Curentul, august 1929 (Anul 2, nr. 551-581)

1929-08-01 / nr. 551

2 de #A8MA TARAWES71 găsesc un depozit Maşini „MIAG“ AMHE LUTHER SICK Numai la singura Reprezentantă Generala pentru Vechiul Regat , Bucureşti, Str. Doamnei 19-21 | Ministerul de Industrie şi Comerţ Direcţiunea Generală a valori­ficărilor Bunurilor Statului şi energiei Direcţia exploatărilor în regie Pub­licepe Se aduce la cunoştinţa gene­ rală că în ziua de 12 August Ora 11 dimineaţa, se va ţinem cabinetul d-lui director gene-r ral al valorificărei, Calea Vies­toriei No. 133, Bucureşti, lici­taţie publică cu oferte închise cu caracter urgent în confor­­mitate cu art. 72—83 din legea comptabilităţii publice, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de apropiere la linia ferată a Soc. „Margina“ a unei cantităţi de 35.000 m. steri tăiaţi şi fa­sonaţi în pădurea Poeni, Judeţe­ţul Severin, proprietatea Minis­­­terului. Licitaţia se va ţine în con­­­formitate cu cadtul de sarcinii întocmit în acest scop, care se­ poate vedea în zilele lucrătoare, la Uzinele Hunedoara intre oc­­tele 10—12 dimineaţa şi la Di­­tecţia exploatărilor, Calea Vict1­toriei No. 188 Bucureşti, intre orele 0—1 a. m. I Durabilitatea mobilelor garantam! Nu regretat! o călătorie la TARGU.MUREȘ vă m\­C0BVSD9B că puteți cumpăra • • Isvoraaiii, eîtiiî și bins­țl CU PUTĂ m RATE Székely & Réti Fabrica de Mobile La cerere trimetem și reprezentan­tul nostru cu desene. Un mare proces comu­nist In Bulgaria E cunoscut că ultimele mari a­­restări de comunişti au avut loc în Bulgaria în Martie a. c. Au fost arestate 44 persoane, care au jucat rolul de conducător în diferite nu­clee comuniste. Procesul acestora va începe în curând înaintea tri­bunalului din Sofia. Actul de acu­zare este foarte amplu şi conţine o descriere a evenimentelor de la revoluţia comunistă din Septem­brie 1924, după al cărei insucces conducătorii mişcării comuniste bulgare Vasile Kolarov şi George Dimitrov au fugit în Rusia. Se po­meneşti despre activitatea comite­tului din Viena, care era în legă­turi continue cu Moscova şi care a introdus literatură comunistă în Bulgaria, despre activitatea ilega­lă a organizaţiei tineretului comu­nist şi a altor organizaţii comunis­te, în fruntea cărora au stat Jur­­dan Kesiakov, Nikola Kofardjiev şi alţii. In total sunt daţi în judecată 52 persoane, iar restul în străinătate. Procesul va avea loc la sfârşitul lui Septembrie. fiu evoluta jizfiîwvsta noastră mmmntfmrm "—“ ■3gSBggfem i Avanei proprietăţi bine­­­făcătoare asupra epi­dermei» Încercaţi nu­­o singură dată ma ►'«swm Activitatea culturală PLOEŞTI, 30. — La sadiul ate­neului popular „Prahova" din str. Goleşti 26, s’a ţinut aseară şedinţa consiliului general al asociaţiei. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Petre Tomoşoiu, preşedintele aso­ciaţiei, asistat de d. prof. asist. universitar Vasile Dumitrescu Ste­­feşti, secretar. PROPAGANDA IN JUDEŢ D. dr. PETRE TOMOŞOIU a făcut o amplă expunere asupra ac­tivităţii ateneului de la 1 Maiu până la 21 Iulie a­ c. D-sa a făcut apoi bilanţul asu­pra cheltuelilor şi veniturilor ce­lor două publicaţii ale ateneului "Propăşirea" şi „Brazda", făcând mai multe propuneri în legătură cu îmbunătăţirea lor technică şi re­dacţională. INTENSIFICAREA PROPAGAN­DEI RELIGIOASE D. avocat ŞTEFAN SCUREA conferenţiar al ateneului după ce a arătat impresiile pe care d-sa le-a cules