Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)

1929-06-24 / nr. 513

SOCIETATEA ANONIMĂ PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR­ PETROLEULUI OSIN ULEI SPECIAL PENTRU AUTOMOBILE ȘI MOTOARE In Butoae si Bidoane De Vânzare, la depozitele de beninăți garajele din țară aiari. „Orangeade-Vitamo“ produs din suc natural, luat ca limonada este indispen­sabilă în orice casă. „Orangeade-Vitamo“ recomam­dată de medici pentru copii şi bătrâni, reconvalescenţi, excursionişti, sportsmani, etc. „Orangeade-Vitamo“ este bogat în vitamine şi în special recomandabil în timpul verei. „Orangea de­ Vitamo11 se găsește de vânzare la toate farmaciile, drog­eriile, magazinele de delicatese, etc., etc. Un mare succes românesc 20.900.000 litri uin tonic preparaţia farmacistului chimist const. Chihăescu vin­­dute în decursul anului 1927. mii de suferinzi disperaţi vindicaţi şi scăpaţi din ghiarele ANEMIEI Consecinţele funeste ale sângelui sărac. De la Anemie la neurastenie şi tuberculoză numai un un pas. Rolul fosforului şi al Arsenului Organic Acţiunea tonică a sucului Kola şi a extractului de Quinqu na Anemia şi consecinţele ei se ma­nifestă în mod variat. Simptomele cele mai obişnuite sunt : o lipsă complectă de vitali­tate mai cu osebire dimineaţa o oboseală generalizată, slăbirea corpului, a memoriei şi a văzului, ten galben, ochi încercuiţi, vâjâi­turi de urechi, palpitaţiuni, ame­ţeli, mersul nesigur, visuri urâte, somn penibil, răceli şi guturaiuri veşnice — o stare de moleşeală pronunţată. Pentru a putea ajuta natura şi a reda corpului vigoarea normală pe lângă o viaţă ordonată ,­ igie­nică, sunteţi obligaţi de a furniza organismului substanţele cari îi lipsesc şi anume : fosforul si ar­senicul organic in sare coloidala încorporat in sucul nucelar de Kolla Si a celor 3 Chine hin­e. In arsenalul terapeutic printre mul­tele tonice cunoscute am obţinut mitoare cu cunoscutul VIN TO­NIC preparat de farmacistul chi­mist CONST. CHIHAESCU din Bucureşti. Cu drept cuvânt acest tonic supranumit Elixirul vieţei, înaintea meselor timp de 10 zile luat în doză de câte un păhăruţ se observă imediat o augumenta­­ţiune sensibilă a globulelor roşii, o creştere a fosforului organic, o energie desebită, o coloraţiune sănătoasă a tenului, un dor de viaţă şi de muncă.Sfătuesc absolut în mod desinte­­resat pe toţi mic şi mare, sănătoşi şi în special pe cei bolnavi să ur­meze în locul aperitivelor otrăvi­toare, acest aperitiv hyperideal care le va reda forţa, vigoarea şi sănătatea. Sfătuim ne­părinţi să deie co­piilor , slabi şi anemici, obosiţi de şcoală acest minunat reconstituant. Vinul tonic Chibăescu este a­în vechea mea practică succese ui-pr­oba­t de Consiliul sanitar supe­rior cu Nr. 41.909 din 24 Octom­brie 1907. Dr. ICS Se găseşte la Farmacii şi Dro­guerii. Timp de un an de zile am urmat vinul tonic al U-vo*«iră şi m’am simţit foarte bine. Astăzi sunt în Paris unde se găsesc la toate far­maciile vinuri tonice, dar nici unul nu e de efect. Deci îmi permit să vă întreb dacă e posibil să-mi expediaţi 5 sticle mari contra ramburs, bine­voiţi a-mi scrie în ce mod vă pot expedia banii şi îmi veţi adăuga cheltuelile de corespondenţă-lată ce ne scrii­ă Ln Paris. Stimate d-le Chihăescu, etcid. 