Curentul, mai 1931 (Anul 4, nr. 1170-1199)

1931-05-01 / nr. 1170

5t­ BBPREVEDEREA ## SOCIETATE AffONifflA ROmAHA M ASIGURARE strana meu Füipescu rto. 21 CAPITAL SOCIAL DEPLIX UARSAT LEI IO.OOO.QOO -m-Seria IX-a — Cupon No. 23 gCititorii ziarului ,,Curentul“ cari vor strânge şi trimite administraţie gtziarului nostru seria IX-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de in­asigurare „Capitalizare" Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lu­­sguare la sorţi) în valoare de lei 20.OOO a Societăţii „PREVEDEREA“ cu care vor participa in mod gratuit la a noua tragere de amortizare * IUUIIIllillllllllllllll!llll!llilllllllllllll!lillllllllllill!l>l!lllllllllllH!!llllllll>lllllllllllllllli|||||||||||||||||||||!l|||!||||||||||||||||||j|||j|||||||||{||||||||||||)(|||||{||| - muau&iv.■mMAMiässsmWJa Bolnavii da rinichi Ișî recapătă sănătatea făcând o cură cu CEAIUL INDIAN PENTRU RINICHI Koemts - i£oetfln$? original Buddha care nu este un preparat de laborator ci o pliantă naturală indiană Aprobat de onor Minister al Sănătăţei De tanxare la Farmacii şi Drogherii Cereţi literatura la Depoul Central de plante medicale L’THEODOR Bucureşti—Str. Smârdan No. 4L—Telefon 3154» Etaj . 1 mu nu in..inmumn numai Au sosit tipare pentru orice toi- Vette de primăvară. , Preţul unui tipar lei 60 la Libră­­­ria Hertz, calea Victoriei 5. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. Natan L. Nadler, născut la 18 iunie 1897 în Piteşti, domiciliat în Bucureşti, Calea Rahovei 106 a făcut cerere acestui Minister de a fi auto­rizat să schimbe numele său patro­nimic de Nadler în acela de Nedelea, spre a se numi Natan Nedelea. • Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra numelui,­ispre ştiinţa acelora cari ar voi să­­­acă opoziţiune în termenul prevă­zut de aliniatul II al zisului articol, BRAILA. — Cu ocazia aflării , Rusia Sovietică a scriitorului anait Istrati, casa de filme i­ufku­’ din Harkov, a convenit­­ acesta să transpuie pe ecran .Obiectul romanului său ,,Kira K­afinsT. Filmul a fost turnat şi d. Pa-, ait Istrati urma să primească i drept de autor, suma de 10 iii dolari, ca filmul să ruleze nu­­mai în Rusia. Din această 'Sumă, autorul a l­imit un ^.JAit de 500 dolari, iar stul unnak, i se trimită prin Interveni­e d-s r, ace cuno­sa ceva isă conflictul din­­ucătorii Soviet r­­efuzat să-i mai­­ de 9.500 dolari, „mult. ..Vufku”, a mis mai multe copii ale filmu şi în străinătate. Una din copii a intrat şi la noi ţară şi s’a rulat în mai multe aşe. Cu începere dela 1 Maiu a. c. mul a fost anunţat şi pentru ■ăila, la cinematograful Comu- Ll. D. Panait Istrati a cerut par­iatului să constate deocamdată muutarea filmului prin afişe în .ni se arată că filmul e turnat ipă romanul său. AMBROSfefl3CHE!»00 tri A!'JD'J9D­AU*A * Port nicoiie în I-a calitate, Bed­­landier, x Riparia, Riparia portalis şi Riparia x Rupestris, vindem cu preţuri foarte reduse. Şi vite altoite, furnizăm cu preţuri avantagioase. Catalogul gratuit. Citiţi Mica Publicitate D, prim procuror Pastia, a în­sărcinat pe comisarul Casasovici şeful circumscripţiei l­a poliţie­neşti, care a şi încheiat azi după amiază proces verbal, în care patronii cinematografului arată că filmul l-au angajat de la casa „Lux" din Bucureşti. Organele judiciare vor avea a­­cum să