Curentul, decembrie 1929-ianuarie 1930 (Anul 2, nr. 673-708)

1929-12-01 / nr. 673

Duminică 1 Decembrie 1929 Finanţarea porumbului Banca centrală cooperativă prin Banca Centrală Cooperativă a dat recente instrucţiuni federale* lor, Băncilor populare şi Coope­rativelor in vederea finanţărei re­coltei porumbului. Deci numita instituţie organi­­ae*­14 şi finanţarea, recoltei po­­rumbului (deşi cam târziu), după cum a „finanţat" şi recolta de grâu şi orz. Nu ştim ce anume sume a În­trebuinţat Banca Centrală pentru finanţarea recoltei de vară, dar ştim că, in general operaţiunile nu au fost de loc încununate de sncces. Este de ajuns să amintim ope­­raţiunile cu vânzările de orz (s’a lat orz oamenilor cu 5,7 lei piua procente, pentru ca aceştia să-l v­ânză cu 2,50 lei kgr.). Cât priveşte ajutoarele de îm­prumuturi, prin Băncile populare,­­tim destule instituţii de acestea le credit ţărănesc, cari au dat a­­vansuri cu 13 la sută procente, mai rău decât cămătarii oraşelor. (Dacă doreşte cineva, precizăm­ să controleze registrele Băncii popu­lare, spre exemplu, din judeţul Brăila). Operaţiunile Băncii Centrale, cu federalelor şi Bănclor populare se execută după un procedeu foarte greoiu şi foarte puţin practic. Un împrumut de câteva mi­ de lei trebuie garantat de un întreg consiliu de administraţie cu ave­rea tuturor membrilor. Dacă Banca Centrală Coopera­tivă, doreşte să intensifice opera­ţiunile de finanţare şi populaţiu­­nea rurală să aibă încredere de­plină, să se publice un bilanţ al activităţei acestei Bănci, în ce pri­veşte finanţările de cereale, ară­tând sumele acordate, cantităţile cumpărate, şi mai ales beneficiile realizate de cei ce şi-au vândut mărfurile prin intermediul orga­­nizaţiunilor sale. Scriem aceste rânduri, fâcându­­ne ecoul nenumăratelor plângeri, contra modului cum lucrează Banca Centrală Cooperativă şi or­ganele sale exterioare, acum când anunţă o nouă fericire pe capul producătorilor: Finanţarea recol­tei porumbului. Să spicuim puţin planul de or­ganizare al Băncei Centrale Coo­perative, în această chestiune: „Porumbul mn slinleu­ va fi de­pozitat în magaziile Băncilor populare, cooperative, etc„ iar in lipsa acestora în magaziile agri­cultorilor, cari magazii trebuie să îndeplinească conditiunile de con­servare, care se constată de unită­­ţile cooperative cari fac finanţa­­rea şi pentru cari aceste unităţi cooperative garantează. Va cere ca acoperire: poliţe, acte de îm­prumut pe amanet, pe gaj de re­colte etc. Porumbul în boabe nu se pri­meşte, decât bine uscat, vânturat, nepătat, fără niciun corp strein sau boabe pătate. Porumbul in boabe se va păstra în magazii uscate şi bine aerisite, numai pe timpul necesar de la ba­terea lui până la încărcare. Deci vedem că operaţiunea este foarte simplă! Tocmai bine o să ne­ apuce Paştele până când „uni­tăţile cooperatistice vor reuşi să îndepinească toate condiţiunile de mai sus. Conducerea Băncei Centrale Coo­perative nu ştie că ţăranul n’are porumb curat (fără „niciun bob pătat"), că nu are magazie „bine aerisite“ şi pările­ speciale? Mai departe: După ce Banca Centrală Cooperativă va efectua vinderea acestor producte, din preţul obţinut (ca la orz??) ea va reţine sumele împrumutate, plus 11 la sută (scontul de azi al Băn­cii Naţionale plus 3 la sută con­i­­sion (ce instituţie mai ia astăzi comision de 3 la sută?). Dar peste 11 la sută, mai ia încă 