Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)
1929-06-24 / nr. 513
SOCIETATEA ANONIMĂ PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLEULUI OSIN ULEI SPECIAL PENTRU AUTOMOBILE ȘI MOTOARE In Butoae si Bidoane De Vânzare, la depozitele de beninăți garajele din țară aiari. „Orangeade-Vitamo“ produs din suc natural, luat ca limonada este indispensabilă în orice casă. „Orangeade-Vitamo“ recomamdată de medici pentru copii şi bătrâni, reconvalescenţi, excursionişti, sportsmani, etc. „Orangeade-Vitamo“ este bogat în vitamine şi în special recomandabil în timpul verei. „Orangea de Vitamo11 se găsește de vânzare la toate farmaciile, drogeriile, magazinele de delicatese, etc., etc. Un mare succes românesc 20.900.000 litri uin tonic preparaţia farmacistului chimist const. Chihăescu vindute în decursul anului 1927. mii de suferinzi disperaţi vindicaţi şi scăpaţi din ghiarele ANEMIEI Consecinţele funeste ale sângelui sărac. De la Anemie la neurastenie şi tuberculoză numai un un pas. Rolul fosforului şi al Arsenului Organic Acţiunea tonică a sucului Kola şi a extractului de Quinqu na Anemia şi consecinţele ei se manifestă în mod variat. Simptomele cele mai obişnuite sunt : o lipsă complectă de vitalitate mai cu osebire dimineaţa o oboseală generalizată, slăbirea corpului, a memoriei şi a văzului, ten galben, ochi încercuiţi, vâjâituri de urechi, palpitaţiuni, ameţeli, mersul nesigur, visuri urâte, somn penibil, răceli şi guturaiuri veşnice — o stare de moleşeală pronunţată. Pentru a putea ajuta natura şi a reda corpului vigoarea normală pe lângă o viaţă ordonată , igienică, sunteţi obligaţi de a furniza organismului substanţele cari îi lipsesc şi anume : fosforul si arsenicul organic in sare coloidala încorporat in sucul nucelar de Kolla Si a celor 3 Chine hine. In arsenalul terapeutic printre multele tonice cunoscute am obţinut mitoare cu cunoscutul VIN TONIC preparat de farmacistul chimist CONST. CHIHAESCU din Bucureşti. Cu drept cuvânt acest tonic supranumit Elixirul vieţei, înaintea meselor timp de 10 zile luat în doză de câte un păhăruţ se observă imediat o augumentaţiune sensibilă a globulelor roşii, o creştere a fosforului organic, o energie desebită, o coloraţiune sănătoasă a tenului, un dor de viaţă şi de muncă.Sfătuesc absolut în mod desinteresat pe toţi mic şi mare, sănătoşi şi în special pe cei bolnavi să urmeze în locul aperitivelor otrăvitoare, acest aperitiv hyperideal care le va reda forţa, vigoarea şi sănătatea. Sfătuim nepărinţi să deie copiilor , slabi şi anemici, obosiţi de şcoală acest minunat reconstituant. Vinul tonic Chibăescu este aîn vechea mea practică succese ui-probat de Consiliul sanitar superior cu Nr. 41.909 din 24 Octombrie 1907. Dr. ICS Se găseşte la Farmacii şi Droguerii. Timp de un an de zile am urmat vinul tonic al U-vo*«iră şi m’am simţit foarte bine. Astăzi sunt în Paris unde se găsesc la toate farmaciile vinuri tonice, dar nici unul nu e de efect. Deci îmi permit să vă întreb dacă e posibil să-mi expediaţi 5 sticle mari contra ramburs, binevoiţi a-mi scrie în ce mod vă pot expedia banii şi îmi veţi adăuga cheltuelile de corespondenţă-lată ce ne scriiă Ln Paris. Stimate d-le Chihăescu, etcid. 