Curentul, iunie 1937 (Anul 10, nr. 3351-3380)
1937-06-01 / nr. 3351
2 (12 pagini) Adunarea generală a P. E. N. Clubului Pen'Clubul protestează: contra cenzurii operelor literare, contra arderii cărţilor şi contra arestului preventiv in materie de presă Duminică a avut loc, la sediul Societăţii Scriitorilor Români, din str. general Berthelot, adunarea generală anuală a P. E. N.-Clubului român, sub preşedinţia d-lui Victor Eftimiu, asistat de d. Radu Cioculescu, secretar general. Au luat parte la discuţiuni d-nii Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Caton Teodorian, Ludovic Dauş, Camil Petrescu, R. Cioflec, Aron Cotruş, Şerban Cioculescu, Mihai Sebastian, D. V. Barnovski, Sergiu Dan, Radu Cioculescu, d-nele Claudia Milian, Aida Vrioni, etc... Darea de seamă a exerciţiului expirat a fost făcută de d. Victor Eftimiu, care a expus adunării informaţiunile sale asupra Congresului Internaţional al P. E. N. Clubului care se va ţine, în acest an, la Paris, la 20 iunie. D. Victor Eftimiu propune, iar adunarea admite în aclamaţii unanime, să se trimită M. S. Reginei Maria, prezidenta de onoare a P. E. N. Clubului următoarea telegramă: M. S. REGINA MARIA, Palatul Cotroceni „Adunarea Generală a P. E. N.Clubului exprimă Augustei Sale Prezidente de Onoare omagiul admiraţiei şi adâncului respect al scriitorilor români. • Urăm Majestăţii Voastre grabnică în sănătoşie, multă sănătate, viaţă lungă şi activitate rodnică pentru binele neamului şi pentru gloria literaturii universale". Luându-se în discuţie chestiuni în legătură cu regimul sub care se scrie astăzi, după desbateri, s’a votat următoarea MOŢIUNE „Credincios spiritului şi statutelor sale, P. E. N.-Clubul Român: — Contestă legitimitatea cenzurei şi în deosebi extinderea ei în domeniul literaturei şi al artei; — protestează împotriva arestului preventiv în materie de producţie literară şi artistică; — protestează împotriva arderii ostentative a operelor literare şi artistice. D. Petre Neagoe, scriitor român, de limbă engleză, şi care a participat la adunare, a fost ales membru al P. E. N.-clubului prin aclamaţii. Apoi au fost aleşi prin vot următorii membri noui: Dem Teodorescu, I. C. Polydet, Lucian Boz, Dusze Csara, Zaharia Stancu, N. Carandino, P. Pavel şi Em. Ciomac. Adunarea a luat sfârşit la orele 1.30 d. a. RADIO Marţi 4 Iunie 4933 ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Cei din Schonbrun-vals de Lanner şi Patineurii-vals de Waldteufel; Bacchanalia, fantezie. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz — Orchestra Vasile Julea, canto: Mia Braia şi Petre Alexandru. Arii naţionale; Selecţiuni de muzică rusească, de Selinsky; De ziua ta, tango de Halm; De doi lei floricele slowfox de Citov; Ce ştii tu ce-i dragostea, cântec popular de Vasilescu; Să pui ca semn o floare la fereastră, tango de Andreescu; Aşi vrea să plâng, romanţă de Vilmov; Inimami plânge, tango de Boldeanu; M’a urât Gheorghiţă al meu de Mia Braia; Cântece româneşti şi arii naţionale. 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Continuarea concertului: Pe deal pe ia? Corlăţel şi Horă lui Nadu; Un şal, o floare şi un tango, de Vasilescu; Hii căluţule, cântec popular de ţi. Constantinescu; Visare, vals de Vilmov; Ioane, Ioane, cântec popular cules de Mia Braia; Imitaţie de cimpoi (vioară: Vasile Julea) şi Arii naţionale. 15.00: Ultimele ştiu. 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concert de muzică variată (discuri); Uvertură la „Raymond“ de Thomas (arch. simf. dirij. de Percy Pitt); Espana, rapsodie de Chabrier (arch. Operii Scala, dirij. de Carlo Sabario); Tango de Albeniz (vioară: Fritz Kreisler); Arie din „Nevestele vesele din Windsor“ de Nicolai (voce: Lotte Schoene); Nocturnă de Borodin (Quartetul Lener); Tar Saltan, din „Suita No. 3“ de Rimsky-Korsakoff simf. dirij. de Albert Coates); din „Faust“ de Gounod (arch. Garden, dirij. de Georg Byng). 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. (arch. Balet Covent 19.10: Muzică distractivă (discuri): Step de Lodge şi Fox de Warren (O.). Lasă-mă singură cu visurile mele, de Gilbert şi Mi-am pierdut inima In Heidelberg, de Pepper (C); Fox de Gay şi Vals de Sherman (H. M. V.); Potpuriu de cântece scoţiene (H. M. V.); O clipă de noroc de Villov şi Să rămânem prieteni, de Elly Roman (voce: C. Lungeanu,Cristal Mischonszniky); Vals şi Fox de Waren,(C.). UNIVERSITATEA RADIO 19.50: Viaţa munţilor, de prof. Ion Simionescu. 