1 la sută care se împarte în mod egal tot între organele cooperati­­stice. Cheltuelile ce se vor adăuga, vor fi cele ale operaţiunilor de depozitare, conservare şi vânzare, chiria şi încărcarea, transportul, asigurarea, cheltuelile de admini­straţie (porto telegrame, deplasări etc.), şi comisionul şi dobânda u­­nităţilor cooperative şi ale Băncii Centrale. Deci pe lângă aceste serii de­ cheltueli absolut cuprinzând toate cele partiale, până la telegrame, încă un comision de 3 la sută și încă unul de 1 la sută. Și mai ce? Or, poate nu am priceput noi bine circulara Băncei Centrale Cooperative? In caz când o „unitate coopera­tivă“, va călca prescriptiunile de mai sus, i se va denunţa contul, şi va fi urmărită cu o dobândă de 25 la sută plus cheltueli. Pe baza cărui articol de lege, Banca Centrală Cooperativă va putea face urmăriri cu dobânzi de 25 la sută (indiferent dacă va fi sau nu vinovată „unitatea coo­peratistică“?). Este organizaţia cooperatistică din România în frunte cu Banca Centrală Cooperativă, un stat în stat? Cine poate trage la răspundere, această instituţie în caz când (noi nu afirmăm nimic, ci numai pre­supunem) ar avea un eşec cu po­rumbul, ca cel cu orzul? Despre aceste finanţări, vom vorbi cât de curând și mai detai­lat. , MERCATOR B­ursa Leul LONDRA ZURICH 29 Noembrie 1929 817,50 3,07 Vs INCHEERI OFICIALE Banca Agricolă 159. Banca Albina 800. Banca Naţională 8025, 8000, 7975, 8000. Banca Blank 1010. Banca Românească 770. Banca Românească pui 740, 39. Creditul Industrial 640. Astra Română 1600. Creditul Minier 440, 35. Rom. Petroliferă 225, 20. Steaua Română 880, 75, 70, 65. L H. D. P. 195, 90, 85. Subsolul 95, 100. Reşiţa 505, 500. Locuinţe eftine 750, 45, 50. S. T. B. 800. Mica 420. Letea pui 520. Rentă Exprop. 92, 52%. Scris. Urbane Buc. 49, 48%. CURSUL DEVIZELOR Paris 6,60. Londra 817,50. Nevr-york 167, 225. Belgia 2344. Italia 8,77%. Elvetia 3243%. Praga 447%. Sch. Austr. 23,58%. Berlin 40,11. Penge 2943. FL Olandezi 67,62. SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE ZURICH (închiderea) BUCUREȘTI 3.07% Berlin 123.29 Amsterdam 207.82 New York 5,15,10 Londra 25.12% Paris 20.29% Milano 26.97 Praga 15.29 Budapesta 30.22% Belgrad 3.12% Varsovia 57.80 Wiens 72.53 Conferinţa de căi ferate de la Stuttgard Săptămână viitoare se deschide la Stutgart în Germania o conferinţă internaţională de căi ferate. Cu a­ceastă ocazie se discută şi modifica­­rea tarifului de mesagerii dintre Franţa şi România. Direcţiunea căilor ferate a delegat la această conferință pe d. loanid, şef de serviciu la direcţia exploa­tării. Micii morari la d. Aurel Vlad O delegaţie aleasă de congresul mi­­cilor morari, ţinut In Capitală la 28 Noembrie, s'a prezentat d-lui Aurel Vlad ministrul industriei, înmânându-i memoriul şi moţiunea votată. Aceeaş delegaţie s’a prezentat d-lui prim ministru Iusu Maniu care a pro­­mis tot sprijinul. La 12 ianuarie 1930 se va ține în Capitală un mare congres al morari­lor din țară. Problema uşurărei alimentărei pu­blicului consumator, faţă de necesita­tea unei iefteniri a traiului, trebuie să preocupe astăzi toate sferele noastre economice. 