Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)
1929-06-01 / nr. 490
Sâmbătă 1 Iunie 1929 Nu sunt, fără îndoială, perspectivele economiei noastre atât de rele, cât atmosfera pesimistă din ulimul timp ne-ar putea face să o credem. Suntem, cu totii, dela conducători până la ultimul cetățean, victima pauiiei, pe care am creiat-o sau am lăsat-o sa se intindâ. E o sugestie colectivă. Ce s’a întâmplat, în realitate? Trecem, prin moment dificile, desigur. Dar, nimic din ce se întâmplă nu justifică descurajarea şi — mai ales — măsurile desperate, care au tendinţa să se lăţească. Menţinerea stabilităţii leului a cerut ridicarea taxei scontului, dela 6 la 8 la sută şi dela 8 la 9 şi jumătate la sută. Nu e un motiv să disperăm. E o măsură, care a fost luată aproape pretutindeni şi pe care noi am întârziat-o, spre paguba noastră. Peste tot scumpirea chiriei banului a produs o oarecare rezervă a speculaţiei. Insă nicăieri depresiune. Căci, din moment ce am reintrodus moneda convertibilă am reluat contactul cu piaţa internaţională a disponibilităţilor lichide şi restrângerea lor e a/î universală. Consecinţele se suportă, in mod solidar. E firesc. O dovadă ne-o oferă şi situaţia actuală din Statele Unite, unde se va produce în curând, probabil, o nouă urcare a taxei scontului. Astfel, după unii economişti reputaţi, o nouă criză mondială e în perspectivă. Va trebui să ne resemnăm să-i suportăm urmările. Nu insă fără să reacţionăm. Avem într-adevăr problemele şi dificultăţile noastre proprii de dezlegat. Agricultura trebuie, în primul rând, reorganizată. Aceasta e indiscutabil. Producem puţin şi scump, fără îndoială. Dar nu trebuie uitat că, atât timp cât recolta n’a fost lovită direct de intemperii, am rezistat. N’am avut o economie prosperă. Insă am trăit şi sprijinit pe veniturile ei generale am putut duce o viaţă de stat modern, abstracţie făcând de unele lipsuri, care nu s’ar putea imediat risipi, chiar dacă am fi mai bogaţi, decât am fost şi suntem. Prin urmare suntem nevoiţi să conchidem că greutăţile actuale sunt esenţialmente trecătoare. Reuşita recoltei de anul acesta şi măsuri tranzitorii de uşurare a dificultăţilor, ce traversăm, ne-ar putea imediat readuce la cel puţin prosperitatea mediocră din ultimii ani. Cu toate acestea, ridicarea taxei scontului şi măsurile de comprimare bugetară au avut un trist răsunet, la finanţele private. Efectul psiehologic deprimante a depăşit măsura. Se cuvine să reacţionăm. Desigur, ar fi fost preferabil, ca — în special — comprimarea bugetară să se fi făcut în alte îînrejurări. Astăzi, ea are, pentru mulţi, înţelesul unei încercări de salvare a finanţelor publice, ceea ce nu poate fi cazul. E o soluţie, care a fost preferată, deşi experienţa arată că deprimarea activităţii generale va fi mult mai păgubitoare, decât ar fi fost o stimulare artificială a organismului economic. In ce ne priveşte, am fi referat metoda mai puţin corectă a împrumutului public, pentru acoperirea golului de încasări bugetare, oricât ar fi fost operaţia de costisitoare. Şi iată de ce. Suntem o ţară de vaste resurse. O politică economică şi financiară nenorocită cum a fost aceea practicată în anii din urmă, ne'a adus — să spunem — într’un impas. întreaga activitate economică a ţării e într’o lâncezeală progresivă. Ceea ce ne lipseşte azi, mai mult ca orice, este un stimulent. Exportul, importul, consumaţia, producţia agricolă şi industrială, mişcarea comerţului, numărul afacerilor, încasărilor bugetare, toate