Curentul, noiembrie 1929 (Anul 2, nr. 643-672)

1929-11-01 / nr. 643

2 IMBRACATIVÁ IN CAL.GRIVITE Cbsíurrsetórb&fesííctela &1I800 |3Vcnchcoaís jí Costume perrfracorúí' • * 7oo iiPardesjíueirvmtrucoTHÍ dela&8AO Trenchcoats ţi “ * * jj Trenchcoats fii'- O/iţerf * '■ 2á00 ■pardessvuri lyjrböíesíí • 18 0 o Maniate de dame • • 1900 i—Bww rwiw—wwiMBMiti nrnw r----—;-----b—*1 LÁM Pl ELECTRICE CL­ TOI FELUL DE BECURI Şl MATERIALE ELECTRICE găsiţi ca preţurile cele mai convenabile la MARELE MAGAZIN „REZISTENŢA” Propr. N. ARVATESCU Str. Colfel 27. (Palatul Creditalul Karai) — Se fac şi înlesniri de plată — CEA MAI BUNA FRICTIUNE PENTRU­­OH­BATEREA GRIPEI NEVRALGIEI RHEUHATN­HUIUI. migreneTI I indispensabilTI IN VOIAJ SI IN CASĂ I DEPOZIT PENTRU EM GROS STR.STELEA 23 Lemne de Foc Cărbunii, \n Calea Victoriei 128 Strada Cauzasi 1 D-rul A. Psepilinski vechiu medic de spital reîntorcându-se din străinătate şi-a reluat ocupaţiile consult, şi operaţiuni B-dul Maria 49 (lângă rond) 1—31 ? 6-7V. Durabilitatea mobilelor garantam Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ vs veţi convinse ci puteţi cumpăra - -favorabil, eftin şi Dina şi CU PLATA IN RATE IN Székely & Réti Fabrica de Mobile La cerere trimetem şi reprezentan­tul nostru cu desene. Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Joi 5 Decembrie 1929 ora 11, se va ţine licitaţie publică, la reşedinţa Inspecţiei I-a Mişcare din gara de Nord (Bucureşti) cu oferte închise şi sigilate pentru : Concesionarea exploatării baletu­lui din stafia Filaret. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administraţiei C­­F­ R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru orice alte informaţii referitoare la această concesionare, cei intere­saţi se vor adresa Biroului M- 5 din Inspecţia I Mişcare din Bucu­reşti, gara de Nord, în orele de servîciui. No. 87666/6237 M. 5/929. Inspecţia l­a Mişcare S’au pus în vânzare direcţi de proprietar vinuri garan-­­ tat naturale din VIILE ORLIŢA Valea Călugărească Se vinde in damigene şi în sticlei înfundate Strada Popa Tatu­ci, intrarea prin Stradela Oraţia DIRECTIA GENERALA A CAILOR FERATE ROMANE Publicaţie Ciumă la Alexandria (Egipt) CONSTANŢA, 30. — Pe pasienţele vapoarelor sosite din Egipt este în­registrat de către autorităţile din A­­lexandria un caz de pestă (ciumă). Serviciul sanitar al portului a luat drastice măsuri pentru suprave­gherea vapoarelor sosite din Egipt­ Invitaţie la ţară­ ­Urmare din pap, în ciuda maternităţii ei laborioase şi fecunde, şi-a păstrat, lângă bo­­netu-i de noapte, cărţile cu scoarţe de marochin, ale poeţilor. Vino deci cu ultimele noutăţi de librărie şi veţi avea inefabile ore de lectură, la cari voi participa precât necesităţile mele virgiliene îmi vor permite- Soţia mea şi-a păstrat o nobilă ţinută sufletească, o năzuinţă artistică demnă de o şedere prelungită în saloanele de­functe de la Versailles, şi o preocu­pare atentă faţă de producţia li­terară indigenă. Iţi spun toate a­­cestea ca să nu o judeci pripit, du­pă unele spectacole violente cu cari o căsnicie de ani şi ani a de­prins asistenţa îngrozită şi ascu­ţit tumultoasă a nenumăratei mele