Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)

1929-06-01 / nr. 490

Citiţi negreşit chiar astăzi REALITATEA ARusBrata No. 23 Sâmbătă 1 iunie Cu următorul sumar: Lovitura Salvatoare!Anecap­e despre matematicieni şi Senzaţionala «Ură a ungi print L "f NIMIC NOD SDB SOARE, le­­on Pasf" oS 0 slîa 1,1 d­"TMal0£Til CUNOŞTINŢA VECHE, de Gh. Brăescu U VENIT MARIANA 1 de Otilia Ghibu Festivităţile Serbărilor Unirii la Alba Iulia (Mare reportaj fotografic) PRAF (novelă poliţistă).­­ RUPTURA de Eugen Boureanul „SUNT NOUL,...“ (schijă umoristică din viaţa funcţionarilor) Moulle modele de vară. — Cum se obţine moidrea artificială. — Imprimarea plăcilor de gramofon Procesul omului decapitat (Senzaţionala aventură a celebrului detectiv Gex Trevor) • Cel mai mare telescop din lume. — Oameni, fapte şi idei. — Anecdote. — Poşta Cinefililor. — Curiozităţi. — Figurile ecranului. — Rubrica şahului. — Jocuri distractive, etc., etc. UNICA REVISTA DIN TARA, IN GENUL CELOR STRAINE,­­ — In S culori —­­ 24 pagini mari — Preţul 8 Lei — 129 clişee Techirghiol-Băi (Sat) Sindicalo! proprietarilor Anunţă deschiderea staţiunei cu preţuri scăzute. Vindecarea sigură a reumatismului, tuberculos­iei osoase, Boli de femei, Ganglioni etc. Băi calde şi reci de nomol, Băi de soare ni­sip şi aeroterapie marină. Vile şi Restaurante de toate categoriile. Un biurou de plasare stă la dispoziţia publicu­­lui lângă Gară în mod gratuit. Reducere pe calea ferată până în gara Ter­chirghiol Sat. Piaţă bogată cu preţuri convenabile. Distracţia: Vaporaşe pe lac, Muzica militară, dancing cu jazband cinematograf, teatru, sarbari populare Sindicatul proprietarilor Vopsitori pricepuţi vopsesc acuma numai cu ALBOL, care acoperă în­doit ca Zinkweiss sau Bie­­weiss, este mai alb şi mai durabil. Vânzarea exclusivă la depozitele proprii ale făbriceilor ZIMMER 6 Co., Bucureşti, Str. Lip­scani 106, Str. Buzeşti I, Cal. Rahovei 134. Antinevralgic Dr. NANU MUSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, etc. Luaţi nu­mai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farma­­cii şi drognerii, , CEREŢI PESTE TOT VERITABILUL RUM JAMAICA BATTLE AXE ca MAI PREFERAT QS CUNOSCĂTORI DMEBM fie cap, nevralgii, gripă, rheuma­­tisme, se vindecă numai prin AN­TINEVRALGIC dr. Nanu Mus­cel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctoru­lui. Se găsesc de vânzare la far­macii şi dragherii. DOCTOR STIKATZ Specializat la Viena. Genito-Urina­re, Sifilis, Interne. S’a mutat Splaiul Mihai-Vodă 10, (începutul Cal. Vic­toriei). Cons. 8-9 şi 3-8. Tel 370/49. Durabilitatea mobilelor garantăm ! Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ vă veţi convinge, că puteţi cumpăra '*r ■ ' " ^ v-' favorabil, eftfto şi bine şi cu plată în rate Székely & Réti Fabrica de mobile Ham­ason­M­ie piane îi piai! La cerere trimetem şi reprezentan­tul nostru cu desene­­ de la Ion creanga la d. in vestor Ion bângava (Urmare din pag. I) La moartea lui Gion, asociaţia a­­peleză la Gheorghe Coşbuc, poetul cu o mare pricepere în mînuirea scri­sului popular. Şi paralel cu această colaborare, apare alta, nu mai pu­ţin meritorie, în frunte cu Petre Dulfu, îndemânatic scriitor popular, lucrând cu foştii săi elevi, învăţă­tori la şcoala de aplicaţie de pe lângă şcoala normală a