cu privire la marşul propa­gandei diferitelor secte religioase A cerut consiliului ca la şezătorile pe cari ateneul le va da în special in satele în care aceste secte au prins aderenţi să se dea o notă re­ligioasă cât mai accentuată iar în limita posibilităţilor să se dea tot concursul cercurilor pastorale or­ganizate de autorităţile bisericeşti HOTĂRÂRILE LUATE D. dr. T. LEONTE relevând im­portanţa pe care o prezintă cine­matograful educativ şi roadele pe care le dă a propus şi consiliul a aprobat ca viitoarele reprezentaţii par a dovedi că, în adevăr, fluc­tuaţiile atmosferice variază într’o perioadă de şeapte ani, păstrând un ritm oarecum apropiat de acel al petelor solare. A atribui însă intemperiile pă­mânteşti exclusiv diminuării ori re­crudescenţei razelor solare, consti­tuie o erezie ştiinţifică; adevărul e că sunt şi multe alte elemente, care determină frigul ori căldura, furturile sau timpul frumos; printre aceste elemente determinante ale situaţiei atmosferice, notăm depla­sările axei de rotaţie a pământului. Or, conform ultimelor descope­riri ale profesorului Spitaler din Praga, aceste deplasări se fac în perioade regulat alternate de 14 şi 12 luni, constituind un ciclu armo­nic de şeapte ani. Mai mult decât atâta, chiar teo­ria influenţii planetelor, emisă de Mauricius Knauer, nu mai este pri­mită astăzi excluziv cu zâmbete. In adevăr — în ceea ce priveşte Mercur, de pildă — se constată că,­­ scapi« ani pământeşti corespund In jud. Prahova să fie însoţite şi de orchestra ate­neului prin aceasta ele devenind mai atractive-D. prof. AURELIAN EUFROSIN a propus ca în cursul acestei veri ateneul să organizeze câteva ex­cursii. In urma discuţiilor avute s’au fixat trei excursiuni: una în Buco­vina- a doua în Basarabia şi a treia în Banat. Consiliul a dat delegaţie d-lor dr. Tomoşoiu, avocat Scurea şi Titi Mihăescu, pentru a face inter­venţii locurilor în drept spre a se acorda reducere pe c. f­­r. S’a alcătuit o comisie formată din d-nii: prof. Vasile Dumitrescu- Ştefeşti, Aurelian Eufrosina, Titi Mihăescu şi avocat Scurea care să organizeze aceste excursii. In centrele mai mari în care se vor opri excursionişti s’a hotărât a se da festivaluri artistice cu ca­racter pur naţional, exact cu 29 ani mercurieni, şi că, la fiecare şeapte ani, Mercur şi Pă­mântul se găsesc în spaţiu, exact în aceeaşi situaţie! Aceste tulburătoare confruntări între adevărul ştiinţific şi teoriile empirice ale abatelui Kraner au pus pe gânduri meteorologii străini­ cari se străduiesc să des­curce din sistemul stareţului de la Langheim, secretul acestor ana­logii, stabilite intuitiv de atentatul observator al vremii din secolul XVII. Deocamdată mai ţinem să dam un amănunt tot atât de interesant: anul 1929, după „Calendarul pe o sută de ani”, este influenţat de Lună- Ei bine, Krauer prevede pen­tru anii influenţaţi de Lună: ierni lungi şi friguroase, iar veri ploioa­se cu alternative de călduri mari şi răcoare! Or, anotimpurile anu­lui acesta au corespuns ciudat de exact acestor prevestiri de acum aproa­e trei secole.