28/4 1928 Cu toată stima , BERCOVICI „Curentul“ Programul sportiv FooM3all 9.30. OFIGIILE CATEGORIA I Sp. Studenţesc — Unirea Tricolor Unirea 18. Sparta C A.B. — Belvedere, Belvedere 18. REZERVA Sp. Studenţesc — Unirea Tricolor Unirea 16. Belvedere — Sparta C.A.B. Belvedere 9. JUNIORI Sparta C.A.B. _ Belvedere, Belvedere 16. AMICALE CATEGORIA I C. F. R. Dej — Iuventus Rome. 18 Macabi — Stadiul Român, Marabi 9,30. Pr. Mihai _Turda, Pr. Mihai 18. JUNIORI C. F. R. — Iuventus, Romcomit 16 Colțea—Unirea Tricolor Unirea 10 Pr. Mihai _Gloria, Pr. Mihai 16 Olimpia — Generala, Olimpia 9. CATEGORIA II Viforul Dacia — Generala, C.A.B. Zburătorii _ Sp. muncitoresc C. A.B. 8 Av. Sportiv — Ov. Oituz, C.A.B. 16 Pr. Mihai — Gloria, Pr. Mihai 10. REZERVA Av. Sportiv—Ov. Oituz C.A.B. 16,30 CATEGORIA III Dâmbovița — Vulturul Alb, Pr. Mihai 16,30. OLDBOYS Macabi _ Sparta C.A.B. Macabi 8 PITICI Sparta C.A.B. — Generala, C.A.B. 15. CICLISM Handicapul clubului Pr. Nicolae Plecarea la cim. Bellu orele 7 dim. Cursele de viteză ale clubului Rahova. Plecarea la cim. Bellu, orele 6 dim. ATLETISM Campionatele regionale de atletism. Stadionul C.N.E.F. începând de la orele 8 dim. rugby Finala campionatului. Stadiul Român — Sp. Studenţesc O. N. E. F. 18, sportiv de astăzi Din mai jos rezultatele technice: Pr. Corabia, Nu’lăsa, Lăutar, Isvor 5 cai — Cota: 31—13—12. Pr. Laici: Toalmas, Pamacs, Au dax 8 cal _ Cota: 42—24—27—31. lîepr. Il-a. Baba Rada, Babette, Misti 8 cai — Cota: 42—13—14—12. Pr Cdineni: Vântură Ţară, Coalța, Gladiator. 16 cai — Cota: 39— 17—26—51. Pr. Goarna : Friponne, Gilda, Csintalan 8 cai — Cota: 27—14—14 —15. Pr. N. Market: Saladin, K. de Bruxelles, Eugenia 6 cai — Cota : 18—19—14. Pr. Tembel: Nora Popii, Boer, Herodes. 8 cai — Cota: 47—35—20—12 Pr. Cetatea: Murmur, Afină, Lampasse. 9 cai — Cota: 20—13—22. Pr. G. Găetan, Iris, Draga, Marieica. 6 cai — Cota: 25—16—14. Imas 8 cai — Cota: 22—12—22—25. curselor de 1) Beby, Badea Ion, Kinokoenigin. Iişor. 11 cai - Cota: 54-17,17—19. 2) Imaş, Valomaş, C. Folies. 6 cai — Cota: 20—, 13—21. 3) , Cocheta, Topliţa, Prim». 14 Hipposm cai - Cota: 25-48-29—42. 4) Karneval, Irma, Frumuşica, cai — Cota: 38-29-41-80. 5) Bacşiş, Ella, Rikuette. 9 cai Cota: 29-14,15—27. 6) Fag, Fabula, Drăcuşor. 8 Băneasa Jockey-Clubul a ţinut ori o şedinţă extraordinară pentru a lua în discuţie situaţiunea creată de greutăţile financiare. Pentru alergările de azi, interesante ca sport, indicăm următorii favoriţi: Pr. Hughes Capet: Nolime gere, Lampasse, Albatross. Pr. Cercetaşilor: Harvest Luck, Lulila. Pr. Bellona: Dorine, Polinoise, Nun Mare. Pr. Regal: Satrap, Ghiaur. Prin Pr. Frasin: Quick, Valencia. Pr. Fidibusz: Sylvana, Katalin. Pr. Predeal: Nobleman, Aluniş, MixL Rezultatul technic al noapte. 15 cai.tan- Din purtea de Argeș Ştiri din Piteşti FRAUDELE DELA PERCEPŢIA OARJA-ARGEŞ. „ La percepţia fiscală a circumscripţiei Oarja s’au descoperit fraude de 500.000 lei, cari au căzut în sarcina lui Martin R. Dumitrescu, perceptor. Aceste fraude constau din bani delapidaţi şi falsificare de bonuri ale văduvelor de războiu, cu care defraudatorul căuta să justifice sumele delapidate. Susnumitul a fost destituit imediat din serviciu, iar cazul s’a făcut cunoscut și parchetului local, care a dispus arestarea lui. Tribunalul a comfirmat mandatul. CRIME. — Locuitorul Șerban din Preda din com. Băseni luându-se la ceartă cu consăteanul său, Constantin Scarlat, acesta din urmă la un moment dat i-a aplicat o lovitură de ciomag în cap lui Şerban Din Preda, lăsându-l mort pe loc. Cazul se cercetează. — Femeile: Floarea Ion Trifu, Catrina D. Pătru