Curentul, august 1936 (Anul 9, nr. 3052-3082)
1936-08-01 / nr. 3052
2 (lg pagini) IT CURENTUL ma - n ul? JflWOL taniu inch's, castaniu. în ŞTIŢI CA PARUL ALB ÎMBĂTRÂNEŞTE ÎNFĂŢIŞAREA? NU daţi pe par cu văpsele stricăcioase, singur regeneratorul spontan „COLO :«.iN“ redă natural parului alb, cărunt, culoarea dorită, negru, chs' ”*® minute şi bârbeii mustăţei« discret, -_ ') /Vikii Ia! ')OA i \_ 'I t --f°r aeaS^« » r 2 cutii lei $30. Uepoz’tT „ ”aU“ strada doamnei 7 (Galeriile Blanduziei, Etaj) Bucureşti MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Direcţia Muncii Publicaţiune Licitaţia pentru iemneie necesare Căminelor de ucenici din Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial No. 158/936, pentru ora 8 dimineaţa, se amână din lipsă de concurenţi pentru ziua de 19 August, ora 8.30 în aceleaşi condiţiuni şi acelaş loc. Licitaţia pentru combustibilul lichid pentru calorifere, pentru aceleaşi motive se amână pentru ziua de 19 August, ora 9:30. Cantităţile de lemne sunt cele aite în publicaţia anterioară, iar cele pentru combustibil lichid sunt: Alba-Iulia 30.000 kgr. ; Braşov 90.000 kgr.; Bucureşti „Pricipesa Maria" 110.0O0 kgr.; Bucureşti „Obor" 100.000 kgr.; Cluj 60.000 kgr.; Chşinau 40.000 kgr., cu termen de predare la 15 Martie 1937. Director general, (ss) ING. ST. CUNESCU AR SI TA SOARELUI LA PLAJĂ MARE-MUNTE PRODUCE MIGRENE-TOROPEALĂ INSOLATIE NĂDUŞEALA-NEVRALG i TESTA COMBATE PE DATĂ MINISTERUL DE JUSTIŢIE Direcţiunea Judiciară D. Samuel H. Misei zis Mihelzon, născut la 27 Martie 1914 în Iaşi domiciliat în Bucureşti, str. Negru Vodă Nr. 3 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele tău patronimic de Misei zis Mihelzon in acela de Mihăileanu spre a se numi Samuel Mihăileanu. Ministerul publică aceasta conform art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune in termenul prevăzut de JUniatul II al zisului articol. Ministru, (ss) I. NISTOR Din Tg.-Jiu NUMIRE TG. JIU. — D. Constantin Ghiţă, a fost nimit conducător tehnic la serviciul judeţean de drumuri Gorj, şi însărcinat cu conducerea secţiei a IlI-a, tehnică Novaci. CĂRŢI NOUI Recent, d. Victor Danielescu, magistrat a terminat preţioasa lucrare: „Dinamica şi estetica morală a doctrinei creştine”. Din poznele naţional-, ţărăniştilor Uit fiazarp BAZARGIC 29. — Un grup de membri ai partidului naţional-ţărănesc din Bazargic, ridicase cu forţa, din ordinul d-lui I. M. Leon, şeful organizaţiei, mobilierul clubului din fostul local, transportăndu-l în noul sediu, din str. Regele Carol No. 96. D. avocat Tipătescu, fost membru al partidului şi pe numele căruia era connractul, a cerut tribunalului Caliacra pe cale de ordonanţă prezidenţială restituirea mobilierului, întrucât el constitue garanţia pentru piaţa chiriei aflată în restanţă. După pledoariile d-lor avocaţi Sarmanioti şi Roşu, d. preeşdinte Gh. Bărbulescu a respins astăzi cererea d-lui Tipătescu. Politica militară a fascismulu (Co51»Sifi*i»5 e din pagina 1*®) sau se pot pe deplin bucura, dacă ne-au fost prieteni.. Din Februarie 1935 până în Decembrie 1935, Italia a mobilizat în ţară un milion de oameni încadraţi de alţi 40 de mii de ofiţeri şi 70 de mii de subofiţeri. Faptele şi cifrele reamintite dau certitudinea, că Italia, cu toată sforţarea făcută, e mai pregătită ca oricând să-şi afirme drepturile ei de mare putere, care doreşte pacea, dar nu se teme de războiu. Cu această scurtă privire aruncată asupra instituţiilor noastre militare şi asupra operei înfăptuite pe acest tărâm de Fascism sub energica şi priceputa conducere a lui Mussolini, am vrut să vă prezint Italia