societăţii pentru învăţătura poporului român. La al doilea concurs (1908) pen­tru monopolul cărţilor de citire, reuşesc manualele alcătuite de G. Coşbuc, G. A. Dima, G. N. Costes­­cu şi G. Stoinescu, cărţi echilibrat construite şi în care contribuţia au­torilor se evidenţiază prin colabo­rarea originală a fiecărui specialist, nu prin compilaţie şi foarfec. Fireşte, dacă ideia monopolului nu era poate nefericită, realizarea s’a dovedit imediat nemulţumitoare. Manuscrisul ales era bun. Dar exe­cutarea tehnică, rămasă pe seama ministerului, ca în orice gospodă­rie oficială, dădea greş. Cărţile a­­păreau târziu, erau tipărite la insti­tutele grafice favorizate da regim. Nemulţumirile şi protestele au dus la desfiinţarea monopolului pentru cărţile de citire, reluându-se libera concurenţă ca şi la celelalte cărţi didactice. Şi odată cu aceasta, în epica de tristă şi anarhică memorie pentru învăţământ a lui M. Vlădescu şi Costică Dissescu, apar cele dintâi a­­sociaţii de inspectori şi revizori, im­provizaţi autori didactici. Răul s’a încuibat. Buba era coaptă. Şi aso­ciaţiile din ce în ce mai puternice şi mai neruşinate, aveau să ne ducă la stările scârbavnice de astăzi. Vom vedea cum. Cezar Petrescu m ♦ —ii — Controlul prostituţiei Eri după amiază, d-­ g-ral Nico­­leanu, prefectul Poliţiei Capitalei, în­soţit de d-1 ajutor de primar dr. I. Butză şi de d-1 dr. Ilie Rădulescu, medicul şef al Capitalei, a vizitat un mare număr de bordeluri şi case de rendes-vous, în vederea trecerii con­trolului acestor case de la Prefectura Poliţiei, asupra Primăriei Municipiu­lui Bucureşti, cât şi pentru a fi ob­servate sub raportul salubrităţii. Au fost vizitate bordelurile din intrarea Dr. Marcovici, str. Brezoia­­nu, Imprimeriei, Sf. Apostoli, Vână­tori, Egalităţii, Mavrogheni, Pătraşcu- Vodă, Sf. Gheorghe-Nou, Cavafii- Vechi, stradela Scaune, Credinţei, Speranţei şi Scaune. Acest fel de inspecţii vor continua până ce vor fi vizitate toate casele de toleranţă şi rendes-vous cunoscu­te organelor de control. naa ♦ in ■ noastră, ne domină. Şi atunci în­ţepe lupta între patimă şî con­ştiinţă-In amor lucrurile stau cam tot astfel. In ca moment dorim să ex­terminăm Pasiunea amoroasă ? .Când iubim şi nu suntem iubiţi, când suntem părăsiţi, înşelaţi, tra­taţi cu ingratitudine sau când iu­birea este atât de copleşitoare, că nu o mai putem suporta, devine an rău fizic. In rezumat, când su­ferim prea adânc­ . Când iubim zadarnic şi ne irosim lacrimile şi zilele în van,­ atunci dorim să ne debarasăm de acele chinuitoare senzaţii de alter­nanţă: pe de o parte iubirea, cu Visurile ei frumoase, în care toate dorinţele amoroase se realizează pe deplin; pe de alta, realitate de­zamăgitoare, când partenerul este pentru totdeauna îndepărtat şi orice speranţă, că odată visurile se vor preface în realitate, este distrusă. Din această adâncă deza­măgire, se naşte suferinţa iubirii.— Suferinţă de care am vrea să ne debarasăm, exterminând iubirea. * Dar se poate extermina iubirea? înclinăm a crede că da. Innainte de a arăta mijloacele pe care le preconizăm, să facem o succintă analiză a psichologiei patimii şi pasiunii. Fie că se naşte Printr’o „lovi­tură de trăznet", fie că se naşte lent, patima ori pasiunea are ace­leaşi caractere psichologice.