», __ „Şi intermezzo?..” întrebă, la o pauză, una din fete. _ „Răbdare!” răspunse Nicu. V’am promis pentru seara asta. Nici 7 nu e, încă, ceasul.” Intr'adevăr, Nicu care-şi cunoştea părinţii__făgăduise, prietenilor, un „intermezzo", asupra căruia păstra, Insă, toată discreția. Era convins că banii trebuie să sosească, telegrafic, dintr’un moment într'altul și le menaja o surpriză: un chef la Moși, cu toată banda. Gândul că, după aceia, va avea ocazia s’o „conducă acasă” pe Valentina — viitoarea primadonă _ui dădea fiori..... _ „Copnașule”, zise servitoarea, după ce bătu la ușă, „vă cată un om dela poştă....“ .— „Intermezzo!” le şopti Nicu, făcându-le semn să continue bucata. Şi eşi pe uşă. Conu Costachi Îşi pusese valiza într’un colţ, la îndemână, şi îl aştepta, cătrănit de mânie. Stătuse câteva momente la geam, înveninându-şi inima. Cunoştea, acum, boala lui Nicu şi-i pregătise reţeta. Dinadins îl momise cu „omul dela poştă”. Nicu apăru in cadrul luminat al uşei, radios, cu vioara In mână şi cu batista vârită intre guler şi gât. Întunericul din săliţă îl făcu să clipească iute-iute, de câteva ori. Dar, până să-şi deprindă ochii ei el, o miavănjoasă i se înfipsese în păr şi, urmând imperioasa ei chemare, Nicu începu să evoluieze in întunericul săliţii, ca un liliac orbit de lumina unei odăi luminate. _„Na, bolnav grav, na, 5.000 de lei /" repeta, cu năduh, bătrânul. Iar vioara, isbită de pereţi, scotea sunete necunoscute în teoria muzicală..... Când şi-a regăsit centrul de gravitate, lui Nicu i s’a părut că visează. Bătrânul plecase, trântind uşa cu sgomot, ca o lovitură de tobă la sfârşitul unui act de operă. Îşi trecu mâna prin păr, işi compuse o mutră râzătoare şi împinse uşa, spre „camera de concert". — „Ura!.." îl întâmpinară prietenii, curmând brusc, bucata pe care o executau. „Trăiască autorul „intermezzo“-ului...” Nicu se înclină, modest, cu mâna la piept. Urechile ii ardeau ca focul, și se gândea cum s’o „întoarcă”. Iar, in vremea asta, autorul „intermezzo’ ’-ului, alerga turbat spre gară, silindu-se să apuce trenul de 8 şi jumătate..... Geer Patrick De la Teatrul Naţional Astă seară Vineri 31 Maiu dit. Teatrul Naţional reprezintă pentru ultima oară în actuala stagiune HAMLET in traducerea d-lui prof. Protopopescu cu d. Calborearu în rolul titular, d-nele Ana Luca, Dorina Demetrescu, Silvia Colberti, etc. şi d-nii R. Bulfinsky, V. Antonescu, Ion Sârbul, Polizu, Marius, Vojen, Theo, etc. Aceiaşi montare fastuoasă de la premieră, în 5 acte şi 19 tablouri. Punerea in seeă se datorează d-lui Paul Gusty, care a urmat pentru întâia oară pentru un spectacol în România indiciile autorului. Deschiderea stagiunii Cărăbuşi nea d-lui C. Tănase, deschide astăseară stagiunea cu revista de mare seară stagiuea cu revista de mare fast „In Plin“ de d. N. Kiriţescu. Artiştii străini Mady şi Jean Karyl din Londra au sosit în Capitală. Orchestra compusă din 30 persoane va fi dirijată de maestru Ben Harris. Producţiile Conservatorului Producţiile