războinică, aşa cum alţii v-au prezentat Italia literară, Italia ştiinţifică, Italia muzicală, Italia războinică, dar nu producătoare de războaie, cum ar vrea unii să susţină, pentru că Italia nu vrea războiul şi nu are intenţii agresive contra nimănui. Nu, ea nu poate însă să nu ţină seamă de delicata situaţie internaţională şi de duşmăniile, geloziile şi rivalităţile pe care tânăra putere italiană le trezeşte în bătrânaEuropă. Aducându-şi aminte că cea mai bună pace stă la umbra spadelor, Italia Fascistă îşi dedică toate forţele soluţionării problemei securităţii şi puterii sale. Condiţiuni esenţiale ale muncii pacifice şi ale progresului în civilizaţie către care aspiră. Căci o ţară care a dat lumii întregi civilizaţia prin puterea Romei imperiale, când o ţară a cântat divina poezie cu Dante şi Petrarca, când a arătat lumii întregi arta ei, Giotto, Michel Angelo şi Rafaele, când o ţară a divulgat lumii întregi ştiinţa ei cu Leonardo, Galileo şi Marconi, această ţară are dreptul sacrosanct de a trăi şi de a se face respectată. Italia nu vrea războiul, dar crede în războiu. Italia nu vrea războiul, dar se prepară pentru el, cura fac şi celelalte popoare. Pregătire care se continuă de ani de zile şi care a făcut din Italia, naţiune militară. Pentru a-şi îndeplini această gigantică operă, pe care Italia a început-o, îi trebuia un şef. Şi l-a găsit: Un şef militar care a făcut din Italia o ţară militară. Generalii şi Statele majore, oricât de buni ar fi în actuala organizaţie politică socială a lumii, sunt destinate să nu poată schimba natura lor de planetă, când găsesc un soare care le iluminează şi guvernează evoluţia lor, atunci ele dau lumină şi se mişcă după un sistem ordonat şi vital. Soarele este acela care a dat Italiei victoria strălucitoare din Africa, care-i luminează calea victoriilorviitoare: victoriile păcii. Aceasta este siguranţa care ţâşnea din mulţimi la anunţarea victoriei africane, acel strigăt care, din mulţime s’a urcat până la tron, până la regele tăcut care, a treia oară, a văzut victoria strălucind de insignele lui, răsunând în lume pentru a anunţa începutul unei noui istorii: istoria Romei: imperială, universală, nemuritoare. Ciocnire între o maşină și o trăsură la Brăila BRĂILA 30. — Maşina No. 403, venind cu viteză pe str. Călăraşi, a isbit trăsura No. 28. Ambele vehicule au suferit stricăciuni. Acidente de persoane n’au fost. CARNETUL ZILEI Magazin literar şi artistic „MA TEM, scrie Paul Valéry, ca lectura lentă şi meditativă este condamnată să dispară". Temere din păcate îndreptăţită. Dulcile clipe de sihăstrie meditativă sortite unei tihnite şi întremătoare cetanii, această domoală călătorie în duhul cărţii făcută pe’ndelete şi fără pripeală, în ritmul în care gândul autorului a fost aşternut în slove cuminţi pe albul hârtiei, această emerită drumeţie in care cetitorul, purces la drum în căutarea omenescului din om şi a gândului înalt, care-1 ridică din vremelnicie, — se găsea pe sine, — a fost aşadar hărăzită unei neîndurate pierzanii. La ce-ar mai folosi jelaniile şi învinovăţirile când lucrurile sunt cum sunt şi nu pot fi altfel. Şi asupra cui să arunci vina? Orbul merge în pas cu valeatul lui, şi veleatul merge cuS0 pe oră, cu motocicleta. Ocupat sau neocupat, când merge sau când zăboveşte între filele unei cărţi, omul de astăzi e veşnic grăbit. Şigraba, de când s’a înpirlogit în năravul blagoslovit al cetitului, numai pustietatea recoltat. Precum sunt frumuseţi de perspectivă şi peisagiu care se dăruiesc pe deplin drumeţului nepripit şi se refuză cu desăvârşire motociclistului, într’o lectură