Curentul, iunie 1930 (Anul 3, nr. 845-874)

1930-06-01 / nr. 845

2 • «■■BHBBBIIBIIBIIIBIBIIHIIIIBIIIIIIIIIHfi n ■ f*PREVEDE 3EA II Capital şi Rezerve peste Lei 120.000.000 » '■ ■■ -ri Seria Il-a — Cupon No. 21 | Cititorii Ziiiiiii „CURENTUL" can voi s-nâm­­ţi trimite Administraţii ■ Ziarului nostru Seria 11-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o Poliţa de asi­■ gurare „CAPITALIZARE“ Viața populară (cu amortisment cu trageri lunare ■ & sorți) in valoare de Lei 20.000 a Societăţii ,PRIVEL­EREA'' cu care vor­­ participa in mod gratuit la a doua tragere de amortizare. 99Prevederea : Societate Anonimă Română de Asigurări, București. Capital social deplin vărsat Lei 10. 000.000.— cu rezerve peste 100.00­0.000.— Lei In ramura „ASIGURĂRI PO­PU­L­ARE DE VIAŢA CU AMORT­IS­­MENT FARA EXAMEN MEDICAL“, s-au amortizat prin tragerea la sorti efectuată în­ ziua de 28 MAI a. c. în prezenţa autorităţilor şi a unui numeros public, următoarele poliţe: Lei 10.000.— D-lui DAVID M. SCOL­NIC din Ismail, str. Regele Ferdi­nand 87, cu pol. No. 1366; Lei 10.000,— D-lui MIŞU GUTTMAN din Brăila, str. Galaţi 84, cu Pol. No. 4416; Lei 10.000.— D-lui LAZAR MATYAS din Sibiu, str. Rosenauer 4, cu Pol. No. 7250; * Lei 10.000.— D-lui IOANA ŞTEFAN STROE din Giurgeni, (Ialomiţa), cu Pol. No. 53920; Lei 10.000.— D-lui ANDREI DINESCU din Valea Danului (Argeş), cu Pol. No. 52.965; Lei 10.OO0.—D-lui MIHAIL MARIN­ESCU din Depăraţi, (Teleorman), cu Pol. No. 4530; Lei 10.000.— D-lui DADACHI FILIPESCU din Galaţi, cu Pol. No. 64270; Lei 10.000 — D-lui T. M. DRAGOESCU din Butcu Ieşti (Teleorman), cu Pol. No. 2304; Lai 20.000— D-lui GHEORGHE PRICOP din Galaţi, cu Pol. No. 38.244; L©i 20.000.— D-nei RENE BECHAR din Bucureşti, str. Vultur 87 cu Pol. No. 13361; Lei 20.000.— D-lui IOAN STOICEA, din Barta, (Ismail), cu Pol. No. 38.154; Lei 20.000,—D-lui NECULTAI PRAD­EA din Folteşti (Covurlui), cu Pol. No. 28.585; Lei 20.090,—D-lui ALEXANDRU TATULESCU din R.­Sărat, cu Pol. No. 28.504; Le* 180.000.— In total, vait­area poliţelo­r amortizate in luna* MAI 1930, cam­ împreună cu: fljiei 6,740.000.__amortizaţi în trecut, formează un total de: 6.920.000 — pentru toate poliţele die asigurări populare eşite la sorţi până acum, în calitate superioarâ executarea moderne PliTETI PROCURA. Bit IIIUEMU ’argul-MureS Persoanele de încredere condiţiimi de plată favorabile I Mare* , le asortisment In piano şi pianinei -------.--ay“.*“-.... -zjhM* Prima Fabrică de TOBE pentru JAZZ-BAND CATALOAGE GRATIS Secţiuni speciale pentru reparat ori­­ce instrument muzical „CARUSSO” BUCUREŞTI — STR. BELVEDERE 8 A. S. R. Principesa Elena intervine pentru un nenorocit IAŞI. 29. — Cetitori îşi mai amin­tesc desigur scandalul provocat la Ca­­rieră de către fostul agent sanitar P. Afanase, concediat din serviciu şi care ceruse pâine pentru familia lui muri­toare de foame. A fost atunci ares­tat, apoi pus în libertate; s’a promis c& se va interveni chiar de însuşi d. Vaida-V­oevod, ministru de interne. P. Tănase nu sa lăsat numai cu pr­omisiunea şi s’a dus până la pala­tul Regal de unde a reuşit să ia o scrisoare recomandata dela însăşi A. S. R. Principesa-Mamă Elena. Cu această scrisoare Tănase s'a prezentat d-lui Itaisescu, directorul ministerial al Moldovei, care l'a nu­­mit pe Tănase în postul de agent sa­nitar al comunei Bosiana-Balș, juc. Roman. (in momentul ^ decisiv ■ .