sunt în scădere. Continuând astfel, riscăm să anhiilăra orice activitate. Adevărata problemă nu putea fi astăzi grija asanării artifioice a bugetului public, pe care am întreprins-o, ci însănătoșirea economiei. Deficitul trebuia acoperit, credem, printr’un expedient. Fiindcă e înţeles, dela sine, că trecem printr’un moment dificil. Viitorul economiei noastre nu e ?n discuţie. Şi atunci prima noastră grijă ar fi trebuit să fie: stimularea activităţii. In Ioc de aceasta, avem*, azi panica economiei private... Nu e orolitîe. Ricardo Prăbuşire catastrofală a preţului mondial al grâului PANICA LA BURSELE AMERICANE VIENA, 30. Catastrofala scădere a preţului grâului la bursa din Chicago a cauzat pierderi de sute de milioane dolari agriculturii americane. La deschidere, grâul de Mal a cotat 98 cents per bushel. Panica stârnită de această prăbuşiră, care nu are pereche decât în criza analoagă din 1915, a făcut ca până la închidere, grâul să mai piardă 1 şi un sfert până la 1 şi şeapte optimi cents, preţul grâului coborându-se până la 96 şi trei sferturi cents per bushel. Repercusiunea s’a făcut simţită imediat în bursele europene, în special la bursa din Budapesta, unde grâul a înregistrat era scăderi de 60 de puncte. La bursa de cereale din Viena stagnarea e complectă. Proporţiile şomajului din Polonia VARŞOVIA. Iarna dificilă din anul acesta, precum şi frigurile îndelungate au întârziat sezonul muncii cu două luni. De aceia scăderea obişnuită a şomajului a survenit cu o întârziere considerabilă manifestându-se abia în Aprilie. Datele statistice asupra şomajului din Polonia indică o îmbunătăţire a vieţii economice în Polonia. Şomajul s’a micşorat din an în an şi în prezent cu toată înrăutăţirea în industria textilă, el nu s'a accentuat. Apriiie 167.022 ,176.539 Cu excepţia ultimelor două luni din anul acesta descreşterea șomajului din Polonia se poate observa din an în an. 1926 1927 Ianuarie 251.326 190 140 Februarie 301.457 208.336 Martie 302.197 213.592 Aprilie 295.529 205.770 1928 1929 Ianuarie 165.268 128.144 Februarie 179.602 168.104 Martie 178.403 172.494 Concordatul preventiv de STELIAN IONESCU doctor în drept, magistrat Observatiuni asupra proiectuui întocmit de Consilul Legiati? După cum am relevat în articolul precedent publicat în No- 488 al ,,Curentului” din 30 Mai a- c. instituţiunea concordatului preventiv, ca şi ateia a moratoriului ante-falimentar, nu se justifică decât pentru momente de „criză” economică, fie generală, cum este cea actuală, fie parţială, derivând din raporturile fortuite de convivenţă socială. Este vorba prin urmare, de aplicarea unui principiu superior al riscului social care constitue desigur însuşi substratul moral şi economic al legii cu care d. ministru Gr. Iunian doreşte să înzestreze comerţul şi legislaţiunea noastră comercială. In ce priveşte însă proectul elaborat de Consiliul Legislativ trebue să recunoaştem că, dacă principial procedura concordatului preventiv se prezintă într’un sistem general coerent, totuși credem că din punct de vedere al normelor speciale pe cari le lisează, sau nu le admite, proectul nu este în afară de orice critică-Se știe, în adevăr, cari sunt, în linii generale, trăsăturile caracteristice procedurei concordatului preventiv, o primă fază, aceia a admiterii în principiu a deschiderii procedurii concoreatului, a doua fază, aceia a realizării concordatului, care durează da la admiterea in principu și până la omologarea actului de concordat, și, în