şi Marin Trifu din com. Titeşti au omorât în bătăi pe Tudor I. Fântâraru din aceiaş comună. Toţi criminalii au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. DELA CURTEA CU JURI. — Sesiunea de vară a Curţii cu juri s’a terminat zilele acestea. In această sesiune s’a judecat şi procesul individului Gheorghe P. Bârsearu, din com. Rudari-Argeş acuzat că în ziua de 13 Noembrie 1928 a atentat cu violenţă la pudoarea copilei Leana Constantin Ion N. Popa în vârstă de 14 ani, din aceiaş comună. Curtea având preşedinte pe d. Gh. T. Ionescu consilier la Curtea de Apel Bucureşti, ca asesori pe d-nii Ştefan Teodorescu judecător şi N. D. Ghimpa supleant, iar fotoliul ministerului public fiind ocupat de d-l procuror Deleanu a adus un verdict afirmativ condamnând pe Gheorghe P. Bârseanu la 10 ani recluziune şi 20.000 lei despăgubiri civile. m v. a Omagiul de a face aminte pentru Mihail Eminescu (Urmare din pagina 11 la zător de drumuri, un îndreptător de suflete, o nunte robită de convingeri, o fărâmă din marele suflet al neamului, mistuit în ardoarea unei munce regeneratoare. Viaţa lui e un capitol strălucit din seria uriaşelor sforţări pe care le-a făcut neamul nostru pentru a se regăsi pe sine. In el n’a trăit decât timpul feciorelnic, neîmpărţit in clipe şi ani, iar viaţa lui e viaţa luminoasă a stelelor la cari muritorii privesc uimiţi şi înduioşaţi. Poezia lui este luminată de candela cu flacăra divină a eternităţii. * , ...Şi totuşi, în lumina actualului, stropit de sparta copioaselor banchete, modesta noastră aducere aminte apare ca o mustrare. Se pare că ne lipseşte ceva pe care n'avem curajul s’o spunem. E o vină pe care, cei trecuţi în lumea veşniciei, ne-o aruncă de dincolo de mormânt. E un element spectaculos ce ne atrage mai mult decât gingăşiile spirituale, dar „ce e val ca valul trece” şi la jertfa gândurilor noastre chemăm numai sufletele de e Iită. Azi când umbra lui Mihail Eminescu stătue în preajma florilor de teiu, gândurile noastre lipsite de orice prihană, înmănuchiate buchet să le trimitem spre înălţimi şi de acolo să transmită Celei Prea Inalte ruga divină a poetului: „Rugămu-ne 'ndurărilor ,Inalţă-ne, ne mântue, ,,Din valul ce ne băntue, ‘ ,,Inalţă-ne ne, mântue, ,,Privirea adorată „Asupră-ne coboară ^ * „O maică prea curată ,,Și pururea fecioară, Marie I Nedreptatea făcută preoţilor -învâţători Sunt 30 preoţi-învăţători în ţară care pe lângă salariul de preoţi mai primeau şi salariul de bază al celei de-a doua leafă. Printr’un jurnal al consiliului de miniştri s’a aprobat ca să se acorde preoţilor-învăţători 50 la sută din al doilea salariu. bază. Ministerul de instructie e rugat ., să ia măsurile, necesare, pentru a Ministerul de Interne, Ministerul de Infime ia măsuri pentru respectarea repausului duminical constatând pune capăt unei nedreptăți, că prevederile legii pentru reglemnta- ta rea repausului duminical, nu sunt zidiuni autorităţilor administrative ca fi CjhvpniÎP 9 flîîlilîltipj să exercite sub acest raport, „n rigu- U lUIIUdtiei ros şi permanent control asupra tutu- j nOgOiCFClulUdlIlâ ror întreprinderilor comerciale și in-1 _____ SCUMPIREA PÂINII. - începând de la 20 Iunie pâinea a fost _____ _______ scumpită în oraşul nostru, cu 1 leu ■ respectate în întregime, a dat dispo- ] la kgr. Edilii oraşului nostru ar fi............... trebuit să nu aprobe această scumpire, acum când suntem, aproape de noua