Curentul, mai 1931 (Anul 4, nr. 1170-1199)
1931-05-01 / nr. 1170
5t BBPREVEDEREA ## SOCIETATE AffONifflA ROmAHA M ASIGURARE strana meu Füipescu rto. 21 CAPITAL SOCIAL DEPLIX UARSAT LEI IO.OOO.QOO -m-Seria IX-a — Cupon No. 23 gCititorii ziarului ,,Curentul“ cari vor strânge şi trimite administraţie gtziarului nostru seria IX-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de inasigurare „Capitalizare" Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lusguare la sorţi) în valoare de lei 20.OOO a Societăţii „PREVEDEREA“ cu care vor participa in mod gratuit la a noua tragere de amortizare * IUUIIIllillllllllllllll!llll!llilllllllllllll!lillllllllllill!l>l!lllllllllllH!!llllllll>lllllllllllllllli|||||||||||||||||||||!l|||!||||||||||||||||||j|||j|||||||||{||||||||||||)(|||||{||| - muau&iv.■mMAMiässsmWJa Bolnavii da rinichi Ișî recapătă sănătatea făcând o cură cu CEAIUL INDIAN PENTRU RINICHI Koemts - i£oetfln$? original Buddha care nu este un preparat de laborator ci o pliantă naturală indiană Aprobat de onor Minister al Sănătăţei De tanxare la Farmacii şi Drogherii Cereţi literatura la Depoul Central de plante medicale L’THEODOR Bucureşti—Str. Smârdan No. 4L—Telefon 3154» Etaj . 1 mu nu in..inmumn numai Au sosit tipare pentru orice toi- Vette de primăvară. , Preţul unui tipar lei 60 la Librăria Hertz, calea Victoriei 5. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. Natan L. Nadler, născut la 18 iunie 1897 în Piteşti, domiciliat în Bucureşti, Calea Rahovei 106 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Nadler în acela de Nedelea, spre a se numi Natan Nedelea. • Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui,ispre ştiinţa acelora cari ar voi săacă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol, BRAILA. — Cu ocazia aflării , Rusia Sovietică a scriitorului anait Istrati, casa de filme iufku’ din Harkov, a convenit acesta să transpuie pe ecran .Obiectul romanului său ,,Kira KafinsT. Filmul a fost turnat şi d. Pa-, ait Istrati urma să primească i drept de autor, suma de 10 iii dolari, ca filmul să ruleze numai în Rusia. Din această 'Sumă, autorul a limit un ^.JAit de 500 dolari, iar stul unnak, i se trimită prin Intervenie d-s r, ace cunosa ceva isă conflictul dinucătorii Soviet refuzat să-i mai de 9.500 dolari, „mult. ..Vufku”, a mis mai multe copii ale filmu şi în străinătate. Una din copii a intrat şi la noi ţară şi s’a rulat în mai multe aşe. Cu începere dela 1 Maiu a. c. mul a fost anunţat şi pentru ■ăila, la cinematograful Comu- Ll. D. Panait Istrati a cerut pariatului să constate deocamdată muutarea filmului prin afişe în .ni se arată că filmul e turnat ipă romanul său. AMBROSfefl3CHE!»00 tri A!'JD'J9DAU*A * Port nicoiie în I-a calitate, Bedlandier, x Riparia, Riparia portalis şi Riparia x Rupestris, vindem cu preţuri foarte reduse. Şi vite altoite, furnizăm cu preţuri avantagioase. Catalogul gratuit. Citiţi Mica Publicitate D, prim procuror Pastia, a însărcinat pe comisarul Casasovici şeful circumscripţiei la poliţieneşti, care a şi încheiat azi după amiază proces verbal, în care patronii cinematografului arată că filmul l-au angajat de la casa „Lux" din Bucureşti. Organele judiciare vor avea acum să stabilească de unde şi-a procurat casa „Lux” filmul, pentru ca apoi d. Panu Istrati să cheme la răspundere pe reprezentantul casei sovietice, spre a-i plăti daune cu drept de autor, suma de 2 milioane lei. Deocamdată, autorul Kirei-Karalinei va cere sechestrarea copiilor filmului cu acelaş nume, aflate în România, pe cale de licitaţie cu oferte închise, cele mai frumoase şi mai proprii parcele pentru construcţii de vile în Poiana Braşovului, vis-a-vis de restaurantele-hotele: CAPATANA şi HOEHENHEIM. Informatiuni In Biroul Bisericei Sft. Nicolae, Braşov-Scheii, Fiaţa Unirii (fosta Prundului). 16. Consiliul mrohial, (Indescifrabil). Panait Estimare drepturi de autor asupra filmului Kha-Khaima £1 pretinde Sovietelor cari au turnat Ulmul 2.000.000 lei despăgubiri Studiul limbii franceze in şcolile secundare (Urmare din pag. 1-2) pilului şi în sfatul învăţătorului, îl iă „la carte”, înscriindu-1 in clasa secundară a unui liceu de provincie şi-i admis între cei dintâi la concurs. Cu sacrificii mari, e întreţinut doi ani în şcoală ; in primul an rămâne corijent la limba franceză, şi, în al doilea an, rămâne repetent. Tatăl său mă roagă să-l prepar şi, din cele ce aud spuse, deduc nevinovăţia şcolarului pus în imposibilitate să-şi poată da măsura priceperea şi hărniciei sale. — Da bine, măi, cum de învăţai când erai în sat şi ieşiai premiant, cu coroană, în toate clasele şi cum ai ajuns să te prosteşti la târg ? — De prostit nu sun am prostit, fată, da de când m’ai dat, la liceu, nu puteam înţelege de loc la limba franceză. Tot vorbea domnu şi tot spunea ceva pe franţuzeşte şi ne trimetea la uşă, la bancă şi maipoi la uşă, arătând cu mâna, unde să ne ducem; şi, pe urmă. Iar începea să vorbească, iute, şi noi nu înţelegeam nimic. Când ne punea să citim nu era chip ; că doar cuvintele într’un fel îs scrise şi trebuie pronunţate altfel. Când ne arăta poza de pe carte, înţelegeam de ce e vorba; da când spunea, pe franţuzeşte, nu prindeam nici o boabă şi, până acasă, mă tot gândeam degeaba: u.fi*nwfflrt lat invjjtai?, Or fi fost şi alţii, cu băgare de seamă, cari or fi învăţat.. — Erau, tată, de acei care învăţase acasă limba franceză; dar noi, cei dela ţară şi mulţi dela târg chiar, cari nu mai auzisem păsăreasca aceia, nu ne puteam descurca de loc. — Să zicem că ai rămas, din pricina asta „corijent” la limba franceză; da de ce nai învatat la celelalte și ai rămas repetent ! — Știi de ce, ți-am mai spus doar; pentru că slab cum eram din clasa I la limba franceză, am căutat să învăţ mai mult decât la celelalte şi-mi băteam capul până mă durea şi pe urmă... nu mai puteam învăţa la istorie şi la aritmetică— Da de ce nu te rugai de alţii să-ţi arate ? — Trebuia să le plătesc şi n aveam de unde; şi, aş fi avut mult de învăţat pentru că nu ştiam lecţiile de la începutul cărţii. — Spune-mi, cum te strecurai la lecţiile de peste an, în clasă ?, îl întreb împinsă de curiozitate. — Uneori îmi sufla câte unul din cei ce mai ştiau şi când se întâmpla să nu-mi sufle nici mie nici altora, ne punea, domnul, nota unu în catalog. — Dar la teze? — La teze era mai uşor: captam cât puteam din carte, ori nu treceau ceilalţi, hârtia pe sub bancă. (Sfârşitul te nmărul gitoric ! JUKNTUL Ziariştii Micii Antante la d. prim-ministru ■^ÎT • ■ ‘IU— —— D. N. lorga despre programul sau şi raporturile cu Cehoslovacia şi Iugoslavia Marti, la orele 3 p. m„ d. N. lorga, preşedintele Consiliului, a primit la domiciliul său pe delegaţii la conferinţa „Micei înţelegeri a Presei". D-sa le-a adresat următoarele cuvinte: „Aţi venit in această casă mică, unde însă este loc pentru mulţi prieteni. ,,Parva domus magna truies“', dar de data asta s ar putea spune: „Parva domus multa amiciţia’’ Se zice că este casa unui dictator, însă puteţi vedea că nu sunt înconjurat de o gardă personală şi că toata lumea poate veni aci. „Am dat ordin numai să nu ne lăsaţi a intra oamenii bine îmbrăcaţi, pentru că aceştia cer întotdeauna o funcţiune. Dacă insă vine un ţăran sau un om sărac şi-mi prezintă o cerere justă, îl primesc şi fac tot ce-mi stă în putinţă pentru a-i da dreptate. „Trebue să mă scuz că nu am venit să vă salut la conferinţa ziariştilor, dar sunt supraîncărcat de muncă. Am păstrat toate vechile mele ocupaţiimi, îmi fac cursurile şi conferinţele şi noua mea sarcină îmi impune noui obligaţiuni. ».Primesc zilnic 400 de scrisori, pe cari trebue să le văd şi la cari trebue să răspund personal. Abia termin cu o serie şi poşta mi-aduce alta”. Adresându-se ziariştilor cehoslovaci, d-l Prim-Ministru le-a arătat cât de bine cunoaşte ţara lor şi cât o iubeşte. „Sunt desigur mulţi printre dvs. pe cari i-am întâlnit cu o- o cazia vizitelor mele la Praga şi in I alte oraşe în călătoria mea de acum câţiva ani, când am ţinut o serie de conferinţe. PROGRAMUL JARIi, NU AL GU¥Etf^ULUi „De 10 zile este ceva schimbat in ţara noastră. Nu se mai fac discursuri frumoase şi încercăm acum să împiedicăm exercitarea talentelor oratorice. Cu cf.4 se vorbeşte mai mult, cu atât se lucrează mai puţin. »Aţi auzit, desigur, ca nu am un program. E drept. Dar ţara are un program, pe care eu îl accept. E mai bine aşa, decât dacă eu aşi avea un program şi ţara altul. E greu, de altminteri, să se ceară un program de la mine. Eu las programele pe seama celor pe cari germanii îi numesc „frisch gebackene Dokto- Iren”. Vă mulţumesc că I aţi venit să mă vedeţi şi sunt bucuros că mă gătsesc la mijlocul Dv.” ' SALUTUL DELEGAŢIE! CEHOSLOVACE ! D. V. Svihovsky, în numele delegaţiei cehoslovace, spune: „ Domnule preşedinte de Consiliu , Sunt cu deosebire fericit de a putea saluta In Domnia Voastră o înaltă gândire, care străluceşte dincolo de frontierele ţărei sale,—una din acele personalităţi care este şi un mare cetăţean al ţării sale şi, in acelaş timp, tipul adevăratului european. „Opera dvs., a cărei amploare şi importanţă nu pot indrăzni s’o apreciez, este bine cunoscută de către elita intelectuală cehoslovacă. Numele ,,Nicolae Iorga" evocă la noi nu numai pe un savant şi pe un scriitor de prim rang, care excelează cu o măestrie fără egal în toate domeniile artei literare, ci şi pe un istoric genial care, scriind istoria trecutului, face el Însuşi istoria prezentului. •»Noi ziariştii avem un titlu special pentru a vă saluta respectuos, fiindcă în materie de ziaristică dvs. sunteţi cel mai bun dintre cei mai buni. Zi cu zi, de lungi decenii, dvs. înregistraţi istoria pe măsură ce se produce. Explicând, comentând şi analizând faptele, Domnia-Voastră degajaţi sensul prezentului, subliniind