Curentul, iunie 1937 (Anul 10, nr. 3351-3380)

1937-06-01 / nr. 3351

2 (12 pagini) Adunarea generală a P. E. N. Clubului Pen'Clubul protestează: contra cenzurii operelor literare, contra arderii cărţilor şi contra arestului preventiv in materie de presă Duminică a avut loc, la sediul So­cietăţii Scriitorilor Români, din str. general Berthelot, adunarea gene­rală anuală a P. E. N.-Clubului ro­mân, sub preşedinţia d-lui Victor Eftimiu, asistat de d. Radu Ciocu­­lescu, secretar general. Au luat parte la discuţiuni d-nii Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Caton Teo­­dorian, Ludovic Dauş, Camil Pe­­trescu, R. Cioflec, Aron Cotruş, Şerban Cioculescu, Mihai Sebas­tian, D. V. Barnovski, Sergiu Dan, Radu Cioculescu, d-nele Claudia Milian, Aida Vrioni, etc... Darea de seamă a exerciţiului expirat a fost făcută de d. Victor Eftimiu, care a expus adunării in­­formaţiunile sale asupra Congre­sului Internaţional al P. E. N. Clu­bului care se va ţine, în acest an, la Paris, la 20 iunie. D. Victor Eftimiu propune, iar adunarea admite în aclamaţii una­nime, să se trimită M. S. Reginei Maria, prezidenta de onoare a P. E. N. Clubului următoarea tele­gramă: M. S. REGINA MARIA, Palatul Cotroceni „Adunarea Generală a P. E. N.­­Clubului exprimă Augustei Sale Prezidente de Onoare omagiul ad­miraţiei şi adâncului respect al scriitorilor români. • Urăm Majestăţii Voastre grab­nică în sănătoşie, multă sănătate, viaţă lungă şi activitate rodnică pentru binele neamului şi pentru gloria literaturii universale". Luându-se în discuţie chestiuni în legătură cu regimul sub care se scrie astăzi, după desbateri, s’a vo­tat următoarea MOŢIUNE „Credincios spiritului şi statute­lor sale, P. E. N.-Clubul Român: — Contestă legitimitatea cenzu­­rei şi în deosebi extinderea ei în domeniul literaturei şi al artei; — protestează împotriva ares­tului preventiv în materie de pro­ducţie literară şi artistică; — protestează împotriva arderii ostentative a operelor literare şi artistice. D. Petre Neagoe, scriitor român, de limbă engleză, şi care a partici­pat la adunare, a fost ales membru al P. E. N.-clubului prin aclamaţii. Apoi au fost aleşi prin vot urmă­torii membri noui: Dem Teodor­es­cu, I. C. Polyd­et, Lucian Boz, Dus­­ze Csara, Zaharia Stancu, N. Ca­­randino, P. Pavel şi Em. Ciomac. Adunarea a luat sfârşit la orele 1.30 d. a. R­ADIO Marţi 4 Iunie 4933 ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Cei din Schonbrun-vals de Lanner şi Pa­­tineurii-vals de Waldteufel; Bacchana­lia, fantezie. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz — Orchestra Vasile Julea, canto: Mia Braia şi Pe­tre Alexandru. Arii naţionale; Selec­­ţiuni de muzică rusească, de Selinsky; De ziua ta, tango de Halm; De doi lei floricele slowfox de Citov; Ce ştii tu ce-i dragostea, cântec popular de Vasi­­lescu; Să pui ca semn o floare la fe­reastră, tango de Andreescu; Aşi vrea să plâng, romanţă de Vilm­ov; Inima­­mi plânge, tango de Boldeanu; M’a u­­rât Gheorghiţă al meu de Mia Braia; Cântece româneşti şi arii naţionale. 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vre­mii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Continuarea concertului: Pe deal pe ia? Corlăţel şi Horă lui Na­du; Un şal, o floare şi un tango, de Vasi­­lescu; Hii căluţule, cântec popular de ţi. Constantinescu; Visare, vals de Vilm­ov; Ioane, Ioane, cântec popular cules de Mia Braia; Imitaţie de cim­poi (vioară: Vasile Julea) şi Arii na­ţionale. 