sunt frumuseţi sufleteşti de calmă seninătate care nu iasă niciodată în calea cetitorului călare pe grabă. Dar ce să mai zicem despre ce- i titori, când chiar cel care scrie el scuturat de febra vitezei? ! Răgazul lecturei meditative a murit, ca atâtea alte cuminţi obiceiuri bătrâneşti. La capătul acestor şire de prisos, nu vom găsi curajul să cerem măcar o clipă de tăcere şi reculegere pentru odihna lui....in cadrul prelegerilor Universităţii populare de la Vălenii de Munte, d. inspector administrativ Iulian M. Peter, şi-a desvoltat conferinţa asupra Feudalităţii contemporane. In primul rând, d-sa face o incursiune cronologică în domeniul istoriei, pentru a arăta diferitele perioade ale formelor de guvernare. Trecând apoi de la regimul feudal, la reîntronarea republicei conferenţiarul arată că unul din principalele scopuri urmărite de doctrinarii Revoluţiei franceze a fost suprimarea oricărei organizaţii intermediare între cetăţean (teoretic înzestrat cu drepturi, politice) şi Stat. Această orgolioasă pretenţie n’a rezistat vremurilor, căci legile vieţii sociale au creat noui forme intermediare: sindicatele şi partidele politice. Scopul nostru este să arătăm că şi aceste organisme tind a îmbrăca forme feudale. In adevăr, partidele politice sunt ierarhizate. De la cel mai umil şef de sub-sector până la şeful suprem al partidului, fiecare treaptă este ocupată de o persoană care este în acelaş timp vasalul şefului imediat superior şi suveranul inferiorilor lur rămâne, în problema cărţii, uii săi. Legăturile cari unesc membrii mare semn de întrebare: „Câtă vreme vor fi adevăraţi artişti şi adevăraţi literaţi, crede d. Herriot, îşi vor găsi ei public”... Iar mai departe : „Un fapt pare să domine, atât pentru scriitor, cât şi pentru sau mai ales pentru orator; nu trebue coborâtă niciodată valoarea celor gândite, chiar când te temi că vei fi ÎNTREBAT, asupra destinului literaturii dintr’un viitor apropiat, d. EdouardHerriot îşi exprimă toată încrederea în desvoltare spirituală a omului occidental de mâine şi insistă asupra rostului literelor în noua societate pe cale de înfiripare. „Vă întrebaţi dacă va exista întotdeauna o literatură ? Răspund : da. Eu cred în unitatea spiritului, — şi adevărata literatură provine din trebuinţa de a exprima cunoaşterea — dar nu cred într’o literatură ce ar voi să trăiască în marginea cunoaşterii”... Şi ,în Franţa,, ca şi la noi, cititor rău înţeles. In valoarea, chiar neînţeleasă, a gândirii, există o forţă dinamică, o forţă care va restabili într’o bună zi vigoarea adevărului. De aceeacred că nu există artă populară propriu zisă, în înţelesul unei arte destinate special maselor. Exista numai artă, şi atât. „Întrucât mă priveşte în deosebi, mi-am pus adesea întrebarea: ce este elocinţa ? Am ajuns în sfârşit la convingerea că nu e decât arta de a exprima părerilor altora. Căci nu ne aplaudăm niciodată decât pe noi înşine...” a. t. Succesul înregistrat de magistrala lucrare a lui STEFAN ZWEIG MARIA STUART este asemănător celui obţinut de „Marie Antoinette“ lansată tot de „Cugetarea” — şi dovedeşte că marele nostru public cititor apreciază cartea de vaoare. O nouă ediţie a fost pus în vânzare în librării Feudalitatea contemporană Conferinţa d-lui Iulian M. Peter, la Văleniilie-Munte a se grupa în asociaţiuni, necesitatea de a suplini Statului adesea fără putere, dorinţa de a rezista Statului, au dat naştere la grupuri diverse cari au aceasta comun că prezintă o mare asemănare cu textura feudală. Se găseşte dealtfel în societatea contemporană acelaş dublu fenomen de abdicări succesive din partea