28/4 1928 Cu toată stima , BERCOVICI „Curentul“ Programul sportiv FooM3all 9.30. OFIGIILE CATEGORIA I Sp. Studenţesc — Unirea Tricolor Unirea 18. Sparta C A.B. — Belvedere, Bel­vedere 18. REZERVA Sp. Studenţesc — Unirea Tricolor Unirea 16. Belvedere — Sparta C.A.B. Bel­vedere 9. JUNIORI Sparta C.A.B. _ Belvedere, Bel­vedere 16. AMICALE CATEGORIA I C. F. R. Dej — Iuventus Rome. 18 Macabi — Stadiul Român, Ma­rabi 9,30. Pr. Mihai _Turda, Pr. Mihai 18. JUNIORI C. F. R. — Iuventus, Romcomit 16 Colțea—Unirea Tricolor Unirea 10 Pr. Mihai _Gloria, Pr. Mihai 16 Olimpia — Generala, Olimpia 9. CATEGORIA II Viforul Dacia — Generala, C.A.B. Zburătorii _ Sp. muncitoresc C. A.B. 8 Av. Sportiv —­ Ov. Oituz, C.A.B. 16 Pr. Mihai — Gloria, Pr. Mihai 10. REZERVA Av. Sportiv—Ov. Oituz C.A.B. 16,30 CATEGORIA III Dâmbovița — Vulturul Alb, Pr. Mihai 16,30. OLDBOYS Macabi _ Sparta C.A.B. Macabi 8 PITICI Sparta C.A.B. — Generala, C.A.B. 15. CICLISM Handicapul clubului Pr. Nicolae Plecarea la cim. Bellu orele 7 dim. Cursele de viteză ale clubului Ra­hova. Plecarea la cim. Bellu, orele 6 dim­. ATLETISM Campionatele regionale de atle­tism. Stadionul C.N.E.F. începând de la orele 8 dim. rugby Finala campionatului. Stadiul Român — Sp. Studenţesc O. N. E. F. 18, sportiv de astăzi Di­n mai jos rezultatele technice: Pr. Corabia, Nu’lăsa, Lăutar, Is­vor 5 cai — Cota: 31—13—12. Pr. Laici: Toalmas, Pamacs, Au dax 8 cal _ Cota: 42—24—27—31. lîepr. Il-a. Baba Rada, Babette, Misti 8 cai — Cota: 42—13—14—12. Pr Cdineni: Vântură Ţară, Co­­alța, Gladiator. 16 cai — Cota: 39—­­ 17—26—51. Pr. Goarna : Friponne, Gilda, Csintalan 8 cai — Cota: 27—14—14 —15. Pr. N. Market: Saladin, K. de Bruxelles, Eugenia 6 cai — Cota : 18—19—14. Pr. Tembel: Nora Popii, Boer, He­­rodes. 8 cai — Cota: 47—35—20—12 Pr. Cetatea: Murmur, Afină, Lam­­passe. 9 cai — Cota: 20—13—22. Pr. G. Găetan, Iris, Draga, Mari­­eica. 6 cai — Cota: 25—16—14. Imas 8 cai — Cota: 22—12—22—25. curselor de 1) Beby, Badea Ion, Kinokoenigin. Iişor. 11 cai - Cota: 54-17­,17—19. 2) Imaş, Valomaş, C. Folies. 6 cai — Cota: 20—, 13—21. 3) , Cocheta, Topliţa, Prim». 14 Hipposm cai - Cota: 25-48-29—42. 4) Karneval, Irma, Frumuşica, cai — Cota: 38-29-41-80. 5) Bacşiş, Ella, Rikuette. 9 cai Cota: 29-14­,15—27. 6) Fag, Fabula, Drăcuşor. 8 Băneasa Jockey-Clubul a ţinut ori o şedin­ţă extraordinară pentru a lua în dis­cuţie situaţiunea creată de greutăţile financiare. Pentru alergările de azi, intere­sante ca sport, indicăm următorii favoriţi: Pr. Hughes Capet: Nolime gere, Lampasse, Albatross. Pr. Cercetaşilor: Harvest Luck, Lulila. Pr. Bellona: Dorine, Polinoise, Nun Mare. Pr. Regal: Satrap, Ghiaur. Prin­ Pr. Frasin: Quick, Valencia. Pr. Fidibusz: Sylvana, Katalin. Pr. Predeal: Nobleman, Aluniş, MixL Rezultatul technic al noapte. 15 cai.­tan- Din purtea de Argeș Ştiri din Piteşti FRAUDELE DELA PERCEPŢIA OARJA-ARGEŞ. „ La percepţia fiscală a circumscripţiei Oarja s’au descoperit fraude de 500.000 lei, cari au căzut în sarcina lui Martin R. Dumitrescu, perceptor. Aceste fraude constau din bani delapidaţi şi falsificare de bonuri ale vădu­velor de războiu, cu care defrauda­­torul căuta să justifice sumele dela­pidate. Susnumitul a fost destituit imediat din serviciu, iar cazul s’a făcut cunoscut și parchetului local, care a dispus arestarea lui. Tribu­nalul a comfirmat mandatul. CRIME. — Locuitorul Șerban din Preda din com­. Băseni luându-se la ceartă cu consăteanul său, Cons­tantin Scarlat, acesta din urmă la un moment dat i-a aplicat o lovi­tură de ciomag în cap lui Şerban Din Preda, lăsându-l mort pe loc. Cazul se cercetează. — Femeile: Floarea Ion Trifu, Ca­trina D. Pătru şi Marin Trifu