15.00: Ultimele ştiu. 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concert de muzică variată (discuri); Uvertură la „Raymond“ de Thomas (arch. simf. dirij. de Percy Pitt); Espana, rapsodie de Chabrier (arch. Operii Scala, dirij. de Carlo Sa­­bario); Tango de Albeniz (vioară: Fritz Kreisler); Arie din „Nevestele vesele din Windsor“ de Nicolai (voce: Lotte Schoene); Nocturnă de Borodin (Quar­­tetul Lener); Tar Saltan, din „Suita No. 3“ de Rimsky-Korsakoff simf. dirij. de Albert Coates); din „Faust“ de Gounod (arch. Garden, dirij. de Georg Byng). 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. (arch. Balet Covent 19.10: Muzică distractivă (discuri): Step de Lodge şi Fox de Warren (O.). Lasă-mă singură cu visurile mele, de Gilbert şi Mi-am pierdut inima In Hei­delberg, de Pepper (C); Fox de Gay şi Vals de Sherman (H. M. V.); Potpuriu de cântece scoţiene (H. M. V.); O clipă de noroc de Vill­ov şi Să rămânem prieteni, de Elly Roman (voce: C. Lun­­geanu,­Cristal Mischonszniky); Vals şi Fox de Waren,­(C.). UNIVERSITATEA RADIO 19.50: Viaţa munţilor, de prof. Ion Si­­mionescu. 20.10: Orchestra de mandoline Ion Fazlâ şi d-ra Felicia Volănescu (canto): Marşul maeştrilor germani, de Jurck; Noapte de farmec, vals aranj, de Fazlâ; D-ra Felicia Volănescu (canto): 1) Re­­frenuri de pe munte de d. Mazzuchi; 2) Luna credincioasă, de Denza; Prin­tre chiparoşi, fantezie de Sartori; Prin­tre flori, mazurca aranj. de Fazla; O seară în Madrid, de Prisowsky; Dans ţărănesc, de C. Dimitrescu. 20.45: Clima de munte şi Sanatoriile în tratamentul tuberculozei, de dr. Marius Nasta. . „ 21.00: Concert simfonic al­ Orchestrei Radio, dirij. de Th. .Rogalski­. Concert pentru "harpă şi flaut de Mozart; har­pă: D-ra Doina Nora Mihăilescu, flaut: Const. Ţurcanu). Compoziţii de Const. Nottara, dirij. de autor: 1) Impresii din Cehoslovacia, suită de orchestră: a) Alai voios; b) Cântec de dor; c) Joc; d) Cântec de leagăn; e) Serbare câmpenească. II) Jocuri din Portugalia, suită fie orchestră: a) Allegro; b) Fado; c) Marș d) Fado; e) Final. III) Suită în stil românesc: a) Cân­tec; b) Joc; c) Ciobănașul-Cimpoperii; d) Denie la Mănăstire; e) La chel. 22.45. Continuarea concertului simfo­nic, dirij. de Th. Rogalsld. Concert de Saint-Saens (violoncel: Gh. Cosma). 23.05: Concert de noapte al Orchestrei Ionel Giurgea, transmis de la restau­rantul „MODERN“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. Miercuri 2 Iunie 4933 1875 m. RADIO-ROM­ANI­A 150 kw 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Vals No. 1 de Durand; Selecţiuni din „­Liliacul“ de Joh. Strauss; Dans slav No. 3 de Dvorak; Capriciu vienez, de Kreisler. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.­00: Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. 13.10: Concert de prânz — Muzică din operele romantice (discuri). Preludiu la „Lohengrin“ de Wagner (arch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Sto­­kowsky); Arie din „Freischutz“ de We­ber (voce: Erna Sack-Telef.); Arie şi Cor din „Vasul fantomă“ de Wagner (voce: Florence Austral, corul şi orch. Covent Garden, dirij. de John Barbi­rolli); Dansul spiritelor şi Invocaţia naturii din „Damnaţiunea lui Faust“ de Berlio( orch. filarm. dirij. de Bruno Walter; voce: Georges Thill); Duet din „Lohengrin“ de Wagner (voce: Maria Muller şi Franz Völker-Bayreuth); U­­vertură la „Euryanthe“ Weber (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Willem Mengelberg). 