recoltă a grâului. Brutarii câştigau destul şi fără această nouă scumpire. PENTRU D. MINISTRU AL ARTELOR ŞI CULTELOR. Atât preotul paroh al Bisericii cât şi enoriaşii roagă pe d. ministru al cultelor şi artelor să redea serviciului divin, biserica Domnească. La mănăstirea Argeşului, deşi e monument istoric totuşi se oficiază servicii divine în toate sărbătorile, leea, penalităţile prevăzute în lege. In Capitală s-au dat dispozitiuni pentru respectarea deciziunei Ministerului muncii care reglementează orariul de lucru al băncilor din Bucureşti- Băncilor cari vor contraveni in mod obişnuit, 11 se vor aplica ari 29, adică închiderea forțată a ghișeurilor. dustriale. Inundaţia Regele Ferdinand din Acele cari vor fi dovedite că contra- Iaşi a acordat asociaţiei academice vin legii, să li se aplice, cu toată stric- 1 .Vasile Pârvan a foştilor membri ai şcoalei române din Roma o subvenţie de 100.000 lei pentru sporirea fondului „Vasile Pârvan“. Din venitul acestui fond care în prezent trece de 200.000 lei, asociaţia va acorda în fiecare an premii celor mai bune lucrări ale membrilor şcoalei de la Roma. Tot în jurul examenului de capacitate la limba română . . * A dispărut un dosar a comisiei examinatoare — cea grav acuzată — nici din partea Ministerului. Un comunicat vag, resminţit exact în acelaş număr al ziarelor , în care a apărut, câteva insinuări ,despre anume greşeli ortografice, nu constitue un răspuns. Acum când tăcerea şi umbra primim următoarele: Deşi examenul de capacitatepentru limba română s’a terminat de două zeci de zile, deşi rezultatul definitiv a fost afişat la Universitate, dosarul acestui examen n’a fost depus până în prezent la consiliul permanent al ministerului instrucţiunii spre a fi examinat. Dosarele tuturor obiectelor şi-au urmat ca- ' pare că se întinde chiar asupra dolea ajungând normal la instanţa dosarului care cuprinde actele oricia cercetare şi judecată a legalităţii şi le încriminare, asupra dosarului corectitudinii în care sau ţinut exa cerut în Parlament de însuşi rectamenele, numai acesta a rămas titorul universităţii, de profesorul invizibil, insesizabil la numeroasele colae Iorga, ministerul e dator să critici ce s'au adus examenului de capacitate pentru limba română, prin memorii adresate ministerului prin presă, în Parlament, nu s’a dat nici un răspuns, nici din partea răspundă clar şi precis: Unde e dosarul?. De ce nu e dat consiliului permanent spre cercetare, şi apoi d-lui rector şi d-lor profesori care i-au solicitat d-lui ministru? Turnură senzaţională în afacerea şef portareului Lador din Cluj CLUJ, 22. Am anunţat că d. Samoil Pop, secretarul corpului portăreilor din Cluj a depus un denunţ senzaţional, la parchetul civil, împotriva d-lui dr. Augustin Andreiu, prim preşedintele tribunalului din Cluj, acuzându-i că în cercetarea neregulilor comise d- d. dr. Gavril Lador în contul advocaţilor clujeni, ar fi fost părtinitor. Informându ne asupra veracităţii cuprinsului reclamaţiei d-lui Salsoi Pop, pe care am dat-o la iveală în numărul trecut al ziarului, la tribunalul local, ni s’au dat următoarele relaţiuni: In urma denunţurilor făcute de d. Samoil Pop împotriva d-lui dr. Gavrilescu, şeful portăreilor din Cluj, d. dr. Augustin Andreiu, prim preşedintele tribunalului a instituit o anchetă, însărcinând pe d. Iosif Papaz, expert-contabil şi şef-contabilul tribunalului să verifice registrele biroului