­­ Ea se naşte în jurul unui obiect c care ne produce o plăcere intensă. La început obiectul ne preocupă zilnic şi sufletul nostru îşi în­dreaptă atenţia spre ei- Se for­mează pe încetul obiceiuri, ale că­ror lanţuri nu le simţim, fiindcă nu sunt încă destul de grele. Sufletul tot mai pare liber. Avem iluzia că mai putem să ne debarasăm de obiceiu, dar deja ne simţim sclavul lui. O pasiune amoroasă, în clipa când dorim exterminarea ei, este starea de paroxism la care a ajuns sentimentul, (al cărui rudiment l-am descris mai sus). In acest stadiu, obiectul iubit ne preocupă exclusiv. Trăim ca într’un cerc strâmt. Nimic din afară nu ne mai place, nimic nu ne mai preo­cupă. Gândurile, visurile, atenţia şi toate forţele spiritului nostru se învârte în jurul fiinţii iubite, într’o vijelioasă şi ameţitoare horă, ca a fluturilor nocturni în jurul lămpi­lor electrice. Obiectul iubit devine obsesie şi altă preocupare în afară de iubire, nu pare că ne poate atinge. In orice moment ne inva­dează amintirile iubirii­ In orice clipă ne stăpâneşte iubirea. S-ar părea că în această stare de spirit, nu există mijloc de vinde­care. Şi totuşi există. El pleacă din conştiinţa care doreşte exter­minarea. Acesta este primul început, te­melia pe care bazăm refacerea su­fletească. Restul va urma mai re­pede sau mai încet, după voinţa şi bunăvoinţa Pătimaşului. Primul lucru pe care trebue să-l facă un om pa­rs darjsst.» s»®Mr să se lecuiască de o patimă sau pa­siune, este o analiză introspectivă. El trebue să-şi dea seama bine de starea sufletului său şi anume: de gradul de Patimă sau iubire în care se află şi de gradul de ruină în care a ajuns. Odată ce are a­­ceastă conştiinţă netedă, el se va afla pe drumul cel bun. Omul care nu-şi va cerceta limpede su­fletul, se va vindeca cu mult mai târziu, decât acela care a dobân­dit conştiinţa clară a situaţiunii sale psichologice.In al doilea rând, pătimaşul trebue să fie înzestrat cu voinţă. Acest factor depinde de sănătatea eredităţii psichologice a individu­lui. In majoritatea cazurilor, abu­licii (cei lipsiţi iniţial de voinţă) nu se pot stăpâni, şi patimile ca şi Pasiunile îi cotropesc. Dintre aceş­tia se recrutează beţivii inveteraţi, cartoforii ajunşi în sapă de lemn, cerşetorii, ruinaţii, puşcăriaşii ca şi afemeiaţii istoviţi. Insă un Goethe, a cărui sănătate psicholo­­gică a fost prin ereditate puter­nică, a putut să-şi ordone, după ce începu să scuipe sânge: „Destul!“ şi să sfârşească tranşant cu viaţa uşoară. Şi să nu se creadă că a­­ceastă trăsătură este un apanaj al geniului, ci al orcărui om, cu o voinţă ereditară sănătoasă Uneori însă, chiar natura ne dă un oarecare concurs, fiindcă Pa­tima e cu mult mai greu de stă­vilit, ca pasiunea. De aceea împă­timiţii sunt mai expuşi înfrângerii, ca pasionalii. Voinţa na asta o­­ «miliţie sufi-. cientă pentru exterminarea pasiuni amoroase; ea este doar o, cerinţă absolut necesară, intr’ade­­văr, mai sunt încă multe lucruri de înlăturat- In primul rând, trebue să distrugem încercuirea, adică acea stare de înstrâmtare spiri­tuală, când tot sufletul nostru, vis, obsesie, speranţă, elan, — se în­vârte doar în jurul iubitei. Şi iată prin ce mijloace putem împlini, cu încetul, această operă. Să desvoltăm ura, ideia de ex­terminare, ne-a