din com. Titeşti au omorât în bătăi pe Tudor I. Fântâraru din aceiaş co­mună. Toţi criminalii au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. DELA CURTEA CU JURI. — Sesiunea de vară a Curţii cu juri s’a terminat zilele acestea. In acea­stă sesiune s’a judecat şi procesul individului Gheorghe P. Bârsear­u, din com. Rudari-Argeş acuzat că în ziua de 13 Noembrie 1928 a atentat cu violenţă la pudoarea copilei Lea­­na Constantin Ion N. Popa în vârs­tă de 14 ani, din aceiaş comună. Curtea având preşedinte pe d. Gh. T. Ionescu consilier la Curtea de Apel Bucureşti, ca asesori pe d-nii Ştefan Teodorescu judecător şi N. D. Ghimpa supleant, iar foto­liul ministerului public fiind ocupat de d-l procuror Deleanu a adus un verdict afirmativ condamnând pe Gheorghe P. Bârseanu la 10 ani re­cluziune şi 20.000 lei despăgubiri civile. m v. a Omagiul de a face aminte pentru Mihail Eminescu (Urmare din pagina 11 l­a­­ zător de drumuri, un îndreptător de suflete, o nun­te robită de con­vingeri, o fărâmă din marele su­flet al neamului, mistuit în ardoa­rea unei munce regeneratoare. Viaţa lui e un capitol strălucit din seria uriaşelor sforţări pe care le-a făcut neamul nostru pentru a se regăsi pe sine. In el n’a trăit decât timpul fecio­relnic, neîmpărţit in clipe şi ani, iar viaţa lui e viaţa luminoasă a stele­lor la cari muritorii privesc uimiţi şi înduioşaţi. Poezia lui este lumi­nată de candela cu flacăra divină a eternităţii. * , ...Şi totuşi, în lumina actualului, stropit de spart­a copioaselor ban­chete, modesta noastră aducere a­­minte apare ca o mustrare. Se pare că ne lipseşte ceva pe care n'avem curajul s’o spunem. E o vină pe care, cei trecuţi în lumea veşniciei, ne-o aruncă de dincolo de mor­mânt. E un element spectaculos ce ne atrage mai mult decât gingăşiile spirituale, dar „ce e val ca valul trece” şi la jertfa gândurilor noas­tre chemăm numai sufletele de e­ Iită. Azi când umbra lui Mihail Emi­nescu stătue în preajma florilor de teiu, gândurile noastre lipsite de orice prihană, înmănuchiate buchet să le trimitem spre înălţimi şi de acolo să transmită Celei Prea I­nalte ruga divină a poetului: „Rugămu-ne 'ndurărilor ,Inalţă-ne, ne mân­tue, ,,Din valul ce ne băntue, ‘ ,,Inalţă-ne ne, m­ântue, ,,Privirea adorată „Asupră-ne coboară ^ * „O maică prea curată ,,Și pururea fecioară, Marie I Nedreptatea făcută preoţilor -învâţători Sunt 30 preoţi-învăţători în ţară care pe lângă salariul de preoţi mai primeau şi salariul de bază al celei de-a doua leafă. Printr’un jurnal al consiliului de miniştri s’a aprobat ca să se acorde preoţilor-învăţători 50 la sută din al doilea salariu. bază. Ministerul de instruct­ie e rugat ., să ia măsurile, necesare, pentru a Ministerul de Interne, Ministerul de Infime ia măsuri pentru res­pectarea repausului duminical constatând pune capăt unei nedreptăți, că prevederile legii pentru reglemnta- t­a rea repausului duminical, n­u sunt zidiuni autorităţilor­ administrative ca fi CjhvpniÎP 9 flîîlilîltipj să exercite sub acest raport, „n rigu- U lUIIUdtiei ros şi permanent control asupra tutu- j nOgOiC­FClulUdlIlâ ror întreprinderilor comerciale și in-1 _____ SCUMPIREA PÂINII. - înce­pând de la 20 Iunie pâinea a fost _____ _______ scumpită în oraşul nostru, cu 1 leu ■ respectate în întregime, a dat dispo- ] la kgr. Edilii oraşului nostru ar fi............... trebuit să nu aprobe această scum­pire, acum când suntem, aproape de noua recoltă a grâului. Brutarii câştigau destul şi fără această nouă scumpire. PENTRU D. MINISTRU AL AR­TELOR ŞI CULTELOR.