Statului şi de uzurpări progresive din partea organismelor intermediare: sindicate sau partide. Distribuirea favorurilor, scutirea de sarcini, supunerea la voinţa comitetelor sunt semne evidente de abdicare. Funcţiunile publice sunt considerate ca recompense şi beneficii, unele funcţiuni devin chiar fiefuri cari rămân în patrimoniul câtorva familii. Numirile iau aparenţă de contract de vasalitate. Nimic nu se face fără asentimentul sau chiar ordinul marilor seniori politici sau sindicatelor regionale. Cetăţeanul sfârşeşte prin a asculta de alte organe decât acelea cari posedă puterea legală. Se produce o substituire de fapt între organele nerăspunzătoare dar activa şi puternice şi organele legate devenite simple ■ executorii şi voinţelor celor dintâiu. Sindicatele şi partidele ca şi senioriile medievale au privilegiile lor, legislaţia lor şi tind a avea o jurisdicţie proprie. Recrutarea fidelilor se face ca în Evul mediu, acordând beneficii sub diverse forme, adesea supra-oferta dă naştere la conflicte groaznice. Un alt fenomen remarcabil care se produce sub ochii noştri, cum s’a produs în secolul al X-lea, este creaţia dreptului cutumier. Dificultăţile inextricabile provocate prin personalitatea legilor, prin regresiunea dreptului roman, prin variabilitatea crescândă a capitalurilor şi ordonanţelor regale, au sfârşit prin a creia un drept regional sau local, pe care toată lumea îl aplică prin consimţământ tacit. Cutuma poate să provină din vechile obiceiuri, din vechile legi sau necesităţi actuale, cari prin repetarea lor creiază un obicei. In zilele noastre frenezia legislativă a Parlamentelor, nestatornicia legilor celor mai fundamentale, modificate, remaniate, fără altă necesitate decât capriciul legislatorului sau interesul unor grupuri, rapiditatea cu care unele mode trecătoare devin legi permanente, superficialitatea cu care unele idei care sunt departe de a fi primite de toată lumea, devin obligatorii, au produs o reacţie neaşteptată. De exemplu, în fiecare provincie se aplică un drept administrativ tradiţional acceptat de toată lumea şi care este adesea în opoziţie cu legea scrisă. In multe domenii se observă aceleaşi fapte şi este uşor de a multiplica exemplele. Cutuma devine un element de stabilitate într’o societate nestatornică, cutuma devine o apărare contra puterii legislative. In fine se remarcă astăzi ca şi în anul 1000, o tendinţă spre unitate. In Evul mediu amintirea Imperiului roman universal, eforturile Bisericei catolice pentru a realiza unitatea unui ordin creştin, la care toate activităţile trebue să fie supuse, într’un cuvânt această „ordinatio ad unum” era scopul suprem. Astăzi Statele zise totalitare, diverse ideologii, toate contrarii au tendinţe universale, marxism, rasism, fascism, urmăresc aceeaşi tendinţă către unitate. Suntem deci în prezenţa unor elemente fundamentale. Experienţa trecutului dovedeşte că organizaţiile intermediare profesionale sau politice au caracterul unei necesităţi de neînlăturat şi se pare că tendinţa lor de a se organiza în ierarhii piramidale întemeiate pe devotamentul personal, este o lege naturală. Experienţa istorică a mai dovedit că aceste organisme intermediare, mai întâiu influenţează puterile legale şi apoi se substituise lor şi devin instituţiuni legale. acestor lanţuri siînt legături de încredere şi de devotament personal, programul partidului şi interesul general trec pe planul al doilea. De asemenea sindicatele federalizate formează o piramidă cu aparente cruciale; este banal să amintim de marea feudalitate industrială și bancară. Interesul personal, necesitatea de Vineri 31 Iulie 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA, 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI, 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII 6.30—7.30 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa Culturale. Sport. 