1i Până în prezent ne-am concentrat toată activitatea noastră în sensul or­­ganizărei sau raţionalizărei producţiu­­nei, pentru a aduce un corectiv, crizei locale (în legătură cu criza mondia­lă) , ce a provocat scăderea preţurilor, din cauza supra producţiunei. Fenomenul principal şi curios în a­­celaşi timp, este că, în timp ce pro­­ducţiunea se plânge de scăderea pre­Dacă admitem o taxă protecţionistă asupra cerealelor ce s’ar importa, o facem pentru că evem in ţară o pro­ducţiune naţională suficientă şi chiar suntem o ţară de export a acestor articole. Dacă admitem, un regim identic pentru produsele animale, in special cărnuri proaspete sau fabricate şi pre­parate, ne bazăm pe aceleaşi consi­derente. Dacă admitem acelaşi regim pentru fructe, vinuri etc., ne bazăm pe pro­­ducţiunea noastră indigenă atât de bogată. Mergând mai departe, vom ajunge la o serie de articole, cari trebuesc protejate, fiind baza producţiunei noastre naţionale. Ne mărginim nu­mai la articolele alimentare, fără a discuta şi alte articole de îmbrăcă­­minte (postavuri), încălţăminte (pie­lărie) etc., cari au tot o origină agri­colă. Nu putem însă să menţinem un re­gim protecţionist pentru articole, cari sau nu se produc in ţara noastră, sau se produc în cantităţi reduse, cari nu acoperă quantumul reclamat de con­­sumaţiunea Internă. , Pentru a doua categorie, trebuie cercetat următorul considerent: Dacă printro exploatare organizată şi ra­ţionalizată, nu putem totuşi, intensi­­fica producţiunea, în sensul ca să a­­coperim tot necesarul de consumaţia­­de internă. ARTICOLELE DE PRIMA NECE­­SITATE ŞI PRODUCŢIA NA­­ŢIONALA Aceasta este cea mai sănătoasă politică economică. Să scoatem cât mai puţini bani din ţară, pen­tru articolele de import şi să pro­ducem cât mai mult şi variat acasă la noi. Un exemplu: Niciodată nu vom putea impune la o taxă vamală cu caracter de protecţiune: untde­lemnul de măsline, fructele exotice etc., atât timp cât astfel de arti­cole nu se produc in ţara noastră. Dar vom putea proteja producţiu­­nea uleiului rafinat de floarea soa­relui, faţă de un produs similar din străinătate, în aceleaşi condiţiuni calitative. Acelaşi lucru îl putem spune şi asu­pra peştelui sărat, despre care ne-am ocupat într’o serie de articole prece­dente . Cât timp producţia naţională nu poate acoperi cerinţele de consu­­maţiune internă,­­şi adăugăm cu pre­ţuri accesibile condiţiunilor de trai ac­tuale), nu putem opune un regim va­­mal de protecţiune. Cu atât mai mare cuvânt, cu cât ex­ploatarea pescăriilor noastre este în complectă prefacere şi pentru moment producţiunea peştelui mic sărat este mult inferioară consumaţiunei actuale şi incomparabil de scăzută faţă de ca­pacitatea de consumaţiune ce s’ar ob­ţine printr-o raţionalizare a comerţu­lui cu acest articol alimentar. EXEMPLE DE PE PIAŢA MON­DIALA Un exemplu edificator de la stat la stat. In Polonia este mare lipsă de fructe, struguri şi vin, pentru că acea­stă ţară produce foarte puţine artico­le de acest fel. România abundă în jurul produselor, consumaţiunea cere o ieftinire a traiului. In ţara noastră, caracterizată prin­­tr’o producţiune a tuturor articolelor de prima necesitate (majoritatea de provenienţă agricolă), problema ief­­tenirei traiului, s’ar fi părut cea mai uşoară. Cu toate acestea lucrurile se petrec invers. Printr’o greşită politică economică, s’a acordat un regim vamal de pro­­tecţiune, generalizând în seria produ­selor protejate şi pe acele, pentru cari nu există nicio bază economică, de a­­părare a producţiunei naţionale, astfel de produse şi încearcă o con­­venţiune comercială, în sensul ca să-şi poată