*&• ne pérose^te des ener­gia. durerile de cap ne iau posibilitatea de a mei gândi clar - Câteva tablete de a (nlâturâ durerea pezesc capul Nuritele patentat .Pyra­­midon" garantează­­­tru originalitate și calitate. Contra­­faceri sub această denumire se pe-Calendar Sâmbătă 38 Mai 1930 ORT.: Sf. Apostoli Eremia. Si. Mar­­tir Ermeu. CAT.: Si. Antonia de Padua. ISR.: 4 Sivan 3690 Sabath, MUS.: 1 Muharem 1349 Anul Nou, TEATRE NAŢIONAL: Matineu: „Trandafirii roşii”. Seara: „Sf. Francisc din Assisi”. VENTURA : Matineu şi seara : ,Sec­­ţia „ divorţuri“. REGINA MARIA : Matineu: „Moar­­tea civilă“. Seara: ,Manase“. PARCUL OTETELEŞEANU: „înapoi la şcoală“. CĂRĂBUŞ : ,AÎ n’ai dai!“ CINEMATOGRAFE TRIANON: „Radskin” film sonor şi vorbitor din viaţa Pieilor Roşii. SELECT „Fantoma de la Operă“ cu Lon Chaney şi Mary Philbin şi o comedie cu Oswald Epuraşul. REGAL: „Melodia Fericirii“ (Glik­­cksmelodie) cu Elisabeth Frisk, complect are: Orchestra cubana „Cos“ orchestra de balalaici şi intermezzo spaniol ca dansatoa­rea La Jana, CAPITOL: „Umbre albe” cu Raquel Torres şi Monte Blue. FEMINA : Reluarea Ulmului sonor „Jeann­ine“ cu Colleen Moore, LUX: ,,Veritas vineţi" (Adevărul În­vinge). CORSO: „Potopul" cu Dolores Cos­­tello şi George O’Brien, film sonor. BULEVARD PALACE: „Şampionul dragostei“, comedie sonoră cu Wil­liam Haines şi Joan Crawford şi o complectare. LIPSCANI: „Zarul ursitei“ cu Ma­rie Johnson şi trupa C. Toneanu şi Roland de Iassy cu „Are tata doi băeţi“. SALA FRANKLIN: „Preşedintele din Costa-Nueva“ cu Ivan Mosjonc­­hin. SALA EPISCOPIEI: „Trecutul u­­nui bărbat“ cu marele tragedian Conrad Veldt. MARNA: „Eroina" şi trupa de revi­­ste TIU Mihăilescu. MARCONI: „Farmecul Atenei" cu Mary Kid şi trupa de Comedii cu Lulu Chiriac şi Titu Protopopescu GRADINA VICTORIA (fost Marconi): "JDmnii preferă blondele“ şi „Bra­­vo Mă II“ revistă în 10 tablouri. VOLTA BUZEŞTI: „ Geniul per­­vers“ cu Walter Rila Şi artişti. FACLA: „Nunta albă“ cu Billie Do­ve şi Rod la Rocque, Ulm sonor şi vorbitor. Complectare sonoră, AMERICAN: „Noule aventuri ale lui Tarzan“ operă complectă, DICHIU: „Adulter Imperial cu Ivan Petrovici şi o comedie. REX : „Infernul Amorului" şi trupa de reviste Toneanu. GLORIA: (Grădină): „Ssihaza amo­rului” (Instinctul sexual) o come­­die şi jurnal. RAHOVA: „Simfonia Dragostei“ ca Vivian Gibson Ion Lîvescu, şi Al. Crisco. Stan şi Bran în tren şi Catastrofa de la Costeşti. ROMA: „Cei 13 americani“ cu Fran eise Ford. Trupa Jean Tomas. FILANTROPIA (Grădină şi sală): „Regele Lăutarilor“ cu Ernest Verebes şi o comedie. ATENEUL GOLESCU: , Pescarul din Islanda“ cu Sandra Milovanoîf şi Charles Vanel. Complectări Gau­­mont Journal şi o frumoasă co­medie. ATENEUL OBOR şi GRADINA BO­­GACIU , , Abdul Hasan“ cu Tom Mix Şi comedie, TERRA: Douglas