20.10: Orchestra de mandoline Ion Fazlâ şi d-ra Felicia Volănescu (canto): Marşul maeştrilor germani, de Jurck; Noapte de farmec, vals aranj, de Fazlâ; D-ra Felicia Volănescu (canto): 1) Refrenuri de pe munte de d. Mazzuchi; 2) Luna credincioasă, de Denza; Printre chiparoşi, fantezie de Sartori; Printre flori, mazurca aranj. de Fazla; O seară în Madrid, de Prisowsky; Dans ţărănesc, de C. Dimitrescu. 20.45: Clima de munte şi Sanatoriile în tratamentul tuberculozei, de dr. Marius Nasta. . „ 21.00: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Th. .Rogalski. Concert pentru "harpă şi flaut de Mozart; harpă: D-ra Doina Nora Mihăilescu, flaut: Const. Ţurcanu). Compoziţii de Const. Nottara, dirij. de autor: 1) Impresii din Cehoslovacia, suită de orchestră: a) Alai voios; b) Cântec de dor; c) Joc; d) Cântec de leagăn; e) Serbare câmpenească. II) Jocuri din Portugalia, suită fie orchestră: a) Allegro; b) Fado; c) Marș d) Fado; e) Final. III) Suită în stil românesc: a) Cântec; b) Joc; c) Ciobănașul-Cimpoperii; d) Denie la Mănăstire; e) La chel. 22.45. Continuarea concertului simfonic, dirij. de Th. Rogalsld. Concert de Saint-Saens (violoncel: Gh. Cosma). 23.05: Concert de noapte al Orchestrei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul „MODERN“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. Miercuri 2 Iunie 4933 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Vals No. 1 de Durand; Selecţiuni din „Liliacul“ de Joh. Strauss; Dans slav No. 3 de Dvorak; Capriciu vienez, de Kreisler. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz — Muzică din operele romantice (discuri). Preludiu la „Lohengrin“ de Wagner (arch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowsky); Arie din „Freischutz“ de Weber (voce: Erna Sack-Telef.); Arie şi Cor din „Vasul fantomă“ de Wagner (voce: Florence Austral, corul şi orch. Covent Garden, dirij. de John Barbirolli); Dansul spiritelor şi Invocaţia naturii din „Damnaţiunea lui Faust“ de Berlio( orch. filarm. dirij. de Bruno Walter; voce: Georges Thill); Duet din „Lohengrin“ de Wagner (voce: Maria Muller şi Franz Völker-Bayreuth); Uvertură la „Euryanthe“ Weber (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Willem Mengelberg). 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri: Fox de Connor (O.); Vals de Leux şi Vals de Stauch (Telel); Lasă-ne să visăm de Robrecht şi Melodie de Schomberger (Telel); Plâng iubirea pierdută, romanţă de Ioanin Lupescu (voce: Mia Braia-Cristal-Mischonsznikyi; Ochii albaştri, ochi negri, melodie populară de Popescu-Poppu voce: Bojenescu,Melody). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concert de muzică distractivă —Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru. Marş pe motive populare româneşti de Coca; Vraja sărutului de Mario de Angelis; Deşteptarea primăverii de E. Bacn; Parada în grădina teufei pe motive de Kling; Tango de Kaper; Fox de Foyberg; Contemplaţie, vals lent de Jean Andrian; Jag time de Porret; Spre infinit, de Nigrim. 19.00. Ora. Mersul vremii. Actualiiăţi. 19.10: Continuarea concertului: Salutul dragostei de Elgar; întâlnire plăcută, gavotă de Gabriel Marie; Potpuriu de Komzak; O noapte în Java, tango de Schmidseder; Fox de Carste; Tu şi tu, vals de Joh. Strauss: Romanţă de Ceaikovsky. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Raporturile dintre carte şi publicul cititor, de Cezar Petrescu. 20.20: Din operele şi operetele franceze (discuri): Uvertură la „Regele Ysului“ de Lab (arch. simf. dir. de Cloez); Romanţa lui Nadir din „Pescuitorii de perle“ de Bizet (voce: Joseph Rogacewsky); Selecţiuni din operetele lui Franquette: Antract şi Arie din „Le pré aux clercs“ de Planard (voce: Yvonne Brothier). 20.55: D-na Marja Dobrowolska-Gruszczynska de la opera din Lwów (canto); Pasărea Paradis, de Ludomir Roszycki; Cântec de leagăn, de T. Kasser; Vals din opera „Casanova“ de Ludomir Roszycki; Rândunica, de E. Dell’Acqua; Cântec spaniol de Delibes. 