­­ Atât preotul paroh al Bisericii cât şi e­­noriaşii roagă pe d. ministru al cul­telor şi artelor să redea serviciului divin, biserica Domnească. La mă­năstirea Argeşului, deşi e monu­ment istoric totuşi se oficiază ser­vicii divine în toate sărbătorile, le­ea, penalităţile prevăzute în lege. In Capitală s-au dat dispozitiuni pentru respectarea deciziunei Minis­terului muncii care reglementează ora­riul de lucru al băncilor din Bucu­reşti- Băncilor cari vor contraveni in mod obişnuit, 11 se vor aplica ari 29, adică închiderea forțată a ghișeuri­­lor. dustriale. I­nundaţia Regele Ferdinand din Acele cari vor fi dovedite că contra-­­ Iaşi a acordat asociaţiei academice vin legii, să li se aplice, cu toată stric- 1 .Vasile Pârvan­­ a foştilor membri ai şcoalei române din Roma o sub­venţie de 100.000 lei pentru spori­rea fondului „Vasile Pârvan“. Din venitul acestui fond care în prezent trece de 200.000 lei, asociaţia va a­­corda în fiecare an premii celor mai bune lucrări ale membrilor şcoalei de la Roma. Tot în jurul examenului de capacitate la limba română . . * A dispărut un dosar a comisiei examinatoare — cea grav acuzată — nici din partea Ministe­rului. Un comunicat vag, resminţit exact în acelaş număr al ziarelor , în care a apărut, câteva insinuări ,despre anume greşeli ortografice,­­ nu constitue un răspuns.­­ Acum când tăcerea şi umbra primim următoarele:­­ Deşi examenul de capacitate­­pen­tru limba română s’a terminat de două zeci de zile, deşi rezultatul de­finitiv a fost afişat la­ Universitate, dosarul acestui examen n’a fost depus până în prezent la consiliul permanent al ministerului instruc­ţiunii spre a fi examinat. Dosarele tuturor obiectelor şi-au urmat ca- ' pare că se întinde chiar asupra do­­lea ajungând normal la instanţa do­sarului care cuprinde actele oricia cercetare şi judecată a legalităţii şi le încriminare, asupra dosarului corectitudinii în care sau ţinut exa cerut în Parlament de însuşi recta­­menele, numai acesta a rămas titorul universităţii, de profesorul in­­vizibil, insesizabil la numeroasele colae Iorga, ministerul e dator să­ critici ce s'au adus examenului de capacitate pentru limba română, prin memorii adresate ministerului prin presă, în Parlament, nu s’a dat nici un răspuns, nici din partea răspundă clar şi precis: Unde e do­sarul?. De ce nu e dat consiliului permanent spre cercetare, şi apoi d-lui rector şi d-lor profesori care i-au solicitat d-lui ministru? Turnură senzaţională în afacerea şef portare­ului Lador din Cluj CLUJ, 22.­­ Am anunţat că d. Sa­moil Pop, secretarul corpului portărei­lor din Cluj a depus un denunţ senza­ţional, la parchetul civil, împotriva d-lui dr. Augustin Andreiu, prim pre­şedintele tribunalului din Cluj, acu­zându-i că în cercetarea neregulilor comise d- d. dr. Gavril Lador în con­tul advocaţilor clujeni, ar fi fost păr­tinitor. Informându ne asupra veracităţii cuprinsului reclamaţiei d-lui Sal­soi­ Pop, pe care am dat-o la iveală în nu­mărul trecut al ziarului, la tribunalul local, ni s’au dat­ următoarele rela­­ţiuni: In urma denunţurilor făcute de d. Samoil Pop împotriva d-lui dr. Ga­­vrilescu, şeful portăreilor din Cluj, d. dr. Augustin Andreiu, prim preşedin­tele tribunalului a instituit o anche­tă, însărcinând pe d. Iosif Papaz, ex­­pert-contabil şi şef-cont­abilul tribu­nalului să verifice registrele biroului