influenţa în viitor, şi sunteţi astfel unul dintre cei mai fericiţi însufleţitori a opiniei publce. ..In numele acestei opinii publice, în numele întregei prese cehoslovace, să-mi fie îngăduit să prezint urările noastre bune pentru aniversarea Domniei-Voastre şi, odată cu ele, omaşiile noastre cele mai respectuoase . RĂSPUNSUL DOMNULUI IORGA Răspunzând preşedintelui delegaţiei cehoslovace, d. prim-ministru Iorga arată că jurnalismul, pe care-l practică de 43 ani, e una din principalele sale ocupatiuni■ „Cred", spune d-sa, ,,că jurnalismul desvoltă mai mult decât orice simţul pentru nevoile momentului şi că, în consecinţă, este cea mai bună pregătire pentru omul de stat, pentru că, spre a guverna, e nevoie de oameni cari să poată lua deciziuni imediate. Ca şi ziaristul, omul de stat, dacă-l deştepţi la miezul nopţei, trebue să se îmbrace întro clipă, să răspundă imediat tuturor chestiunilor, să ia o hotărâre la locul unde ea trebue executată. „Ziaristica dă simţul actualului şi putinţa hotărârilor imediate". CUVÂNTUL DELEGATULUI IUGOSLAV D. Mihajlo Zivancevici, directorul ziarului ,vreme" şi preşedinte al comitetului iugoslav, spune : ,JDeşi şi eu sunt obişnuit să lucrez, nu să vorbesc, totuşi nu pot pierde acest prilej de a saluta nu numai pe eminentul istoric despre care de curând ,,Times“ a spus că este un adevărat Titus-Livius al României, ci mai cu seamă. Şi pelin mare amic al Iugoslaviei, şi a-i mulţumi pentru marile servicii făcute poporului nostru, atât înainte cât şi in timpul războiului. Domnule preşedinte, prin activitatea Domniei-Voastre, ca luptător pentru dreptate şi ideal, aţi contribuit la realizarea idealului nostru naţional. „Mica înţelegere a Presei are ca datorie de a ajuta MicaAntantă In opera ei de păstrare a păsei» Că această politică va rămâne şi se va întări, guvernel Dv. şi în special Dosmia Voastră, prin întregul Dometivei « Voastre precisiv constituesc cea mai puternica garanţie. „Pentru toate acestea, presa lui. prim ministru Nicolae Iorga a vizitat Marţi expoziţiunea din Bucureşti a artiştilor unguri, patronată de către A. S. R. Principele Nicolae. Cu acest prilej pictorul Lajos de Kunffy a rostit următoarea cuvântare : D-le preşedinte al consiliului, In numele artiştilor unguri reprezentaţi in această manifestare de artă, îngăduiţi-mi să vă exprim adânca noastră gratitudine pentru onoarea pe care ilustra domniei voastre personalitate ne-a făcut,o vizitând expoziţia noastră. Joi nu avem pretenţia că expoziţia aceasta de artă dă o idee complectă despre pictura ungari de azi, ci am voit prin această apropiere a artiştilor, cari sunt deasupra sbuciumului politic, să deşteptăm interesul şi empatia societăţii bucureştene şi a artiştilor săi. „Vom încerca o mare satisfacţie dacă vom fi fost înţeleşi şi vom fi foarte fericiţi, dacă artiştii români ar voi şi ei să realizeze o manifestare de artă la Budapesta dându-ne prilejul de a-i găzdui". D. prim ministru N. Iorga a răspuns prin cuvintele următoare : ,.Mulţumesc pentru bunele cuvinte ce-mi adresaţi,,Arta nu e a nimănui; e a ei. Ea lucrează prin raţiune, dar pentru dânsa. „Mă mişcă însă frumuseţea gestului D-Voastre de prietenie. Vă cunosc şi vă înţeleg durerea, dar contra fatalităţii nimeni