stabilească de unde şi-a procurat casa „Lux” filmul, pen­tru ca apoi d. Panu­ Istrati să cheme la răspundere pe repre­zentantul casei sovietice, spre a-i plăti daune cu drept de autor, suma de 2 milioane lei. Deocamdată, autorul Kirei-Ka­­ralinei va cere sechestrarea co­piilor filmului cu acelaş nume, aflate în România, pe cale de licitaţie cu oferte închise, cele mai frumoase şi mai proprii parcele pentru construcţii de vile în­­ Poiana Braşovului, vis-a-vis de re­­staurantele-hotele: CAPATANA şi HOEHENHEIM. Informatiuni In Biroul Bisericei Sft. Nicolae, Braşov-Scheii, Fiaţa Unirii­­ (fost­a Prundului). 1­6. Consiliul mrohial, (Indescifrabil). Panait Estimare drepturi de autor asupra filmului Kh­a-Kh­aim­a £1 pretinde Sovietelor cari au turnat Ulmul 2.000.000 lei despăgubiri Studiul limbii franceze in şcolile secundare (Urmare din pag. 1-2) pilului şi în sfatul învăţătorului, îl iă „la carte”, înscriin­du-1 in clasa­­ secundară a unui liceu de pro­vincie şi-i admis între cei dintâi la concurs. Cu sacrificii mari, e între­ţinut doi ani în şcoală ; in primul an rămâne corijent la limba fran­ceză, şi, în al doilea an, rămâne repetent. Tatăl său mă roagă să-l prepar şi, din cele ce aud spuse, deduc nevinovăţia şcolarului pus în im­posibilitate să-şi poată da măsura priceperea şi hărniciei sale. — Da bine, măi, cum de învăţai când erai în sat şi ieşiai premiant, cu coroană, în toate clasele şi cum ai ajuns să te prosteşti la târg ? — De prostit nu sun­ am prostit, fată, da de când m’ai dat, la liceu, nu puteam înţelege de loc la lim­ba franceză. Tot vorbea domnu şi tot spunea ceva pe franţuzeşte şi ne trimetea la uşă, la bancă şi m­aipoi la uşă, arătând cu mâna, unde să ne ducem; şi, pe urmă. Iar începea să vorbească, iute, şi noi nu înţelegeam nimic. Când ne punea să citim nu era chip ; că doar cuvintele într’un fel îs scrise şi trebuie pronunţate altfel. Când ne arăta poza de pe carte, înţele­geam de ce e vorba; da când spu­nea, pe franţuzeşte, nu prindeam nici o boabă şi, până acasă, mă tot gândeam degeaba: u.fi*­nwfflrt lat invjjtai?, Or fi fost şi alţii, cu băgare de seamă, cari or fi învăţat.. — Erau, tată, de acei care în­văţase acasă limba franceză; dar noi, cei dela ţară şi mulţi dela târg chiar, cari nu mai auzisem păsă­reasca aceia, nu ne puteam des­curca de loc. — Să zicem că ai rămas, din pri­cina asta „corijent” la limba fran­ceză; da de ce nai învatat la cele­lalte și ai rămas repetent ! — Știi de ce, ți-am­ mai spus doar; pentru că slab cum eram din clasa I la limba franceză, am cău­tat să învăţ mai mult decât la ce­lelalte şi-mi băteam capul până mă durea şi pe urmă... nu mai puteam învăţa la istorie şi la aritmetică­— Da de ce nu te rugai de alţii să-ţi arate ? — Trebuia să le plătesc şi n a­veam de unde; şi, aş fi avut mult de învăţat pentru că nu ştiam lec­ţiile de la începutul cărţii. — Spune-mi, cum te strecurai la lecţiile de peste an, în clasă ?, îl întreb împinsă de curiozitate. — Uneori îmi sufla câte unul din cei ce mai ştiau şi când se întâm­pla să nu-m­i sufle nici mie nici al­tora, ne punea, domnul, nota unu în catalog. — Dar la teze? — La teze era mai uşor: captam cât puteam din carte, ori nu tre­ceau ceilalţi, hârtia pe sub bancă. (Sfârşitul te nmărul gitoric ! JUK­NTUL Ziariştii Micii Antante la