21.15: Frumuseţea munţilor noştri, de Alex. Bădăuţă. RADIO-ROMANIA 21.30:—22.30: Concert de muzică distractivă (discuri): Foxtrot din filmul „Domnul de la Folies Berger“ de Stern(O.); Mă voiu feri din calea ta, de Albahary şi A murit o stea de Corologos (voce: Dan Călinescu-O); Două tangouri de Pettorossi (O.); Potpuriu de melodii moderne (O.); Poate cânţi şi tu aceiaşi melodie de Dendrino şi Dacă ai fi Ginger Rogers şi cu Fred Astaire de Mirea (voce: Jean Moscopol,-H. M. V.); De trei zile beau şi beau de Mircea Alexe şi Tudorică, de Popescu-Poppu (voce: Sylvian Florin-H. M. V.); Selecţiuni de foxtroturi (O.); Cânta în noapte o balalaică şi Să-mi, dai batista ta, tangouri de Corologos (voce: Cristian Vasile-C.); Rumba de Friend şi Rumba de Luochesi (O). RADIO-BUCUREŞTI ORA DE SOLIŞTI 21.30: Concert de vioară — Alexandru Theodorescu: Sonata No. 8 în sol major de Beethoven (la pian I. Filipnescu); Aria de J. S. Bach; Tamburin de Leclair; Rondino, de Beethoven. 22.10: Maxim Vasiliu (canto). Romanţe româneşti: A fost, un vis de L. Olteanu; Aşa de simplu, de A. Eliade; Mă’ntrebi, de A. Eliade; Crizantema, de S. Drăgoiu; Sărutul, de G. Cavadia. RADIO-ROMANIA şi RADIO-BUCUREŞTI 22.30; Radio-jurnal. Sport, 22.45: Concert nocturn al orchestrei Gică Ionescu-Găină — Transmis de la restaurantul Continental. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. Citiţi în fiecare zi: MICA PUBLICITATE Şezătorile literare ale »Societăţii scriitorilor români“ Luni 31 Mai „Societatea scriitorilor români“ va ţine o şezătoare literară la Braşov. D. Niculae Roşu va conferenţia despre „Ardealul în cultura românească“. D-nii Peter Neagoe, George Gregorian, Aron Cotruşi şi Mircea Damian vor ceti din operile lor. Marţi seara se va ţine o şezătoare la Sibiu. începuturile învăţământului lancasterian în Principatele Române In cadrul „Discuţiunilor libere săptămânal organizate de revizoratul şcolar al Capitalei în sala de conferinţe a Institutorilor din str. Anghel Saligny No. 2, d. Gh. Busu a vorbit despre „originele învăţământului lancasterian în Muntenia şi Moldova’’ Luni 31 Maiu c., între orele 6 jum. —7 jum. d. G. Rusu va continua expunerea d-sale, vorbind despre „Şcoala primară lancasteriană în epoca Regulamentului Organic”. Toţi cei cari se interesează de trecutul învăţământului elementar la noi, sunt invitați să ia parte. Concurs pentru ocuparea locurilor de bursieri de la Şcoala română din Roma şi Paris Cu începere de la 1 Octombrie 1937, Facultatea de Filosofie şi Litere din Cluj, dispune de câte un loc de bursier la Şcolile române din Paris şi Roma. Recrutarea şi recomandarea acestor bursieri, se face prin concurs. Candidaţii, titraţi ai Facultăţii din Cluj, vor înainta la secretariat până la 15 iunie 1937, o cerere însoţită de următoarele acte: 1. Diploma de licenţă sau doctor. 2. Certificat de avere şi venituri. 3. Curriculum vitae. Pentru cei ce vor concura la bursa din Roma, se cere şi un certificat doveditor că a frecventat cel puţin un an cursurile de limba italiană la Facultate şi a dat examene. In petiţie va indica fiecare concurent, şcoala la care doreşte să concureze, indicând şi ramura de specialitate. De la Asociaţia publiciştilor români Consiliul de conducere, întrunit sub preşedinţia d-lui general Ioan Manolescu, a admis cererea de înscriere în asociaţie d-lui prof. Emil Nicolescu-Nic, iar d. dr. Florian Codrescu a făcut o expunere asupra situaţiei financiare a Asociaţiei în urma achiziţionării terenului de la Balele. După discuţiuni la care au participat d-na Maura Prigor, d-nii general I. Manolescu, N. Mihăescu-Nigrim, dr. Dem. Em. Paulian, Scarlat Preajbă şi Simion Răileanu, s’a hotărît ca d. Codrescu, secretar general să se, ocupe de posibilităţile financiare ale rconstruirii căminului de odihnă dela Balcic şi ale achiziţionării terenului dela Malnaş. Garden-Party-ul A. P. R. ce urma să fie la 29 Mai, s-a amânat pentru seara zilei de Sâmbătă 26 Iunie, iar sărbătorirea d-lui Alex. I .Sonţu se va face odată cu serbarea patronului Asociaţiei, la 29 Iunie. Comitetul executiv al A. P. R. s-a constituit apoi din d-nele Maura Prigor, Gallia Tudor și d-nii g-ral Manolescu, Victor N. Popp, N. Mihăescu-Nigrim, Scarlat Preajbă și dr. Florin Codrescu. Expoziţii permanente în Capitală Muzeul Simu. Deschis Joi şi Duminică 10—1. Muzeul Toma Stellan, şoseaua Kiseleff, deschis Marţi, Joi şi Duminica 10— 12 şi 2 jum.