nu poate lupta. Oricine însă trebue să se mângâie. Şi cea mai bună mângâiere e înţelegerea sufletului naţional. »Regret că au sot asista la Adana.goslavă vă mulţumeşte şi, prin mine, vă prezintă salutul ei respectuos". REPLICA D-LUI IORGA „Ai avut dreptate spunând câ nu e nevoie să-mi cereţi programul Sunt vieţi caii încep printr’un program. Programul meu este rezumatul vieţei mele. „Am fost totdeauna un prieten al Iugoslaviei, încă de pe vremea când Serbia mică lupta pentru drepturile ei. Am suferit de suferinţele ei şi m am bucurat de bucuriile ei. Rămân credincios acestor sentimente. „Vă mulţumesc încă odată că aţi venit să mă vedeţi". D. prim-ministru s’a întreţinut apoi cu ziariştii şi in deosebi cu Abatele Dvornik, distinsul bizantoredactor al ziarului „Lidove Abutfele Dvc log stvedac I Listy*I rea din Budapesta a comitetului internaţional de istorie, în Mai. Ocupaţiile mă reţin aici Dar vem căuta să vă arăt simpatia mea făcând să se creeze la Universitatea din Bucureşti pentru un lector maghiar o conferinţă de limba, literatura, arta şi istoria Ungurilor. D. Iorga vizitează expoziţia artiştilor unguri Programul stimm drapelului am. jimisa Uimiri dsrfisboi“ şi ziua de 3 Mai a. c„ va avea loc solemnitatea sfinţiei şi botezul drapelului „Asociaţiei Virtutea Militară de Război”. Num al drapelului este Majestatea Sa Regele Caral al Idea La acest scop asociaţia a alcătuit Următorul program : Ora 8,15. — Adunarea şi încolonarea purtătorilor medaliei „Virtutea Militară de Război” veterani din campaniile 1877—78, 1913 şi 1916-1919. Ora 8,30. — încolonarea in urma societăţilor de foşti luptători şi plecarea de muzica militară, in cap, spre Biserica Sf. Nicolae-Vlădica din Bulevardul Principesa Maria. Ora 9.45. — Începerea Sfintei Leturghii. Ora 10. — Sfinţirea apei şi ie. Domnul, botezul drapelului, ţintuirea şi cuvântările. Ora1.15. — Procesiunea la Mormântul Eroului Necunoscut unde se va depune jurământul de credinţă către Majestatea Sa Regele vacdl al 11-lea. Ora 1.15. — Masa anuală a purtătorilor medaliei „Virtutea Militară de Război”. II. preşedinte al consiliului de miniştri a acordat oicrmisie de 3 zile, 2—4 ivnii, eroilor decoraţi, listări funcţionari la stat, iar d. ministru al armatei un concediu de 3 zile aneloraşi eroi aflaţiastăzi sub drapel pentru a putea lua parte la această solemnitate. Adunarea societăţii Membrii Asociaţiei „VirtuteaUtilării de Război” din toată ţara i-unt cunoscuţi la Bucureşti în adunare generală extraordinară pentru ziua de 1 Mai a. c. ora 8 dim. în Sala Cercului Subofiţerilor reangajaţi din str. Uranus.* In zilele de 2—3 Mai, delegaţii asociaţiunei pot staţiona in Gara de Nord şi vor da toate îndrumările necesare camarazilor din provincie. Ţinuta va fi pentru săteni costumul naţional al regiunei și pentru orășeni ținută de sărbătoare-Portul tuturor decorațiilor este obligator. Avioatelor româneşti participă la raley-ul de la Pilsen Marţi d. a. la ora 4 luni, trei avioane româneşti, — de construcţie românească, — au decolat de pe aerodromul Pipera, plecând la Pilsen, unde vor participa la raley-ul internaţional ce se ţine acolo, între 1—4 Mai a. c. Avioanele sunt pilotate de d-nii căpitan Romanescu, locot. Gogu Ştefănescu şi sublocotenent