exporta în Polonia, surplusul de fructe, struguri şi vin. Taxele va­male insă ale Poloniei, au un caracter aproape prohibiţionist şi abia după îndelungate tratative s’a permis im­portul din România a unui stoc redus de astfel de produse. Nu are dreptul populaţiunea consu­matoare din Polonia să ceară ridica­rea regimului vamal prohibiţionist, pentru a putea obţine cu preţuri acce­sibile, articole alimentare de prima ne­cesitate ? Invers se întâmplă în chestiunea cu ţara noastră în ceea ce priveşte regi­mul peştelui sărat, unde dacă situa­­ţiunea nu este identică cu cazul ex­pus mai sus, totuşi are o mare asemă­­nere, pană intr’o anumită proporţie (aci este vorba de o măsură cu ca­racter temporar). POLITICA ECONOMICA INTER­­NATIONALA, SPRE IEFTENI­­REA TRAIULUI Politica economică internaţio­nală, tinde încet,­ încet, către o revizuire a tuturor tarifelor va­male, în sensul îmblânzirei actua­lei concurenţe sălbatece dintre di­feritele ţări. Iniţiativa comitetului economic, de pe lângă Societatea Naţiunilor, de a provoca armisti­ţiul vamal, este un prim pas, în a­­ceastă direcţiune. Baza acestei politici nu este nu­mai în legătură cu găsirea unei so­­luţiuni pentru rezolvarea crizei mondiale a producţiunei, ci şi o bază socială şi democratică, pen­tru o încercare de ieftenire a traiu­lui, de rezolvarea celei de a doua criză adică a consumaţiunei. Exasperarea uneia, sau alteia din aceste două politici de protec­­ţiune, adică a producţiunei şi a consumaţiunei, poate duce la un dezastru. Singura soluţiune este stabilirea unui raport de echilibru intre amândouă. Am făcut această incursiune în politica economică mondială, pen­tru a demonstra, că chestiuni de ordin local şi cu un interes limitat, pot fi foarte bine înglobate, în ma­rea problemă economică, unde îşi găseşte argumente de susţinere şi din cari putem trage concluziuni importante şi pentru chestia susţi­nută de noi. UN CAZ LOCAL: IMPORTUL PEŞTELUI SARAT Atâta timp cât o producţiune na­ţională, nu este în stare să acopere capacitatea de consumaţiune in­ternă, orice regim vamal­, de pro­­tecţiune, —deci contra importului, — este o lovitură directă pentru consumaţiune şi pentru iertenirea traiului.. Acesta este cazul impor­tului de peşte sărat, despre care am vorbit atâta şi pentru care am primit atâtea plângeri, de a conti­nua campania noastră, fie din par­tea populaţiei nevoiaşe, fie din partea agricultorilor şi a comer­cianţilor. ECONOMIST­ ­e—H-Hsa VIATA ECONOMICA Politica vamali şi problema ieftinirii traiului imn ♦ In legătură cu alimentarea populaţiei cu peşte sărat Taxe protecfioniste şi prohibiţioniste Bursa petrolului Pe ziua de 29 Noembrie, produsele petrolifere au cotat astfel: , INTERN EXPORT Cursul lirei egal lei 817.­ Prețurile pentru consumul intern se înțeleg loc o fabrica expeditoare lusiv taxele fiscale, comunale, de drumuri chirii cazane etc. In taxele de mai sus sunt socotite ,pe rând, cea fiscală, a drumurilor Loco fabrica Fob. Constanța Fob. Ramadan Lei Lire, tona Lei kgr. Lei kgr. Benzină ușoară 730 8.12.0 7.03 6.87 Benzină medie 740 13,50—13,75 8.6.0 6.78 6.61 Benzină grea 770 8,50—8,70 7.8.0 6.05 5.88 Petrol 4,80—5.— 3.15.0 3.06 2.93 White Spirt I . 6.9.0 5.27 5.15 White Spirt II. 5.5,0 4.29 4.16 Motorină 4,50—4,60 2.11.0 2,68 1,96 Păcură 1,20—1,30 1.5.0 1.02 0.85 axa comunală: Benzină ușoară 4,50 130 0,12 6,12 Benzină grea 2— 0,50 0,12 2,62 Petrol 1.