progenituri. Că adesea, în desnă­­dejdea de a-mi smulge o silabă de apreciere la neobositele dizertaţii serale, frumosul ei suflet se mul­ţumeşte să audă simple sunete răguşite sau interjecţii vehemente, printre cari se zbârlesc ţipetele copiilor aţintiţi pe lângă fustele protectoare ale mamei. Da, neuita­­tule prieten, mintea subtilă a ne­­vesti-mii a găsit mijlocul să pro­voace fără greş scandalul, în ra­rile momente taciturne când, cu gura hermetic închisă, îl ţin de urât. Ai să auzi răcnetele ei de martiră, de câte ori îmi scuipă în gene dispreţul ei de aristocrată, de câte ori îşi retrage din­ barbă-mi, mâinile blânde­ luând câteva fire ca trofeu. Şi pen­tru acest singur şi unic corp­­la­ corp casnic, în care apărarea mea se reduce la biete urlete in­voluntare, oprobiul satului, al au­torităţilor rurale şi subjudeţene cade asupra mea. Ginta feminină a ţinutului a convins partea bărbă­tească respectivă că sunt un mons­tru care mănâncă moralmente viaţa nevestei şi a copiilor ei. Vi­no, tu prietenul meu, vino şi fi­ne jude imparţial- Vei asculta —după ce vei fi fost martorul ocular al unei scene. — ambele părţi- fu­rierul tocmai aduce de la Buzău, noua dantură a scumpei Matilda şi-ţî va putea astfel, vorbi- Iţi pare lucru ciudat? E vorba de o­­stratagemă nevinovată­ Pentru a opri pe câte o săptămână puhoiul verbal care precede obişnuit ton­toroiul familiar, am luat iniţiativa de a-i roade noaptea, cu briceagul, cerul gurii şi gingiile. Cete de cauciuc, bine­înţeles, pe care le găsesc într’un Pahar pe măsuţa de noapte. A doua zi, la cafea, toţi dinţii nevesti-mii, cad, în mijlocul celei mai frumoase fraze etico-li­­terare. Brusc, elocinţa ei scade, vorbele-i par împotmolite în miez de pâine ud, logofătul încalecă pentru un galop desmetic spre me­tropola judeţului ducând perlele bucale ale Matildei, la dentist. Pentru o săptămână, liniştea mea e recucerită- Până acum am schimbat nouă dentişti... Mă tem că într’un târziu o să mă ghiceas­că vreun nou venit doctor de la Berlin pus să restaureze frumuse­ţea Matildei- Mai ţii minte, aş­­teptatule? O iubeai şi tu, o iu­beam amândoi. Intr o zi, pentru ca prietena noastră să nu sufere, ne-am jurat să ne depărtăm si­multan de strălucitoarea­­suită­ Tocmai atunci preferinţa ei de sfinx elegant şi mândru se deslăn­­ţui asupră-mi. Te-ai resemnat şi ţi-ai învins gelozia, durerea, iubi­rea, şi azi, după o lungă absenţă te reîntorci vindecat la pieptul vechiului tău prieten. Va fi și pen­tru dânsa, un prilej de suavă me­lancolie. Vei tresări şi tu lângă volumele vechi de imitație elzeve­­riană a lui Baudelaire, și-ți va ceti: A la trés bonne, â la trés ebére, * la trés belle- Lucru pentru care i-am adus o dantură nouă şi una de rezervă, pentru cazul când, cine ştie cum, una din ele ar plezni- Are să-şi pună cea mai abun­dentă perucă amintitoare de blon­da viziune pe care, lângă bioscul muzicei militare, din grădina pu­blică, amândoi, deopotrivă, o adoram. Şi copiii, adorabila droaie! Sunt sigur că te vei înţelege cu ei, că te vor iubi, că ţi se vor că­ţăra pe genunchi şi te vor mân­gâia cu mâinile lor cojite, pe obraji, pe mustăţi, şi-ţi vor lua ochelarii, tabachera şi lanţul, la purtare. Vei avea asupra lor un ascendent pe care desigur că au­tentica lor mumă, care, i-a născut, par’că pe toţi deodată, i­ va in­vidia. Vino în neastâmpărul lor, vino în viaţa mea, vino printre arbori, în peisajul în care aleargă râul la moară să se de­a peste cap- Iţi trebuie, citadinile, acalmia şi recu­legerea naturii. Vino, să-ţi pot spune, cât mai desluşit ,-Tyt­re tu patulae recubans”.