Abeles, însoţiţi fiind de d-nii ing. Zainfirescu — constructorul avioanelor — şi căp. Clopotaru, ca observator. Avioanele vor sosi la Pilsen în ziua de 1 Mai, concurând în zilele ce urmează la întrecerile de regularitate cât şi individuale. Este aşadar unul din puţinele concursuri internaţionale, la care culorile naţionale al României sunt reprezentate de cei mai buni piloţi ai ei. Fiindcă, cei trei ofiţeri de mai sus pot fi socotiţi cu adevărat străluciţi reprezentanţi ai aviaţiei noastre militare. Ceea ce însă trebue să subliniem aci, este complecta lipsă de interes pe care oficialitatea aviatică a arătat-o faţă de încercarea la care pornesc cele trei avioane româneşti. In afară de ofiţerii flotilei de luptă, camarazi ai celor ce plecau emişi de d. col. Beroniade, nimeni din ofiţerii superiori ai aviaţiei n’a ţinut să asiste la plecarea celor trei avioane româneşti. E singura constatare tristă pe care o însemnăm aci Iirn-Ilii3»' • ...... Compania antimalarică D. prof. dr. I. Cantacuziio, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale in urma conferinţei care a avut-o ori dimineaţă cu inspectorii generali sanitari la ministerul sănătăţii a luat dispoziţiunea ca, începând de la 11 Mai să se facă o campanie anti-malarică in întreaga ţară. In acest scop s’au luat măsurile pentru aprovizionarea regiunilor sanitare cu medicamente anti-malarice. Pentru campania anti-malarică ministerul are nevoe de 8 medici la laborator care vor face analizele necesare. Ei vor fi recrutaţi din acei cu pregătire specială (cursuri de malariologie). Vor fi angajaţi de asemenea şi 35 de agenţi sanitari din cei mai bine clasificaţi. Campania va incepe In regulile cele mai malarizate şi anume: regiunea Craiova, Bucureşti, Iaşi şi Basarabia. In celelalte parti se va face profilaxia malariei cu personal existent. B. prof. Zota va da concursul său în coordonarea măsurilor de combatere având și controlul tehnic al laboratoarelor Vineri, I FilaEu, IS31 Carnetul Pe drumul, plin de praf, ce duce de la gară spre oraș, An Karaghiozoglu soldat în escadronul de tren, din localitate — pășea leneș, după obiceiul neamului său, purtând in mană un coș de papură, din care eșeau la iveală, patrucapete de gâscă... Dacă cineva i-ar fi cerut socoteală, asupra intenţiilor lui, An nar fi fost deloc încurcat, ca să-i răspundă. Fusese la Sarsânlar — comuna lui natală — intr'o permisie de cinci zile şi acum, in nădejdea unui concediu mai îndelungat, pe care avea de gând să-l ceară, darea plutonierului-major al unităţii, patru gâşte de toată frumuseţea. In poarta locuinţii căpitanului __ comandantul lui suprem — se întâlni cu Fănică, purtând in mână o gentuţă cu cele necesare pentru ras. (Se ducea, după obiceiu, să-şi bărbierească comandantul). — „Ce-i cu tine, Aii?..." — „Uite asta și... asta...“, îl lămuri turculeţul, destăinuindu-i planul lui de bătae . ..Prost eşti, măi Aii! De ce să i le duri plutonierului, şi să nu i le dai, mai bine, domnului căpitan, care poate să-ţi dea, dacă vrea, chiar şi o lună de zile, concediu..." Turcul se lăsă convins şi, peste o jumătate de oră, gâştele sburdau in curtea căpitanului iar Fănică , in vreme ce el bărbierea _punea un cuvânt bun, pentru camaradul lui: — „Zău, domnule căpitan, daic’am mai văzut, de când sunt, aşa gâşte!...