­ ­ Or, Miracol 0 psaltire veche vârută pe 30.000 lire Londra 30 (Rador). — Faimoasa psaltire „Luttrell”, unul dintre cele mai fine manuscrise medievale en­­leze a fost cumpărată de un necu­noscut şi oferită Muzeului britanic, unde de altfel psaltirea a stat expusă mai mulţi ani dearândul. Se afirmă că preţul acestei cumpărături a fost de 30.000 lire sterline. Manuscrisul datează din 1340 şi conţine 300 de file bogat ilustrate în culori vii şi înflorite cu aur. Calendar MIERCURI 30 IULIE 1929 ORTGD.: SI Evdochim (Lăsatul se­cului de post. Sf­ Man­a). CAT­: Sf. Ignatie din Loyola EBR : 23 Tamuz 5989. TEATRE CĂRĂBUŞ: ora 9 seara: „Misa Re­vista“. OTETELEŞEANU, ora 9 seara. ,.1 deia fixă’’. MARCONI! ora 9 seara: „Grigoraş şi Mustochide“. TEATRUL NOU: Zvăpăiata*1. CINEMATOGRAFE GAFITOL : „Sărutul pătimaş” cu Hary Kiel. TRIANON: ,In vâltoarea Jazzului*’ cu Marion Nison. LIPSCANI PALACE : „Marqulia“ cu Jean Angelo și iluzionistul Gam­berto cu trupa ca LUX : „Pentru o femeie” cu Renée Adorée ELITE : Excelența Sa dansatorul*’ şi revista „A la Fonie’, SELECT. ..Şeherezada’’ cu Marcella Albajji, Ivan Petrovitch, Nicolas Kolîne şi Dn­a Parlo. GRADINA SCALA (fost Colos): Revi­sta „Mic şi al Dracului“ şi pro­gram de comedii. SCALA : „Omul de zăpadă’’ cu A. de Hers şi filmul „Fraţii*' cu ierta Ganda VOIGULESCHI: „Şampaanie* cu Bet­ty Balfour şi trupa Ionel Georgescu Adorse, Jurnal şi o comedia. BULEVARD PALACE: „Anna Ka­renina’* cu Greta Garbo şi John Gilbert şi o comedie. MARCONI: „Fritz” şi Artişti. VOLTA BUZEŞTI: „O Regină de o­­cazie*' cu Pola Negri şi ,,Crăiasa Codrilor'* cu Bébé Daniels. MODEL: „Trecutul unui bărbat’’, o comedie şi artişti DIGHIU: „Ţareviciul“ cu Ivan Pe­­trovici şi o comedie. NOU: „Maimuţa care vorbeşte”, sea­ra la 9 juni.. ..Svăpăiata’’ cu Elena Zamora. MARNA : „Fraţi de Arme’* şi Artişti- TERRA : „Duşmanul femeilor” cu Clara Bow şi ,,Locaşul Satanei*’ cu Harry Carey. Compania de reviste Jean Tomas. AMERICAN (Sală şi Grădină):­­Ul­timele zile ale Habsburgîlor” şi „Jefuitorii fermelor”. RAHOVA (sală şi grădină): ,,In ghia­­rele viţiului’* cu Gina Manes şi re­vista „Nu că zic, dar spun’ cu D’Ayol şi Lică Rădulescu- BUGACIU (Capul B-dului Pache): „J’Accuse'* cu Romauld Joube, Sa­varin Mars şi o comedie. LILIACUL, CB-dul Ferdinand 92), Contesa Woronzowa“ şi trupa de artişti. ROMA : „Erou al zăpezilor’’ şi ,Bru­ta”. GLORIA: „A doua patria’’, Jurnal de actualităţi şi o comedie- REX : ,Nu se facă a fi sedusă’’ şi „Cavalerul misterios din Nevada”. FARMACII D£SERVICIU Farm. Chihăescu (Ion Bordeanu) cal. Victorii 61 Tel. 4/16; Steriu • I. Schindra Piaţa Buzeşti 47; Al. All­­fanti Cal. Griviţei 217; D. Brenţă str. Câmpineanu 9; Sterie Papinian str. Cuza Vodă 63; Em. Belcot BA Fer­­dinan 59; Ion Stănescu Bd. Pache Protopopescu 137; M. Bunich str. Nerva Traian 98 TeL 69/91; Dr. Gh Sima str. 11 Iunie 28 Tel. 72/50; St­r. Antonescu sos. Stef. cel Mare 125; Mihail Sceopul str. N-lae Băl­­cescu 14. Cim­ ch­emea "MARŢI, 30 Iulie Situaţiunea atmosferică in EURO­PA, orele 9 dimineaţa. — Maximul barometric din SW. Europei şi zona depresionară continentală continuă să comande situaţiunea atmosferică­­Curentul de perturbaţiuni este ori­entat în general de la W. la E. Tem­peratura în uşoară creştere variază azi între 20—27 gr. în S. Europei, 17—20 gr. în W. şi centrul Europei şi 8—16 gr. în N. şi NW. Precipita­­ţiuni au căzut în centrul, W. şi NW. continentului. In ROMANIA, orele 8 dimineaţa— In general timpul s’a menţinut c­u cerul variabil mai mult noros, pre­­cipîtaţiuni locale, de scurtă durată prin N. şi la munte, vântul slab din sectorul vestic şi tempratura încreş­tere uşoară. Minima temperaturii azi noapte a variat între 8 gr. la Pre­deal şi 