portăreilor. In cursul anchetei sale, d. losif Papay a constatat că d. dr. Gavril Lador a încasat, in mod ilegal, in decurs de trei ani, 260 mii lei. In temeiul cercetărilor făcute de d. losif Papany, d. dr. Augustin Andrein, prim preşedintele tribunalului a redactat un proces-verbal, care a fost înaintat preşedintelui Curţii de Apel. După examinarea lor, aceste acte au fost inaintate ministerului de justiţie, care n’a mai însă, nici o măsură. A CLUJ 22. — In Munţii Apuseni satele sunt din nou in fierbere. Revolta e pe cale de a izbucni din zi in zi. Căci răbdarea ţăranilor a ajuns la ultima limită a coardei. Povestea Moţilor, jalnică şi plină de amare învăţăminte, este cunoscuta Ei stau sub teroarea economică a celui mai mare corupător al Ardealului, bestia Tischler, care a reuşit să cumpere, rând pe rând, pe oamenii politici ai tuturor guvernelor, ţinând sub biciul foametei pe muncitorii forestieri pe cari îi exploatează şi îi stoarce până la ultima măduvă şi picătură de sânge. Banditul acesta nu ţine seamă de dispoziţiile legii silvice, face operă de exploatare hoţească şi defrişează, rând pe rând, pădurile seculare din Ardeal, lăsând în urma lui paragină, şi jale şi foamete. Recenta nenorocire din regiunea Beiuşului, când inundaţia a distrus totul in calea ei, revărsând sute de vagoane de lemne asupra satelor pe care ie-a înmormântat în ruine, se datoreşte tot acestui faimos Tischler, care defrişează pădurile, deschizând drumul torenţilor de apă când se produce o rupere de nori. Acest bandit a reuşit să-şi scutească toate proprietăţile sale forestiere, corupând şi revărsând aurul cu găleata. Această făptură hidoasă pregăteşte azi, la Bucureşti, la Athenée Palace, în complicitate cu unii poli TISCHLER VA PRImI un miliard şi jumătate sau 130 milioane lei O afacere scandaloasă în perspectivă Regele corupţiei la porţile Romei 1 ♦ e tician venali şi veroşi, una din cele de revizuire, punându-şi în linie de mai mari panamale care s’au născocit sub cerul acestei Românii libere şi mari. Se Ştie că pădurile din munţii Vlădeasa au fost atribuite in 1921 şi 22, prin hotărârea comisiei de ocoli judeţeană, comunelor Moteşti Vişag, Lunca Vişagului, Tranis, Sebeşul Mare, Valea Drăganului, Bociu, Secuien, Rogojal, Bologa, Ciucea şi Poeni din judeţul Cluj. Tischler a izbutit însă, prin oamenii corupţiei slugarnici, cari i-au stat la dispoziţie să smulgă o hotărâre ilegală a comitetului agrar, pe baza raportului fals al inspectorilor cumpăraţi Gh. Golgoteanu Si Popescu Pera, scoţându si aceste păduri de sub expropriere in temeiul hotărârii comitetului agrar cu No. 254/926. Ionel I. C. Brătianu sesizat de nedreptatea care s’a săvârşit, a instituit o comisie pentru cercetarea reclamaţiunilor comunelor susmenţionate. Comisia silvică în frunte cu d. director silvic Cosei găsind întemeiate plângerile Moţilor, a raportat în consecinţă, iar comisia de ocoli judeţeană, în baza acestui raport, a expropriat din nou aceste domenii ale lui Tischler cu No. 98/928 şi No. 7/928. Tischler a făcut, Insă, o cerere bătaie slugoii cumpăraţi. Pentru a eluda cele două hotărâri favorabile şi pentru a-şi apăra interesele, Tischler a născocit un mijloc ingenios de jăcmănire a avutului public. Banditul propune anume ca statul să-i cumpere pădurile în întindere de 15 mii jugăre cu 130 milioane lei, sau să aprobe un schimb cu o pădure seculară de 15 mii jugăre, ceea ce