d. prim-ministru ■^ÎT • ■ ‘IU— ——­ D. N. lorga despre programul sau şi raporturile cu Cehoslovacia şi Iugoslavia Marti, la orele 3 p. m„ d. N. lorga, preşedintele Consiliului, a primit la domiciliul său pe dele­gaţii la conferinţa „Micei înţele­geri a Presei". D-sa le-a adresat următoarele cuvinte: „Aţi venit in această casă mică, unde însă este loc pentru mulţi prie­teni. ,,Parva domus magna truies“', dar de data asta s ar putea spune: „Parva domus multa amiciţia’’ Se zice că este casa unui dictator, însă puteţi vedea că nu sunt înconjurat de o gardă personală şi că toata lu­mea poate veni aci.­­ „Am dat ordin numai să nu n­e­ lăsaţi a intra oamenii bine îmbrăcaţi, pentru că aceştia cer întotdeauna o funcţiune. Dacă insă vine un ţăran sau un om sărac şi-mi prezintă o ce­rere justă, îl primesc şi fac tot ce-mi stă în putinţă pentru a-i da dreptate. „Trebue să mă scuz că nu am ve­nit să vă salut la conferinţa ziarişti­lor, dar sunt supraîncărcat de mun­că. Am păstrat toate vechile mele ocupaţiimi, îmi fac cursurile şi con­ferinţele şi noua mea sarcină îmi impune noui obligaţiuni. ».Primesc zilnic 400 de scrisori, pe cari trebue să le văd şi la cari tre­­bue să răspund personal. Abia ter­min cu o serie şi poşta mi-aduce alta”. Adresându-se ziariştilor cehoslo­vaci, d-l Prim-Ministru le-a arătat­­ cât de bine cunoaşte ţara lor şi cât­­ o iubeşte. „Sunt desigur mulţi prin­­t­­re dvs. pe cari i-am­ întâlnit cu o- o cazia vizitelor mele la Praga şi in I alte oraşe în călătoria mea de acum câţiva ani, când am ţinut o serie de conferinţe. PROGRAMUL JAR­Ii, NU AL GU¥Etf^ULUi „De 10 zile este ceva schimbat in ţara noastră. Nu se mai fac discur­suri frumoase şi încercăm acum să împiedicăm exercitarea talentelor o­­ratorice. Cu cf.4 se vorbeşte mai mult, cu atât se lucrează mai puţin. »Aţi auzit, desigur, ca nu am un program. E drept. Dar ţara are un program, pe care eu îl ac­cept. E mai bine aşa, de­cât dacă eu aşi avea un program şi ţara altul. E greu, de altminteri, să se ceară un program de la mine. Eu las programele pe seama celor pe cari germanii îi numesc „frisch gebackene Dokto- I­ren”. Vă mulţumesc că I aţi venit să mă vedeţi şi­­ sunt bucuros că mă gă­­t­sesc la mijlocul Dv.” ' SALUTUL DELEGAŢIE! CEHOSLOVACE ! D. V. Svihovsky, în numele de­legaţiei cehoslovace, spune: „ Domnule preşedinte de Consiliu , Sunt cu deosebire fericit de a putea saluta In Domnia Voastră o înaltă gândire, care străluceşte dincolo de frontierele ţărei sale,—una din acele personalităţi care este şi un mare ce­tăţean al ţării sale şi, in acelaş timp, tipul adevăratului european. „Opera dvs., a cărei amploare şi importanţă nu pot indrăzni s’o apre­ciez, este bine cunoscută de către elita intelectuală cehoslovacă. Nu­mele ,,Nicolae Iorga" evocă la noi nu numai pe un savant şi pe un scrii­tor de prim rang, care excelează cu o măestrie fără egal în toate dome­niile artei literare,­­ ci şi pe un is­toric genial care, scriind istoria tre­cutului, face el Însuşi istoria prezen­tului. •»Noi ziariştii avem un titlu spe­cial pentru a vă saluta respectuos, fiindcă în materie de ziaristică dvs. sunteţi cel mai bun dintre cei mai buni. Zi cu zi, de lungi decenii, dvs. înregistraţi istoria pe măsură ce se produce. Explicând, comentând şi a­­nalizând faptele, Domnia-Voastră