­­Scrisoarea continuă în felul acesta încă vreo câteva pagini- Şi nu pricep de ce şovăi atât, să dau buzna în conacul ospitalier, prin tradiţie de familie, spre conacul prietenului meu şi al Matildei­­.. Al Matildei­..­ ­. Vinea BUNA CUVIINŢA Pe omul bine crescut fi cunoşit numaidecât după modul său de a se prezenta in societate, ceea ce este o adevărată artă. In ultimul timp insă diferitele reguli ce au consti­tuit o călăuză in această materie au suferit o radicală schimbare. Astăzi „Buna-cuviinţă" a căpătat cu totul alt contur decât îl avea pâ­­nă mai eri. începând cu n­rid 11%, Gazeta Noastră Ilustrată publică o sene de articole care ne dau pre­ţioase îndrumări asupra înfăţişării pe care trebue­ s'o păstrăm când ne aflăm nu numai in mijlocul unui cerc la care e obligatorie o anumi­tă etichetă, dar chiar şi in sânul familiei noastre. E un adevăr de netăgăduit că omul le judecă după manierele cu cari eşti înzestrat. Şi, ca să-ţi poţi însuşi distincţiune, e de neapărată nevoie să urmezi re­­gulele moderne ce ţi le impune bu­­na-cuviinţă. Să nu uităm că, ade­­sea, cu un gest frumos poli repurta o biruinţă, un succes neaşteptat. De aceea, Gazeta Noastră Ilustrată crede că aduce un real serviciu ci­titorilor, publicând — cu începere de la n­rul M2 — ultimele şi cele mai amănunţite paragrafe ale bu­­nei-cuiviinţe. Numiri în învăţămân­tul superior Ministerul instrucţiunii a aprobat următoarele numiri şi supliniri la universităţile de ţară : Iaşi: prof. dr. Răşcanu, suplinitor la catedra de farmacologie şi ma­terie medicală de la facultatea de medicină; 1. Claudatin, şef de lu­crări la laboratorul de chimie me­dicală şi radiologie şi d. I. Bor­­deianu, asistat la acelaş laborator. Bucureşti: prof. Q. Vălsan, su­plinitor la catedra geografie-fizică; N. Cartojan, la catedra de istoria literaturii române vechi şi D. Cara­­costea la catedra de istoria litera­­turei române moderne şi folclor toate vacante la facultatea de li­tere; D. Suhăţeanu-Bârbea, prepa­rator la conferinţa de chirurgie maxilo-facială a institutului supe­rior de dentistică. Cluj: D. Pop Alexandru, asistent la laboratorul pentru învăţământul matematicilor. Manifestaţii la Chişinău LUCRATOARELE concediate bat PE CELE CE CONTINUA LUCRUL CHIŞINĂU. 30. — Proprietara u­­nui atelier de croitorie, d-na Uşero­­▼ici din atr- Gogol, a concediat a­­cum câteva zile 13 lucrătoare. Astăzi, un grup de 40 lucrătoare, format din lucrătoarele concediate şi lucrătoare de la alte ateliere, a venit să manifesteze in fata atelierului d-nei Userovici. Aici s a provocat un enorm scan­dal, lucrătoarele cari au continuat lucrul fiind crunt bătute da oale con­cediate. Poliţia fiind Înştiinţată, a sosit i­­mediat la faţa locului făcând ares­tări. Cinci lucrătoare in franța Haika Rexnikov, au fost conduse la politie si inaintate parchetului va instiga­­ toara la rebeliune. Odioasa faptă a unui părinte îşi VIOLEAZĂ FIICA, UMPLÂND-O DE BOLI VENERICE CHIŞINĂU. 