—5. Muzeul Kalinderu, str. Renaşterii 3. Deschis Joi şi Duminică dela 10—12 şi 2—4. Sărbători 9—1. Intrarea liberă. Muzeul Th. Aman, str. C. A. Rosetti 9. Deschis Marţi, Joi şi Duminică dela 9— 12 şi 3—5. Intrarea liberă. Muzeul Monumentelor istorice, str. G-ral Berthelot 28. Deschis zilnic dela 11— 1. Intrarea liberă. Muzeul Geologic, şoseaua Kiseleff 2. Deschis zilnic dela 9—12. Intrarea liberă-Muzeul Satului (Şosea) . Expoziţia echipelor studenţeşti. Expoziţia-bazar a atelierelor şcolare, şoseaua Kiseleff 8. Expoziţie permanentă de obiecte lucrate în gimnaziile şi liceele industriale de băeţi şi fete. Sediul Asociaţiei profesorilor, secundari (cantina Gutenberg) : Expoziţia profesorilor secundari de arte plastice. Academiei 1: Expoziţia Cercului artiştilor pictori. Sala Dalles, expoziţia de pictură a d-nei Dudu Alexandrescu şi cea de sculptură a d-lui Ion Tureatcă, până la 31 Mai cor. Saloanele Asociaţiei titraţilor Unirea : calea Călăraşi 43 A Lebas, pictură şi desen. Pinacoteca Satului lui), deschis Marţi 10— 12 şi 3—5. Muzeul Municipal, calea Victoriei 117, Deschis Duminica şi sărbătorile de la 10—13 Muzeul Militar (Parcul Carol). — Vizitarea : Marţi şi Joi intre orele 10—12 şi 14—16,30 . Duminica şi sărbătorile legale 10—13 şi 14—16,30. Str. General Budişteanu 26, colecţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stampe, medalii, deschis Joi şi Duminică de la 2-4. EXPOZIŢII PERIODICE Liga culturală: d-na Coculescu, pictură, Str. Traian 198. Expoziţie de busturi, stampe basso-reliefuri, etc. Saloanele Frontului Negustoresc, Victoriei 31 : caricaturistul Nicol. Ateneul Român: Expoziţiile Lucia Demetriade Bălăcescu, Rita Fruchter, Maria Ciurdea Steiner. Sala Mozart: Grupul Nicolescu Elena Aftangiu, pictură, Basarab Nic. şi Const. Nicolaevici, pictură; Spartak sculptură ; Jean-Pierre Orleans, pictură; Expoziţiile D. Hermann şi Lotte Konnerth, Pan Ioanid şi Teodorof. B-dul Academiei (lângă Cartea Românească : Erica Fernan, pictură ; C. Vlădescu, pictură ; Gheorghiu, pictură pe ciment. Sala Ileana, Expoziţie de ouă încondeiate. Sala „Hasefer", Eugen Caradan : Expoziţia de pictură a d-nei Germaine Van Cutsem (Duqué) şi Marcel Iancu. Foyerul Teatrului Comoedia: Expoziţia pictorului S. Lazăr.palatul Ateneu- Joi şi Duminică. CUREKTÜI Cuvântarea d-lui prof. Gr. Trancu-Iaşi Seria cuvântărilor o deschide d. profesor Gr. Trancu-Iaşi, preşedintele Cercului ieşenilor din Capitală şi organizatorul acestei înălţătoare festivităţi, care smulge din cadrul trecutului firul de argint al aducerilor aminte. „Acum o jumătate de veac, spune d-sa, eram elev la şcoala de comerţ din Iaşi, când am aflat că în după amiaza acelei zile va avea loc la cimitirul Eternităţii trecerea în rândul celor drepţi a aceluia care a fost dascălul, răspopitul şi neîntrecutul povestitor Ion Creangă. Par’că văd şi acum în sicriul acela curat de brad care cobora în pământ pe marele scriitor, picătura de răşină ce se prelingea pe scândură ca o lacrimă a întregului ţinut. Vorbind mai departe despre opera marelui povestitor, d-sa spune: Când Basarabia a revenit la ţara mamă, singura carte românească pe care o înţelegeau cei de peste Prut erau Povestirile institutorului Creangă. Slova lui trecuse de atunci acea graniţă de dincoace şi de dincolo de Prut intr’o singură admiraţie. Faima lui a crescut apoi din zi în zi şi numele lui avea să fie proslăvit departe peste graniţele României Mari. Astăzi, suflarea românească de pretutindeni plăsnueşte 100 de ani de la naşterea lui. Ateneul Român, în numele căruia vorbesc, înscrie astăzi o nouă pagină de glorie, când întâlneşti aci laolaltă reprezentanţii diferitelor ramuri de activitate cărturărească cari aduc prinos memoriei scriitorului moldovean. Contemporanii nu l-au înţeles întotdeauna şi nu l-au ascultat. Dar admiraţia posterităţii ii răsplăteşte pomenirea de orice nedreptate. Cine n’a citit poveştile lui. Ele trăesc în sufletele tuturor mai puternic decât alte opere literare Căci opera lui Creangă este epopeea neamului românesc, cum spunea criticul Ibrăileanu. El este cu drept cuvânt un Homer al poporului românesc. Plăsnuind opera lui Creangă, România Mare dovedeşte că-şi apără comoara patrimoniului naţional al gândirii, care este un factor