— —-0.07 1,07 Motorină 2.— 0,30 0,06 2,36 Păcură— — 0.03 4,63 -----!—LIM-J-W—13 Nevralina DlT. YOMEC un nou medicament antinevralgic bazat pe ultimele progrese ale științei. Nevralna Dr. YGREC adica un alinator al durerilor. In durerile de cap, nevralina Dr. Ygrec este specificul suveran, — 21 pastile luate cu apă, ceaia sau lapte, calmează și vindecă orice durere.I In gripă, in nevralgii, în junghiuri, în dureri de dinţi, în sciatică, I Nevralina Dr. Ygrac este indicata. Luaţi şi veţi vedea efectul imediat. I In durerile menstruale, frumoaselor doamne, Nevralina Dr. Ygrec văl va ajuta In mod uimitor, in poşeta Doamniei-Voastre sa nu lipsească pl cutioara cu Nevralina Dr. Ygrec. Elementul durere! dispare ca prin farmec. I­n clasă cu 2 pastila costă 8 lai. Pereţi cu insistenţa Nevralina Dr. Ygrec, un nou, eficace şi inofensivi preparat, la farmacii şi droguerii. Unde nu se găseşte a se adresa Far-­ maciei Const­an­hăescu, tarea Victoriei 61. (K­mmHmmutâăămimMMBa Congresul „Sfaturilor negustoreşti“ ori la ora 10 din conducătorii „Sfatului Negustoresc” din Capi­tală, s-au întrunit la sediul central din palatul Imobiliara sub prezi­denţia d-lui Edgar Fuhrt. D. D- P. Niculescu-Ritz, secre­tarul general al „Sfaturilor" face cunoscut că pentru călătoria con­­gresiştilor din ţară la Bucureşti s’a aprobat o reducere de 50 la sută numai pentru biletul de îna­poiere dela Bucureşti spre casă­ Pentru obţinerea acestei reduceri congresiştii sunt ţinuţi a păstra bi­letul cu care au sosit în Capitală spre a-l prezenta la viza „Sfatului’’ şi a putea beneficia astfel de re­ducerea acordată, la înapoiere. D. G. Alimănescu, cere com­er­cianţilor din Bucureşti, ca mâine Duminică la deschiderea congre­sului să ocupe cât mai din vreme sala şi împrejurimile teatrului „Li­ric" spre a fi acolo străjerii or­­dinei. Mai fac propuneri cu privire la ordinea de zi d-nii: V. Dumitrescu Abilitări, J. Constantin, I. Weiss, Reissberg, Stănescu, Mişu Teodo­­rescu, Confort şi alţii­ Desbaterile congresului vor con­tinua şi în după amiaza zilei de Du­minică. Noui orientări in gospodăria pădurilor S­e natîonalizeaza Soc. ^Carpatina ## Dintr’o recentă excursie de studii pe valea Lotrului (jud. Vâlcea, am constatat cu, O vie satisfacţie că din ce în ce direcţia societăţii „Carpa­tina" intră în mâini româneşti. Fos­tul director general Jacques Eiser, părăsind direcţia, noul conducător va fi d. Gogu Ştefănescu, iar directorul forestier Gross, retrăgându-se din cauza bătrâneţii, direcţia forestieră va fi încredinţată d-lui inginer silvic Ion C. Nistor Văleanu. Să sperăm că încet cu încet întreaga această conducere va fi romanizată. DISTRUGEREA PĂDURILOR DE PE VALEA LOTRULUII întreg acest bazin forestier al Lo­trului dela origina sa şi până se var­să în Olt, de câţiva ani a început a se reîmpăduri. S’a început a se face pepinieri şi plantaţii, pentru care se învestesc milioane. Dar, toate sacri­ficiile sunt zadarnice, întrucât miile de capre care sunt în satele de pe valea Lofferului, distrug nu numai plantaţiile dar chiar şi pădurile exis­tente. E necesară stârpirea lor, sau crea­rea de impozite progresive pe capre, altfel ravagiile ce le vor cauza pădu­rilor, sunt mai periculoase de­cât in­­cendiile chiar. In acest sens sper că chiar d. I. Mîhalache, actualul ministru de do­menii, va chibzui şi rezolvi în mod favorabil printr’o legiuire