sfârşit, ultima fază referitoare la efectele concordatului începând de la expirarea lui legală sau convenţională PRIMA FAZA: ADMITEREA IN PRINCIPIU CINE POATE CERE CONCORDATUL a) însăşi comerciantul debitor. Potrivit art. 1 din proect el trebue să aibă firma scrisă, să nu fie declarat în stare de faliment şi să exercite comerţul de cel puţin trei ani. Primele două condiţiuni se impun, evident, de la sine. In ce priveşte însă exercitarea celor trei ani de comerţ efectiv ni se pare o condiţiune excesivă: nenorocirea, criza, se poate produce şi în cursul acestor trei ani, independent de buna sau reaua credinţă a debitorului şi, prin consecinţă, din moment ce creditorii găsesc că este atât în interesul lor cât şi al debitorului să-i acorde un concordat spre a nu se distruge un comerţ început în condiţiuni normale şi cu bune intenţiuni, nu vedem de ce legiuitorul s ar opune şi ar lăsa ca în asemenea cazuri să se procedeze la o dezastruoasă lichidaţiune falimentară, de altfel această condiţiune nu este cerută nici prin ultimul proect italian din 1925 şi nici de aproape unanimitatea celorlalte legislation similare. bl Moştenitorii comerciantului- Art. 1 al. II din proect cere consimţământul tuturor moştenitorilor şi ca aceştia să nu fi renunţat la succesiune-Prima condiţiune, deşi criticată de unii autori cari susţin că se poate încheia un concordat în limita părţii hereditare a oricărui moştenitor, totuşi socotim că atât în interesul unităţii de lichidare a succesiunii cât şi din cauza indivizibilităţii fondului comercial necesitatea consimţământului tuturor moştenitorilor este perfect legitmă. In cazul însă în care a avut loc partajul între comoştenitori şi fondul de comerţ a căzut în lotul unui singur moştenitor, sau în lotul unei părţi dintre ei, atunci dat fiind caracterul şi efectul declarativ al partajului nu mai este necesar consimţământul tuturor succesorilor, ci numai al aceluia sau al acelora în lotul cărora a căzut fondul comercial. Nu tot atât de corect formulată ni se pare cea de a doua condiţiune : moştenitorii trebue să producă o declaraţune că n’au renunţat la succesiune, sau acest fapt va rezulta din simpla cerere de concordat care ar implica în sine o acceptare de succesiune ? Şi aci încă o nouă complicaţie ■ moştenitori, nesezinari şi legatarii universali sau cu titlul universal, cari sunt consideraţi loco heredis, nu vor trebui să producă jurnalul de trimitere în posesiune asupra succesiunii pentru a putea demonstra calitatea lor de a cere concordatul care implică şi atrage după sine însăşi posesiunea juridică asupra fondului comercial care face parte din succesiune ? Iată, prin urmare, o serie de dif Iicuităţi cari credem că nu vor mai avea loc prin simpla inversare a formulei negative întrebuinţată de art. 1 al. II din proect în sensul de a se prevedea, după cum se prevede şi în numeroase alte legislaţiuni, formula: ,,moştenitorii... cari au acceptat succesiunea”, întrucât moştenitorii cari nu s’au învestit cu toate formele legale spre a putea exercita drepturile succesorale nu pot fi primiţi a face cerere de concordat, cerere care constituia un drept al defunctului. Tot în această ordine de idei nu încape nici o îndoială că moştenitorii cari au acceptat succesiunea comerciantului defunct sub beneficiu de inventar au un interes legitim de a propune un concordat preventiv şi deci nu li s’ar putea opune un fine de neprimire din această situaţiune. Quid însă în privinţa moştenitorilor minori ? Cererea