30­ — In corn- Tătă­­raşî (Soroca) trăia lucrătorul Ciu­­botaru, căsătorit a doua oară- Din prima lui căsătorie avea o fiică în etate de 9 ani. Acum câtva timp, tatăl denatu­rat şi-a violat fiica- Lucrul ar fi trecut sub Acere, dacă fetița n’ar fi fost îmbolnăvită de satirul ei părinte. Jandarmii au arestat pe Ciubo­­taru, pentru odioasa lui faptă. JOI, 31 OCTOMBRIE 1929 Ort. S-ţii Apostoli Stahie, Amplie Şi alţii. Cat. Sf. Quentin. Isr. 2 Tişri 5690, Mus. 13 Gemadi.el-Aver 1348. TRS OPERA ROMANA: ora 8.30 seara „Faust", NATIONAL: ora 2.30 matineu Ro­dia de uri­; ora 8.30 seara „O fe­mee fără importanţă“. VENTURA: ora 9 seara „Karl şi Anna". REGINA MARIA: ora 3 matineu ,,Topaze" ora 9 seara ,,Profesiu­nea d-nei Warren". FANTASIO: ora 9 seara „Noi nu jucăm să ne amuzăm". STUDIO T .NAȚIONAL: ora 8.45 seara „Mary Dugan cate vinovată1" LIRIC: ora 9 seara opereta .Suzana" FANTOME 01 PAIATE: ora 9 sea­ra ,,Groaza cea mare" (premieră). CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL : ,,Eroticon” cu Ita Rina, Olaf Fjord şi Jurnal TRIANON „THE SINGING POOL“ (Cântăreţul nebun) cu Al. Jolson în film sonor şi două con­certe date de marele tenor BEN­­JAMINO GIGLI şi renumita or­chestră „ABE LYMANN“. SELECT: „Păcatele Părinţilor*' cu Emil Janings şi Jurnalul Ganmont şi ultimele noutăţi. REGAL : „Venus ’ cu Constance Tal­­madge. LUX: Premiera „Cohn şi Stângi la Strand ’ şi un splendid jurnal. B­­RD PALACE: „Docurile din New York” cu George Ban­kra’ şi Olga Bac­anova. Complec­tate comedie în 2 acte. ELITE : „Clubul Gentimenilor'’ cu Agnes Esterhasy şi Oscar Marion şi revista : „Şi călare... şi pe jos’’. LIPSCANI PALACE . ..Aventurierul Galant" după romanul lui Paul Dambry. FEMINA: „Ich küsse ihre hand Madame'. MARIA : „Idiotul*; seara: revista­­ „Lele cu scirteica verde'* cu Tuchi Eremia. MARCONI: „Monte Cristo*’ cu Jean Angelo şi revista „Ce nu fac eu pentru tine” cu Ţuchi Eremia. VOLTA BUZEŞTI: „Aventurierul" cu Ivan Mosoukine şi revista „Ariciul şi Soborul'* cu V. Brezeacu. RAHOVA: „Aventurierul*' cu Ivan Mosjoukine, Brigitta Helm şi Dita Parlo. DICHIU : „Marinarii Boxeuri” cu Pat, Patachon şi Patachonel şi Jur­nal. GLORIA ’ „Femeia şi Paiaţa’’. TERRA: „Monty Banks'’ şi „Oto Marinar’'. Compania de reviste L Stoenescu şi Columbeanu. „Culmea Ridichii“. AMERICAN: „Delir’’ cu Greta Garbo şi John Gilbert. ATENEUL OBOR. — „Dr. Schaefer” cu Ivan Petrovic. La fine o come­die. ROMA: „Căpitanul voinicilor’’ cu Pred Thomson şi revista „Neves­tele vesele" cu trupa Bruno. REX: „Delir' cu Gretta Garbo şi Juvers Gilbert şi o complectare FILANTROPIA: „Pat şi Patachon poliţişti’’ şi „Miss România ’. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Râzi Paiaţă*’ cu Lon Chaney, o comedie şi artişti. FARMACII DE SERVICIU A. Lupovici, Bărăţiei 48, telefon 344/58; Gh. Dan, Griviţei 183; Al. Albini, Victoriei 86; dr. A. Voitino­­vici, Victoriei 206; dr. Einhorn (Bisd­örfer), str. Carol 39 tel. 20/88; G. Paraschi­vescu, Dudeşti 57, tel. 23/45; N. Wassermann, Moşilor 249, tel. 20/274; Seb. Niţescu, Praf. b-dul Ferdinand 8; Gh. Vetescu, Şerban Vodă 2­; Al. Munteanu, Mihai Vo­dă 8; Vira Straja, Rahovei 120. Se ştie că doamnele B.(Jaunstein) Madeleine şi Marina Bousquet au tradus romanul domnului Liviu Re­­breanu „Ciuleandra” în franţuzeşte (Ediţiile Baudiniere). In „Viaţa Literară’’ doamna B. Madeleine scrie nişte explicaţii inu­tile intitulate „Adăugiri In jurul „Ciuleandrei", din care am reţinut următoarele : „Repet că succesul cărţii nu este apariţia ei subvenţionată, ci libera alegere a editorului etc.’’. Regretăm că doamna B Madelei­ne vrând să se explice pe româneşte, mai rău o încurcă. Din fraza citată mai sus s’ar înţelege precis că apari­ţia romanului „Ciuleandra” în fran­ţuzeşte A FOST SUBVENŢIONATĂ, dar că nu acest lucru constitue suc­cesul cărţii. Citiţi cu atenţie şi ve­deţi că reese din textul doamnei a­­cest lucru care este absolut inexact, şi pe care traducătoarea îl spune fă­­ră voia ei, numai din pricină că nu ştie româneşte. In realitate d-nia sa vrea să afirme că nu numai apariţia nesubvenţionat a curţii e un succes, dar faptul că editorul însuşi a ales-o şi a impus-o­ Suntem liniştiţi că cel puţin In limba lui Racine, doamna B. Made­leine se exprimă mai precis decât în limba fraţilor Văcăreşti. II. Scriitorii şi cărţile D. N. Pora va publica în toamna aceasta romanul „Saltimbancul’’. „Sigur’’ se intitulează romanul la care lucrează d. Radu Roseti. A apărut „L’Uomo del sogno” nu­vele de Cezar Petrescu, în colecţia „Pubblicazioni dell’Instituto per l’Eu­ropa Orientale’’ din Roma, în tradu­cerea d-lui Gioacchino Miloia. Romanul Ape Mici de Leon Donici va fi publicat în curând. Seara se reprezintă „O femee fără importantă" de Oscar Wilde. * Studio-ul Teatrului National re­prezintă cu un succes neobișnuit interesantul proces „Mary Dugan" pusă în scenă de d. Soare Z. Soare, ?i interpretată de d-nii: R- Rul­­finsky, V. Valentineanui, Antone­­scu, C- Dutulescu, C- Stăncescu, etc., si d-nele: Cleo Pan, Sonia Cluceru, Eug Zaharia, etc. DE LA OPERA Joi seara se reia „Faust" cu d-nii Emil Marinescu (Faust), G. Niculescu-Basu, P. Căldăraru (Va­lentin), I. Manolescu şi d-nele V. Creţoiu (Margareta), V. Costescu- Duca (Siebel) şi Tana Nanescu (Martha). La pupitru, d-l A. Ales­­sandrescu. „ Vineri se cântă marele succes al stagiunii „Tannhauser“ cu dis­tribuţia de la premieră. Preţurile locurilor sunt obişnuite şi accesi­bile tuturor cari vor să asculte car­podopera lui R. J Wagner, I. Româneşte-franţuzeşte Joel Şedinţa Academiei Române Academia Română va ţine şe­dinţă publică Vineri 1 Noei­mbrie curent, la ora 3 d. a. D-1 N. Iorga va face următoa­rele comunicări: 1) Originea lui Ştefan Răsvan; 2) Petrecerea lui Vasile Lupu în exilul de la Cons­­tantinopol. • In şedinţa Academiei Române de la 25 Octombrie curent d-l I. Bianu, preşedintele Academiei a înfăţişat lucrarea d-lui profesor dr. D. Gerota „Apendicita — Stu­diu anatomic şi clinic“ (Buc. 1929), atrăgând atenţia asupra acestui monument al literaturii medicale