Fairbancs în „Ca­valerul Spadei" (Cei trei muşche­tari) şi artişti GRADINA CINEMA BARCELONA : „Furtuna“ o comedie şi artişti. Miniştrii (Urmare din pag. 1-a) nea sau la corvoada într’adevăr supraumană, ce-i covîrşeşte. Ce mult cere democraţia dela călău­zele ei vorbăreţe. Dosare, biuro­­craţie, contact cu presa, consilii de miniştri, afaceri, audienţe, legiferării polemici, discursuri, inaugurări, răspuns la o interpe­lare, intrigi, conflicte, campanii electorale. E prea din cale afară mult, pentru o simplă făptură pieritoare. (Lăsaţi-mă să trăiesc... îmi pierd capul...). Şi vulgul răs­punde implacabil: ce cauţi acolo, dacă nu te ţin curelele ? De ce nu se plânge atletul din bâlci care ridică de o sută de ori pe zi câte o sută de kilograme, de ce nu se plânge scamatorul care în­ghite ace, şi călăreaţa de circ şi danastorul pe frânghie, de me­seria lor ingrată şi supraumană? Deşertăciunea de a fî „vedetă“ nu îngăduie tânguirile. Ion Vinea Instalarea consiliului municipiului Iaşi IAŞI. 29.­­ Cu toate că libe­ralii au făcut recurs în Casaţie contra modului cum s-au făcut a­­legerile de la Municipiu, totuşi gu­vernamentalii au hotărât definitiv să nu aştepte hotărârea înaltei Curţi şi să se facă instalarea con­siliului Municipal pe ziua de 10 Iunie. Două reviste (Confisnare din pag. 1­o) am numit „Convorbiri Literare“, apărând intr al 63-lea an de exi­stență —­ aduce, în numărul său pe luna Aprilie, pe lângă pagini interesante din amintirile lui Ion Slavici — „Lumea prin care am trecut“­—un fragment din „Georgi­cele” de Virgil — tradus de Al. Odobescu — şi o viguroasă pole­mică a d-lui Al. Tzigara-Samur­­eaş, pe chestia muzeului de artă naţională, un studiu documentat al d-lui Mihail Popescu (despre: Situaţia economică a Moldovei şi Munteniei in timpul ocupaţiunii austriace), o conferinţă ţinută de d-l Ramiro Ortiz despre „Italia mistică“ şi un remarcabil esseu critic al d-lui H. Blazian („Chi­pul lui Beethoven“) care ar me­rita cinstea unei reproduceri in­tegrale. După ce trece, conştiincios şi obiectiv, în revistă, diversele în­cercări de realizare plastică, a chipului genialului compozitor din Bonn — încercări pe cari le cerne, spiritual, prin ciurul unei estetici inteligente şi pline de bun-simţ — d-l Blazian încheie, nemilos: „...Cei ce s’ar mai simţi de-aci înainte ispitiţi să denatureze, după vreo fantezie bolnăvicioasă, această figură, spre a o vulgari­za, ar face bine să urmeze sfa­tul lui Boschot şi să mediteze a­­supra unuia din cele mai recente crochiuri în care e înfăţişat ma­rele compozitor: ar vedea acolo pe Beethoven întorcându-le spa­tele şi depărtându-se ca un dru­meţ ciudat, misterios şi obosit“. (Grigore Patriciu­ Farmaciile tie servieta In noaptea de Sâmbătă 31 Mai 1930 AL Albini, cal. Victoriei No. 1 (tel. 382/62); dr. A. Voitinovici, cal. Victoriei No. 206­ (tel 207/76); Gh. Dan, cal. Griviţei No. 183; N. Was­­serman, cal. Moşilor No. 249 (tel. 202/74); Elvira Straja (Farm. Raho­va), cal. Rahovei No. 120; Aristiţa Bejan, parcul Radofin, calea Du­­­deşti No. 133, (tel. 348/63); C. Hertzen­­berg, cal. Văcăreşti