de concordat implicând noţiunea de continuare de comerţ, iar nu de lichidare, minorii vor trebui mai întâi să fie abilitaţi a continua comerţul în sensul art- 13 c. com sau reprezentanţii lor legali vor putea face cerere de concordat fără a fi îndeplinit formalitatea prevăzută de acest text? Iată, prin urmare, o altă chestiune complicată despre care noul legiuitor va trebui să facă menţiune, după credinţa noastră în sens afirmativ. De asemenea în ce priveşte statul moştenitor, evident nu este în prestigiul lui de a cere un concordat ci acceptând întotdeauna succesiunea sub beneficiu de inventar va răspunde faţă de creditori intra vires successioms. c) Comerciantul retras din comerţ, despre acesta proectul nu spune nici un cuvânt şi credem că va trebui să se prevadă şi în privinţa lui o dispoziţune formală de admitere căci altfel ar plana dubla incertitudine: se aplică, prin analogie, art 707 al. 1 c. com. şi deci comerciantul retras ar putea cere concordat înăuntrul timpului de 5 ani prevăzut de acest text, sau nu are dreptul de a cere concordat ? In ambele cazuri situaţiunea ar fi excesivă şi trebue deci reglementată. De aceia socotim că ar fi util să i se admită în principiu dreptul de a cere concordat însă în limita unui termen de cel mult 3 luni, în care caz concordatul s’ar confunda cu o lichidare propriu zisăd) Societăţile comerciale. Condiţiunile fixate în această privinţă prin art. 1 din proect nu se par justificate, însă modul lor de redactare este puţin clar. Nu reese limpede dacă cererea de concordat poate fi făcută numai de reprezentanţii societăţii şi în urmă să se convoace adunarea generală a asociaţiilor spre a delibera, , cu unanimitate şi în caz de societăţi de persoane sau cu majoritatea ne- ’cesară pentru modificarea statutelor în celelalte cazuri, asupra condiţiunilor concordatului ce urmează a fi propusă adunării creditorilor, sau dacă însăşi cererea de concordat, care conform art. 2 trebuie să cuprindă printre alte condiţiuni şi oferta cotei concordatare, trebue să fie aprobată printr’o deciziune legală a asociaţilor. In această privinţă art. 662 al. II din ultimul proect italian, ca şi art. 1 din legea italiană din 27 Mai 1903, sunt cu mult mai clar redactate. In primul articol se prevede că „societăţile comerciale legalmente constituite, chiar în stare de lichidare, pot face o astfel de propunerede concordat) prin mijlocirea persoanelor cari au reprezentanta socială. Conditiunile concordatului trebuesc însă, mai înainte de adunarea creditorilor, să fie aprobate în modul stabilit pentru modificarea statutului social’’ și nu vedem de ce autorii proectului nostru s'au îndepărtat de la modul clar de redacţiune al modelului pe care l-au avut în faţă: să fie o tendinţă de originalitate ? In afară de acestea, admiţând că se va menţine condiţiunea celor trei ani prevăzută de art. 1 al. 1 din proect, această condiţiune se va aplica şi societăţilor comerciale ? Proectul nu spune nimic în această privinţă CÂND SE POATE CERE CONCORDATUL PREVENTIV Potrivit art. 1 din proect cererea de concordat trebue întrodusă, bineînţeles întrunind toate celelalte condiţiuni, mai înainte ca debitorul comerciant să fi fost declarat în stare de faliment, condiţiune care evident rezultă din însăşi noţiunea de concordat preventiv. Dar, în ipoteza că există concomitent o acţiune de faliment şi o cerere de concordat, fiecare din ele îşi urmează cursul în mod separat până ce se va rezolva una din ele? Va fi o adevărată cursă