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vre­­mii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri: Fox de Connor (O.); Vals de Leux şi Vals de Stauch (Telel); Lasă-ne să visăm de Robrecht şi Melodie de Schomber­­ger (Telel); Plâng iubirea pierdută, ro­manţă de Ioanin Lupescu (voce: Mia Braia-Cristal-Mischonsznikyi; Ochii al­baştri, ochi negri, melodie populară de Popescu-Poppu voce: Bojenescu,­Melody). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concert de muzică distractivă —Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru. Marş pe motive populare ro­mâneşti de Coca; Vraja sărutului de Mario de Angelis; Deşteptarea pri­măverii de E. Bacn; Parada în grădina teufei pe motive de Kling; Tango de Kaper; Fox de Foyberg; Contemplaţie, vals lent de Jean Andrian; J­ag­ time de Porret; Spre infinit, de Nigrim. 19.00. Ora. Mersul vremii. Actualii­ăţi. 19.10: Continuarea concertului: Salu­tul dragostei de Elgar; întâlnire plă­cută, gavotă de Gabriel Marie; Potpu­riu de Komzak; O noapte în Java, tan­go de Schmidseder; Fox de Carste; Tu şi tu, vals de Joh. Strauss: Romanţă de Ceaikovsky. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Raporturile dintre carte şi pu­blicul cititor, de Cezar Petrescu. 20.20: Din operele şi operetele fran­ceze (discuri): Uvertură la „Regele Ysu­lui“ de Lab­ (arch. simf. dir. de Cloez); Romanţa lui Nadir din „Pescuitorii de perle“ de Bizet (voce: Joseph Rogacew­­sky); Selecţiuni din operetele lui Fran­­quette: Antract şi Arie din „Le pré aux clercs“ de Planard (voce: Yvonne Brothier). 20.55: D-na Marja Dobrowolska-Grusz­czynska de la opera din Lwów (canto); Pasărea Paradis, de Ludomir Roszycki; Cântec de leagăn, de T. Kasser; Vals din opera „Casanova“ de Ludomir Ros­zycki; Rândunica, de E. Dell’Acqua; Cântec spaniol de Delibes. 21.15: Frumuseţea munţilor noştri, de Alex. Bădăuţă. RADIO-ROMANIA 21.30:—22.30: Concert de muzică dis­tractivă (discuri): Foxtrot din filmul „Domnul de la Folies Berger“ de Stern­­(O.); Mă voiu feri din calea ta, de Al­­bahary şi A murit o stea de Corologos (voce: Dan Călinescu-O); Două tangouri de Pettorossi (O.); Potpuriu de melodii moderne (O.); Poate cânţi şi tu aceiaşi melodie de Dendrino şi Dacă ai fi Gin­ger Rogers şi cu Fred Astaire de Mirea (voce: Jean Moscopol,-H. M. V.); De trei zile beau şi beau de Mircea Alexe şi Tudorică, de Popescu-Poppu (voce: Sylvian Florin­-H. M. V.); Selecţiuni de foxtroturi (O.); Cânta în noapte o ba­lalaică şi Să-mi, dai batista ta, tangouri de Corologos (voce: Cristian Vasile-C.); Rumba de Friend şi Rumba de Luo­­chesi (O). RADIO-BUCUREŞTI ORA DE SOLIŞTI 21.30: Concert de vioară — Alexandru Theodorescu: Sonata No. 8 în sol major de Beethoven (la pian I. Filipnescu); Aria de J. S. Bach; Tamburin de Le­­clair; Rondino, de Beethoven. 