adus o serie de argumente defavorabile patimii ori pasiunii. De aceea este bine ca să căpătăm o conştiinţă cât mai de­finită a acestor rele şi să le repe­tăm cât mai mult, ca să le avem ca nişte argumente, — e drept, cam artificiale, — dar cari vor de­veni prin repetiţie, destul de na­turale şi eficace. Împlinirea şi des­­voltarea acestei condiţii este ab­solut esenţială şi necesară Să ne depărtăm de flinta iubită, (sau de obiectul patimii), aşa ca să evităm, pentru un destul de lung timp, orice contact cu ea. Nimic nu ajută la sucombare, de­cât realitatea Prezenţa ei trebue distrusă, chiar în ce nu­ e mai scump: fotografii, scrisori, feti­şuri etc. Să muncim într’o direcţie nouă, chiar mecanic, fără tragere de inimă, spre a da spiritului o or­dine şi a evita obsesiunile­ Să contrariem încercuirea, fre­­cventând, de Pildă, lumea, fără plăcere, făcând chiar în silă cală­­fiKOrt. Songerizând si­ lastând­­atin­urmi­­tenii cu alte fete sau baeţi şi obicinuindu-ne a remarca frumu­seţile spirituale ale altor suflete. Cu alte cuvinte trebue să câşti­găm plăcere Pentru alte domenii de viaţă.. Să silim spiritul să-şi con­struiască alte idealuri amoroase, alte speranţe şi să ne sforţăm a ne face alte visuri, gonind me­lancolia şi pesirivismul inerent de­zamăgirilor in iubire. La metoda preconizată, ni se poate aduce următoarea critică: sufletul nu poate lucra artificial. Argumentul acesta pare logic, dar nu este psichologic, fiindcă educaţia ce este oare altceva de­cât un lucru artificial şi totuşi roa­dele ei sunt minunate. Voluntarii cunosc din experienţa Propriului lor suflet, această regulă de psi­­chologie: orice obiceiu artificial, repetat cu încăpăţânare, se incor­porează atât de puternic psichicu­­lui nostru, că devine o a doua na­tură; deci un lucru natural Când vrei să te debarasezi de o patimă sau pasiune; când vrei să eşi din obsedanta încercuire mo­­noidleică a obiectului ei; când vrei sincer exterminarea unei supără­toare dominaţiuni, — învingi, — mai mult sau mai puţin târziu, e drept, că mai este necesar concursul favorabil al împrejură­rilor externe; dar victoria se câş­tigă m­ai ales prin cei doi factori interni: o conştiinţă clară şi o voinţă susţinută,­­ ambele pornite din acel moment psichologic al lum­ii. Starea vremii JOI, 30 MAI 1929 In Romnia, ora 8 dimineaţa.—Tim­pul se menţine cu cerul senin, cald şi vânt slab din sectorul SW, cu ex­cepţia Moldovei-Basarabiei şi Dobro­­gei unde bate potrivit dela N- NE, puterne pe litoralul mării. Marea e încă furtunoasă. In timpul nopţii tem­peratura minimă a scăzut la munte până la 2—6 gr. iar în câmpie între 10—15 gr. Temp. maximă de eri a a­­tins 27—31 gr. în câmpie şi 19—22 gr. la munte şi pe litoralul mării. Pre­siunea atmosferică In scădere faţă de dimineaţa precedentă cu 2—4 mm. variază între 757 mm. la Con­stanţa şi 763 mm. la Piteşti. La Bucineşti-Pilaret, ora 8 dimi­neaţa­ — Presiunea atmosferică 760 mm. Temp. 20 gr. Umid. 39%. Vânt dela NE, cu 4 mps. Cerul senin- Temp, maximă de ori 26 gr. Temp, minimă azi noapte 0 gr. Timpul probabil dela 30—31 Mai, ora 20­ — Timpul se va menţine ne­schimbat, cu cerul senin, vânt dela N. şi NE. mai puternic pe litoral. Pe mare furtună. Noaptea rece — în re­giunile înalte dela 1000 metri îngheţ- In cursul zilei temp. în creştere. CURENTUL CA Calendar VINERI 31 MAI 1929 Răs. soar. 4.38 , Ap. soar. 19,50 ORT. Sf. Martir Ermeu. CAT : S­ta Petronilla (Petronille) ISR. : 21 Itar 5689 MUS.: 21 Gini Hege 1347 Grima. TEATRE TEATRUL NAȚIONAL, seara: Hamlet OPERA ROMÂNA, seara : Mignon. TEATRUL CĂRĂBUŞ, seara: In plin. TEATRUL OTETELIȘANU: Rămâi la nevastă-ta TEATRUL LIPSCANI, seara: Bébé e bolnav. TEATRUL FRASCATI, seara : Eu mâ­na ți-o sărut, madam. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL : Farmecul Dună­rii. CINEMA TRIANON : Cântecul singu­rătăţii. Intre două lumi, comedie. CINEMA ODEON : „Fica Regimentu­lui’’. CINEMA LUX: ,,Cazul Pat şi Pata­­chon’ cu Josephina Backer şi ser­bările de la Alba-Iulia. CINEMA LIPSCANI: „Cele trei do­rin­ţi”. CINEMA SELECT : Păcatul dragostei cu Elga Brink, Jack Trevor şi Gas­tev Diese, şi o comp­lit TEATRU „ELITE” CINEMA (ost Frascati): Compania de reviste Băz­­cănescu-Kanner va juca revista ,En mâna ţi o sărut, madame’ şi filmul UUţa plăcerilor. GRADINA SCALA Fost Colos): Iubi­tul nevestei sale şi „Lele cu liin­­teria verde’’. CINEMA DICHIU: Simfonia durerii. CINEMA VOICULESCU: Studentul din Praga, seara. Femeia ndrăcită CINEMA BULEVARD PALACE: Căi greşite (Crise) cu Brigitte Helm, Jack Trevor şi Gustav Diesel şi o comedie. CINEMA MARNA : ,ia Glu" şi tru­pa Roland de Iassy. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Sally fii­ca Circului şi artişti. CINEMA MARCONI: Cavalerul ne­gru şi compania Morţun cu Ano­nimul­ CINEMA MODEL: Legiunea străină şi artişti-CINEMA TERRA: Nopţile din New York şi lupta pentru ani şi femeie; seara trupa de reviste Lubian. CINEMA ROMA: Omni cu pumnii de Oţel. 2 comedii şi artişti. CINEMA AMERICAN (sală şi grădi­nă) : Firele Evei şi Crinul Roşu- CINEMA REX : Crăiasa Codrilor şi Apaşii din Chicago. GRADINA CINEMA BOGACIU (Obor) „Orlov" cu Ivan Petrovici. Jurnal şi o comedie. CINEMA FILANTROPIA: „Omul care râde. CINEMA GLORIA (grădină şi sală): Vila Falconieri. CINEMA RAHOVA (sală şi grădină. Contesa svăpăiată. TARMAC 11 Di SERVICIU G. Ramaşcan, str Doamnei 27; N- S. Georgescu, calea Griviţei 323; Em. Schuster, calea Victoriei 138; V- Gresser, calea Moşilor 298; D. Nicolau, calea Rahovei 81; Farmacia „Flora”, str. Carol 89; A. Solomon, calea Dudeşti 28; N Sterescu (fostă Turinger), b-dul Elisabeta 34; M. Paleacu, b-dul Ghica 57; Lelia Niculescu, str. „Grav bolnav stop trimeteţi tele­grafic 5.000 lei stop Nicu.” Telegra­ma asta, adusă cu noaptea 'n cap, tul­burase liniştea vieţii patriarhale din căsuţa dela poalele viei. — „Costachi!” gemu bătrâna, „du­­te la poştă, pentru Dumnezeu! Vrei să moară acolo, ca ur, câine, intre streini?” Conu Costachi măsura, cu paşi de uriaş, ceardacul casei, îşi cunoştea o­drasla şi gândul că Nicu —— student la drept şi elev la conservator, la Bucureşti — le-ar putea specula slă­biciunea, pentru cine ştie ce nevoi frivole, îl sufoca. —­­Ascultă, Profiriţat E 9 şi ju­mătate. La 11 trece rapidul de Bucu­reşti. Mă duc până la bancă să iau bani şi, până într'un ceas, mă întorc. Pregăteşte-mi valiza cea mică, cu ce­va rufe şi de-ale mâncării. Plec la Bucureşti, să văd ce-i...” Cucoana Profir­iţa trebui să se în­chine; soluţia era, intr’adevăr, cea mai bună. Și, pe când se căsnea să apese clapele dela încuietorile