13—18 gr­ în câmpie, iar ma­xima era între 24—28 gr. în cea mai mare parte a ţării (30 gr­ la Mihai Bravul şi 16 gr. la munte- Presiunea atmosferică în uşoară scădere e cu­prinsă Intre 762 mm. la Giurgiu şi 756 mm­ la Bolgrad. La BUCUREŞTI—Filare­, orele 8 dimineaţa­ — Presiunea atmosferică 760 mm. Temp. 20 gr. Vânt dela E. cu 2 di. p. s. Cerul senin- Umidita­tea 72 la sută- Temp. maximă ori, la Umbră 26, la soare pe sol 45 gr. Tem­peratura minimă azi noapte 15 gr. TIMPUL PROBABIL dela 30 şi 31 Iulie, orele 20­ — Presiunea mai în­tâi in scădere cu 2—3 mm­ apoi în creştere cu 1—3 mm. Timpul varia­bil cu cerul noros—precipitaţiuni în toată ţara mai abundente în N. Vânt slab din sectorul nordic- Tem­peratura staționară- Ciocnire de avioane LONDRA 30 (Rador). — Dea­supra localității Kingsbury situa­tă la nord-vestul Londrei, două aeroplane mici (avionete) s’au ciocnit în aer în plin zbor. Cele trei persoane aflate în ambele a­vio­nete au fost omorâte. .O­FIENTUL» Joi 8 August 1929 CARNETUL ZILE Vulpea sburătoare Vânătorii adevăraţi sunt oameni cu sânge rece. Numai „bufnaşii” îşi pot pierde capul in faţa unui vânat, neaşteptat în aceştia, s’au văzut mulţi cari au aruncat puşca şi au luat-o la fugă când in locul epurelui sau vulpei aşteptate, gonaşii le-au adus, in bătaia puştei, o ciută sau un cerb. Dar, din partea lui conu Leonaş, vânător vechiu şi încercat, nu m’aş fi aşteptat să-şi piardă ca­pul şi să dea un sfârşit atât de haz­liu, unei farse copilăreşti... Ideia a fost a lui­­ conu Jorj, mare proprietar intr'un judeţ din nordul Moldovei. Înainte de începerea ho­tarei, o vulpe împăiată, așezată pe rotile —„ o jucărie de copil — fu așezată în dosul unuui copac, aproape de locul de pândă al lui conu Leo­naș. O sfoară legată de gâtul vul­pei, era petrecută peste o ramură din copac și de-acolo, din copac în copac, capătul ei era în mâna lui conu Jorj. La primele chiote ale hi­tașilor, o smucitură scurtă a sforii, scoase vulpea la iveală, de după copac. Cu­ Baloane d­e căpâin un Leonaș ochi fără pripă și, odată cu bufnitura puștii, vulpea căzu pe-o coastă. Pe urmă privi satisfăcut spre vecinii săi de pândă. _ „Ai nimerit-o?...” fu întrebarea mută a lui conu Jorj. Un gest, plin de suficientă al lui conu Leonaş, vroia să spuie: „Ei bravo! Se putea altfel?...” Dar de­odată, pe când privea a­tent in aşteptarea unui nou vânat, lui conu Leonaş i se păru că visează. Vulpea începuse să se ridice in coa­dă, ca un câine care face „sluj". Il­dii instinctiv. Dar, când să tragă, vulpea — lăsând rușinea la o parte — începu să se înalte, din ce în ce mai accelerat, căutându-şi scăparea un copac. Aici vine partea hazlie. Zăpăcit de ceia ce vedea, conu Leonaş alergă spre dânsa, cu puşca întinsă şi, în clipa când vulpea ajungea un copac, o bufnitură de puşcă o trânti cu burta şi cu... rotiţele, în sus... Un an încheiat ș- a vorbit conu Leonaş, cu conu Jorj... De curând, un arheolog rus, pro­fesorul Steletzki a fost însărcinat de guvernul sovietic să întreprindă o explorare metodică în subsolurile Kremlinului. Aceasta mai mult spre a se ve­rifica ce este adevărat din legendele ce circulă în Rusia, cu privire la vechea reşedinţă a ţarilor. De mai multe secole, se dă ca sigur în Moscova, că sub minunatul ansamblu de edificii care alcătuesc Kremlinul s’ar găsi „un oraş ferme­cat’’ unde sunt păstrate tezaure, strânse din sec. XVI şi pe care