18.40: Muzică variată (discuri). Uvertură la „O dimineaţă, o după amiază şi o seară la Viena” de Suppé (orch. Filarmonică din Viena, dirij. de Heger.HMV); Potpuriu de Melodii din operetele lui Lehat (orchestra simf. din Berlin, dirij. de Weissman (O); Fantezie pe motive de Offenbach (orch. Marek Weber.HMV); Caravana, de Bayer (orch Weber,HMV). 14.15: Radio-jurnal. 14.30: Muzică ditractivă (discuri Chittarata napoletana şi Ţiganca, de Paisiello (voce: Isa Kleiner. C): Cân înfloreşte violeta, tango de Berchert şi Spune-mi ce ai pe inimă de Lorey (H.M.V). Zilele trec ,de Bohmett şi Mii de stele strălucesc, serenadă de Rust. (HMV); Peterl Peterlox şi O lacrimă ascunsă-vals de Woods. (H. M. V.). 1500: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii Bursa cerealelor 19.03: Concert de după amiază— Orchestra de Salon Radio, dirij. de TheA to icoi- Uvertură la Studenţii ,veseli, de Suppé; Nunta, broaştelor, de Bell; Floricele, potpuriu de Paschill; Tango din opereta Casanova, de Benatzky; Slowfox de Borgmann; Fără tine nu-i plăcere, fox de Doelle; Marș fox de Engelberger; Cavatina de Raff; Frumos ca primăvara, fox de Grothe. UNIVERSITATEA RADIO acest 20.00; Grânele noastre din an de D. Andronescu. 20.20: Concert de muzică modernă la 2 piane—Th. Cosma şi N. Chirculescu; Mister Moon, de Brown; Făini a plăcerei de Coslow; Nimic mai încântător! de Berlin; Ritm şi romanţă, de Wallers; Potpuriu din filmele lui Fred Astaire. __ 20.55: Consideraţiuni asupra epocii noastre, de prof. Mihail Ralea. 21.10: „FAUST”, operă în 5 acte de Gh. Gounod (discuri): DISTRIBUȚIA Margareta Mireille Berthon Faust Cezar Vezzani Mefisto Marcel Journet Siebel Marthe Coiffier Valentin Louis Musy Martha Jeahne Montfort Corul Operei din Paris, dirij. de Henri Busset. • In pauză la (21.35—21.40): Actualități. ■ ' • :: ■ In pauza II (22 10—22.20): Radiojurnal. '.1 In pauza III (23.05—23.15): Sport. In pauza IV (23.50—0.05: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană și Ultimele știri. Concurs pentru cele mai bune piese originale In dorinţa de a sprijini literatura dramatică originală Teatrul Ligii Culturale, organizează printre scriitorii tineri români, un concurs pentru alegerea a trei piese, cele mai bune, de preferinţă comedii de moravuri cu subiect din viaţa societăţii româneşti. Piesele alese se vor reprezenta pe scena Teatrului Ligii Culturale, autorii primind drepturile legale, celei mai bune acordându- se un premiu, ce va fi fixat de comitet în raport cu valoarea lucrării prezentate. Lucrările vor fi expediate în plic închis, ce va purta un motto, şi va conţine un alt plic cu numele autorului, d-lui Nicolae Massîm secretar literar al Teatrului Ligii Culturale, Bulev. Schitu Măgureanu No. 1. Delia Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II“ Păşind — sub înalta oblăduire a Suveranului — în al patrulea an de străduinţe pentru ridicarea prestigiul nostru cultural prin tipărituri de ţinută şi de calitate, editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II” s’ar putea socoti îndreptăţită la un bilanţ întru totul satisfăcător. Cu toate acestea colecţiile distincte create până acum şi îmbrăţişând, cu egală căldură ocrotitoare, tot ceiace reprezintă actualmente, în varietatea ei, spiritualitatea românească, vor fi complectate în cursul campaniei de