de dramă şi comedie ale Conservatorului vor avea loc la Teatrul Naţional în zilele de: Luni 3 Iunie ora 8 luni. Clasele d-lor Livescu- Soreanu. Marţi 4 Iunie clasele d-nei Academia Română. In şedinţa de eri, a acordat marele premiu al Statului ,,Gh. Asachi” lucrărei în 3 volume „Tratat de drept civil român ” al d-lor C. Hamangiu, consilier la Casaţie, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu-Masa colegială a „Gândirii“ Colaboratori şi prietenii revistei ,,Gândirea” se vor întruni la o masă colegială astăseară Vineri, orele 8 jum., la restaurantul „Flora’’, prof. Bulandra şi prof. Manolescu, iar Miercuri 5 Iunie clasa d-nei prof. Maria Filotti. Biletele pentru toate producţiile se găsesc la magazinul Jean Feder (Caia Victoriei). Noua stagiune a filarmonicei din Leningrad MOSCOVA. In stagiunea 1929-1930, Filarmonica din Leningrad intenţionează să organizeze 16 concerte mixte de Duminică, ia ceri să participe artiştii Operii, artiştii dramatici şi de balet. 20 concerte vor fi date în Sala mică a Conservatorului din Leningrad. In „Casa Culturii" vor fi organizate 16 concerte cu participarea soliştilor. 8 concerte vor fi radiofonate. O conferinţă despre presă Căminul şcoalei de ucenici din atei, C. F. R. Griviţa, organizează, pentru Sâmbătă, 1 Iunie cât„ ora 9 seara, o mare serbare culturală, pentru strângerea unui fond de excursii. D. Tudor Theodorescu-Branişte va conferenţia despre: „Ziarul şi ziaristul". In programul artistic: teatru, recitări, concerte instrumentale, coruri, esibiţii coreografice, etc. TUL ZILEI Baloane de săpun Intermezzo... Premierea d-lui Hamancgiu Teatru-Muzica In ajutorul ziarului „Nădejdea“ din Banatul Iugoslav LISTA DE SUBSCRIPȚIE A ZIARULUI „CURENTUL’’ Suma lui urmă 15.480 Au mai subscris: Un Iubitor al Banatului mireg 1000 G. Th. Dinescu, fost senator Ploești 500 Slevi clasa II Liceul Tudor Vladimîrescu, Tg.-Jiu *09 TOTAL LEI. . . 17.080 sambasS i Turne 1929 A APARUT:ANDSMEA Numărul 5 MAIU 1929 CUPRINSUL VASILE BANCILA : Şcoala Regelui Mihai. V. CIOCALTEU : Joc de aur, Nocturnă, Coloquiu trist. V. VOICULESCU : Soseşte fericirea. AURELIU CORNEA: Saraha. G. LESNEA : Schitul. STEFANIA ZOTOVICEANU: Blestemul, Primăvara, cântec. ÎDEI, OAMENI, FAPTE. PETRE MARCU BALŞ : Semnificaţia lui Bărnuţiu. EM. BUCUŢA : Bălcescu în noui ediţii. * CRONICA TEATRALA AL. BADAUŢA: „Vedenia“ de Gib. Mihăescu, „Craii curtea veche“ de Matei Caragiale. DRAMA ŞI TEATRUL I. M. SADOVEANU : „Om şi supraom“ de George Bernhard Shaw. CRONICA MARUNTA ILUSTRAŢII Coperta: D. GHIAŢA. Desene în interior: DEMIAN REPRODUCERI IN INTERIOR: Al. Călinescu, Aurel Jiquidi, C. Petrescu-Dragea, Babic Daniel Cornelia, C. Constantinescu, Adam Bălţatu, Leon Viorescu, V. Agapiescu, Em. Bucuţă, şi Al. Marcu. Desla RADIO Vineri 31 Maiu 1929 396.3 m- BUCUREŞTI. — 17: Orchestra Radio—muzică de salon. KAler Bela: Ouv. la o comedie spaniolă; Lange: Bunicuţa; Mascagni: Fantasie din „Cavaleria rusticana"; Meyer Iielmund: Ballgefluester; Denza: Si lu m‘aimais; Baré: Frison d’extase- 17 50 Bul. met. şi ştiri de presă. 