de iuţeală în fiecare din aceste cereri din partea unora din creditori, în dauna altora, căci interesele comerciale sunt nu numai multiple şi complexe dar adeseori chiar divergente, fără de cheltuelile suplimentare şi inutilitatea timpului pierdut, şi de aceia socotim că o cerere de concordat din partea unui comerciant va trebui să constitue neapărat o chestiune prejudicială faţă de acţiunea falimentară, mai ales că în concepţiunea noastră, după cum vom demonstra, — odată concordatul refuzat comerciantul va trebui neapărat declarat în stare de faliment afară de o singură excepțiune, când a cerut prin concordat un simplu dilatoriu făcând ofertă sută în sută și dovedind că are activ mai mare decât pasivul. Prin urmare, viitorul legiuitor al concordatului va trebui să se ocupe și de această chestiune, specificând că cererea de concordat ţine în loc acţiunea de faliment, spre a evita pe de o parte paralelismul, dăunător dintre cele două cereri iar pe de alta a adopta astfel, în parte, regimul superior al unor legiuiri, în special anglo-saxone, aplicabil şi în unele legiuiri neolative cum este aceia a Argentinei, după care propunerea de concordat este obligatorie mai înainte de a se declara falimentul. Aceasta va fi însă o problemă care să se rezolve în întregime cu ocazia reformei falimentului; deocamdată legiuitorul nu va trebui să permită cursul anormal al celor două cereri coexistente: de concordat și de faliment. O altă chestiune nerezolvată de proect este și aceia referitoare la limita de timp până când moștenitorii — ca și comerciantul retras, despre care proectul nu se ocupă însă — pot formula cererea lor de concordat. Dacă legiuitorul nu va soluţiona această problemă se va naşte îndoiala de a se ştie dacă nu care cumva se aplică, prin analogie, dispozițiunea art. 707 al. II c. com- după care falimentul comerciantului defunct nu poate fi declarat decât în decursul unui an dela moartea sa, sau nu există nici o limită în această privinţă. Pentru a tranşa problema, noi socotim că ar trebui să se prevadă, după cum există şi în alte legislaţiuni, un termen legal înlăuntrul căruia să se propună concordatul atât de moştenitorii comerciantului defunct cât şi de comerciantul retras din comerţ şi credem că, ţinând seama atât de interesele creditorilor cât şi de acel spaţium deliberandi necesar pentru a solicita un concordat, termenul de 3 luni este arhisuficient în ambele cazuri. NT . PARIS 15 20 SUD LONDRA 818 INCHEERI OFICIALE M. Blank 1160. Agricola 190, 195. Românească 920. Românească pui 840, 30. Credit Industrial 760. St. Română 700, 375, 370, 365. I. R. D. P. opt. 410, 15. Cred. Min. (opt.) 705, 700, 10. Reşiţa optate 730, 25. 20. C. Tramv. Buc. 950. Letea optate 1040. Clădirea Românească 860. 50. Ripiceni ex. cap. 625. Scris. Rurale 51. Scris. Urb. Buc. 50%. Judeţene 53%, 3,30, 3,30, 3%. 3,35. Impr. Ref. 1920 56%. Renta Impropr. 52. CURSUL DEVIZELOR PE BAZA OPERAŢIUNILOR ÎNCHEIATE IN ZIUA DE 30 MAI 1929 Franţa Franci francezi 6.59%. Anglia Lire sterline 817,50. America Dolari 168,20. Italia Lire Italiene 8,82%. Elveţia Franci elveţia 32,46. Belgia 23,41. Ceho-Slovacia Coroane 4,99%. Austria Sch. 23,68. SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE PARIS (închiderea) I ROMANIA , 15,20 Londra "24,08 New York 25,58 Germania 609,50 Belgia 355,75 Elveţia 492,50 Viena 359 Olanda 7027,75 Cursul cerealelor LA BRAILA 30 MAI Până la orele 12 au au înregistrat următoarele tranzacții : 50 vag. grân iugoslav Tisa