ni­meni nu le-a putut descoperi, afară de Petru cel Mare, care bineînţeles păstra secretul pentru el. Când s’a construit, acum câţiva ani, mausoleul lui Lenin în Piaţa Roşie, s’a găsit lângă poarta zisa a Senatorilor, un culoar subteran, ca­re se crede că ducea la camera te­zaurelor. In 1157 pe amplasamentul Pa­latului imperial, a fost construită o cetate. Trei sute de ani mai târziu, sub domnia lui Ivan al III cetatea fu protejată de ziduri înalte și în a­­ceastă epocă s’a construit faimoasa Uspensky Sobor __ catedrala Ador­mirii Maicei Domnului, intr’un stil jumătate bizantin-jumătate tătar, — astăzi cel mai curios edificiu din Kremlin. Pe atunci bordeie barbare ame­ninţau mereu capitala, ţarul era veşnic în luptă Cu boerii rebeli Se înţelege că într o perioadă atât de agitată, Ivan III, a hotărât săparea unei cripte vaste, pentru a-şi pune tezaurele la adăpost de năvălitori. Succesorii îi urmară exemplul şi subteranele se măriră. Arhitecţilor şi lucrătorilor li se scoteau ochii sau erau omorâţi, pentru a nu trăda se­cretul. Pentru aceste motive prima poartă a Kremlinului fu chemată „Tainic”, adică secret O cronică din 17­30 spune că poarta Tainici dă ac­ces la mai multe culoare secrete. Prin 1724 se făcu o încercare de a se căuta tezaurele secrete. Toate culoarele Kremlinului fură scotoci-,, te fără succes. Intr’un moment când se părea că săpăturile vor reuşi — lucrările fură suspendate, pe motiv că ameninţau să dărâme turnurile Kremlinului De atunci guvernele s’au abţinut de la orice cercetări. Altă versiune spune că in 1812 Napoleon vizită culoarele subterane. Intr’un loc mai strâmt descoperiră o mulţime de case de fier, enorme, care la orice atingere produceau sunete stranii. Exploratorii fură cuprinşi de pani­că şi părăsiră cercetările. Investi­gaţiile ar fi fost reluate, dacă incen­diul Moscovei nu ar fi isgonit tru­pele napoleoniene. Actualul cercetător fiind inter­­vievat, a spus că nu caută nici aur nici pietre preţioase. El caută biblio­teca lui Ivan cel teribil, pe care o moştenise de la tatăl său. Acesta o avea de la patriarhul Constantino­­polului Biblioteca Tarilor se spune că ar conţine manuscrise de o valoare intestimabilă- S’ar afla acolo pri­mele transcrieri din operile lui Ci­ceron, Tacit şi Tit Liviu. Geer Patrick Misterele Kremlinului Teatru-Muzica „Amedeu Stănjenel“ la Parcu­l Otetelismu „AMEDEU STANJENEL”, bri­­lianta comedie a dlor N. Vlădoianu şi Victor Rodam autorii ,„AVENTU­RII D-LUI DORJAN” se va repre­zintă cu începere de săptămâna vii­toare la Parcul Otetelişanu. Rolul titular va fi reluat de către d. V­­Maximilian, care i-a creat cu atâta succes acum patru ani, pe scena Teatrului Regina Maria. In cele­lalte roluri vor apare d-lu­i C. To­­neanu, I. Talianu, N. Gărdescu, d-nele Anicuța Cârje, Mary Volun­tara, Nora Piacentini, etc-AMEDEU STANJENEL” se va reprezintă pentru prima oară la Parcul Otetelişanu în seara de Luni 5 August a. c. De la Opera Română Joi 1 August reîncep la Opera Ro­mână repetițiile pentru viitoarea sta­giune ce se va deschide la 19 Sep­tembrie. * D. I.Nona­ Otescu a fost numit di­rectorul studiilor muzicale la Opera Română. * In anul acesta reprezentaţiile Ope­rei Române vor fi dirijate de d-nii Io­nel Perlea, directorul general al Ope­rii, I. Nona­ Otescu, Alfred Alessan­­drescu, R. Urlăţianu şi U. Pessione. Ele vor fi montate de următorii di­rectori de scenă: José