18- D. Emil Deşliu, tenor. Tosti: Chanson de l’adieu; Denza: Si vous l’aviez compris; Lalo: Arie din „Regele Isului"; Massenet- Elegie; Cavadia: Adio. 18-20- D. I. Sârbul dela Teatrul Naţional: Monoloage. 18-35: Orcle Radio — continuare- 20.30: Retransmisiune de la Opera Română. Mignon de A. Thomas. 280.4 m. KOENIGSBERG. —17.30: Concert. 19-20: Pentru agricultori 20.20: Curs de franceză. 21.05: Serată literară. 21.30: Orch. radio. 321.2 m. BRESLAU. — 17: Pentru doamne. 17-30- Concert. 19.40: Conf. 20 Expoz. din Breslau. 20.60: Concert vocal. 21-30: Cu microfonul prin Breslau. 333 m. NEAPOLE. — 17.30: Lectură. 18- Concert 22: Trans, operei „Zingari” de Leoncavallo. 343.2 m. PRAGA. — 17.05: Pentru copii. 17-25: Muzică de cameră- 18.25: Curs de engleză- 19.25: Pentru lucrători. 20 20: Trans, operei „Mireasa vândută“, operă în 3 acte de Smetana. 23-20: Muzică populară. 358 m. LONDRA- 15: Muzică ușoară. 17.30: Trans, unei piese teatrale. 18.15: Orchestră- 19-15: Pentru copii. 20.45: Muzică de cameră. 21.45 Recital de flaut 22: Concert simfonic. 23.35: Cabaret- 1.15: Muzică de dans. 361,9 m. LEIPZIG. — 17.30: Concert. 19.05: Curs de Esperanto- 19-30: Curs de engleză. 21: Muzică din operile italiene. 22: Concert de lied-uri. 23: Muzică de dans. 374 m- BARCELONA—15.30: Concert 2305: Muzică de dans. 24.05: Trans. comediei -Astfel se scrie o comedia“ de Quintera, 40 m KATTOWICE- - 17: Gramofon. 18: Curs de istorie polonă. 18.55: Concert popular. 21.15: Conc. simfonic. 24- Cutia cu scrisori-421.3 m. FRANKFURT. — 16.55 Pentru gospodine. 18 45: Conc. 20 25: Curs de stenografie. 21.15: Trans. din Stuttgart. 443.8 m- ROMA. — 18 30: Concert. 22: „Farmecul unui vals“, operetă de Strauss. 462,2 m. LANGENBERG. — 283,2 m. Colonia----17-10: Lectură. 18.45: Concert 20.30: Cont 21: Povestirile lui Hofmann“, operă fantastică de Offenbach. In continuare știri șî sport. 475,4 m. BERLIN. — 17.30: Conf. 18: Concert 20- Conf. 21: Trans piesei „Emigrantul“ de Lania. 519.9 m. VIENA. 12: Concert 16: Trans de radio-fotografii. 17: Concert 18.20: Concert de vioară de pian și canto. 19 05: Conf. 19.20: Causerie. 19.30: Conf. 20-30: Cure da italiană. 21: Concert. 22.30: Concert După terminarea programului transde radio-fotografii. 536,7 m. MUENCHEN. — 17: Concert. I8.4O.- Conf. I9.IO: Pentru agricultori- 20.35; Trans. operei „Rigoleto“ de Verdi. 354.5 m. BUDAPESTA-----l015: Concert. 13.05: Gramofon. 17: Causerie. 18-10: Concert. 19.10: Causerie. 19.50: Curs de franceză. 23 35: Muzică de jazz. 1250 m- CONSTANTINOPOL. — 19: Muzică turcească. 20: Meteorul- 21: Concert: Tschaikowsky: „Rapsodie rusă“; Massenet: „fantezie”; Brahms: „Dans ungar”; Gabriel-Marie: ,,Sur la mode mineur“; Delmau: ,„Pelerinage Breton“. 22: Ultimele noutăţi. 14/5 m- VARŞOVIA. -16.50: Gramofon. 1855: Concert. 21-15: Concert simfonic. 1744 m. PARIS (Clichy)— 10: Informaţiuni, ştiri de presă.- 1430: Gramnirm. 16: Bursa. 17.46: Concert.