“ — „Care... gâşte?" — „Alea, de vi le-a adus Aii..." — ,Mi-a adus, mie. Aii, nişte gâşte..." — „Uitaţi-vă, numai, pe geam...“ — ,Tiei de ce mi-a adus, Aii, gâştele astea?...“ — „Ar vrea un concediu de-o lună...", ii şopti Fănică, la ureche. — „Chiamă-l încoace!...“, porunci căpitanul. — „Să trăiţi...", începu turcul, care era după uşă. Dar n’apuiră să sfârşească legiuita formulă, căci două pe394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică de cameră (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17: Orchestra Luca: Muzică românească. 18: Informatiuni, meteorul si semnal orar. 18.15: D-ra Lya Dracopol; ora copiilor. 18.30: Orchestra Luca-19: D. Oscar Walter Cizek: Arta In Ardeal. 19.20: D. F. Aderca: Europa artistică. 19.40:D. Em. Ciomac: Neoromantismul In muzică. 20: Muzică românească (plăci de gramofon). 20.30: D. N. J. Savru: Lecţie de limba engleză. 21: D-ra Valentina Crejoiu, de la Opera. Română, canto. Lieduri de autori români21.30: Orchestra Radio: Concert simfonic, dirijat de d. Carlo Brunetti; Beethoven: Uvertura -Egmont”; Max Bruch: Concert în sol minor pt. violină și orchestra (solist d. J. Koganoff). 22: D. dr. KonradRichter: Lectură de Anton Pann (în limba germană). 22.25: Orchestra Radio; Ravel : Pavană pentru o infantă moartă; Rietti: Concert pentru quintet de suflători şi orchestră; Tschaikowsky- Hopak. 22.45: Informatiuni. BELGRAD, 16: Plăci. 17,30: Concert. 18: Cântece nationale. 19,30: Emisiune franceză. 20,30: Cântece. 22-50: Concert. BUDAPESTA, 9,15: Concert. 12,05: Concert. 17,10: Pt agricultori. 18,15: Concert țigănesc. 19,50: Două povestiri de D. Kosztolányi. 20-15: Concert din Straus. 22. Emisiune franceză. Babai ipun ră vărul şi auzul. [uşoare.! “ răcni techi de palme îi lua .Marş la în comandantul, indignit. ,spune i sergentului de zi să-l bage la carceră. Măgarule!..." Aii se uistci pe călcâie, mai mult mort decât,ia... Dar peste un sfect de oră, dispoziţia căpitanului se schimbase complazt. Dispus — ca orce om după ce se rade — se biduieşte soarta Turcaietului: — „Fugi după el, jrănică, să nu-şi facă seama! In definitv, tot nu face cine ştie ce brânză mai, pe-aici. Spune-i majorului să-i facă un bilet de concediu. Şi când eşti sverle-le un pumn de grăunţe, la i tetele gâşte"... — „Uite Aii, biletul e concediu''..., începu bărbierul, când văzu apărând in uşa canzerii. — ,Aman, aman!...", se văeta turcul. — ,jNa-ţi, mi, biletd!..“ Lui Aii nu-i venea să-l creadă ochilor. — „Pai atunci, de ce m’a mai bătut?...“, întrebă el, nedoturit. — „Prostule!...", ii explică Fănică, iluminat, subit, de-o inspiraţie practică, ,M'ai priceput? Ţie tras două perechi de palme, fiindcă zicea că... de ce nu mi-ai adus, şi mii două perechi de gâşte?...“ — „Domnu Fănică, se afurisi Aii, cu mâna la piept. „Aşa se fim noi măgar, dacă nu aducem, la d. voastră, patru gâşte, când venin de-acasă!..." Conferita d-lui Pamfil şeicaru la Bacău BACAU. — Duminică 3 Mai cri, orele 11 dimineaţa d. Pamfil Şeicaru directorul ziarului nostru conferenţiază la teatrul „Mârăşti ’ despre „Criza economică mondiala”. Conferinţa are loc In cadrui fiind festival organizat de societatea culturala „Caragiale" din localitate. ------- ' M -f^j RADIO Joi 30 Aprilie 1931 KÖNIGS W U SIERHAUSEN 10,35: Știri. 