puternic la temelia neamului românesc. Cuvântul reprezentantului ministerului Educaţiei Naţionale Din partea ministerului Educaţiei Naţionale vorbeşte de inspector general DAMIANOVICI, care scuzând lipsa d-lui dr. C. Angelescu ,spune: „Ministerul Educaţiei Naţionale socoteşte ca o înaltă datorie de pietate să vină cu sentimentele sale de admiraţie şi să se asocieze la gândul curat al Cercului ieşenilor, care a organizat pomenirea marelui scriitor, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naşterea lui. Ministerul Educaţiei Naţionale aduce prinosul cel mai cald memoriei marelui ieşean, preţuit atât pentru robusta sa creaţiune literară, cât şi pentru specificul românesc pe care l-a ridicat în sfera universalului. Totodată, ministerul Educaţiei Naţionale ţine să omagieze în Creangă pe marele şi urgisitul dascăl, însufleţit de o neţărmurită dragoste pentru copii şi călăuzit de o desăvârşită adnegaţie. Creangă este vrednic a fi socotit un apostol al şcolii, pentru că puţini au propovăduit-o ca el cu atâta convingere şi puţini au suferit atâta ca el din pricina neînţelegerii oamenilor. CUVÂNTUL D-LUI SENATOR IANCU BOTEZ D. profesor şi senator Iancu Botez, reprezentantul Municipiului Iaşi şi al Universităţii ieşene aduce omagiul ceror două instituţii memoriei marelui scriitor. Se spune de obiceiu ,spune d-sa, povestitorul Creangă, cum se spune de pildă fabulistul La Fontaine. Pentru mine, Creangă este unul dintre marii arhitecţi ai literaturii noastre. Răposatul Filippide, care-l studiase îndelung, spunea despre el că este cel mai temeinic constructor al sintaxei româneşti. Povestirea este un schelet fără viaţă, pe care-l găsim la mai toate popoarele. Nu atât povestirea in sine interesează, ci artistul care vine şi dă viaţă acestui schelet, il face să trăiască. Artiştii mari ştiu să creeze limbajul care să dea graiu celor mai întunecate adâncuri ale sufletului omenesc, făcăndu-l să vibreze pentru oricine. Aici stă meşteşugul unui mare scriitor: prin el ,prin scrisul lui, sufletele omeneşti se contopesc intr’o deplină înţelegere. In literatura noastră, Creangă nu este un simplu povestitor El este, in acest domeniu al artei literare, un mare făurar, un mare maestru. In lumina acestor idei, vorbitorul evocă pritenia dintre Creangă şi Eminescu, prietenie atât de folositoare pentru amândoi şi atât de rodnică pentru literatura românească. D-sa arată cu exemple că există o adevărată comuniune de unitate artistică, aceeaşi viziune artistică intre amândoi. Cu privire la unele corecturi de sintaxă pe care anumiţi editori au cutezat să le aducă operii lui Creangă, vorbitorul spune că este o adevărată profanare, întrucât gramatica nu o fac filologii, ci marii scriitori. Ceea ce este socotit de obicei greşeală gramaticală în opera marilor noştri făuritori de limbă, nu trebue socotită decât o excepție gramaticală. Cuvântul d-lui Păstorel Teodoreanu In numele Societăţii Scriitorilor Români a rostit cuvânt frumos şi greu de tâlc d. Păstel Teodoreanu. „S’a încheiat veacul — spune d-sa, de când în satul Humuleşti Ionică a lui Ştefan a Petri a văzut lumina, pentru ca istoria literaturii româneşti să vadă o minune. Căci adevăr zic vouă, s’a născut o minune, despre care mă voi sili să vă vorbesc în puţinele mele cuvinte. Mă voi mărgini să articulez câteva observaţii elementare, care am convingerea că odată şi odată se vor înfige în conştiinţa publică. D-sa povesteşte apoi o întâmplare care din păcate nu e singură, ci se întâlneşte prin multe părţi, tratând o anume mentalitate. Este vorba de o lecţie de limba română, la care un profesor, comentăndu-l pe Creangă vedea într’însul un povestitor popular, adică pentru popor. Ceeace ar însemna că tot meritul lui s’ar reduce la a fi scris cum vorbea. Şi de aici începe confuzia. Literatura lui Creangă se adresează tot pe atât de puţin gloatei, pe cât se adresează fabulele lui La Fontaine copiilor. Şi unul şi altul cer multă pătrundere. Stilul lui Creangă, fără să aibă aerul presupunea o migăloasă trudă de atelier. Fenomenul se repeta la fel şi cu Eminescu. Ca să mă documentez, mărturisesc că a trebuit să fac apel la cartea franţuzului Jean Boutier, asupra vieţii şi operii lui Creangă. Trebue să fim mândri că treimi arată un atât de viu interes