No. 25; Sebastian Niţescu, pre- b-dul Ferdinand No. 82; dr. Einhorn (Rissdörfer), str. Ca­rol No. 19 (tel. 320/88); Stere Papi­­nian, str. Cuza-Vodă No. 63; dl. M­unteanu, str. Mihai Vodă No. 8. CURENŢII Carnetul milei Cota bursei Deşi n’are decât 6 ani, Lygia e o fată modernă. Carte, n’a învăţat încă. (E vorba ca, la toamnă, s'o dea maică-sa la şcoală). In schimb, afec­­ţionează balurile şi cinematograful. Nimeni, mai bine ca ea, nu-ţi poa­te face critica unui film : — „Ce,ai văzut azi, Ligia — „O comedie cu Colleen Moore“. — „Frumoasă — ,,Potrivită.Și, după o pauză, confidențial : — „De jucat, era bine jucată. Dar n'avea... toalete!1'. Asupra acestui capitol, Lygia e cât se poate de pretențioasă. Astă iama, o găsesc, într’o zi, foarte amărâtă. — „Ce ai, LygiaLygia oftează : — „Necazuri! Nu mi-e gata rochia pentru serata de la Cercul Militar!“. (Era vorba de un bal de copii la ca­re, în calitatea ei de fiică de ofițer, era invitată). — „Și­, pentru asta ești supăra­­tă?" Mă privi lung. „Dă'ce, tu nu mai ai altă rochiță?...“. — „Ba am două, dar nu le pot pune.-'1. — „De ce — „Păi, aia roşie nu mai e la modă — că ere talia jos — şi pe cea­­laltă, bleu-d­el am pus, o rândul trecut, la pomul de Crăciun!“... Ultima pasiune a Lygiei e radio­fonia. Acum vreo lună de file, tată- său a cumpărat un aparat mare, cu 5 lămpi, a cărui mânuire fetiţa a invăţat-o imediat. De a­tunci, a devenit foarte caza­­nieră; nu vrea­ să mai iasă nicăeri. Cum vine ora programului, «8 in­ M«»»t «c­iano stalează în faţa pâlniei „haut-par­­leur“- ului şi nimic n'o mai poate clinti de­ acolo. Ascultă, cu aceeaşi religiozitate, partea muzicală ca şi cea vorbită, a programului. Zilele trecute, pe seară, a trebuit vrând,nevrănd — să se ducă, împreună cu maică-sa, la o vizită unde mă găseam, întâmplător, și eu. Cum a intrat in casă, nici n'a a­­pucat să dea bună-ziua, și s’a inte­resat dacă gazda are radio. — „Am unul cu galenă și cu două căști...“, răspunse gazda, o prietenă bună a mă’sii. Lygia e cât se poate de fericită. își pune casca la ureche și se insta­lează, confortabil, într’un fotoliu... Trece vreun ceas și mai bine. — „Hai, Lygia, să mergem îi zice maică-sa. Lygia încruntă sprâncenele și face, cu mâna, un semn de ener­vare. — „Hai, fetiţo, că trebuie să ple­­căm!''. — „Numai puţin, mămico..." se roagă Lygia. Şi toată fizionomia ei­ exprimă o încordare superlativă a atenţiei. — „Ce-o fi ascultând, oare mă întreb eu, intrigat. Şi, punându-mi la ureche casca de rezervă, rămân încremenit. Ştiţi ce se transmitea la radio?... Jurnalul vorbit împărtăşea, audito­­rilor, cota oficială a bursei, din ziua aceia!