valorează un miliard şi jumătate. In acest scop, Tischler a cointeresat pe câţiva oameni ai zilei, cărora Ie-a pus în vedere un comision nesperat de gras, jumătate din câştigul realizat. Ceea ce este mai grav este faptul că ministerul de domenii a purces pe calea indicată de propunerile banditului şi a trimis în Munţii Apuseni, trei inspectori, şi anume pe d-nii Năstăsescu, Robănescu şi Nedelcovici, pentru a depune un raport favorabil în sensul propunerilor lui Tischler. Ceea ce înseamnă că ministerul de domenii se pretează să dea sau 130 milioane lei sau păduri seculare nedefrişate în valoare de un miliard şi jumătate, când pădurile defrişate din Munţii Apuseni nu valorează decât aproximativ 8-10 milioane lei. In ce ne privește, ne facem datoria de a da alarma In jurul acestei afaceri. Congresul internaţional antialcoolic ziua nu dare de seamă asupra acţiunei antialcoolice în Bulgaria. Desbaterile s’au deschis dimineaţa df. Dr. SUCIU SIBIANU, preşela orele 10, la Fundaţia Carol. Prezidintele asociaţiei „Duşmanii alcoolii dează d. CH. WEBER. lui şi nicotinei“, din Braşov, a adus Au fost proclamaţi ca membri de salutul transilvănenilor. Pe baza acestei aprobări, minis- onoare d-nul general Popovici şi Dra. d WEBER a adus mulţumiri pretend cultelor a ordonanţat piaţa l gu, prof. Minovici, Gr. Alexandrescu, şef pentru felul cum s’a ocupat de diferenţei până la 50 la sută celor Jprof. Marin Ştefănescu, Beauchamp, I desbateri T__, cari primiseră până acum numai sa-1 Ammann, Filipini, Brandt, general Ma ^ D. AZEGLIO FILIPINI (Italia), a Traian Bonescu lariul de bază din preoţie, dar tot A nolescu şi prof. Ţiţeica. , spus că pentru a lupta contra alcoomimnisterul întârzie cu darea circu-1 Preşedinte de onoare a fost ales d. [ismului trebuiau adoptate metodele latelor în acest sens, astfel că, a prof. Obreja obieiuilor şi psihologiei poporului postolii altarului şi ai catedrei pri- D. WEBER a cetit textul telegra- D. DR. NICOLAU, pensionar a fămesc şi-acum numai salariul dejmnelor trimise Inalte Regenţe şi P. S. ■ cut unele propuneri pentru înlăturare. Patriarhului Miron Cristea. I rea alcoolismului, care a apărut după Şedinţa a fost ridicată la orele după amiază. PROF. ŢIŢEICA, în numele înlocuirea vinurilor naturale cu băusocietăţii „Casele Naţionale" şi în tun alcoolice, numele secţiunea „Sănătatea socială" ( D. DR. BEKES, (giena) a arătat a exprimat mulţumirea pentru munca ci este nevoe ca funcţionarii de cale depusă de delegaţii asociaţiunilor an- ferată să fie abstinenţi, întrucât le este tialcoolice feroviare,încredinţată atât viaţa călătorilor cât şi averea Statului. CUVÂNTUL D-LUI BRANDT Au mai vorbit D-na SIMIONESCU care a arătat pericolul alcoolic- Lupta contra alcoolismului spune d- ^ in clasele de jos. S’a viitat Brand, este foarte uşor de tratat. întru apoi biblioteca Fundaţiei Carol. o la/'IrvjiiYicfraHfH «i a fnn.o ol, 1 _ __ cât interesele administraţiei şi a funcţionarilor, sunt asemănătoare. Din lupta în contra alcoolismului nu avem decât de câştigat. Prin regulamente, administraţiile interzic sub pedepse drastice, consumul alcoolului în timpul serviciului. Cum aceste sisteme nu au dat prea mari rezultate, societăţile antialcoolice încearcă să convingă prin metode raţionale şi ştiinţifice pe membrii lor asupra pericolului pe care îl prezintă consumul alcoolului. D-na DR. BUIA (Cluj), a vorbit despre avantagiile abstinenţei