degajaţi sensul prezentului, subli­niind influenţa în viitor, şi sunteţi astfel unul dintre cei mai fericiţi în­­sufleţitori a opiniei publce. ..In numele acestei opinii publice, în numele întregei prese cehoslova­ce, să-mi fie îngăduit să prezint ură­rile noastre bune pentru aniversa­rea Domniei-Voastre şi, odată cu ele, omaşiile noastre cele mai res­pectuoase . RĂSPUNSUL DOMNULUI IORGA Răspunzând preşedintelui delega­ţiei cehoslovace, d. prim-ministru Iorga arată că jurnalismul, pe care-l practică de 43 ani, e una din principalele sale ocupatiuni■ „Cred", spune d-sa, ,,că jurnalismul des­­voltă mai mult decât orice simţul pentru nevoile momentului şi că, în consecinţă, este cea mai bună pre­gătire pentru omul de stat, pen­tru că, spre a guverna, e ne­voie de oameni cari să poată lua deciziuni imediate. Ca şi zia­ristul, omul de stat, dacă-l deştepţi la miezul nopţei, trebue să se îm­brace întro clipă, să răspundă imediat tuturor chestiunilor, să ia o hotărâre la locul unde ea trebue executată. „Ziaristica dă simţul actualului şi putinţa hotărârilor imediate". CUVÂNTUL DELEGATU­LUI IUGOSLAV D. Mihajlo Zivancevici, directo­rul ziarului ,vreme" şi preşedinte al comitetului iugoslav, spune : ,JDeşi şi eu sunt obişnuit să lu­­crez, nu să vorbesc, totuşi nu pot pierde acest prilej de a saluta nu numai pe eminentul istoric despre­ care de curând ,,Times“ a spus că este un adevărat Titus-Livius al României, ci mai cu seamă. Şi pe­lin mare amic al Iugoslaviei, şi a-i mulţumi pentru marile servicii fă­cute poporului nostru, atât înainte cât şi in timpul războiului. Dom­nule preşedinte, prin activitatea Domniei-Voastre, ca luptător pen­tru dreptate şi ideal, aţi contribuit la realizarea idealului nostru na­ţional. „Mica înţelegere a Pre­sei are ca datorie de a a­­juta Mica­­Antantă In ope­ra ei de păstrare a păsei» Că această politică va ră­­mâne şi se va întări, gu­­vernel Dv. şi în special Do­smia­ Voastră, prin în­tregul Dom­etivei « Voastre precisiv constituesc cea mai puternica garanţie. „Pentru toate acestea, presa lu­i. prim ministru Nicolae Iorga a vizitat Marţi expoziţiunea din Bucu­reşti a artiştilor unguri, patronată de către A. S. R. Principele Nicolae. Cu acest prilej pictorul Lajos de Kunffy a rostit următoarea cuvân­tare : D-le preşedinte al consiliului, In numele artiştilor unguri reprezen­taţi in această manifestare de artă, îngăduiţi-mi să vă exprim adânca noastră gratitudine pentru onoarea pe care ilustra domniei voastre per­sonalitate ne-a făcut,o vizitând expo­ziţia noastră. J­oi nu avem pretenţia că expozi­ţia aceasta de artă dă o idee complec­tă despre pictura ungari de azi, ci am voit prin această apropiere a ar­tiştilor, cari sunt deasupra sbuciumu­­lui politic, să deşteptăm interesul şi empatia societăţii bucureştene şi a artiştilor săi. „Vom încerca o mare satisfacţie dacă vom fi fost înţeleşi şi vom fi foarte fericiţi, dacă artiştii români ar voi şi ei să realizeze o manifestare de artă la Budapesta dându-ne prilejul de a-i găzdui". D. prim ministru N. Iorga a răs­puns prin cuvintele următoare : ,.Mulţumesc pentru bunele cuvinte ce-mi adresaţi­,,Arta nu e a nimănui; e a ei. Ea lucrează prin raţiune, dar pentru dânsa. „Mă mişcă însă frumuseţea gestu­lui D-Voastre de prietenie. Vă cu­nosc şi vă înţeleg durerea, dar con­tra fatalităţii nimeni nu poate lupta. Oricine însă trebue să se mângâie. Şi cea mai bună mângâiere e înţelege­rea sufletului naţional. »Regret că au sot asista la Adana.