stârpirea. COOPERATIVE FORESTIERE FICTIVE Cooperaţia forestieră, în care ne puneam speranţele pentru a naţionaliza industria forestieră, pare a se clătina. Multe din co­operative, se creiază azi numai pentru a îi intermediare între Stat şi societăţile străine. Un caz recent mi s’a semnalat: pentru pă­durile Statului dela HOREZ s’ar înfiinţa o anumită cooperativă, care după ce va achiziţiona pădu­rea Statului la care se lucrează de către comisia instituită în a­­cest scop de Casa Pădurilor, a 2-a zi această pădure va fi trecută u­­nui consorţiu străin ca­re deja mai are agnziţionate păduri în această regiune. Atragem bine­voitoarea atenţiunea d-lui I. Mîhalache şi a­­supra acestui fapt, pentru a reac­ţiona la timp. REVIZUIREA TARIFELOR PA­DURILOR Rentabilitatea pădurilor statului se discută de unii şi de alţii cu prilejul nouilor comercializări. Se pare azi că pădurile sunt acele cari mai alimen­tează atâtea apetituri, din cauza le­giuirilor care favorizează anume pri­vilegii. Acest privileigiu ar trebui să înceteze. Un caz palpabil e din Pia­­tra Neamţ. Pentru teatrul şi şcolile din oraş, Statul a acordat din pădu­­rile sale din jud. Neamţ o cantitate de 29.000 mc. de lemn de brad cu 130 lei mc. brut la tulpină. Acest lemn, deci conform tarifului, s’a eva­luat la 3.770.000 lei. Ţinându-se licitaţie de către şcoli pentru acest material, s’a obţinut pes­te preţul Statului încă 5.000.000 lei. Şi acest lemn a fost licitat asupra unor străini, care au o metodă spe­cială de a nu se mai prezintă la­­ci­­taţii la Stat, căci obţin lemnul de la mai toate cooperativele din jud. Neamţ. Anumite societăţi forestiere străine, au monopolizat aproape în­treg materialul lemnos din pădurile jud. Neamț le se acordă de către Stat, cooperativelor pe preţ de tarif. Iată unde sunt ascunse milioanele de care are nevoe Statul, in special in aceste momente. Cred că d. I. Mîhalache va ordo­na să se cerceteze şi acest caz, după cum a ordonat să se cerceteze şi ca­zul de la pădurea „Stela" Tulgheş din jud. Neamţ şi de unde Statul a în­cercat încă o pierdere de circa 10 milioane, din cauza estimaţiei şi bur­sei lemnului. îndrumarea tineretului silvic Absolvenţii şcoalei politechnice secţia silvică cu prilejul exploatări­lor în regie ce probabil, vor lua fiin­ţă prin noua organizaţie autonomă a Casei Pădurilor, vor avea un larg câmp de activitate, pentru a aplica pe teren, ceea ce au învăţat teoretic în şcoală. Cât mai multă legătură reală cu pădurea, va contribui la de­săvârşirea şi a practicei, care for­mează baza gospodăriei silvice. In acest scop trebuie să se afecteze de urgenţă secţiei silvice 2—3 păduri, conform legei, unde tineretul să facă o practică reală sub conducerea va­loroșilor lor profesori. Ing. M. P. FLORESCU Consilier Şedinţa comisiunei interimare a sect. Albastru CIRCUL SIDOLI AMENINŢA PRĂBUŞIREA CU D­­MANOLE CONSTANTINES­­CU arată că încă de acum doi ani, o comisiune a avizat asupra mai multor măsuri de restricţiune cari urmează a se lua asupra sălei Cir­cului Sidoli. Măsurile nu se respectă şi as­tăzi, la galerie se primesc 1000 persoane în loc de 400 Cât preve­dea dispoziţiunea comisiunei. Astăzi Circul Sidoli ameninţă cu prăbuşirea din cauza surplusu­lui de spectatori-Cere să se ia măsuri contra or­ganizatorilor de spectacole la circ. Comisunea aprobă numirea unei comisiuni care să cerceteze şi să avizeze­ PROBLEMA ZAPEZEI D. GURIŢA