portăreilor. In cursul anchetei sale, d. losif Papay a constatat că d. dr. Gavril Lador a încasat, in mod ile­gal, in decurs de trei ani, 260 mii lei. In temeiul cercetărilor făcute de d. losif Papany, d. dr. Augustin Andrein, prim preşedintele tribunalului a re­dactat un proces-verbal, care a fost înaintat preşedintelui Curţii de Apel. După examinarea lor, aceste acte au fost inaintate ministerului de justi­ţie, care n’a m­ai însă, nici­ o măsură. A CLUJ 22. — In Munţii Apuseni satele sunt din nou in fierbere. Re­volta e pe cale de a izbucni din zi in zi. Căci răbdarea ţăranilor a a­­juns la ultima limită a coardei. Po­vestea Moţilor, jalnică şi plină de amare învăţăminte, este cunoscuta Ei stau sub teroarea economică a celui mai mare corupător al Ardea­lului, bestia Tischler, care a reuşit să cumpere, rând pe rând, pe oa­menii politici ai tuturor guvernelor, ţinând sub biciul foametei pe mun­citorii forestieri pe cari îi exploa­tează şi îi stoarce până la ultima măduvă şi picătură de sânge. Ban­­ditul acesta nu ţine seamă de dispo­ziţiile legii silvice, face operă de ex­ploatare hoţească şi defrişează, rând pe rând, pădurile seculare din Ardeal, lăsând în urma lui para­gină, şi jale şi foamete. Recenta ne­norocire din regiunea Beiuşului, când inundaţia a distrus totul in ca­lea ei, revărsând sute de vagoane de lemne asupra satelor pe care ie-a înmormântat în ruine, se dato­­reşte tot acestui faimos Tischler, care defrişează pădurile, deschi­zând drumul torenţilor de apă când se produce o rupere de nori. Acest bandit a reuşit să-şi scutească toate proprietăţile sale forestiere, coru­­pând şi revărsând aurul cu găleata. Această făptură hidoasă pregă­teşte azi, la Bucureşti, la Athenée Palace, în complicitate cu unii poli­ TISCHLER VA PRImI un miliard şi jumătate sau 130 milioane lei O afacere scandaloasă în perspectivă Regele corupţiei la porţile Romei 1 ♦ e­ tician­ venali şi veroşi, una din cele de revizuire, punându-şi în linie de mai mari panamale care s’au năs­cocit sub cerul acestei Românii li­bere şi mari. Se Ştie că pădurile din munţii Vlădeasa au fost atribuite in 1921 şi 22, prin hotărârea comisiei de ocol­­i judeţeană, comunelor Mo­­teşti Vişag, Lunca Vişagului, Tra­­nis, Sebeşul­ Mare, Valea Drăganu­­lui, Bociu, Secuien, Rogojal, Bo­­loga, Ciucea şi Poeni din judeţul Cluj. Tischler a izbutit însă, prin oa­menii corupţi­ei slugarnici, cari i-au stat la dispoziţie să smulgă o hotărâre ilegală a comitetului agrar, pe baza raportului fals al inspectorilor cumpăraţi Gh. Gol­­goteanu Si Popescu Pera, scoţân­­du si aceste păduri de sub expro­priere in temeiul hotărârii comi­tetului agrar cu No. 254/926. Ionel I. C. Brătianu sesizat de nedreptatea care s’a săvârşit, a instituit o comisie pentru cerceta­rea reclamaţiunilor comunelor sus­menţionate. Comisia silvică în frunte cu d. director silvic Cosei găsind întemeiate plângerile Mo­ţilor, a raportat în consecinţă, iar comisia de ocol­­i judeţeană, în baza acestui raport, a expropriat din nou aceste domenii ale lui Tischler cu No. 98/928 şi No. 7/928. Tischler a făcut, Insă, o cerere bătaie slugoii cumpăraţi. Pentru a eluda cele două hotărâri favorabile şi pentru a-şi apăra interesele, Tischler a născocit un mijloc inge­nios de jăcmănire a avutului public. Banditul propune anume ca statul să-i cumpere pădurile în întindere de 15 mii jugăre cu 130 milioane lei, sau să aprobe un schimb cu o pădure seculară de 15 mii jugăre, ceea ce