­goslavă vă mulţumeşte şi, prin mine, vă prezintă salutul ei res­pectuos". REPLICA D-LUI IORGA „A­i avut dreptate spunând câ nu e nevoie să-mi cereţi programul Sunt vieţi caii încep printr’un pro­gram. Programul meu este rezu­matul vieţei mele. „Am fost totdeauna un prieten al Iugoslaviei, încă de pe vremea când Serbia mică lupta pentru drepturile ei. Am suferit de sufe­rinţele ei şi m­­ am­ bucurat de bucu­riile ei. Rămân credincios acestor sentimente. „Vă mulţumesc încă odată că aţi venit să mă vedeţi". D. prim-ministru s’a întreţinut apoi cu ziariştii şi in deosebi cu­­ Abatele Dvornik, distinsul bizanto­­redactor al ziarului „Lidove Abutfele Dvc log stvedac I Listy*I rea din Budapesta a comitetului in­ternaţional de istorie, în Mai. Ocu­paţiile mă reţin aici Dar vem­ căuta să vă arăt simpatia mea făcând să se creeze la Universitatea din Bucureşti pentru un lector maghiar o conferin­ţă de limba, literatura, arta şi isto­ria Ungurilor. D. Iorga vizitează expoziţia artiştilor unguri Programul stimm drapelului am. jimisa Uimiri dsrfisboi“ şi ziua de 3 Mai a. c„ va avea loc solemnitatea sfin­ţi­­ei şi botezul dra­pelului „Asociaţiei Virtutea Militară de Război”. Num al drapelului este Majestatea Sa Regele Caral al Idea La acest scop asociaţia a alcătuit Următorul program : Ora 8,15. — Adunarea şi încolona­­rea purtătorilor medaliei „Virtutea Militară de Război” veterani din cam­paniile 1877—78, 1913 şi 1916­-1919. Ora 8,30. — încolona­rea in urma societăţilor de foşti luptători şi ple­carea d­e muzica militară, in cap, spre Biserica Sf. Nicolae-Vlădica din Bulevardul Principesa Maria. Ora 9.45. — Începerea Sfintei Le­­turgh­ii. Ora 10. — Sfinţirea apei şi ie. Domnul, botezul drapelului, ţintuirea şi cuvântările. Ora­­­1.15. — Procesiunea la Mor­mântul Eroului Necunoscut unde se va depune jurământul de credinţă către Majestatea Sa Regele vacdl al 11-lea. Ora 1.15. — Masa anuală a purtă­torilor medaliei „Virtutea Militară de Război”. II. preşedinte al consiliului de mi­niştri a acordat o­­icrmisie de 3 zile, 2—4 ivnii, eroilor decoraţi, listări funcţionari la stat, iar d. ministru al arm­atei un concediu de 3 zile anelo­­raşi eroi aflaţi­­astăzi sub drapel pen­tru a putea lua parte la această so­lemnitate. Adunarea societăţii Membrii Asociaţiei „Virtutea­­Uti­lării de Război” din toată ţara i-unt cunoscuţi la Bucureşti în adunare ge­nerală extraordinară pentru ziua de 1 Mai a. c. ora 8 dim. în Sala Cercu­lui Subofiţerilor reangajaţi din str. Uranus.* In zilele de 2—3 Mai, delegaţii aso­­ciaţiunei pot staţiona in Gara de Nord şi vor da toate îndrumările ne­cesare camarazilor din provincie. Ţi­nuta va fi­ pentru săteni costumul naţional al regiunei și pentru orășeni ținută de sărbătoare-Portul tuturor decorațiilor este obligator. Avioat­elor româneşti participă la raley-ul de la Pilsen Marţi d. a. la ora 4 luni, trei avioane româneşti, — de construc­ţie românească, — au decolat de pe aerodromul Pipera, plecând la Pilsen, unde vor participa la ra­­ley-ul internaţional ce se ţine acolo, între 1—4 Mai a. c. Avioanele sunt pilotate de d-nii căpitan Romanescu, locot. Gogu