pentru liniştea şi sănătatea familiei. CONFERINŢA D-LUI H. BEAUCHAMP D-sa spune : admistraţiile c. f. au de condus un serviciu public a cărui funcţionare priveşte totodată şi pe conducătorii, care au misiunea de a ordinele. Bunul mers al căilor ferate depinde mai ales de calitatea sau mai exact de calităţile personalului feroviar, care este motorul său. Administraţiile trebue să încurajeze lupta contra alcoolismului îndepărtând personalul lor de la otravă care îi micşorează valoarea productivă, iar prin surescitare produce, indisciplina. Personalul feroviar nu are de tras decât foloase din lupta contra alcoolismului, având uneori avantaje atât pentru siguranţa sa, cât şi a familiei sale, iar asociaţiile antialcoolice făcându-şi datoria salvează atât viaţa unora dintre slujbaşii vicioşi şi scapă de pagube administraţiile de cale ferată. ALCOOLISMUL IN ROMANIA D. JEAN BART, delegatul ministerului sănătăţii, a arătat că în România alcoolismul este mai răspândit la ţară decât în oraşe. Ravagiile alcoolismului, au luat după războiu, în unele regiuni, mari proporţii. S’au încercat şi măsuri legislative, care însă nu au dat prea mari rezultate. Un nou proect de lege a fost elaborat în 1925, dar n’a fost transformat în lege. O comisiune specială lucrează la minsterul sănătăţii, pentru elaborarea unui proect de lege cuprinzând întreaga problemă a alcoolismului. D. ISSAIEFF, delegatul societăţilor bulfiare antialcoolice a făcut o scurtă . 1 +MM Adunarea generală a S. P. A. Eri după amiază la ora 5 a avut loc în sala de conferinţe a Casei Şcoalelor adunarea generală a societăţii protecţia animalelor. A prezidat d. general ERACLE NICOLEANU care a citit bilanţul, făcând şi o dare de seamă asupra activităţii acestei societăţi. Au vorbit câţiva membri car sau plâns de neajunsurile ce le face primăria reziliindu-le contractul — deşi era până la 1934 — lăsându-i fără local. D. dr. ION ZALOPLACHTA vorbeşte în acelaş sens. Mulţumeşte călduros d-lui Aristide Blank — care le-a oferit o cameră spaţioasă unde şi-a putut instala sediul S. P. A. Se asigura bunul ei mers, şi pe perso- l plânge de asemenea de numărul mic natul al cărui rol este de a executa de membri cari compun societatea şi propune înfiinţarea de carnete după modelul celor de la Viena. D. general NICOLEANU felicită pe cei cari şi-au făcut datoria — împărţind premii următorilor: Alex, Rădulescu (comisar) Negrea, Titu Vasilescu, Popescu — comisar la inspectorat, Tiberiu, Trăilovici, Petre Corbea (sergent), Paraschiva, Untam Vasile, Olaru Stan, Petre Şerban, Iorgu Gh. (sergent), Graur Niculescu (arhivar) Mărculescu, Manolescu, Georgescu. D. general Nicoleanu, mulţumeşte călduros d-nei I. Butculescu — pentru însufleţirea ce o pune în conducerea şi propaganda pentru S. P. A. I— ♦ Gu ajutorul narcotici or fură caii unui locuitor CHIȘINĂU 21. — La locuitorul Timotei Babuiu din com. Cimişlia (Tighina) s’a prezentat un tânăr elegant convenind cu el să-l ducă până la Hăucești. Pe drum el s’a recomandat drept inspectorul teatral I. Volbură și desfăcând servieta cu alimente a îndemnat pe Timotei Babuiv să mănânce. Acesta după ce a mâncat i-a venit somn. Târziu el a fost găsit de trecători pe marginea şoselei. Elegantul inspector teatral după comiterea faptei a luat caii şi a dispărut. Timotei Babuiv avea cei mai frumoşi cai din comună. Cercetările continuă pentru prinderea iscusitului rusnecLor teatrui. 1