româneşti. Mai mulţi membri din secţia ştiinţifică au făcut propunere ca lucrarea să fie înscrisă la unul din premiile Academiei, ce se vor decerne în sesiunea generală din 1930. De la Teatrul Naţional Joi, 31 Oct., Teatrul Naţional reprezintă în matineu feeria d-lor Adrian Maniu şi Al­ O­ Teodo­­reanu „Rodia de aur“, cu acelaş frumos succes la care a contribuit magistrala montare a d-lui Paul Gusty. In rolul principal d- N. Bal­­tățeanu. Vineri I Noemm­e razz» Baloane de săpun Copil strâmpt începerea cursurilor, la şcolile primare, e un spectacol care mă înduioşează întotdeauna. Nu ştiu dacă ochii mi se umezesc de ferici­rea micilor şcolari, sau de-o nostal­gică părere de rău pentru timpuri­le, pe veci apuse, când eu însumi eram de vârsta lor... Deunăzi, în primele zile de cursuri, mă găseam într'o şcoală primară de fete. O rugăminte pe care, cu o săptămână mai înainte, mi-o făcuse directoarea, mă obliga să o vizitez. Şi, ca să n’o deranjez din clasă, am venit înainte de ora S dimineaţa. încetul cu încetul, curtea şcolii se umplea de copii, însoţite — cele mai multe dintre ele — de vre­unul din­ părinţi sau de vre­un frate mai mare, fetiţele, cu şorţurile lor de u­­niformă şi cu câte o fundă enormă la guleraş, intrau sfioase pe poar­tă. Dar după câteva clipe, îşi reve­ni­au. Râdeau gălăgios când dădeau cu ochii, una de alta, se strigau pe nume — sau pe porecle, din anii trecuţi — şi strângeau febrile, la subţioară, ghiosoanele cu cărţi. Când clopotul sună „de intrare"* fu o adevărată întrecere. Micii pan­­tofiori tropăiau ca o grindină, pe pavajul trotuarului, iar la uşă — prin care de-abia încăpeau viile două — frontul toi, de 4—3 fetiţe, provoca învălmăşeală. In sfârşit au intrat toate. Afară am rămas numai eu şi o femeie intre două vârste, a cărei mână li­ne strânsă mâna unei fetiţe pistru­iată şi anemică. — „Eu zic că trebuie să vie, de­ acu...“ Reflecţia e făcută pentru mine. li răspund printr'un gest ca­re vrea să însemne: — „Proba­bil ..." In adevăr, iată directoarea. Mă apropiu cu pălăria în mână. Dar fe­meia cu fetița de mână, mi-o ia înainte. — „Am venit ia*!...“ zice ea, gâ­fâind. „Că­ci să fac, altceva?... Tre­buie să mi-o primiți, că n’am unde s’o dau!.." Directoarea o priveşte cu un fel de milă amestecată cu plictiseală. — „­ i.am explicat şi eri şi alaltă eri, că nu am locuri. îmi pare şi mie rău, dar n’am nici o putere. Dacă ministerul va reveni asupra dispoziţiei..." Dar femeia n’o lasă să termine: — „Se poate să nu se găsească un loc, tocmai pentru copilul meu?.. Un loc, un locuşor cât de mici.." Şi apelând la sprijinul meu: — „Spune şi d-ta, domnule! Se poate?..." Directoarea ridică din umeri şi face un pas spre scara de intrare. Femeia după ea: — „Uite, doamnă directoare, să mergem în clasă și lasă dacă nu-i găsesc eu un loc! Trebuie să'ncapă şi a mea!.." Şi scoţându-şi la ivea­lă odrasla, care se ascunsese după fustele maică-si: — „Dumneavoastră n’o vedeţi?... Vă spui eu c’are să încapă, fiindcă a mea e un copil... strâmpt !