de 80300 kgr. cu 1% % corp. străine cu 170 silingi tona şlep Brăila, marfă disponibilă; 10 vag. grân iugoslav Tisa de 80 mii 300 kgr. cu 1% % corp stăine cu 17° silingi tona şlep Brăila marfă disponibilă; 72% vag. orz de 62 kgr. cu 3% corpuri străine cu 42250 lei vagon magazie; 10% vag. orz de 65 kgr- cu 3 % corp. străine cu 445°0 lei vagon borduin obor sosiri restrânse. S’a vândut orz 4—4.20; grâu 8.30- 8 50; porumbul 6.60—7.10; ovăzul 5-90; floarea soarelui 7 lei. LA CONSTANTA Orz 8 care cu lei 470-490 suta de kg. Ovăz 3 care cu lei 400-503 suta de kg. Porumb 23 care cu lei 630-650 suta de kg. Răpită sălbatecă 1 car cu lei 650 suta de kg. Fân 4 care cu lei 200-220 suta de kg. Pae de dughie 4 care cu lei 300-330 suta de kg. Pae de orz 4 care cu lei 100-125 suta de kg. In Bursă: 1 vag. orz cu lei 452.50 suta de kg. ^»IRENTUL* Un comunicat al Uniunii sindicatelor viticole Din partea Uniunei generale a , sindicatelor viticole primim spre pu- blicare următorul comunicat: Interese potrivnice viticulturei și a pomiculturei, caută prin presă să nu- i ducă în eroare opinia publică asupra politicei viticole, dusă de Uniunea Generală a Sindicatelor Viticole. Scopul ascuns şi nemărturisit al acestor manifestări, este de a produce pe lângă o opinie publică favorabilă duşmanilor viticulture!, şi o dezorien- tare, în rândurile pomicultorilor şi vi- ticultorilor. Un singur Sindicat Viticol, s’a găsit, care prin gestul preşedintelui ei, a dat duşmanilor arme contra noastră. Comentările făcute în jurul scisoarei preşedintelui Sindicatului Viticol Panciu, au servit spirtarilor pentru lupta ce duc contra viticultorilor şi pomicultorilor. Trebue lămurit tuturor că politica Uniunei Generale a Sindicatelor Viticole, este una logică şi clară. „ Într-o ţară viticolă şi pomicolă ca România, vinul şi băuturile din fructe trebue să fie preferite şi apărate de falsificare, iar consumaţia spirtului de cereale să fie treptat redusă până la suprimare. Statul trebue să urmeze această politică. Aşa o cere interesul economiei naţionale, care coincide în mod fericit cu interesul vital al milioanelor de viticultori, pomicultori şi agricultori ai acestei ţări şi vine în conflict numai cu interesele a 61 fabrici industriale de spirt. Pentru a preciza politica sa şi pentru a răspunde adversarilor săi, Uniunea Generală a Sindicatelor Viticole a chemat într’un Consiliu general pe toţi Preşedinţii Sindicatelor Viticole din ţară, la 29 Mai a. c. In unanimitate, cele 37 de Sindicate prezente, iar cele lipsă prin adesiuni speciale, au încheiat următorul proces-verbal, care închide definitiv orice posibilităţi de intrigă răuvoitoare şi care dovedeşte unitatea şi tăria acţiunei viticultorilor şi pomicultorilor, în apărarea dreptei lor cauze. PROCES-VERBAL Subsemnaţii Preşedinţi de Sindicate Viticole, fiind convocaţi de Uniunea Generală a Sindicatelor Viticole, pentru a lua cunoştinţă de Intenţiunea fabricanţilor de spirt de a modifica actuala lege a băuturilor spirtoase , şi pentru a preciza punctul de vedere, pe baza căruia Uniunea şi Sindicatele Viticole, să ducă lupta mai departe, pentru înfăptuirea dezideratelor noastre, în această chestiune, hotărâm : 1. — Cerem menţinerea strictă a legiuirilor Garoflid, care fixează regimul spirtului şi a legilor de suprataxare a spirtului de cereale, in fiinţă astăzi . 2. 