valizei, conu Costachi se întorcea dela bancă, o­­prind birja la poartă. — „Drum bun, Costachi dragă, să vii sănătos și depeșează-mi chiar in seara asta.” — „Fii fără grijă, Profitițo, mă știi, doar. Dacă o da Dumnezeu, mâne Seară sunt acasă.” Şi a plecat, conu Costachi. Drumul i s’a părut un veac. 11 muncea gân­dul că, poate, îşi năpăstuise copilul, ca bănuelile lui. Şi, iar se'ntorcea: _ „Aoleoa, să-l ferească sfântul să ne fi minţit!...'' Iar trenul alerga nebuneşte, intre Ploeşti şi Bucureşti... In vremea asta, Nicu avea sindro­fie. Invitase câţiva prieteni, diletanţi, şi două colege de la conservator (una urma la canto, iar cealălalta clasa de piano). Făceau muzică. Nicu „ţinea” vioara primă....», __ „Şi intermezzo?..” întrebă, la o pauză, una din fete. _ „Răbdare!” răspunse Nicu. V’am promis pentru seara asta. Nici 7 nu e, încă, ceasul.” Intr'adevăr, Nicu care-şi cuno­ştea părinţii__făgădui­se, prietenilor, un „intermezzo", asupra căruia pă­stra, Insă, toată discreția. Era con­vins că banii trebuie să sosească, te­legrafic, dintr’un moment într'altul și le menaja o surpriză: un chef la Mo­și, cu toată banda. Gândul că, după aceia, va avea ocazia s’o „conducă a­­casă” pe Valentina — viitoarea pri­madonă _­ui dădea fiori..... _ „Co­­pnașule”, zise servitoarea, după ce bătu la ușă, „vă cată un om dela poştă....“ .— „Intermezzo!” le şopti Nicu, fă­­cându-le semn să continue bucata. Şi eşi pe uşă. Conu Costachi Îşi pusese valiza într’un colţ, la îndemână, şi îl aştepta, cătrănit de mânie. Stătuse câteva momente la geam, înveninân­­du-şi inima. Cunoştea, acum, boala lui Nicu şi-i pregătise reţeta. Dina­dins îl momise cu „omul dela poştă”. Nicu apăru in cadrul luminat al uşei, radios, cu vioara In mână şi cu ba­tista vârită intre guler şi gât. Întune­ricul din săliţă îl făcu să clipească iute-iute, de câteva ori. Dar, până să-şi deprindă ochii ei el, o mi­a­văn­joasă i se înfipsese în păr şi, urmând imperioasa ei chemare, Nicu începu să evoluieze in întunericul săliţii, ca un liliac orbit de lumina unei odăi lu­minate. _„Na, bolnav grav, na, 5.000 de lei /" repeta, cu năduh, bătrânul. Iar vioara, isbită de pereţi, scotea sunete necunoscute în teoria muzicală..... Când şi-a regăsit centrul de gravi­tate, lui Nicu i s’a părut că visează. Bătrânul plecase, trântind uşa cu sgo­­mot, ca o lovitură de tobă la sfârşitul unui act de operă. Îşi trecu mâna prin păr, işi compuse o mutră râzătoare şi împinse uşa, spre „camera de con­cert". — „Ura­!.." îl întâmpinară priete­nii, curmând brusc, bucata pe care o executau. „Trăiască autorul „inter­­mezzo“-ului...” Nicu se înclină, modest, cu mâna la piept. Urechile ii ardeau ca focul, și se gândea cum s’o „întoarcă”. Iar, in vremea asta, autorul „inter­mezzo’ ’-ului, alerga turbat spre gară, silindu-se să apuce trenul de 8 şi ju­mătate..... Geer Patrick De la Teatrul Naţional Astă seară Vineri 31 Maiu dit. Teatrul Naţional reprezintă pentru ultima oară în actuala stagiune HAM­LET in traducerea d-lui prof. Proto­­popescu cu d. Calborearu în rolul ti­tular, d-nele Ana Luca, Dorina De­­metrescu, Silvia Colberti, etc. şi d-nii R. Bulfinsky, V. Antonescu, Ion Sârbul, Polizu, Marius, Vojen, Theo, etc. Aceiaşi montare fastuoasă de la premieră, în 5 acte şi 19 tablouri. Pu­nerea