Araţii, V. E­­nescu, P. Gusty, V. Bumbeşti şi Soa­re Z. Soare. Opera „Cavalerul Rozelor” va fi pusă în scenă de celebrul regisor vie­­nez Markowsky. Ideas fixă Se râde cu lacrimi la „Parcul O­­teteleșanu” unde se joacă azi Mier­curi, pentru a 18-a oară hilarianta falsă în 3 acte de Georges Feydeau, cu V. Maximilian, C- Toneanu, I. Talianu, Nora Piacentini, Mary Vo­­luntaru, Camelia Mihail, Valeria O-tres­cu, N. Gărdescu, Chr. Eterie, N. Stroe, G. Acsente, V. Bulandra, V. Basil, etc. »Mic şi al dracului“ Marea revistă ,,Mic şi al dracului" de Ion Pribeagu de la „Scala“ (fost Colos) obţine in fiecare seară un succes neobişnuit Potop de aplauze salută apariţia Maxilenei Bodescu, a lui Pizone, Băd­eşanu, Titu Protopo­pescu, Brătulescu, Rabega, Valeştea­­nu, Vere­­caria, Nuţa Morţun, Nel­­iy Nicolau. Orchestra Schwartzman, scheciurile şi anecdotele asigură re­vistei o serie nesfârşită. Un pian istoric in turneu Cu ocazia cincuantenarului lui Parsifal, Siegfried Wagner a con­simţit sa se despartă de pianul pe care ilustrul său tată şi-a cântat pen­tru prima oară ultima sa operă. Isto­ricul pian va călători timp de un an in Statele Unite ale Americei, unde cei mai reputaţi pianişti au reclamat onoarea de a cânta în public. Cine va fi directorul Teatrului Naţional Cernăuţi In postul de director al teatru­lui naţional din Cernăuţi, vacant în urma demisionărei d-lui Vic­tor Ion Popa, d-l Sauciuc Să­­veanu ministrul Bucovinei va re­comanda pe d-l profesor univer­sitar Procopovici. Viitoarea stagiune a Comediei Franceze Emile Fabre a hotărît să se joace următoarele piese în stagiunea viitoa­re: ,JLsi Belle Mariniere’ de M. Rc­­hard, Voix humaine", de Coc­teau, ,Xe Fin qui reprend mai”, de J. J. Bernard, „Les Trois Henry” de A. Lang, ,JLa tragédia d'Alexandre”, de ÎVraasy și alte piese de Gabriel Vi­­gand, M. Pottecher şi Gamier. Din­tre feluri se anunţă : La Rafale, de Bernstein; Romanţioşii de Ed. Ros­tand ; Les Ervinges de Leconte de Lis­le; la Passion de Haracourt ; Les Miettes de Ed. Sée; La Chienne du Roi de Lavedan ; La Carrosse du Saint-Sacrem­ent de Mérimée. Comedia Franceză va sărbători în Februarie centenarul lui Hernani în acelaș timp cu centenarul romantis­mului, care va readuce pe afiș: Lo­­renzacck­, Chatterion Quille pour la peur, Ies Trouvailles de Gallus, Fan­tasio, Barberine. Tot în cursul iernei Comedia Franceză va comemora cei două sute cincizeci de ani de la fon­dare. Un program special a fost în­tocmit, iar pentru propagandă vor fi or­ganizate două mari turnee oficiale în Egipt și Olanda. Un anuar al şcoalelor de meserii ,,Uniunea culturală a absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii de orice grad din ţară”, dorind a redacta un „Anuar general’* al tuturor şcoalelor de arte şi meserii din ţară, care să cu­­prindă istoricul fiecărei şcoli în parte, de la data înfiinţărei şi până în pre­zent, schimbările mai importante ce au avut; absolvenţii ce­ au dat pe promoţii şi la ce fel de situaţiuni au ajuns aceştia. Iar cât priveşte pe ab­solvenţii din promoţia anului curent, să nu se menţioneze spre a putea in­terveni la timp, locurilor în drept pen­tru a fi plasaţi. Pentru toate aceste date, rugăm direcţiile şcolilor respective, să ni le trimită cât mai neîntârziat posibil, la sediul „Uniunei” noastre care este în Bucureşti, str. Romană No. 13. Invazia vagabonzilor în sudul Rusiei după cum se anunţă