tipărituri, de la toamnă, cu noi şi preţioase contribuţii. Vor apărea astfel: MATEI 1. CARAGIALE-Versuri şi proză, ediţia definitivă sub îngrijirea d-lui Perpessicius; DRAGOŞ PROTOPOPESCU-Fenomenul englez ; prof. I. SIMIONESCU-Ţara Noastră; DAMIAN BOGDAN şi H. STAHL-Paleografie Slavo-Română; B. P. HASDEU-Opere, ediţie definitivă sub, îngrijirea d-lui Mircea Eliade- PERPESSICIUS-Atenţiuni Critice, vol. III; AL. CLAUDIAN-Auguste Comte; V. I. POPAAurel Vlaicu (Bibi. Energia); E. LUDWIG Schliemann (Bibi. Energia); I. SAN-GIORGIU-Grefie; M. MOŞANDREI-Singurătăţi, versuri şi CICERONE THEODORESCUCleştar, versuri. Sunt nume şi titluri care ele înşile pot indica un plan editorial alcătuit cu un singur gust al selecţiunei şi cu chibzuinţă organizat. Pentru al ministru al armatei Peste puţin timp, la 15 August a. c., se împlinesc 20 de ani de la intrarea noastră în războiul care ne-a adus România întregită. Tot în acest an, ofiţerii din promoţia 1917 împlinesc 20 de ani de când au intrat în Şcoala Militară de ofiţeri şi 19 ani de carieră. Ei se găsesc de 10 ani în gradul de căpitan şi nu au fost încă avansaţi la gradul de maior, cu toate că printre ei se găsesc atâţia care au fost tot timpul bine notaţi, au fost propuşi la înaintare şi caracterizaţi de Consiliul superior al Oştirei. Unii au şi şcoli sau studii superioare. Cele mai multe din promoţiile care au făcut războiul, au ajuns graţie războiului la grade mari de foarte tineri unii la 40 ani chiar, general. După război chiar, promoţii cu 8 23 ani mai vechi decât promoţia 1917 au ajuns la gradul de locotenent-colonel la 40742 ani vârstă şi 20—22 ani de carieră. Deşi la un alt diferenţă de promoţia 1917, ofiţerii din promoţia 1916, sunt maiori de peste trei ani, în timp ce promoţia 1917, după aproape 20 ani de carieră, la vârsta de 40 ani şi după ce a făcut războiul, unii din ei chiar de la 15 August 1916 sub drapel, se găsesc tot la gradul de căpitan. Odată cu aniversarea celor 20 de ani dela intrarea în război, s’ar putea face un act de dreptate şi acestor ofiţeri, — cei mai năpăstuiţi din cei cari au făcut războiul. w Sâmbătă 1 August 1938 Sâmbăta 1 August 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 166 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz ORA DIMINEŢII 6.30—7 30. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13.40: Muzică variată (discuri)) intermezzo din Ielele de Puccinin (orch. Scalei dirij.de Sabario (Gramofon); Mazurka de Chopin (violonceli Squire-C); Dansul făcliilor de Meyerbeer (orch. Operii din Berlin, dir. de Rich-H. M. V.): Potpuriu de cântece şi dansuri ruseşti (arch. Marek Weber H.M.V.). 14.15: Radio-jurnal. 14.30: Muzică distractivă, (discuri): Fox şi Slowfox din filmul Parada dragostei de Schertzinger, (canto: Davia şi Sorbier (C); Parisul în Aprilie de Harburg şi Foxtrot de Gordon (H.M.V.): Serenadă tango de Valente şi Micul domn, Jos de Campanini (H.M.V.): Numai cândeşti lângă mine de Miclescu şi Truffi de Stroe şi Vasilache( Voce: Sylvian Florin. (H.M.V.). 15.00: Ultimele ştiri. 19.20: Ora. Mersul vremii. 19.03: Muzeul naţional din Chişinău de C. Iov. . . 19.20: Concertul fanfarei Gardienilor publici cond. de maior Christache Florea: Marşul Regele Carol II de Chr. Florea: Nadina vals de Chr. Florea: Uvertură la „Poet şi ţăran” de Suppé: Marele Voevod Mihai, marş de Chr. Florea. 20.00: Angina de piept de prof. dr. C. Bacaloglu. 20.20: Continuarea concertului... Peste vale potpuriu național de Chr. Florea: Suspinul vals de Ivanovich Potpuriu național de Marian. 