valorează un miliard şi ju­mătate. In acest scop, Tischler a cointeresat pe câţiva oameni ai zi­lei, cărora Ie-a pus în vedere un co­mision nesperat de gras, jumătate din câştigul realizat. Ceea ce este mai grav este faptul că ministerul de domenii a purces pe calea indi­cată de propunerile banditului şi a trimis în Munţii Apuseni, trei ins­pectori, şi anume pe d-nii Năstă­­sescu, Robănescu şi Nedelcovici, pentru a depune un raport favora­bil în sensul propunerilor lui Tisch­ler. Ceea ce înseamnă că ministerul de domenii se pretează să dea sau 130 milioane lei sau păduri seculare nedefrişate în valoare de un miliard şi jumătate, când pădurile defri­şate din Munţii Apuseni nu valo­rează decât aproximativ 8-10 mili­oane lei. In ce ne privește, ne facem dato­ria de a da alarma In jurul acestei afaceri. Congresul internaţional antialcoolic ziua nu dare de seamă asupra acţiunei anti­alcoolice în Bulgaria. Des­baterile s’au deschis dimineaţa df. Dr. SUCIU SIBIANU, preşe­­la orele 10, la Fundaţia Carol. Prezi­­dintele asociaţiei „Duşmanii alcoolii­­­ dează d. CH. WEBER.­­ lui şi nicotinei“, din Braşov, a adus Au fost proclamaţi ca membri de­­ salutul transilvănenilor. Pe baza acestei aprobări, minis- onoare d-nul general Popovici şi Dra­. d WEBER a adus mulţumiri pre­tend cultelor a ordonanţat piaţa l gu, prof. Minovici, Gr. Alexandrescu, şef pentru felul cum s’a ocupat de diferenţei până la 50 la sută celor Jprof. Marin Ştefănescu, Beauchamp, I desbateri T__­­, cari primiseră până acum numai sa-1 Ammann, Filipini, Brandt, general Ma ^ D. AZEGLIO FILIPINI (Italia), a Traian Bonescu lariul de bază din preoţie, dar tot A nolescu şi prof. Ţiţeica. , spus că pentru a lupta contra alcoo­mimnisterul întârzie cu darea circu-1 Preşedinte de onoare a fost ales d. [ismului trebuiau adoptate metodele latelor în acest sens, astfel că, a­ prof. Obreja obieiuilor şi psihologiei poporului postolii altarului şi­ ai catedrei pri- D. WEBER a cetit textul telegra- D. DR. NICOLAU, pensionar a fă­­mesc şi-acum numai salariul dejmnelor trimise Inalte Regenţe şi P. S. ■ cut unele propuneri pentru înlătura­r­e. Patriarhului Miron Cristea. I rea alcoolismului, care a apărut după Şedinţa a fost ridicată la orele după amiază.­­ PROF. ŢIŢEICA, în numele înlocuirea vinurilor naturale cu bău­­societăţii „Casele Naţionale" şi în tun alcoolice, numele secţiunea „Sănătatea socială" ( D. DR. BEKES, (giena) a arătat a exprimat mulţumirea pentru munca ci este nevoe ca funcţionarii de cale depusă de delegaţii asociaţiunilor an- ferată să fie abstinenţi, întrucât le este tialcoolice feroviare,­­încredinţată atât viaţa călătorilor cât şi averea Statului. CUVÂNTUL D-LUI BRANDT­­ Au mai vorbit D-na SIMIONES­CU care a arătat pericolul alcoolic- Lupta contra alcoolismului spune d- ^ in clasele de jos. S’a vii­tat Brand, este foarte uşor de tratat. întru apoi biblioteca Fundaţiei Carol. o la/'IrvjiiYicfraHfH «i a fnn.o ol, 1 _ __ cât interesele administraţiei şi a func­ţionarilor, sunt asemănătoare. Din lupta în contra alcoolismului nu avem decât de câştigat. Prin regulamente, administraţiile in­terzic sub pedepse drastice, consumul alcoolului în timpul serviciului. Cum aceste sisteme nu au dat prea mari rezultate, societăţile antialcoolice încearcă să convingă prin metode ra­ţionale şi ştiinţifice pe membrii lor a­­supra pericolului pe care îl prezintă consumul alcoolului. D-na DR. BUIA (Cluj), a vorbit despre avantagiile abstinenţei