­.. . Geer Patrick D. Iorga publică următoarele în „Neamul Românesc" de cri: La o parte de zgomotoasele, şi ri­dicolele, scene ale unor lupte poli­tice coborâte până la nivelul „Că­răbuşului", un grup de prieteni şi colegi au sărbătorit, cu prilejul a douăzeci de­­ani împliniţi de învăţă­mânt la Universitatea bucureşteanâ pe un profesor de aiurea care, ră­mas credincios vechii sale patrii, nu mai este, totuşi, de mult un strein, pe d. Ramiro Ortiz. Cu două decenii în urmă l-am preferat unui zgomotos indigen, gata să escaladeze orice catedră, nu­mai după una din acele recomanda­ţii ştiinţifice înaintea căreia te în­chini. Astăzi suntem cu toţii bucu­roşi de hotărârea noastră de atunci. Căci în Ortiz România a câştigat un cald prieten care-i­ vorbeşte cu iubire limba şi unul din cei mai râv­nitori dintre profesorii pe cari i-a avut învăţământul nostru superior. Râvnitor prin scrieri, dar şi prin acţiune directă asupra şcolarilor săi. Dacă astăzi avem o întreaga şcoală de italianisanţi, capabili să trateze orice subiect de literatură italiană, d-lui Ortiz i se datoreşte. Ţara care l-a născut n’a colabo­rat de-ajuns la volumul de omagii presintat dăunăzi profesorului. Mai mult decât articole, el aşteaptă ceia ce noi toţi aşteptăm, şi ceia ce, din nu ştiu ce lipsă de orizont nu s'a dat până acuma de la Roma, insti­­tutul italian din Bucureşti. N. IORGA Conferinţa d-lui Obreja Duminică la ora 4 dr. dr. prof. Al. Obreja, va ţine o conferinţă la Ate­neu despre alcoolism. La această conferinţă asistă şi I. P. S. S. Patriarhul împreună cu fruntaşii mişcărei. Colegiul pontifical pentru români Toate ziarele italiene şi în spe­cial , Messaggero“ şi „Lavoro Fas­cista!", s’au ocupat de serbarea care a avut loc cu ocazia punerii pietrei fundamentale a colegiului pontifical pentru români, la Roma. Edificiul este creat de Monsenio­rul Momo, şi se va înălţa pe colina Gianicolo; el va avea patru etaje. Ceremonia religioasă s-a desfăşurat în ritul greco-român şi a fost oficiată de mitropoliul român al Blajului Va­sile Suciu, în prezenţa cardinalului Sincero a cardinalilor Van Rossum­, Fruhwirt şi Ehrle, a ministrului Ro­mâniei Comnen înconjurat de per­sonalul legaţiei şi a unui numeros, pu­­blic, alcătuit din reprezentanţi ai clerului ortodox şi catolic, Ramiro Ortiz Premieră la Cărăbuş Astă seară deschiderea companiei Cărăbuş sub direcţia C. Tănase cu revista „Ai... N­oi... Dai!“, de N Kiriţescu, cu d-le: Nataliţa Paveles­cu, lizica Petrescu, Migrelle Guien, Greta Pop, Rozzi Rozzi, Cleo Drago­mirescu, Paula Georgescu etc. D-nii L. Grof, Giugaru Sandl- Huşi, Dan Demetrescu, N. Stroe, Jean Angelescu, Al. Giovani etc. precum şi celebrele Sisters Boier, de la „FoMea Bergeres“, şi Roussa­­nova Demine de la „Moulin Rou­ge“, cari vor face senzaţie. Baletul şi montarea acestei reviste vor fi o surpriză pentru publicul bucureş­­tean, totuşi preţurile sunt populare. „Vinul, Muzica şi Feme­ia...“ ...este prima revistă-operetă romă­nească, in 2 acte şi 16 tablouri sem­na­tă de apreciaţii umorişti Nicon­ Nican, care va fi reprezentată la „Teatrul Elită". Duminică 1 Iunie, la orele 9 jun, seara precis. In primele roluri apar d-nele Si­­ly Vasiliu, Rozina V­iguelin, Jeana Doljean, Lulu Nicolau şi d-nii N. Kattner, N. Bâcleşanu, Nae Simio­­nescu, N. Antoniu, S. Cristian, N. Georgescu etc. ••• Dansurile aranjate de prof. Willy Decoruri de pictorul loanid. Orchestră jazz-band. Expoziţia d­e artă polonă „Societatea pentru răspândirea ar­­tei polime in streinătate“ organi­zează in Bucureşti