din Cau­­cazia, are loc în ultimul o pu­ternică invazie de copii vagabonzi în oraşele de acolo. Copiii inundă pieţele şi străzile, unde se pretează la furturi şi atacă chiar pe trecă­tori. Două treimi din aceşti copii sunt în vârstă de 14—16 ani. Sovie­tele locale din Caucazia cer luarea de măsuri spre a se împiedica va­gabondajul acestor „bezprizorii” care formează o plagă a Sudului Rusiei. După cum anunţă ziarele, au fost date instrucţiuni căilor fe­rate, ca să împiedice călătoria ban­delor de copii In urma morţii Suzanei Grandais In anul 1920, Suzana Grandais, în­­torcându-se cu automobilul de la Vit­tel, unde filmase —■ a fost rănită de moarte. Un conflict se iscă între societatea de filme care pretindea restituirea a­­vansurilor plătite, și familia Suzanei Grandais care cerea despăgubiri. Societatea pretindea că Suzana Grandais trebuia considerată ca o simplă amploiată. Tribunalul însă a socotit că o fe­­mee care îşi pune talentul in serviciul cinematografului, nu e o simplă am­ploiată ci o artistă acordând în con­secinţă mamei şi sorei Suzanei Gran­dais. 30.000 franci daune interese. O regiune autonomă evreească în Ucraina In regiunea Zaporog din Ucraina s’a creat o circumscripţie, unde în­treaga administraţie e condusă în limba evreiască. Această circumscrip­ţie Novo-Zlatopolsk grupează 37 co­muni, cari au o populaţie de 16.500 locuitori, dintre cari 11­ 518 evrei, 4.262 ucrainieni, 475 germani. Pe te­ritoriul „circumscripţiei evreeşti” se află 10 soviete rurale, dintre cari 9 evreeşti şi 1 ucrainian. Centrul t­onei circumscripţii este colonia Novo-Zlatopol. Ziarele italiene din ultimele zile ne aduc ştirea că prof. Eugen Ponn, con­silier economic pe lângă legaţiunea României la Roma şi delegat al Ins­titutului Internaţional de Agricultu­ră, a fost primit în audienţă de Du­cele Mussolini, căruia i-a prezentat studiul său de curând apărut, ,,Rea­­lzările sociale, economice şi finan­ciare ale Italiei fasciste“ (Bucureşti, Socec, 1929). Ocupându-se de acest studii, zia­rul ,,Il Lavoro Fascista“ cu data de 23 iulie a. c. publică o elogioasă da­re de seamă, în care spune: „Auto­rul studiului examinează atent şi cu adâncă cunoaştere a problemei toa­te aspectele complexei vieţi naţiona­le Italiene, trecând de la politica fi­­nancară şi monetară la politica a­­gricolă, la organizarea muncii, la emigraţie, la transporturi, la comerţ şi schimburile comerciale italo-ro­mâne. In acest din urmă capitol se găseşte o întreagă serie de sugestii preţioase pentru o eventuală intensi­ficare a­­legăturilor cu România. Stu­diul, riguros documentat, este scris de un sincer prieten al Italiei şi de un profund cunoscător al realităţilor fasciste.­ Noul timbre în Austria Direcţiunea Poştelor din Austria Intenţionează să înlocuiască mărci­le prea simple din prezent, cu o nouă serie de timbre poştale. Nouile timbre ar cuprinde după modelul ce­hoslovac, ilustraţia diferitelor oraşe şi castele austriace. Locurile com­petente au şi intrat în legături cu cei mai buni artişti austriaci. Se pare însă că pentru efectuarea mo­delului nouilor timbre nu se va or­ganiza, în opoziţie cu obiceiul de până acum, o licitaţie publică. Acea­stă ştire a fost primită foarte neîn­­vorabil în cercurile filateliştilor a­­ustriaci. AMATORI! de literatură bună CITESC LUCITORUL v­­ei:­: PELERINA VERDE de V­A­SILE SAVEL Volume apărute acuma EXEMPLARUL LEI 80 