marelui nostru povestitor al lui Ionică al nostru, pe care ei îl trec alături de Pyrault, Andersen şi fraţii Grimm, dar ar trebui să ne ruşinăm căci nici până astăzi nu avem o ediţie critică a operii lui Creangă. Mai departe, vorbitorul se ocupă de viaţa lui Creangă şi de necazurile şi suferinţele pe care le-a indurat din partea unor nulităţi de pe atunci, cu pompoase titluri oficiale, prăbuşite de mult în haznaua uitării, în vreme ce dascălul Creangă a intrat în istorie cu bosdeuca lui cu tot. Am spus că apariţia lui Creangă este o minune. O minune atât de vădită, încât cred că nu mai e nevoie s’o dovedesc. Opera sa rămâne de o totală originalitate. Dacă omul din popor găseşte într’însa desfătarea, omul cult găseşte desăvârşirea artistică. Faima lui a trecut hotarele. Este astăzi cinstit la Paris, la Berlin, la Londra. In numele Societăţii Scriitorilor Români, cu cea mai adâncă umilire, mă închin în fața memoriei lui Creancă, aducăndu-i cel mai pios omagiu. Cuvântarea d-lui Al. G. Donescu, primarul general al Capitalei D. Al. Donescu, primarul general al Capitalei, a rostit următoarele: Cu mare emoţie am venit în mijlocul dv. în această zi când comemoraţi pe cel mai mare povestitor al nostru, al tuturor. Căci Creangă nu e numai moldovean. Am venit cu emoţiune, pentru că cunosc eforturile pe care le făcea Cercul ieşenilor, pentru ca plăsnuirea pomenirii marelui povestitor să fie la înălţimea lui. Este totodată un fericit prilej de a ne aminti contribuţia pe care Iaşul a adus-o patrimoniului naţional. Atâtea strălucite valori care luminează viaţa românească au răsărit de pe meleaguri moldoveneşti. Ţin în deosebi să subliniez marinimia şi abnegaţia cu care s-a jertfit Iaşul ori de câte ori interesele neamului i-au cerut-o. Ca primar al municipiului Bucureşti, simt o deosebită bucurie să mă alătur sforţărilor ce faceţi de a promova Iaşul. Mă folosesc de prilejul acesta să vă încredinţez că sunteţi înconjuraţi în opera dv. de tot ce este simţire românească şi am dori să găsiţi în această mărturie un imbold de nouă străduinţe. ALTE CUVÂNTĂRI Au luat apoi cuvântul d. prof. Eugen Mironescu (în numele Asociaţiei Prietenilor Universităţii". D-sa arată ce mare rol a jucat mama lui Creangă, ţinând cu orice preţ să facă din fiul ei un cărturar. Fără ea, Ion Creangă ar fi rămas „un om de treabă şi gospodar cinstit în Humuleşti", şi literatura românească ar fi fost lipsită de unul dintre cei mai mari stâlpi ai ei. Arată apoi că a avut pentru amândoi mare însemnătate prietenia lui cu Eminescu cum şi răspopirea lui. Vorbitorul a povestit apoi cu un fermecător accent moldovenesc, viaţa minunatului povestitor din Humuleşti. MOŞ VASILE, un bătrân şi venerabil humuleştean a citit un fragment din opera nemuritorului său consătean ,iar la sfârşit a cântat din fluer şi din caval doina care a legănat atât de des prietenia lui Creangă şi a lui Eminescu, în boşdeuca din Humuleşti. Ziarul „RAMPA“ oferă zilnic cititorilor cu un singur bon jumătate preţ la teatve şi cinematografe miercuri 7 iunie utat Carinetul. *Le — Comemorarea lui Ion Creangă la Ateneul Român Cercul ieşenilor din Bucureşti în frunte cu d. profesor Gr. Trancu-Iaşi a organizat Duminică la ora 11 a. m. în sala Ateneului Român, o mare festivitate pentru pomenirea lui Ion Creangă, cu prilejul împlinirii unui veac de la naşterea lui. La această plăsnuire a întregului neam românesc şi-au spus cuvântul lor, prinos de recunoştinţă şi admiraţie, reprezentanţii marilor instituţii şi asociaţii culturale din ţară. Ca o dovadă mai mult a interesului viu pe care publicul cititor îl poartă nemuritorului povestitor din Humuleşti ,numeroşi admiratori au umplut până la ultimul loc sala cea mare. Impresionanta evocare a scriitorului de la Humuleşti, Apostolul şcoalei in luptă cu răutatea oamenilor . Creangă, marele arhitect al literaturii româneşti. Cuvântul greu de tăie al lui Păstorel Teodoreanu D. GENERAL BOIAN, un fost elev al lui Creangă, evocă in cuvinte mişcătoare icoana aceluia care l-a învăţat buchea cărţii. D. PAPUC, nepotul lui Creangă, harnic învăţător in Humuleşti, îşi spune cuvântul lui plin de simţire pentru pomenirea acelui care face cinste, spune d-sa, nu numai satului nostru, ci ţârii întregi, devenită neîncăpătoare România