Ştefănescu şi sublocotenent Abe­­les, însoţiţi fiind de d-nii ing. Zain­­firescu — constructorul avioane­lor — şi căp. Clopotaru, ca obser­vator. Avioanele vor sosi la Pilsen în ziua de 1 Mai, concurând în zi­lele ce urmează la întrecerile de regularitate cât şi individuale. Este aşa­dar unul din puţinele concursuri internaţionale, la care culorile naţionale a­l României sunt reprezentate de cei mai buni piloţi ai ei. Fiindcă, cei trei ofiţeri de mai sus pot fi socotiţi cu ade­vărat străluciţi reprezentanţi ai aviaţiei noastre militare. Ceea ce însă trebue să subliniem aci, este complecta lipsă de inte­res pe care oficialitatea aviatică a arătat-o faţă de încercarea la care pornesc cele trei avioane ro­mâneşti. In afară de ofiţerii flotilei de luptă, camarazi ai celor ce plecau em­­i­şi de d. col. Beroniade, ni­meni din ofiţerii superiori ai avia­ţiei n’a ţinut să asiste la plecarea celor trei avioane româneşti. E singura constatare tristă pe care o însemnăm aci Iirn-Ilii3»' • ...... Compania antimalarică D. prof. dr. I. Cantacuziio, mi­nistrul muncii, sănătăţii şi ocrotiri­lor sociale in urm­a conferinţei care a avut-o ori dimineaţă cu inspectorii generali sanitari la mi­nisterul sănătăţii a luat dispoziţiu­­nea ca, începând de la 11 Mai să se facă o campanie anti-malarică in întreaga ţară. In acest scop s’au luat măsurile pentru aproviziona­rea regiunilor sanitare cu medica­mente anti-malarice. Pentru campania anti-malarică ministerul are nevoe de 8 medici la laborator care vor face anali­zele necesare. Ei vor fi recrutaţi din acei cu pregătire specială (cursuri de malariologie). Vor fi angajaţi de asemenea şi 35 de a­­genţi sanitari din cei mai bine cla­sificaţi. Campania va incepe In re­­gulile cele mai malarizate şi anu­me: regiunea Craiova, Bucureşti, Iaşi şi Basarabia. In celelalte par­ti se va face profilaxia malariei cu personal existent. B. prof. Zota va da concursul său în coordonarea măsurilor de combatere având și controlul tehnic al laboratoarelor­ Vineri, I FilaEu, IS31 Carnetul Pe drumul, plin de praf, ce duce de la gară spre oraș, An­ Karaghiozoglu soldat în escadronul de tren, din lo­calitate — pășea leneș, după obiceiul neamului său, purtând in mană un coș de papură, din care eșeau la iveală, patru­­capete de gâscă... Dacă cineva i-ar fi cerut socoteală, asupra intenţiilor lui, An­ nar fi fost deloc încurcat, ca să-i răspundă. Fu­sese la Sarsânlar — comuna lui na­tală — intr'o permisie de cinci zile şi acum, in nădejdea unui concediu mai îndelungat, pe care avea de gând să-l ceară, darea plutonierului-major al unităţii, patru gâşte de toată frumu­seţea. In poarta locuinţii căpitanului __ comandantul lui suprem — se întâlni cu Fănică, purtând in mână o gentuţă cu cele necesare pentru ras. (Se du­cea, după obiceiu, să-şi bărbierească comandantul). — „Ce-i cu tine, Aii?..." — „Uite asta și... asta...“, îl lămuri turculeţul, destăinuindu-i planul lui de bătae . ..Prost eşti, măi Aii! De ce să i le duri plutonierului, şi să nu i le dai, mai bine, domnului căpitan, care poate să-ţi dea, dacă vrea, chiar şi o lună de zile, concediu..." Turcul se lăsă convins şi, peste o jumătate de oră, gâştele sburdau in curtea căpitanului iar Fănică , in vreme ce el bărbierea _punea un cu­vânt bun, pentru camaradul lui: — „Zău, domnule căpitan, daic’am mai văzut, de când sunt, aşa gâşte!...