pentru liniştea şi sănătatea familiei. CONFERINŢA D-LUI H. BEAU­CHAMP D-sa spune : admistraţiile c. f. au de condus un serviciu public a cărui funcţionare priveşte totodată şi pe conducătorii, care au misiunea de a ordinele. Bunul mers al căilor ferate depinde mai ales de calitatea sau mai exact de calităţile personalului feroviar, care este motorul său. Administraţiile trebue să încurajeze lupta contra alcoolismului îndepărtând personalul lor de la otravă care îi micşorează valoarea productivă, iar prin surescitare produce, indisciplina. Personalul feroviar nu are de tras de­cât foloase din lupta contra alcoolis­mului, având uneori avantaje atât pen­tru siguranţa sa, cât şi a familiei sale, iar asociaţiile antialcoolice făcându-şi datoria salvează atât viaţa unora din­tre slujbaşii vicioşi şi scapă de pagube administraţiile de cale ferată. ALCOOLISMUL IN ROMANIA D. JEAN BART, delegatul minis­terului sănătăţii, a arătat că în Ro­mânia alcoolismul este mai răspândit la ţară de­cât în oraşe. Ravagiile alcoolismului, au luat du­pă războiu, în unele regiuni, mari pro­porţii. S’au încercat şi măsuri legislative, care însă nu au dat prea mari rezul­tate. Un nou proect de lege a fost elaborat în 1925, dar n’a fost trans­format în lege. O comisiune specială lucrează la min­sterul sănătăţii, pentru elabora­rea unui proect de lege cuprinzând întreaga problemă a alcoolismului. D. ISSAIEFF, delegatul societăţilor bulfiare antialcoolice a făcut o scurtă . 1 +­­MM Adunarea generală a S. P. A. Eri după amiază la ora 5 a avut loc în sala de conferinţe a Casei Şcoalelor adunarea generală a so­­cietăţii protecţia animalelor. A prezidat d. general ERACLE NICOLEANU care a citit bilanţul, făcând şi o dare de seamă asupra activităţii acestei societăţi. Au vorbit câţiva membri car­ sau plâns de neajunsurile ce le face primă­ria reziliindu-le contractul — deşi era până la 1934 — lăsându-i fără local. D. dr. ION ZALOPL­ACHT­A vor­beşte în acelaş sens. Mulţumeşte căl­duros d-lui Aristide Blank — care le-a oferit o cameră spaţioasă unde şi-a putut instala sediul S. P. A. Se asigura bunul ei mers, şi pe perso- l plânge de asemenea de numărul mic natul al cărui rol este de a executa de membri cari compun societatea şi propune înfiinţarea de carnete după modelul celor de la Viena. D. general NICOLEANU feli­­cită pe cei cari şi-au făcut datoria — împărţind premii următorilor: Alex, Rădulescu (comisar) Negrea, Titu Vasilescu, Popescu — comisar la in­spectorat, Tiberiu, Trăilovici, Petre Corbea (sergent), Paraschiv­a, Un­tam Vasile, Olaru Stan, Petre Şerban, Iorgu Gh. (sergent), Graur Nicules­­cu (arhivar) Mărculescu, Manolescu, Georgescu. D. general Nicoleanu, mulţumeşte călduros d-nei I. Butcule­­scu — pentru însufleţirea ce o pune în conducerea şi propaganda pentru S. P. A. I— ♦ Gu ajutorul narcotici or fură caii unui locuitor CHIȘINĂU 21. — La locuitorul Timotei Babuiu din com. Cimişlia (Tighina) s’a prezentat un tânăr elegant convenind cu el să-l ducă până la Hăucești. Pe drum el s’a recomandat drept inspectorul tea­tral I. Volbură și desfăcând ser­vieta cu alimente a îndemnat pe Ti­motei Babuiv să mănânce. Acesta după ce a mâncat i-a venit somn. Târziu el a fost găsit de trecători pe marginea şoselei. Elegantul in­spector teatral după comiterea fap­tei a luat caii şi a dispărut. Timotei Babuiv avea cei mai frumoşi cai din comună. Cercetările continuă pentru prinderea iscusitu­lui rusnecLor teatrui. 1

Next