Ateneului Face apoi un călduros apel ca să se termine clădirea şcolii din Humuleşti, făcându-se dintr'insa un frumos monument care să-i poarte numele, iar operile sale să fie tipărite de Fundaţiile Regale şi răspândite pe un preţ modest. Căci opera lui Creangă ar ajuta mult la cimentarea sufletului românesc de pretutindeni. Se dă apoi citire telegramelor primite de la primarul Iaşului, de la Regionala Moldova a Fundaţiilor „Principele Carol“ şi dela preşedintele Sindicatului ziariştilor din Iaşi, şi se trimit telegrame omagiale M. S. Regelui şi d-lui dr. C. Angelescu. Corul societăţii „Cezar Franck”, a studenţilor Academiei Regale de Muzică, de sub conducerea d-lui profesor Ştefan Popescu, a cântat frumoase cântece populare și religioase în legătură cu festivitatea care s’a terimnat la ora 2 p. m. Intimitatea lui Verlaine Conferinţa d-lui profesor Jean Onimus D. Jean Onimus, profesor la Institutul francez ,a ţinut Sâmbătă după amiază, la Facultatea de Litere, o plăcută şi interesantă conferinţă despre Intimitatea lui Verlaine. Conferenţiarul a fost prezentat de d. prof. Charles Drouhet, preşedintele Societăţii Studenţilor in limba şi literatura franceză dela Facultatea de Litere din Bucureşti, în cadrul căreia s’a ţinut. D-sa mulţumeşte eminentului conferenţiar pentru conferinţa pe care a binevoit s’o ţină, conferinţă care este „o frumoasă dovadă a interesului pe care Institutul francez îl arată Societăţii şi Seminarului de limba şi literatura franceză". „Propunându-mi să vă vorbesc despre intimitatea lui Verlaine, — spune d. Jean Onimus, — am înţeles să vi-l înfăţişez pe poet aşa cum l-am descoperit eu. Avem fiecare din noi o istorie literară lăuntrică, nescrisă, care se suprapune celei cunoscute. Descoperirea unui poet este un eveniment interior, personal, pentru că poemul e o confidenţă, o revelare a sufletului poetului, care şi se încredinţează prin poem. Verlaine este pentru mine ca un zeu primitiv, cu toată măreţia, cu toate calităţile şi scăderile sale. Un zeu care grăeşte intr’o poezie de o rară duioşie. Este însă, un mare contrast între duioşia aceasta şi primitivitatea lui, contrast ce îţi pare şi mai mare când studiezi viaţa poetului, plină de vicii şi turpitudini. Nu mai înţelegi atunci cum un astfel de om a putut scrie o poezie atât de diafană, căci este într’adevăr o prăpastie între idealismul lui şi realitatea vieţii. „Verlaine este un înger sau un demon“, spune un critic. Verlaine este un înger şi un demon ca fiecare din noi, de altfel. Găsim în viaţa omului evenimente în lumina cărora îl vom înţelege mai bine pe poet. Origina lui de mic burghet, de pildă, oferindu-i toate de-a gata, nu i-a clădit caracterul în lipsuri lupta existentă la surprins comrplet nepregătit. Gustul pentru băutură, apoi, de care a făcut abuz, a contribuit mult la degenerarea şi degradarea lui. Şi, în sfârşit, întâlnirea lui Rimbauld, care i-a schimbat cu desăvârşire felul de viaţă. Rimbaud a făcut din el un boem degradat, apoi l-a părăsit fără apărare. Cei doi ani de închisoare îl liniştesc, şi îl îndreaptă spre căinţă. Ea este poarta prin care vom putea pătrunde în adevărata realitate a lui Verlaine. Copilul care rămăsese în el candid, deschide ochii. Căci Verlaine săvârşeşte şi binele şi răul cu aceiaş candoare şi nevinovăţie. Numai societatea, care l-a stricat, este răspunzătoare de starea lui Poetul este o fiinţă primitivă, de dincolo de orice convenţie. De aceia îl privim cu simpatie chiar după ce a călcat convenţiile sociale căci este o prăpastie între viaţa josnică a omului şi idealul, pururi pur al păcatului din el. Privindu-l apoi pe planul poetic, conferenţiarul spune, printre altele: poezia lui Verlaine este mai facilă mai accesibilă pentru că este o poezie spirituală. Forma nu mai este la el o tehnică atât de complicată. In realitate, nu este tehnică, ci vocea sufletului, care se exprimă devenind muzică. O poezie isvorâtă direct din subiectivitatea autorului. Arta lui Verlaine este ,însă, totdeauna ea însăşi. Altă regulă nu are. Şi este o măestrită îmbinare de sunet şi nuanţă, o spontană revărsare a sufletului. Elocinţa? Suceşte-i gâtul! — ne îndeamnă el în l’Art poétique şi încheie: Que ton ves soit la bonne aventure Eparse au vent crispé du matin... ...Et tout