„“ Geer Patrick Poşta bar­oan­e,or N. Aloman. îmi pare bine că eşti mulțumit. Poli să mai aduci o „e­­f­igie". Articolul ce mi-ai lăsat, tre­buie văzut de director. Mai aşteap­tă, deci, George As. R. (?) Loco. Atât am putut descifra ’ din semnătura du­­mitale. In chestiunea rugăminţii ce-mi faci, nu zic nici „da“, nici „nu". Aştept să vii d-ta în persoa­nă şi, după ce vom sta de vorbă, voiu vedea. Petre M. student Cluj. Voiu trans­mite dorinţa d-tale secretarului de redacţie, singurul care poate deci­de. Te voiu înştiinţa de rezultat. G. P. 394 m. BUCUREŞTI.—17: Orches­tra Radio: Donizetti: Don Pascquale, av. Planquet: Clopotele din Corne­­ville — fantezie. 17.15: D. T. Vianu: Actualităţile săptămânei- 17.30: Or­chestra Radio: Offenbach: Povesti­rile lui Hoffmann. Cristine: Phi-Phi potpuriu. 18: Buletin meteor, şi ştiri de presă- 18.10: Orchestra Radio. Massenet: Scene pitoreşti — suită. Clérice-Popy: Hardi! Les Bleust Di­niem Garofiţa—potpuriu. 21: Seară de Teatru. 23: Ştiri de presă. 325 m. BRESLAU. — 20.15: Con­cert. Concert vocal- 23.30: Muzică de dans. 259 m- LEIPZIG. —19.30: Curs de spaniolă. 20.30: Concert lied-uri. 21.15: „Der Erfinder” piesă de Schön­lack. 22.15: Concert vio­il. 23.30: Muzică de dans. 276 m. KOENIGSBERG. — 2045: Curs de engleză. 21.16: „Sah ein Knab ein Röslein­stehn”, piesă, muzi­cală. 332 m. NEAPOLE. — 18: Orch. ra­dio. 18.30: Ora, meteorul. 22.02: „Am­basadorul a sosit”, operetă in 3 acte de Bellini-350­ 5 m. BARCELONA. — 2315: Orch. radio. 23.05: Concert coral. 379.5 m. SCRENEKTADY W. G. Y. — 1­30: Muzică de dineu- 2: Mu­zică de dans. 3: Program Fleisch­mann (New-York). 4: Concert vocal. 5: Program de cabaret. 6: Concert naţional. 6.30: Recital de orgă. 246 m. KASSEL. — 20.30: Concert distractiv. 2145: „Die Strohwitwe­’, operetă în 3 acte de Leo Bloch. 23.30: Muzică de dans. 408 m. KATTOWICE.—18.45: Mu­zică de cameră. 20.05: Cutia cu scri­sori. 21.05: Concert seral. 24: Mu­zică de dans. 418 m­ BERLIN. 283 m. Stettin.— 20: Concert. 21: „Procesul Socrate”, piesă in 4 acte de Ryssel. In conti­nuare muzică de danie Joi 31 Oct. 1929 441 m. ROMA. — 18.30: Concer. 2.02: „André Chenier”, dramă lirică de Giordano. 473 m. LANGENBERG. 234 m. Mueneter. 227 m. Köln.—2015: Curs de spaniolă. 21: Serată veselă. 23: Muzică de dans. 23 30: Muzică de cafenea. 487 m. PRAGA. — 20.05: Concert de orch- 23.15: Gramofon. 496 7 m. OSLO. — 20.15: Meteo­rul, știri de presă­ 20.80: Curs de ger­mană. 21: „Madame Butterfly ”, ope­ră In 8 acte de Puccini. 501 m. MILANO. — 18: Concert 21.30: „Daniil, operă de Muller-516.3 m. VIENA. — 283 5 m. Inns­bruck. 245.9 m. Linz. — 12: Con­cert. 16: Radiofotografh. 17: Concert- 20: Conf. medicală. 20-30: Curs de engleză. 21: Ora, met. 21.06: „Der Freischütz’’, operă in 3 acte de We­ber. După terminarea programului, trans. de radiofotografii. 550 m. BUDAPESTA— 1045: Inf. 11 : Serv. religios. 13.25: Inf. 17 : Concert și causerie. 19.10 : Con­cert. 21: Orch. operei regale ungare. 21.50: Sonate pentru piano și vio­loncel. 23: Conf., în continuare gra­mofon. 760 m. GENEVA. — 1425: Gra­­mofon. 21.40: ,„Adriana Lecouvreur” operă în 4 acte de Citea. 298 şi 1071 m. HILVERSUM. — 18.10: Orch. de ţigani- 19­55: Curs de franceză. 20-41: Gramofon. 20.55: Concert. 