“ — „Care... gâşte?" — „Alea, de vi le-a adus Aii..." — ,Mi-a adus, mie. Aii, nişte gâşte..." — „Uitaţi-vă, numai, pe geam...“ — ,Tiei de ce mi-a adus, Aii, gâştele astea?...“ — „Ar vrea un concediu de-o lună...", ii şopti Fănică, la ureche. —­ „Chiamă-l încoace!...“, porunci căpitanul. — „Să trăiţi...", începu turcul, care era după uşă. Dar n’apuiră să sfâr­şească legiuita formulă, căci două pe­394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică de cameră (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17: Orchestra Luca: Muzică ro­mânească. 18: Informatiuni, meteorul si sem­nal orar. 18.15: D-ra Lya Dracopol; ora copiilor. 18.30: Orchestra Luca-19: D. Oscar Walter Cizek: Arta In Ardeal. 19.20: D. F. Aderca: Europa ar­tistică. 19.40:­D. Em. Ciomac: Neoroman­tismul In muzică. 20: Muzică românească (plăci de gramofon). 20.30: D. N. J. Savru: Lecţie de limba engleză. 21: D-ra Valentina Crejoiu, de la Opera. Română, canto. Lieduri de autori români­21.30: Orchestra Radio: Concert simfonic, dirijat de d. Carlo Bru­netti; Beethoven: Uvertura -Eg­mont”; Max Bruch: Concert în sol minor pt. violină și orchestra (so­list d. J. Koganoff). 22: D. dr. Konrad­­Richter: Lec­tură de Anton Pann (în limba ger­mană). 22.25: Orchestra Radio; Ravel : Pavană pentru o infantă moartă; Rietti: Concert pentru quintet de suflători şi orchestră; Tschaikow­­sky- Hopak. 22.45: Informatiuni. BELGRAD, 16: Plăci. 17,30: Con­cert. 18: Cântece nationale. 19,30: Emisiune franceză. 20,30: Cântece. 22-50: Concert. BUDAPESTA, 9,15: Concert. 12,05: Concert. 17,10: Pt agricultori. 18,15: Concert țigănesc. 19,50: Două po­vestiri de D. Kosztolányi. 20-15: Concert din Straus. 22. Emisiune franceză. Bab­ai ipun ră vărul şi auzul. [uşoare.! “ răcni techi de palme îi lu­a .Marş la în comandantul, indignit. ,spune­ i ser­gentului de zi să-l bage la carceră. Măgarule!..." Aii se uistci pe călcâie, mai mult mort decât­,ia... Dar peste un sfect de oră, dispo­ziţia căpitanului se schimbase com­­plazt. Dispus — ca orce om după ce se rade — se b­iduieş­te soarta Tur­­caietului: — „Fugi după el, jrănică, să nu-şi facă seama! In definitv, tot nu face cine ştie ce brânză mai, pe-aici. Spu­­ne-i majorului să-i facă un bilet de concediu. Şi când eşti sverle-le un pumn de grăunţe, la i tetele gâşte"... — „Uite Aii, biletul e concediu''..., începu bărbierul, când­­ văzu apărând in uşa canzerii. — ,Aman, aman!...", se văeta tur­cul. — ,jNa-ţi, mi, biletd!..“ Lui Aii nu-i venea să-l creadă o­chilor. — „Pai atunci, de ce m’a mai bă­tut?...“, întrebă el, nedotu­rit. — „Prostule!...", ii explică Fănică, iluminat, subit, de-o inspiraţie prac­tică, ,M­'ai priceput? Ţie tras două perechi de palme, fiindcă zicea că... de ce nu mi-ai adus, şi mii două pe­rechi de gâşte?...“ — „Domnu Fănică, se afurisi Aii, cu mâna la piept. „Aşa se fim noi măgar, dacă nu aducem, la d. voastră, patru gâşte, când venin de-acasă!..." Conferita d-lui Pamfil şeicaru la Bacău BACAU. — Duminică 3 Mai cri, orele 11 dimineaţa d. Pamfil Şei­­caru directorul ziarului nostru con­ferenţiază la teatrul „Mârăşti ’ despre „Criza economică mondia­la”. Conferinţa are loc In cadrui fi­ind festival organizat de societa­tea culturala „Caragiale" din lo­­calitate. ------- ' M -f^j RADIO Joi 30 Aprilie 1931 KÖNIGS W U SIERHAUSEN 10,35: Știri. 