in seeă se datorează d-lui Paul Gusty, care a urmat pentru întâia oară pentru un spectacol în România indi­ciile autorului. Deschiderea stagiunii Cărăbuşi nea d-lui C. Tănase, deschide astă­seară stagiunea cu revista de mare seară stagiuea cu revista de mare fast „In Plin“ de d. N. Kiriţescu. Artiştii străini Mady şi Jean Karyl din Londra au sosit în Capitală. Orchestra compusă din 30 persoa­ne va fi dirijată de maestru Ben Harris. Producţiile Conservatorului Producţiile de dramă şi comedie ale Conservatorului vor avea loc la Tea­trul Naţional în zilele de: Luni 3 Iu­nie ora 8 luni. Clasele d-lor Livescu- Soreanu. Marţi 4 Iunie clasele d-nei Academia Română. In şedinţa de eri, a acordat marele premiu al Sta­tului ,,Gh. Asachi” lucrărei în 3 vo­lume „Tratat de drept civil român ” al d-lor C. Hamangiu, consilier la Ca­saţie, I. Rosetti-Bălănescu şi Al. Băicoianu-Masa colegială a „Gândirii“ Colaboratori şi prietenii revistei ,,Gândirea” se vor întruni la o masă colegială astăseară Vineri, orele 8 jum., la restaurantul „Flora’’, prof. Bulandra şi prof. Manolescu, iar Miercuri 5 Iunie clasa d-nei prof. Maria Filotti. Biletele pentru toate producţiile se găsesc la magazinul Jean Feder (Caia Victoriei). Noua stagiune a filarmonicei din Leningrad MOSCOVA.­­ In stagiunea 1929-1930, Filarmonica din Lenin­grad intenţionează să organizeze 16 concerte mixte de Duminică, ia ceri să participe artiştii Operii, artiştii dramatici şi de balet. 20 concerte vor fi date în Sala mică a Conservato­rului din Leningrad. In „Casa Cul­turii" vor fi organizate 16 concerte cu participarea soliştilor. 8 concerte vor fi radiofonate. O conferinţă despre presă Căminul şcoalei de ucenici din atei, C. F. R. Gri­viţa, organizează, pentru Sâmbătă, 1 Iunie cât„ ora 9 seara, o mare serbare culturală, pen­tru strângerea unu­i fond de excursii. D. Tudor Theodorescu-Branişte va conferenţia despre: „Ziarul şi ziaristul". In programul artistic: teatru, reci­tări, concerte instrumentale, coruri, esibiţii coreografice, etc. TUL ZILEI Baloane de săpun Intermezzo... Premierea d-lui Hamancgiu Teatru-Muzica In ajutorul ziarului „Nă­dejdea“ din Banatul Iugoslav LISTA DE SUBSCRIPȚIE A ZIARU­LUI „CURENTUL’’ Suma lui urmă 15.480 Au m­ai subscris: Un Iubitor al Banatului mir­eg 1000 G. Th. Dinescu, fost senator Ploești 500 Slevi clasa II Liceul Tudor Vladimîrescu, Tg.-Jiu *09 TOTAL LEI. . . 17.080 sambasS i Turne 1929 A APARUT:­­­ANDSMEA Numărul 5 MAIU 1929 CUPRINSUL VASILE BANCILA : Şcoala Regelui Mihai. V. CIOCALTEU : Joc de aur, Nocturnă, Coloquiu trist. V. VOICULESCU : Soseşte fericirea. AURELIU CORNEA: Saraha. G. LESNEA : Schitul. STEFANIA ZOTOVICEANU: Blestemul, Primăvara, cântec. ÎDEI, OAMENI, FAPTE. PETRE MARCU BALŞ : Semnificaţia lui Bărnuţiu. EM. BUCUŢA : Bălcescu în noui ediţii. * CRONICA TEATRALA AL. BADAUŢA: „Vedenia“ de Gib. Mihăescu, „Craii curtea veche“ de Matei Caragiale. DRAMA ŞI TEATRUL I. M. SADOVEANU : „Om şi supraom“ de George Bernhard Shaw. CRONICA MARUNTA ILUSTRAŢII Coperta: D. GHIAŢA. Desene în interior: DEMIAN REPRODUCERI IN INTERIOR: Al. Călinescu, Aurel Jiqui­­di, C. Petrescu-Dragea, Babic Daniel Cornelia, C. Constantines­­cu, Adam Bălţatu, Leon Viorescu, V. Agapiescu, Em. Bucuţă, şi Al. Marcu. Des­la RADIO Vineri 31 Maiu 1929 396.3 m- BUCUREŞTI. — 17: Or­chestra Radio—muzică de salon. KA­­ler Bela: Ouv. la o comedie spaniolă; Lange: Bunicuţa; Mascagni: Fanta­sie din „Cavaleria rusticana"; Meyer Iielmund: Ballgefluester; Denza: Si lu m‘aimais; Baré: Frison d’extase- 17­ 50 Bul. met. şi ştiri de presă. 