o mare expoziţie de artă plastică polonă contimpora­nă pe tema ,,Peisajul şi poporul po­lon“. Expoziţia se va face in saloanele Muzeului Tom­a Stellan (Şoseaua Kiseleff) şi este pusă sub înaltul pa­­tronaj al M. Sale Regina Maria. Deschiderea oficială va avea loc Duminică 1 la ore, la orele 11 a. m. Conferinţa d-lui Gusti Mâine, la orele 11 dim, va avea loc în Aula Fundaţiei Carol I ulti­­ma prelegere publică din ciclul or­ganizat pentru anul acesta de Insti­­tutul Social Român cu privire la Experienţa Politică şi Socială Con­timporană“.­­ Va incheia ciclul conferinţelor de prof. Dim. Gusti, preşedintele Insti­­tutului Social, vorbind despre, , Fe­­deratizarea Statelor Europei“. Închiderea congresului profesorilor universitari Şedinţa se deschide la orele 9 ju­mătate, fiind prezidată de d. Dra­­gomir Hurmuzescu, preşedintele Aso­ciaţiei profesorilor universitari. D. prof. dr. BALACESCU, rapor­­tor al discuţiei învăţământului su­perior, analizează dispoziţiile privind promovarea profesorilor universitari, şi cere ca articol de conferenţiar să fie inlocuit cu aceia de agregat, aceasta în scopul de a se stimula emulaţia.­ ­ Federalizarea corpului profesoral D. IULIAN ILODORESCU citeşte raportul asupra problemei federali­­zărei corpului profesoral de toate gradele, insistând asupra nevoilor cari au dus La unirea celor trei cate­gorii de dascăli D. BANESCU (Cluj) propune să se ţină în Septembrie un mare congres în Capitală, când se va reacţiona asupra actualei stări de lucruri. D. DRAGOMIR HURML­LSCU, expune intervenţiile care s-u făcut în scopul satisfacerei dezideratelor profesorale şi constată cu regret că până în prezent au rămas fără re­zultat. Profesorii universitari vor epuiza întâi toate mijloacele legale şi apoi vor aviza la alte măsuri. Universitatea şi şcolile speciale D. I. SIMION LUCU citeşte rapor­tul privind prestigiul universităţea faţă de şcolile superioare. Proeetul de lege conţine o sumă de d­ispoziţiun­i cari ating grav presti­giul universităţei întrucât se dă drepturi prea mari şcolilor speciale. In acelaş sens vorbeşte şi d. I. Nistor, după care d. IACOBQV101 atacă rezultatele nefaste ale actualu­lui regim al şcolilor speciale. Aceste şcoli nu fac decât să prete­­ze o sumedenie de biuroorafi cari îngreunează enorm bugetul statului­ Casa autonomă a drumurilor, are la un buget de 450 milioane, 200 mi­lioane pentru personal. Cere să se intervină pentru distra­­gerea tendinţelor bugetivore. D-nii Ştefănescu Goangă, Şerban Ionescu şi Leon vorbesc în acelaş sens propunând să se ia măsuri. D. BOGDAN-DUICA propune să se creieze catedre de cunoaştere a ţă­rilor vecine. Apoi d. ŞTEFĂNESCU GOANGA, cere ca titlurile decernate de şcolile speciale să nu aibă dreptul de a o­­cupa servicii, ci numai dreptul de a da un examen de stat. D. RACOVIŢA rectorul universlită­ţei Cluj, arată că universitatea trece o epocă de desconsiderare progresivă Se impune o reacțiune energică pen­tru a determina cel puţin egalitatea între universitate şi şcolile speciale. La acelaş subiect, d. IACOBOVICI se ocupă de noua lege sanitară, care