le reste est littérature. Rolul poetului este acela de a pătrunde în tâlcul ascuns al lucrurilor şi de a exprima în vers muzical ceea ce noi simţim uneori, dar nu putem exprima. Sunt în natură, corespondenţe comune tuturor şi corespondenţe subiective, pe care numai poeţii le prind. In înţelegerea acestor corespondenţe subiective, noi profanii nu putem pătrunde decât pe cale de simpatie, prin intermediul poetului. Conferenţiarul dă mai multe exemple din poezia lui Verlaine, care a reuşit să sesizeze raporturi cu totul noui între o stare sufletească şi un lucru exterior, raport înfăţişat într’un vers muzical de o negrăită frumuseţe. Verlaine nu are o tehnică propriu zisă, căci tehnica este artificumi. Versul lui este o dulce şoaptă ciu. Versul lui este o dulce diafană care-i exprimă sufletul în toată profunzimea lui. Ceea ce-l caracterizează este în deosebi duioşia, blândeţea, gingăşia. Femeea pe care o cântă Verlaine e un înger păzitor, e femeia ideală. Plânge în versurile lui potolit, resemnat, nostalgia după un cămin, după o tovarăşe de viaţă, după un copil. Melancolia lui este o tristeţe vagă şi fără temei, dar o tristeţe frumoasă. Tonul său obişnuit este tonul confidenţei. In Sagesse, această magnifică dramă a misticismului său, înfrânt degradat, poetul se întoarce pocăit spre Dumnezeu. Este punctul culminant al poeziei sale. D. profesor Jean,Onimus şi-a ilustrat plăcuta şi interesanta d-sale conferinţă cu versuri din opera poetului, alese cu mult gust de un critic judicios sau de un poet subtil. Sau de amândoi... „Buletinul Bibliotecii“ Această valoroasă publicaţie a intrat în anul III de apariţie. Numărul apărut se aşează pe linia de progres pe care am remarcat-o încă de la primele numere. Capitolul de „Biblioteconomie“ conţine, în afară de studiul documentat al d-rei Christina Tuduri asupra situaţiei bibliotecilor din România, un bine informat articol datorit d-lui V. Vasiloiu, asupra evoluţiei Bibliotecii universităţii din Colonia. Materialul de recenzii e bogat şi variat. Semnează recenzii d-nii: prof. Gr. Mladenatz, Ştefan Dumitrescu, I. Ivănescu, M. Maievschi, M. A. Lupu, Roman Moldovan, ş. a. D. Th. Ludu prezintă un interesant capitol de bibliografie românească retrospectivă, intitulat „Chestiunea agrară (1907—1917)“. O bibliografie selecţionată a lucrărilor economico-sociale actuale, româneşti şi străine, încheie frumosul număr al „Buletinului Bibliotecii“. Serbarea populară de la „Moara Ciurel“ Duminică dim. a avut loc, la ștrandul de la „Moara Ciurel“, o mare serbare populară organizată de primăria Sectorului IV Verde, sub patronajul d-lui Al. D. Matak, primarul sectorului și I. Dem. Popescu, ajutorul de primar. Au luat parte un număr de câteva mii de spectatori. ASISTENŢA De la ora 8 dim, au început să sosească la ștrandul „Moara Ciurel“ şcolile primare din raza sectorului sub conducerea profesorilor, care au fost plasate în locurile destinate în parc. Au fost de faţă toţi consilierii sectorului în frunte cu d. primar Al. D. Matak, I. Dem. Popescu ajutor de primar, funcţionarii superiori ai primăriei, d. Gheorghe Buzdugan, sub directorul şcolilor, directorii şcolilor primare din sector, comitetul de organizare al serbării precum şi un numeros public, străjerii, cercetaşi premilitari, etc, cari au fost trecuţi în revistă de d. Al. D. Matak, primarul sectorului IV Verde. SERVICIUL DIVIN Un sobor de preoţi a oficiat un serviciu religios , răspunsurile Sf. Liturghii fiind date de corul funcţionarilor primăriei sectorului sub conducerea d-lui Ioan Marian. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI După ceremonia pentru înălţarea pavilionului naţional, au urmat diferite exerciţii fizice şi dansuri naţionale. Ansamblul corurilor şcoalelor primare sub conducerea d-lui Theodor Costridan au executat diferite cântece naţionale şi patriotice. Exerciţii de ansamblu executate de formaţiunile Pregătirii premilitare ale sectorului. Corul funcţionarilor primăriei au executat cântece naţionale. După amiază s-a jucat poemul dramatic „Ostaşiilui Mihai“ cu elevii şcoalelor primare Nr. 17. In tot timpul serbării muzicile militare şi corul funcţionarilor au executat arii clasice şi naţionale. Serbarea Primăverii la In mijloc de Strandul Moarei Ciurel, primar Matak