12,05; Plăci. 13,30; Știri. 14: Plăci din Berlin. 15: Pt- copii. 15,30: Vremea. Bursa. 15,45: Pt. doamne. 16,30: Concert din Berlin. 17,30: Muzică de cameră. 20: „Manon Lescaut‘‘ dramă in 4 acte. LANGENBERG. 12,10: Plăci. Vremea. 13,05: Concert de amiază. 15,50: Pt- copii. 17: Concert de vecernie. 18: Lumea în cârti. 20: Muzică populară. 20,40: „Pat şi Patachon la ţară“. Comedie. 2,05: Presă, sport şi concert. MUEHLACKER. 11,50 : Plăci. 12,20: Plăci din Lehar. 13: Plăci. 15,20—16,20: Pt. tineret. 16,30: Concert de violoncel. 17: Concert din Colonia. 19,45: Variațiuni pe tema Primăverii. 20,15: „Nunta lui Figaro“ operă comică în 4 arte de Mozart. 23—24: Muzică de dans. MILANO. 17: Concert. 19: Știri. Concert. 19,50: Plăci. 20,45: „Scellerata” comedie într’un act. 21-20 ; Concert simfonic. 23~23,55: Concert. PRAGA, 11,15: Plăci. 11,35: Pt. doamne. Plăci 12,30; Concert din mor. Ostrava. 16: Bursa. Plăci. Pt. copii. 16,30: Muzică de cameră. 19,25: Concert de mandoline şi ghitare. 20: Opere. 21: Concert. 22,20: Concert de orgă. ROMA, 17: Concert vocal şi instrumental. 19,15: Ştiri. Plăci. 20,40: Trans. unei opere. TOULOUSE, 12,45: Concert simfonic. 13,15: Cântece. 17,15:SMyz. argentina. 17,45: Concert. 19,45:Muzică militară. 23: Cântece spaniol 23,30: Cântece. 23,45: Muzică de dans. 0,00: Presă, ora, știri. VARȘOVIA. 11,40: Presă, ora, fanfara, vremea. 12,35: Concert de la Filarmonică. 17,45: Concert cu soluri 18,45: Diverse. 20,30: Concert. 21,30: Piesă de teatru. 22,55: Concert din Kattovice. 2350: Muzică de dans. VIENA. 12: Concert. 18,10: Concert. 16,20: Arii și cântece. 17: Pt. copii. 18,10: Pt. doamne. 19,30: „Babil Tarasev‘‘ dramă un S acte* 19,30: Concert. 21,40: Coaceri, Geer Patrick Vineri 1 Mai 1931 394 m. BUCUREȘTI 18: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.30; Informatiuni: bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 13.50; Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 17. Orchestra Radio: Lortzing: Uvertura „Undine“, Joh. Strauss: Bomboanele Vienei, vals. R. Wagner: Fantezie din opera ..Lohengrin“ R. König. ,,Die Griela, die Goetliche, lied şi foxtrot. O. Bruneţti : Mânzul sburdalnic. Rameau : Rigaudon din „Dardanus1”. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: D. col- Manolache: Eroism şi religie. 18.30: Orchestra Radio: E. Mac Dovel; In pădurile Americei, suită- Leo Ascher: Seleciuni din opereta „Primăvara in Wienerwald“. Joh. Strauss: Iubire, vin şi cântec, vals C. Zeller: Selecţiuni din op- 1D« Chertte»- -19- D. Nichifor Crainic: Poezia filozofică. 19.20: D. prof. Emil Antonescu Filosofia dreptului. 19.40: D. George Cartacuxino; Altarele. 20: Era odată o combie, piesă radiofonică de C. Gane In regia d-lui Victor Ion Popa. 20.30: Muzică ușoară (plăci de gramofon). 21 : Trovatore, operă de Verdi (doză electromagnetică). Intre acte Informatiuni. STRAINAT ATIâ BELGRAD 16 : Plăci. 17: Schlagere la plăci. 17.30: Concert de pian. 1B: Cântece naţionale. 19-30: Emisi-»une germană. 20: Reduri. 20.80: Concert de vioară. 21.10: Cântece. 22.30: Ştiri. Sport. 22.50: Concert iugoslav de orch. BUDAPESTA 7: Salutul lui Mai. Concert ” ' t Concert *'et muzil in EQt -