22.10: Maxim Vasiliu (canto). Romanţe româneşti: A fost, un vis de L. Olteanu; Aşa de simplu, de A. Eliade; Mă’ntrebi, de A. Eliade; Crizantema, de S. Dră­­goiu; Sărutul, de G. Cavadia. RADIO-ROMANIA şi RADIO-BUCUREŞTI 22.30; Radio-jurnal. Sport, 22.45: Concert nocturn al orchestrei Gică Ionescu-Găină — Transmis de la restaurantul Continental. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. Citiţi în fiecare zi: MICA PUBLICITATE Şezătorile literare ale »Societăţii scriitorilor români“ Luni 31 Mai „Societatea scriito­rilor români“ va ţine o şezătoare literară la Braşov. D. Niculae Roşu va conferenţia despre „Ardealul în cultura ro­­mânească“. D-nii Peter Neagoe, George Gregorian, Aron Cotruşi şi Mircea Damian vor ceti din ope­­rile lor. Marţi seara se va ţine o şeză­toare la Sibiu. începuturile învăţă­mântului lancaste­­rian în Principatele Române In cadrul „Discuţiunilor libere săptămânal organizate de revizoratul şcolar al Capitalei în sala de confe­rinţe a Institutorilor din str. Anghel Saligny No. 2, d. Gh. Busu a vorbit despre „originele învăţământului lan­casterian în Muntenia şi Moldova’’ Luni 31 Maiu c., între orele 6 jum. —7 jum. d. G. Rusu va continua ex­punerea d-sale, vorbind despre „Şcoala primară lancasteriană în epoca Regulamentului Organic”. Toţi cei cari se interesează de tre­cutul învăţământului elementar la noi, sunt invitați să ia parte. Concurs pentru ocupa­rea locurilor de bur­sieri de la Şcoala română din Roma şi Paris Cu începere de la 1 Octombrie 1937, Facultatea de Filosofie şi Li­tere din Cluj, dispune de câte un loc de bursier la Şcolile române din Paris şi Roma. Recrutarea şi recomandarea a­­cestor bursieri, se face prin con­curs. Candidaţii, titraţi ai Facul­tăţii din Cluj, vor înainta la se­cretariat până la 15 iunie 1937, o cerere însoţită de următoarele ac­te: 1. Diploma de licenţă sau doctor. 2. Certificat de avere şi venituri. 3. Curriculum vitae. Pentru cei ce vor concura la bursa din Roma, se cere şi un cer­tificat doveditor că a frecventat cel puţin un an cursurile de limba i­­taliană la Facultate şi a dat exa­mene. In petiţie va indica fiecare con­curent, şcoala la care doreşte să concureze, indicând şi ramura de specialitate. De la Asociaţia publiciştilor români Consiliul de conducere, întrunit sub preşedinţia d-lui general Ioan Manole­­scu, a admis cererea de înscriere în asociaţie d-lui prof. Emil Nicolescu-Nic, iar d. dr. Florian Codrescu a făcut o expunere asupra situaţiei financiare a Asociaţiei în urma achiziţionării te­renu­­lui de la Balele. După discuţiuni la care au participat d-na Maura Prigor, d-nii general I. Manolescu, N. Mihăescu-Nigrim, dr. Dem. Em. Paulian, Scarlat Preajbă şi Simion Răileanu, s’a hotărît ca d. Co­drescu, secretar general să se, ocupe de posibilităţile financiare ale rconstruirii căminului de odihnă dela Balcic şi ale achiziţionării terenului dela Malnaş. Garden-Party-ul A. P. R. ce urma să fie la 29 Mai, s-a amânat pentru sea­ra zilei de Sâmbătă 26 Iunie, iar sărbă­torirea d-lui Alex. I .Sonţu se va face odată cu serbarea patronului Asociaţiei, la 29 Iunie. Comitetul executiv al A. P. R. s-a constituit apoi din d-nele Maura Pri­gor, Gallia Tudor și d-nii g-ral Mano­lescu, Victor N. Popp, N. Mihăescu-Ni­grim, Scarlat Preajbă și dr. Florin Co­­dr­escu. Expoziţii permanente în Capitală Muzeul Simu. Deschis Joi şi Duminică 10—1. Muzeul Tom­a Stellan, şoseaua Kise­leff, deschis Marţi, Joi şi Duminica 10— 12 şi 2 jum.