21.05: Poșta technică de ing. Em. Pătrașcu. .. ._ 21.20: Sacră de dans — Jazzul Corologos _ canto:. Gion și. Lilly Stroescu: Drum bun fix de Lange: '. Grădina de trandafiri slow de Palex Durerea tango de Corologes; Acelaș cântec slow de Wrubel; Gondola dragostei rumbă de Wrubel; Te-am supărat tango de Stein; Doar tu tango, de Andreescu; Visuri blonde vals englez de Beltini; Vis-a-vis fox de Gordon; Havana tango de Elly Roman; Am plâns de dorul tau tango de Elly Roman; Sărutul tău foc de Berlin. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al Orchestrei Ionel Cristea. Transmisiune de la restaurantul Bulevard. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. Pregătirea Moreei cercetăşeşti Comandantul Marei Legiuni anunţă toate unităţile cercetăşeşti care participă la Jamboreea din Poiana Braşovului, că să se conformeze întocmai planului de transport pe care-l vor primi la unităţi. Acest Plan de transport, prevede data îmbarcării pentru fiecare unitate cercetăşească şi este alcătuit de acord cu direcţia mişcării C. F. R. pentru a se evita orice aglomerări atât în timpul parcursului cât şi la sosirea în lamboree. Domnii comandanţi sunt rugaţi să respecte întocmai instrucţiunile noastre pentru a se evita orice neplăceri şi riscuri. La congresul comandanţilor cercetaşi care se va ţine din cadrul Jamboreei din Poiana Braşovului s-au înscris până în prezent 179 de profesori şi directori ai şcolilor secundare. Comandanţii străjeri care vor să viziteze Jamboreea de la Braşov se vor adresa direct Comandamentului Marei Legiuni, Str. Fraga 3 Bucureşti spre a li se trimite legitimaţiile necesare şi foi de reducere de 75 la sută C. FR. După 1 August cererile se vor adresa către „Comisariatul Jamboreei — Braşov Poiana. In cadrul Jamboreei — va funcţona şcoala constructorilor de planoare şi se vor ţine concursuri de smee şi planoare de diferite forme Se vor ţine concursuri de planoare de faza l-a cu anvergură până la 0.50, lansându-le cu mâna pentru zborul în linie dreaptă. Planoare faza Il-a până la 1-1.50 făcâdu-se proba de distanţă şi de durată. Lansarea se va face cu mâna sau sandow. Planoare faza Hl-a — până la 1.80, apreciindu-se înălţimea, durata şi distanţa. Lansarea se va face cu sandow. Unităţile cercetăşeşti vor începe să sosească în Poiana Braşovului numai din ziua de 3 August. Domnii comandanţi să nu se grăbească să sosească în tabără mai din vreme deoarece lucrările de amenajare a taberei nu sunt desăvârşite până la această dată, iar comtractele cu furnizorii sunt încheiate cu începere din ziua de 3 August. Cei ce vor veni mai devreme, riscă să nu aibe posibilităţi de aprovizionare si de campamente. De la Federaţia Sindcatelor tis funcţionari particulari Eri s’a întrunit la noul sediu din strada Lipscani 26, comitetul executiv al Federaţiei sindicatelor de funcţionari particulari. D. G. Georgescu, preşedintele Federaţiei, face un raport amănunţit asupra constatărilor ce a făcut cu prilejul deplasărilor în provincie. Pretutindeni situaţia funcţionarilor particulari, este grea, fiind nevoiţi să lucreze în condiţiuni de muncă cu totul nemulţumitoare, iar şomajul se menţine aproape în fiecare oraş. In concluzie, d. Georgescu face, propuneri menite să strângă şi mai mult legăturile între centru şi provincie astfel ca orice acţiune profesională cu caracter general să fie dusă în vitor pe întreaga ţară. Mai iau cuvântul d-nii C. Morărescu, Messinger, G. Ionescu, D. Vâjoreanu, Pascu şi Corneliu Bragadireanu, comitetul decide să se facă noui intervenţiuni atât la ministerul muncii, cât şi la preşedinţia Consiliului de Miniştrii, în vederea alegerilor, de la Camera de Muncă din Bucureşti. EU?..!