1200 m. CONSTANTINOPOL. — 16.30: Muzică turcească. 17-30: Con­cert. 19.30: Muzică turcească, nou­tăţi. 1411 m. VARŞOVIA.—20.25: Gra­mofon. 21.30: Muzică uşoară. 22.30: Audiţie din Wilno. 24: Muzică de dans. 1444 m. PARIS (Eiffel)­ — 13.45 : Jurnalul vorbit. 20­10.: Meteorul. 20.20 : Concert - 1 ŞEZĂTORI Joi 31 Octombrie 1929 orele 9 seara Societatea culturală „Tine­reţea“ va ţine a 159-a şezătoare artistico-culturală în Sala Ateneu­lui Popular „Principele Mihai" din Calea Griviţei 56 (alături de Bise­rica Sf. Voevozi) când va vorbi d. N. Batzaria, preşedintele societă­ţii despre: „Din caracteristica lim­­bei române“. Vor urma apoi: decla­maţii, canto, comunicări, orchestra de salon sub conducerea d-lui Gh­ M. Demetrescu, iar la urmă se va juca „Nodul Gordian" comedie în­tr’un act de d-l V. Al. Jean. Şezătorile vor urma regulat în fiecare joi seara. Conferinţa de azi Astăzi Joi, orele 6 p. m. d-1 Mir­­cea Florian vorbeşte în Amfitea­trul Fundaţiei Carol I despre­ Sorel şi acţiunea politică. Conferinţa face parte din ci­clul: Realizări filosofice in cultura contimporană, organizat de Socie­tatea Română de Filosofie. Vitrina editurilor străine Librăria de artă „Hasefer" din btr. Eugen Carada 7 (Karagheor­­ghevici) recomandă următoarele cărţi interesante : ROMANE-NUVELE: Henri Ghiont Les jeux de l’enfer et du cici; E- mily Bronté; Les Hauts du Hurie. Vent; Gustav Meyrink : Le Golem . Jules Roumains: Quand le navire (urmarea lui: „Dieu des Corps’’ şi „Lucienne”; Sigrid Undset (pre­miul Nobel): Maternités _ L’âge heureux ; Princesse Bibesco : Jour d’Egypte ; André Thérive; Charbon ardent; J. Gionno; La sauvagine : Myriam Harry: Nuit de Jérusa­­lem ; Francis Jammes : Les nuiti qui me chantent; Thomas Mann (cel mai însemnat prozator ger­man contemporan): La mort â Venise, — Tristan; André Gide. L’école des femmes; Max Jacob: Le terrain Bouchaballe; Marc Ste­phane : Ceux du trimard — La cite des fous. ISTORIE _ STUDII: Emil Lud­vig: Goethe (volumele I şi II) — Napoleon—Bismarck; . Merejchkov. ski: Napoleon 1’homme; Francis Delaisi: Les deux Europes ; S'. Pla­to now : Boris Godounow; Frédéric III; Journal de guerre 1870—71 ; Gautier-Vignal: Machiatei; Char­les du Bos: Extraits d’un journal, Dialogues avec André Gide; Paul Valery, Monsieur Teste — Essai «ur la diction, Essai sur Stendhal; Andre. Gide: Un esprit non préve­­nu. Si le grain ne meurt; Romani Guardini: L’esprit de la liturgia (ultimul Roseau d’or). POEZIE: Marc Chadourne: Ac­cords ; Tristan Deréme: Ballet des muses, Verdure dorée; Paul Valéry: Album des vers anciens; St. John Perse; Anabase, Eloges; Léon Paul Fargue: Poemes — Sous la lam­pe _ Espaces. / REVISTE: literare: Commerce (condusă de Paul Valéry, Valéry Larbaud şi Fargue): ultimul apă. rut, numărul XX (été ]929) cuprin­de proză şi versuri, inedite, de Paul Valéry, Hugo von Hofmann­­sthal. Bifur: trimestrială, cu proză şl versuri inedite (numărul 2: Jean Gionno, Boris Pilniak, Mac Orlair, Robert Desnos, Ramon Gomez dela Serna etc. etc.). Librăria „Hasefer“ are în depo­zit cele mai interesante cărţi lite­rare şi de artă, in ediţii curente precum şi în frumoase ediţii pen­tru bibliofil».

Next