VASILESCU pri­marul sectorului arată că trebuie să se ia măsuri din timp pentru curăţirea zăpezei în cuprinsul sec­torului. Mai ales după 1 ianuarie când se va anexa sectorului partea atri­buită prin modificarea limitelor A avut loc aseară la orele 6 p. m. fiind prezidată de d. primar Chitiţă Vasilescu. sectorului, va fi nevoie de un per­sonal mai numeros. In urma discuţiilor urmate, se aprobă menţinerea muncitorilor necesari, din cei de la salubritate şi căi de comunicaţii. După ce se rezolvă diverse chestiuni, şedinţa se ridică la orele 8. REP. O lucrare folositoare „CARTE DE AGRICULTURA PENTRU ŞCOALELE PREPARE’ A apărut in editura Culturii Rom­â­­neşti, o „carte de agricultură’ pen­tru uzul clasei V primară, alcătuită de d-nii P. Todirescu, M. Dobronci, El. Dobrovici şi C. Lungulescu. Cartea este întocmită conform pro­gramei analitice în vigoare şi­ a prin­cipiilor stabilite de pedagogia mo­dernă şi şcoala activă, înzestrată cu ilustraţiuni bogate şi scrisă într’un stil uşor de înţeles şi curgător, lucrarea este cu adevărat fe „comoară a plugarului“, cum o intitulează şi autorii. O recomandăm, cu toată căldura, ca o lucrare de valoare şi o metodă de bună instruire în ale agriculturii ştiinţifice nu numai pentru elevii şcoalelor primare, dar şi chiar pen­tru agricultorii practici. Reduc ra pe C. F. R. Direcţiunea generală c. f. r. a a­­probat pentru vizitatorii expoziţiei internaţionale de pasări, organizată între 5 şi 8 Dec. a. c. la Budapesta, de către Uniunea crescătorilor de pasări din Ungaria o reducere de 50 la sută din preţul biletelor atât la ducere cât şi la întoarcere. închirierea cargobote­­lor S.M.R. Ministerul de comunicaţii a primit, in ultimele două zile, noul oferte, pentru închirierea celor patru car­­gobote ale serviciului maritim rom­ăn Iaşi, Bucureşti, Constanţa şi Dobro­­gea, a căror exploatare era defici­tară. Asupra tuturor ofertelor primite, urmează a se pronunţa, în curând, consiliul de administraţie al regiei autonome a porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă. Intr­unirea deponenţi­lor Băncii Franco-Ro­­mâne din G­urgiu GIURGIU, 28. — Deponenţii su­cursalelor Băncii Franco-­Române din Giurgiu şi Videle-Vlaşca, după întrunirea deja 23 Noembrie ţinută în sala „Europei", s’au întrunit astăzi din nou pentru alegerea unui comitet de acţiune perma­nent, care să le apere interesele în faţa justiţiei. Pentru o m­ai strânsă şi coor­donată acţiune s'a cerut punerea de acord cu comitetul Central de la Bucureşti. S’a hotărât apoi formarea pe baze legale a unui sindicat sau asociaţie care federalizată cu cele ce se vor mai constitui in acest scop, să lucreze în mod unitar prin reprezentanţii aleşi din Bucureşti-D. M. Georgescu face cunoscut comitetului concursul dezinteresat ce presa îl dă deponenţilor la apă­rarea intereselor lor, propunând a se face câte o adresă de mulţu­mire ziarelor Curentul, Dimineaţa şi Universul solicindu­-le încă spri­jinul- s** Piața cerealelor la Brăila BRAILA. 29.­­ Piața cerealelor continuă să se mențină calmă. S a înregistrat scăderi de circa 1000 lei la vagorul de orz şi 2000 lei la po­rumb. S a vândut: Orz de 61—62 kgr. cu lei 36— 36500 vg. Orz de 67—68 kgr. cu lei 38500 vag. Orz de Basarabia şi Moldova cu lei 35—365­00 vg. P­umb uscat cu lei 38000 vag. Porumb puțin jilav 36750 vg. Porumb umed 33—34000 vg. Celelalte produse fără cumpără­tori.

Next