creiază o a doua facultate de medi­cină. După ce vorbesc d-nii Hurmuzescu şi Racoviţă se votează o moţiune cu următorul cuprins: Adunarea generală a profesorilor u­­niversitari, a protestat contra organi­­zărei de ştiinţe aplicate din noua lege a serviciului sanitar, in măsura în care încalcă atribuţiile şi autonomia universităţei. D. DRAGOMIR HURMUZESCU mulţumeşte celor prezenţi, ca şi d-lui Nistor pentru pregătirile făcute la Cernăuţi unde urma să se ţină adu­narea şi declară congresul închis la oarele 1 juni. Anunţă viitorul congr­e la Cernăuţi pentru luna Mai 1931. Dumirtica 1 lume 1930 Examenul de bacalaureat Pentru serioasa pregătire a mate­riei prevăzută de programa analitică a examenului de bacalaureat , e­­ievii, cari trec în sesiunea iunie a­­cest examen, au la îndemână admi­rabilul manual alcătuit de D-l pro­fesor Petre I. Ghiaţă. „CUNOŞTIN­ŢE GENERALE“ de literatură, is­torie, geografie, psihologie logică, botanică, zoologie, biologie şi drept. Cartea este întocmită cu multă competenţă de distinsul autor didac­tic şi are o necontestată utilitate pentru elevi. De aceea o recomandăm călduros tuturor. De vânzare la­­toţi librarii din ţa­ră., Editura „Cultura Românească“ str. Pitagora, 18, Bucureşti. PARTEA MUZICALA­­ Hamburg (?2 m.) ora 23.50 : Flotte Bursche“ o­­peretă într’un act de Suppé. Berlin (418 m) ora 20.10 Concert cu muzică ROMANIA, 394 m. Bucureşti. — 15.30: D. N. Iorga: Cărţi reprezenta­­tive din literatura universală, 15.45: D-ra Ştefania Mărăcineanu: Constituţia materiei şi radioactivi­­tatea. 16. Beethoven: Simfonia 8-a trans­­misă prin doză electromagnetică, cu un cuvânt introductiv de d. M. Joru, 16.30: Jurnal vorbit pentru şcolari. 17: Orchestra Moţel (muzică u­­şoară). 1730 D-na Roxane Berindey mem­­bră a Societăţii Principele Mircea: Imnul Copiilor, Soc. Principele Mir­cea. 17.35 Orchestra Radio. 19.45 D-1 doctor I. Cantacuzino, profesor uni­versitar: Tuberculoza la copii. 18: Transimisiunea din sala Athe­­neului Român a festivalului organi­zat in onoarea d.lui de Saint Ani­­ledre. 18: D. General Rosetti: Cuvântare de bun venit. 18.19: D. de Saint-Aulaire; La chute d’un Empire. 19,20: D. I. Simionescu, prof. univ.: Către şcolari. 20: Muzică românească (gramo­fon). 21: D. Tudor Teodorescu-Branişte: Actualităţile săptămânii. 21,15: O ! Toamnă! poem de Al­fred Moşoiu; Poetul d. Valentinea­­nu. Muza d.na Agepsina Macri-Ef­­timiu. In regia d-lui Victor Bum­­beşti, 21.45. Orchestra Radio: Sinding: Marş grotesc. Ferencz: Uvertură la ,,Hunyady László”. Komzak: Viena veselă — vals. Zandonai: Francesca da Rimini — fantezie. B. Granicks­­taedten: Potopuri din „Orlow“. Plan­quette: Fantezie din ,,Clopotele din Corneville“. 22.45. Jurnal vorbit, AUSTRIA, 516, 3 m, Viena 352, 5 m­. Gratz. 12 Gramofon. 13 Concert. 17 Concert simfonic. 20 Din operele lui Dauthendeys, 20.35 Arii și lied­uri de Carlo Drago-Hrzic. La pian prof. Erich Meller, Giordano: arie din André Chenier; Korngold: cân­­tec din opera Oraşul mort; Tschai­­kow&lsy: aria prinţesei din Dama de pică; Massenet:, arie din Regele din Lahore; Karnawalow: Clopotele din Kremlin; Nikolaewsky: Cântec. 