1. Dezaprobăm atitudinea pătimaşă a d-lui Ad. Căpăţână, preşedintele Sindicatului Viticol Panciu, şi a întregului Consiliu de administraţie, care sau solidarizat cu el, şi ca atare aprobăm excluderea întregului Consiliu şi preşedintele său şi aplicăm art. 19 punctul g, din statut al Uniunei Generale a Sindicatelor Viticole, cu privire la Sindicatul Viticol Panciu. 3. — Acordăm toată încrederea noastră d-lui Const. Garoflid, pentru reprezentarea intereselor noastre în viitor, aprobând toată politica viticolă a Domniei-Sale, dusă în calitate de președinte al Uniunei noastre. Restabilirea circulaţiei între Bucursş Murgiu Restabilindu-se circulaţia la km. 28X300, între Grădiştea şi Comuna, in începere de eri trenurile de călători nu mai fac transbordate la acest punct. ------nioxo——— S VIATA ECONOMICA Panică...Bursa BUCURESTI, 30 Mai 1929Zona libera dela Sulina La ministerul de finanţe s’a întocmit proectul de lege, pentru crearea unei zone libere în portul Sulina. Această zonă nu va cuprinde şi orașul Sulina. Proectul prevede o seamă de stipulatiuni asupra modului cum va funcţiona zona liberă Printre alte se prevede că nu se va putea înfiinţa în cuprinsul zonei nici un birou de vămuire sau expediţie, nici un restaurant sau bodegă, sau orice altă instituţie de comerţ Cele ce se vor găsi în cuprinsul zonei, vor avea dreptul să funcţioneze mai departe până la stingerea din viaţă a aceluia pe numele căruia s’a dat autorizaţia de funcţionare. Aceste măsuri sunt luate în vederea stârpim oricărei posibilităţi de contrabandă. CUI VA FUNCŢIONA PORTULFRANC Proectul de lege fixează, în primul rând, cartierele cari vor continua să rămăe în portul liber. Privilegiile de portofranc se vor acorda, numai locuitorilor din porţiunea de oraş delimitată de lege, adică numai celor din vechiul port Sulina. Pentru a se opri continuarea contrabandelor în această rază delimitată, legea va prevede că nici un magazin, depozit de mărfuri, han, local de consum sau orice altă întreprindere comercială sau industrială nu va putea lua fiinţă în viitor. De asemenea toţi negustorii existenţi azi nu-şi vor putea schimba felul de comerţ, nici să adauge altul la cel existent azi. La fel nu se poate transmite fondul comercial sau industrial prin nici o formă (vânzare, succesiune, locaţiune, concesiune, donaţiune, etc.) fondul stingându-se prin deces sau încetarea comerţului. DECIZIA COMISIEI EUROPENE ADIMARE Comisia Europeană a Dunării în şedinţa deja 14 Mai a. c., în urma cererii delegatului român, a admis delimitarea cerută şi a aprobat toate măsurile preconizate. D. I. Cămărăşescu, vice-preşedintele comitetului de organizare a convocat aseară la orele io de reprezentanţii presei cărora, le-a expus în mod detailat programul congresului internaţional de agricultură care se va ţine la Bucureşti între 4—10 Iunie.9 Marţi 4 Iunie şi Miercuri 5 Iunie se va ţine Adunarea generală a Selecţionatorilor de plante de cultură mare. Şedinţele vor avea loc in palatul Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti. Lucrările congresului se vor desfăşura apoi aşa cum le-am arătat la timp. OASPEŢII DE SEAMA Marchizul de Vogue, preşedintele comisiunii internaţionale de agricultură şi preşedinte al congresului. D-nii Dietrich, ministru de agricultură al Germaniei, Baels, ministru de agricultură din Belgia; Dr. Otto Flanges, ministru de agricultură în Iugoslavia; Lessorina, subsecretar de stat la economia naţională în Italia; Nuca Paşa, ministru de agricultură al Egiptului; dr. Mihail Hainisch, fost preşedinte al republicei austriace; dr. Hermes, fost ministru de agr, în Germania; dr Masse, fost ministru al