18- D. Emil Deşliu, tenor. Tosti: Chan­son de l’adieu; Denza: Si vous l’aviez com­pris; Lalo: Arie din „Regele Isu­­lui"; Massenet- Elegie; Cavadia: A­­dio. 18-20- D. I. Sârbul dela Teatrul Naţional: Monoloage. 18-35: Orcle Radio — continuare- 20.30: Retrans­­misiune de la Opera Română. Mignon de A. Thomas. 280.4 m. KOENIGSBERG. —17.30: Concert. 19-20: Pentru agricultori 20.20: Curs de franceză. 21.05: Se­rată literară. 21.30: Orch. radio. 321.2 m. BRESLAU. — 17: Pen­tru doamne. 17-30- Concert. 19.40: Conf. 20 Expoz. din Breslau. 20.60: Concert vocal. 21-30: Cu microfonul prin Breslau. 333 m. NEAPOLE. — 17.30: Lectu­ră. 18- Concert 22: Trans, operei „Zingari” de Leoncavallo. 343.2 m. PRAGA. — 17.05: Pentru copii. 17-25: Muzică de cameră- 18.25: Curs de engleză- 19.25: Pentru lucră­tori. 20 20: Trans, operei „Mireasa vândută“, operă în 3 acte de Smeta­na. 23-20: Muzică populară. 358 m. LONDRA-­­ 15: Muzică u­­șoară. 17.30: Trans, unei piese tea­trale. 18.1­5: Orchestră- 19-15: Pentru copii. 20.45: Muzică de cameră. 21.45 Recital de flaut 22: Concert simfonic. 23.35: Cabaret- 1.15: Muzică de dans. 361,9 m. LEIPZIG. — 17.30: Con­cert. 19.05: Curs de Esperanto- 19-30: Curs de engleză. 21: Muzică din ope­­rile italiene. 22: Concert de lied-uri. 23: Muzică de dans. 374 m- BARCELONA—15.30: Con­cert 2305: Muzică de dans. 24.05: Trans. comediei -Astfel se scrie o co­media“ de Quintera, 4­0 m KATTOWICE- - 17: Gra­mofon. 18: Curs de istorie polonă. 18.55: Concert popular. 21.15: Conc. simfonic. 24- Cutia cu scrisori-421.3 m. FRANKFURT. — 16.55 Pentru gospodine. 18­ 45: Conc. 20 25: Curs de stenografie. 21.15: Trans. din Stuttgart. 443.8 m- ROMA. — 18 30: Concert. 22: „Farmecul unui vals“, operetă de Strauss. 462,2 m. LANGENBERG. — 283,2 m. Colonia----17-10: Lectură. 18.45: Concert 20.30: Cont 21: Povestirile lui Hofmann“, operă fantastică de Offenbach. In continuare știri șî sport. 475,4 m. BERLIN. — 17.30: Conf. 18: Concert 20- Conf. 21: Trans­ pie­sei „Emigrantul“ de Lania. 519.9 m. VIENA.­­ 12: Concert 16: Trans de radio-fotografii. 17: Concert­ 18.20: Concert de vioară de pian și canto. 19 05: Conf. 19.20: Causerie. 19.30: Conf. 20-30: Cure da italiană. 21: Concert. 22.30: Concert După terminarea programului trans­­de radio-fotografii. 536,7 m. MUENCHEN. — 17: Con­cert. I8.4O.- Conf. I9.IO: Pentru agri­cultori- 20.35; Trans. operei „Rigole­­to“ de Verdi. 354.5 m. BUDAPESTA-----l015: Concert. 13.05: Gramofon. 17: Cause­rie. 18-10: Concert. 19.10: Causerie. 19.50: Curs de franceză. 23 35: Mu­zică de jazz. 1250 m- CONSTANTINOPOL. — 19: Muzică turcească. 20: Meteorul- 21: Concert: Tschaikowsky: „Rapso­die rusă“; Massenet: „fantezie”; Brahms: „Dans ungar”; Gabriel-Ma­rie: ,,Sur la mode mineur“; Delmau: ,„Pelerinage Breton“. 22: Ultimele noutăţi. 14/5 m- VARŞOVIA. -16.50: Gra­mofon. 18­55: Concert. 21-1­5: Concert simfonic. 1744 m. PARIS (Clichy)­— 10­: In­­formaţiuni, ştiri de presă.- 1430: Gra­­m­nirm. 16: Bursa. 17.46: Concert.

Next