21.10 Ora, meteorul. 21.15 Der Hochstap­ler, comedie In 3 acte de Carlo Gol­doni. Dirijor: Dr. Hans Nuechtern. In continuare capela de jazz Doi Dauber. CEHO­ SLOVACIA, 279 m, Bratis­lava. .— 13.30 Concert. 17.30 Gramo­fon. 18 Muzică populară. 19.30 Ma­rionette. 23.25 Concert de fanfară. 24 Din Praga. FRANȚA, 1445 m. Tour Riffel. — 19.45 Jurnal vorbit. 20.10 Meteor. 21.20 Teatru. 17.25 m. Paris (Click­y). *— 13.30 Gramofon. 17.30 Muzică de rusească. Budapesta (1150 m.) Ora 21.45 Concert cu program din Strauss, Ge­neva (760 m.) ora 22 „Quartetul vaga­bond“ operetă de Pietri. 18.30 Comunicate agricole. 19.30 Mu­zică de dans. 21 Concert. GERMANIA, 325 m, Breslau. — 17.10 Concert. 19.05 Concert coral. 20.05 Concert Strauss: „Cuv. opere­tei Voevodul ţiganilor“; Suppé: ,,Poutp. din Bocccacio“; Zeller: „Vals“; Lehar: ,Poutp. din Dragosta de ţigan“. 21.30 Trane, din Berlin. 23.25 Curs de esperanto. 23.40 Muzică de dans. 259 m. Leipzig. — 13.30 Concert. 17.30 Concert simfonic. 20.30 Concert Mozart: ,,Uv. operei Titus”, Beetho­­ven: „Dansuri vieneze“, Bernd­: „Scene de balet“, Offenbach: „Uv. operei Barba albastră“, Strauss: , Arie din Prințesa de Tragant, Schuett: „Vals“. 21.30 Trans. din Berlin. 23 Muzică de dans. 372 m. Hamburg. — 17.30 Concert. 18.30 Muzică din operete. 20 Concert de lied-uri. 21 Serată veselă. 23 Știri. 23.30 „Flotte Bursche“ operetă de Suppé. 0.20 Muzică de dans. 418 m. Berlin. — 15 Gramofon. 1730 Concert. 20.10 Muzică rusă. 21 Știri. 21.30 Serată veselă. In conti­nuare muzică de dans. 533 m. Muenchen. — 13.30 Gramo­fon. 17 Concert. 18.30 Concert de orgă. 19.45 Concert vocal consacrat operelor lui Brahms. 20.15 Știri. 20.30 Concert de mandoline „Sivori”. Wagner: ,,Arie din Tannhäuser“, Gounod: „Fantezie din Margareta“, Fucik: ,,Vals“, Rodhe: „Intermezzo“, Lindsay: „Vals intermezzo“. 21.30 Serată distractivă. 22 Concert. Schum­maim: „Quintet“, Mussorgsky: „Pa­latul vechi“, Boccherini: ,,Menuet”, Lehar: „Valsul din Dragoste de ți­gan“, Riccardo-Zandonai: ,,Mars“, Kuenecke: „Cântec“, Offenbach: ,,Un­vertura operetei Frumoasa Elena”, Smetana „Dans”, Grieg: „Din suita lirică”, Clemus: ,,Cântec”, Lecocq: „Potp. din opereta d-ra Angel”. 23.20 Știri. 23.45 Muzică de dans. 1.30 Con­­cert de fanfară. ITALIA 441 m. Roma.­­ 14.30 Con­cert. 18.15 Gramofon. 18.30 Muzică variată. 21 Jurnalul vorbit. 22-02 Concert. 501 m. Milano. — 17.35 Concert pentru copii. 18 Gramofon. 20.15 Mu­­zică variată. 22.15 Muzică de camera, POLONIA, 408 m, Kattowice. — 13.05 Gramofon. 19 Pentru copii. 20 Serv. religios. 2230 Concert. 23.15 Știri. 23.25 Concert. 24 Muzică­­ u­­șoară. 23.15 Comunicate. 24 Muzică de dans. UNGARIA, 550 m. Budapesta, — 10.15 Concert. 13.05 Concert. 18.30 Orch. reg. 1 honvezi. Donath: „Mars”; Strauss: „Vals”; Rossini: ,,Uv. operei Wilhelm Tel“; Halevy: „Fantezie din Ebreea“. Kacsoh: ,,Arii ungureşti“. 19.30 Informaţiuni. 2030 Gramofon. 21.45 Concert consa­crat operelor lui Strauss. 23.10 Orch. de ţigani Magyari, RADIO Sâmbătă 31 litru Ce sâ ascultăm astâzi?

Next