12,05; Plăci. 13,30; Știri. 14: Plăci din Berlin. 15: Pt- copii. 15,30: Vremea. Bursa. 15,45: Pt. doamne. 16,30: Concert din Berlin. 17,30: Mu­zică de cameră. 20: „Manon Les­­caut‘‘ dramă in 4 acte. LANGENBERG. 12,10: Plăci. Vre­mea. 13,05: Concert de amiază. 15,50: Pt- copii. 17: Concert de ve­cernie. 18: Lumea în cârti. 20: Mu­zică populară. 20,40: „Pat şi Pata­­chon la ţară“. Comedie. 2,05: Presă, sport şi concert. MUEHLACKER. 11,50 : Plăci. 12,20: Plăci din Lehar. 13: Plăci. 15,20—16,20: Pt. tineret. 16,30: Con­cert de violoncel. 17: Concert din Colonia. 19,45: Variațiuni pe tema Primăverii. 20,15: „Nunta lui Figa­ro“ operă comică în 4 arte de Mo­zart. 23—24: Muzică de dans. MILANO. 17: Concert. 19: Știri. Concert. 19,50: Plăci. 20,45: „Scel­­lerata” comedie într’un act. 21-20 ; Concert simfonic. 23­~23,55: Con­­cert. PRAGA, 11,15: Plăci. 11,35: Pt. doamne. Plăci 12,30; Concert din mor. Ostrava. 16: Bursa. Plăci. Pt. copii. 16,30: Muzică de cameră. 19,25: Concert de mandoline şi ghi­tare. 20: Opere. 21: Concert. 22,20: Concert de orgă. ROMA, 17: Concert vocal şi instru­mental. 19,15: Ştiri. Plăci. 20,40: Trans. unei opere. TOULOUSE, 12,45: Concert simfo­nic. 13,15: Cântece. 17,15:SMyz. ar­gentina. 17,45: Concert. 19,45:Mu­zică militară. 23: Cântece spaniol 23,30: Cântece. 23,45: Muzică de dans. 0,00: Presă, ora, știri. VARȘOVIA. 11,40: Presă, ora, fanfara, vremea. 12,35: Concert de la Filarmonică. 17,45: Concert cu soluri 18,45: Diverse. 20,30: Concert. 21,30: Piesă de teatru. 22,55: Concert din Kattovice. 2350: Muzică de dans. VIENA. 12: Concert. 18,10: Con­cert. 16,20: Arii și cântece. 17: Pt. copii. 18,10: Pt. doamne. 19,30: „Bab­il Tarasev‘‘ dramă un S acte* 1­9,30: Concert. 21,40: Coaceri, Geer Patrick Vineri 1 Mai 1931 394 m. BUCUREȘTI 18: Muzică simfonică (plăci de gra­m­ofon). 13.30; Informatiuni: bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 13.50; Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 17. Orchestra Radio: Lortzing: Uvertura „Undine“, Joh. Strauss: Bomboanele Vienei, vals. R. Wag­ner: Fantezie din opera ..Lohen­grin“ R. König. ,,Die Griela, die Goetliche, lied şi foxtrot. O. Bru­neţti : Mânzul sburdalnic. Rameau : Rigaudon din „Dardanus1”. 18: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 18.15: D. col- Manolache: Eroism şi religie. 18.30: Orchestra Radio: E. Mac Dovel; In pădurile Americei, suită- Leo Ascher: Seleciuni din opereta „Primăvara in Wienerwald“. Joh. Strauss: Iubire, vin şi cântec, vals C. Zeller: Selecţiuni din op- 1D« Chertte»- -19- D. Nichifor Crainic: Poezia fi­lozofică. 19.20: D. prof. Emil Antonescu Filosofia dreptului. 19.40: D. George Cartacuxino; Al­tarele. 20: Era odată o com­bie, piesă ra­diofonică de C. Gane In regia d-lui Victor Ion Popa. 20.30: Muzică ușoară (plăci de gramofon). 21 : Trovatore, operă de Verdi (doză electromagnetică). Intre acte Informatiuni. STRAIN­AT ATIâ­­ BELGRAD 16 : Plăci. 17: Schla­ger­e la plăci. 17.30: Concert de pian. 1B: Cântece naţionale. 19-30: Emisi-»­une germană. 20: Reduri. 20.80: Concert de vioară. 21.10: Cântece. 22.30: Ştiri. Sport. 22.50: Concert iu­goslav de orch. BUDAPESTA 7: Salutul lui Mai. Concert ” ' t Concert *'et muzi­l in EQt -

Next