agriculturii în Hanţa; Foché, consilier de stat în Elveţia; De Michelis, ambasador al regelui Italiei, preşedintele institutului internaţional de agricultură din Roma; Maurier, preşedintele institutului internaţional de organizare a muncii, dr. Ernest Laur, etc., etc. PREŞEDINŢII SECŢIUNILOR Secţia I. Politica agricolă, preşedinte C. Garoflid. Secţia II. Economia Rurală, M. Oromoiu. Secţia III. Cooperaţia, prof. Taşcă. Secţia IV. Cultura vegetală, M. Vlădescu. Secţia V. Viticultură, C. I. Brătianu. Secţia VI. Producţia animală, G. Lucasievici. Secţia VII. Piscicultura, X. Borcea. Secţia VIII. Ind. agr., M. Manoilescu. Secţia IX. Secţia ieri, Didina Cantacuzino. Secretar general al congr., Al. Nasta. Comisari al guvernului: G. Ionescu-Brăila, D. Petrini şi Em. Marian. Congresul internaţional de agricultură Programul congresului Schimbări în concernul Szana TIMIŞOARA, 29. • In conducerea întreprinderilor şi instituţiunilor financiare ale concernului Szana nu se va efectua deocamdată nicio schimbare• Băncile Blank, Schiller şi Anglo- Maghiară au turnat tratative discutând situaţia nouă creată prin moartea lui Sigismund Szana. Acte de Comerţ şi Notariat JOI, 30 MAI falimente ILFOV . In ziua de 4 Iunie, ora 2 d. a., se va vinde de sindicatul falimentelor trib. Ilfov, camera Nr. 9, activul falimentului Jean Satinover, compus din cai, căruţe şi mobilier de casă, _ Idem, 11 Iunie, idem, idem, activele următoarelor falimente: B. Haimovici, compus din mobilier de casă, N._Grumberg din manufactură, Zawatzcki et Co„ din piese şi accesorii de automobil şi I. Weinstein din ceasornicărie. _ Idem, 6 Iunie, idem, idem, activul falimentului Soc. .,Avântul”, compus din mărfuri, cum şi portofoliul de creanţe. __ Idem, 6 Iunie, idem, idem, portofoliile de creanţe ale falimentelor A. Denischiotu, R. Goldstein şi Fraţii Wexler. _ Idem, idem, activele următoarelor falimente: S. Halpern, compus din mobilier, T. Mihăilescu, din execuţi de cârciumă, Simion Mantei, manufactură, Schulder et Wisner, ceasornicărie, Tuli Goldstein, mobilier, M. Kern, articole de librărie și Soc. „Barra” din vopsele. _ Idem, 4 Iunie, idem, idem, activul fălim. Soc. Concordia, compus din mobilier de birou. __Idem, 10 Iunie, ora 2 d. a., idem, idem, activele următoarelor falimente : N. Pleşoianu, compus din mobilier de casă, Compaq, din ceasornicărie, M. Niculae, din edecuri de cârciumă, I. Goleşteanu, mărunţişuri, B. Ekstein, din biciclete şi gramofoane, Schutz et Grumberg, manufactură şi S. Stern din librărie. _____ * Cereri de declarări în stare de faliment ILFOV Dos. 1976 din 929. _ banca Anglo-Română S. A., a cerut trib. Ilfov, secția I comercială declararea in stare de faliment a d-lui A. Prezente din str. Lipscani 10. Termen la 18 Iunie c. Datoria lei 56200. Dos. 2817 din 929. _ Soc. civilă a Creditorilor Francezi prin procurator, idem a Soc. Anon. ,,Oţetul Natural” din str. Regală 21, fiind îrî încetare de plăţi. Datoria fr. fr. 114.449. Termen 21 August c. Dos. 2301 din 929. _ Firma S. Fischer, M. Massier et A. Balaban, idem a comerc. David Moscovici din str. Episcopul Radu 13, idem lei 8000, idem. Dos. 2699 din 929. — Leopold Pirk, idem a comerc. Leopold Heller din stc. Sf. Ion Nou 35, idem lei 78711, idem. Dos. 2701. _Firma I. A. Loebel, N. Schnitzer et S. Gropper, idem a comerc. Isidor Elias din calea Griviței 229, idem lei 20000, idem. Dos. 2777 din 929. Philippe Finkelstein, idem a comerc. C. Della Nocce din București, Hotel Royal Palace, idem lei 20000.