Succesul d-lui Porn, în cărții Italia CÂRTI -REVISTE Primim la redacţie: ,,Ramuri“ No. 6-7, pe Iunie şi Iu­­lie, cu colaborarea d-lor Arghezi, Nanu, Iov, Pop Marţian, Păunescu Iu­mu, etc. In No- 87 care va apare Sâmbătă (3 August) GAZETA NOASTRA ILUSTRATA va începe publicarea unui interesant roman, PITICUL dela COMEDIA FRANCEZA Ite VICTOR ETTIMIU pe care autorul ni l-a trimis, zilele trecute, dela Paris, fiind scris spe­cial pentru „G­azeta Noastră"1. INEDIT RADIOMiercuri 31 Iulie 1929 394 m. BUCUREȘTI 18-19. Or­chestra Radio, Muzică de operă- Massenet- Wert­her. Rimsky-Korsa­­kov: Fantezie din opera „Snegourd­­­schika”. Puccini, Butterfly. 21. D-ra Anny Gelb­er, canto Schumann: In minunata lună Maiu. Schubert: Vis de primăvară. Rachmaninoff: Răs­punsul. N’am fost o iarnă- Kiprus: In­drausen- Brediceanu: Necăjit ca mi­ne un-1. 21.30: D. Floemen, violînă. Paganini: Concert. Enacovici: Cântul nopţii. Riess: Perpetuum mobile. 22- 00: D. C. Gane: Sfinţii din luna August şi obiceiurile poporului din acele zile. 22.15: D. Sf. Constantin. Lax. Massenet: Ouvre tes quex bleus. Franchetti- Arie din „Cristofor Co­­lumb’’. Rossini: Cavatina din „Bar­­berul din Sevilla’’. Verdi: Quandere paglo din „Falstaf“. Tosti: Luna d'estate. Capolongo: Suono’e fanta­sia. Cântece româneşti. 22-45: Bule­tin meteorologic și știri de presă-251 m. LEIPZIG. - 19-05: Pentru lucrători. 21 Concert. 22- Emisiune teatrală. 2­3; Muzică de dans. 253 m- BRESLAU. — 19-30; Știri sportive. 20-25: Pentru agricultori. 21.15: Muzică rusă. 333 m. NEAPOLI. _ 18.30- Ora, meteorul. 22.02- Trans-­operei Fe­dora de Giovanni. 342 m. PRAGA. — 20: Trans, din Brno. 23- Știri sportive. 350,5 m. BARCELONA. — 19.30 : Muzică spanolă- 24 05: Concert. 358 m. LONDRA. — 20 45: Con­cert vocal. 22: „Regele a spus”, o­­peră comică în trei acte de Delibes. 1­05: Muzică de dans. 408 m- KATTOWICE. — 21­ 05 : Trans. din Krakovia. 21.30: Conc. 23- la: Meteorul, știri de presă-418 m- BERLIN. _ 20.80: Pentru lucrători. 21-30: Emisiune teatrală, în continuare, muzică de dans. 436 m. STOCKHOLM. — 1348 m. Metalla — 1930: Gramofon. 20.10- Causerie. 20.40: Concert. 21.10: Mu­zică de dans. 24- Muzică de dans modernă. 441 m. ROMA. — 18 30. Orch­­radio. 22- Concert. 473 m. LANGENBERG. — 234 m Muensfer. — 17: Pentru doamne. 21: Concert seral- 22: Miercurea veselă, în continuare, concert. 516 m. VIENA- 453 m. Klagen­furt. 283­5 m- Innsbruck. 245 9 m. Linz. 3525 m. Gratz. — 12: Con­­cert. 16.15: Trans. de radiofotografii. 17: Concert. 19-30: Cultura fructe­lor, conf. 2: Concert de balalaici. 22.20: Concert seral. 533 m. KTIENGHEN. — 20: Conc. de literă. 21: Muzică din operete- 22-05: Concert de pian. 23.45: Muz..­­că de dans-550 m. BUDAPESTA­ — 10.15:­ Concert. 10,30: Informaţiuni- 14,45: Urmarea concertului. 13,05: Concert de orch. 13,35: Urmarea conertului* 14: Ora, meteorul. 18,10: Orch. de ţigani. 21: Concert. 23,45: Ora, me­teorul, informaţiuni. în continuare, orch. de ţigani. * 12« m CONSTANTINOPOL. —17: Muzică de dans. 18: Bursă. 19: Mu­zică turcească. 21-30: Ora, meteorul. 21.40: Concert de orch- Tschaikows- Fy suită­ de balet. Ardi­­: Concert de guitară havalană- 23: Ultimele noutăţi. 1411 m. VARŞOVIA—17.30- Gra­mofon- 19: Concert. 2105: Trans. din Cracovia, conf. 21.30: Concert seral 23.45: Muzică de dans-1444 m. PARIS (Eiffel). — 20-45? Jurnalul vorbit 2210: Meteorul* Ka* dk- concert

Next