—5. Muzeul Kalinderu, str. Renaşterii 3. Deschis Joi şi Duminică dela 10—12 şi 2—4. Sărbători 9—1. Intrarea liberă. Muzeul Th. Aman, str. C. A. Rosetti 9. Deschis Marţi, Joi şi Duminică dela 9— 12 şi 3—5. Intrarea liberă. Muzeul Monumentelor istorice, str. G-ral Berthelot 28. Deschis zilnic dela 11— 1. Intrarea liberă. Muzeul Geolog­ic, şoseaua Kiseleff 2. Deschis zilnic dela 9—12. Intrarea liberă-Muzeul Satului (Şosea) . Expoziţia echipelor studenţeşti. Expoziţia-bazar a atelierelor şcolare, şoseaua Kiseleff 8. Expoziţie permanentă de obiecte lu­crate în gimnaziile şi liceele industri­ale de băeţi şi fete. Sediul Asociaţiei profesorilor, secun­dari (cantina Gutenberg) : Expoziţia profesorilor secundari de arte plastice. Academiei 1: Expoziţia Cercului artiş­tilor pictori. Sala Dalles, expoziţia de pictură a d-nei Dudu Alexandrescu şi cea de sculptură a d-lui Ion Tureatcă, până la 31 Mai cor. Saloanele Asociaţiei titraţilor Unirea : calea Călăraşi 43 A Lebas, pictură şi desen. Pinacoteca Satului lui), deschis Marţi 10— 12 şi 3—5. Muzeul Municipal, calea Victoriei 117, Deschis Duminica şi sărbătorile de la 10—13 Muzeul Militar (Parcul Carol). — Vi­zitarea : Marţi şi Joi intre orele 10—12 şi 14—16,30 . Duminica şi sărbătorile le­gale 10—13 şi 14—16,30. Str. General Budişteanu 26, colecţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stam­­pe, medalii, deschis Joi şi Duminică de la 2-4. EXPOZIŢII PERIODICE Liga culturală: d-na Coculescu, pic­tură, Str. Traian 198. Expoziţie de busturi, stampe basso-reliefuri, etc. Saloanele Frontului Negustoresc, Vic­toriei 31 : caricaturistul Nicol. Ateneul Român: Expoziţiile Lucia De­­metriade Bălăcescu, Rita Fruchter, Ma­ria Ciurdea Steiner. Sala Mozart: Grupul Nicolescu Elena Aftangiu, pictură, Basarab Nic. şi Const. Nicolaevici, pictură; Spartak­ sculptură ; Jean-Pierre Orleans, pictură; Expozi­ţiile D. Hermann şi Lotte Konnerth, Pan Ioanid şi Teodorof. B-dul Academiei (lângă Cartea Româ­nească : Erica Fernan, pictură ; C. Vlă­­descu, pictură ; Gheorghiu, pictură pe ciment. Sala Ileana, Expoziţie de ouă încon­deiate. Sala „Hasefer", Eugen Carada­n : Ex­poziţia de pictură a d-nei Germaine Van Cutsem (Duqué) şi Marcel Iancu. Foyerul Teatrului Comoedia: Expozi­ţia pictorului S. Lazăr.­­palatul Ateneu- Joi şi Duminică. CUREKTÜI Cuvântarea d-lui prof. Gr. Trancu-Iaşi Seria cuvântărilor o deschide d. profesor Gr. Trancu-Iaşi, preşedin­tele Cercului ieşenilor din Capitală şi organizatorul acestei înălţătoare festivităţi, care smulge din cadrul trecutului firul de argint al aduceri­­lor aminte. „Acum o jumătate de veac, spune d-sa, eram elev la şcoala de comerţ din Iaşi, când am aflat că în după amiaza acelei zile va avea loc la cimitirul Eternităţii trecerea în rândul celor drepţi a aceluia care a fost dascălul, răspopitul şi neîntrecu­tul povestitor Ion Creangă. Par’că văd şi acum în sicriul acela curat de brad care cobora în pământ pe ma­rele scriitor, picătura de răşină ce se prelingea pe scândură ca o lacrimă a întregului ţinut. Vorbind mai departe despre opera marelui povestitor, d-sa spune: Când Basarabia a revenit la ţara mamă, singura carte românească pe care o înţelegeau cei de peste Prut erau Povestirile institutorului Creangă. Slo­va lui trecuse de atunci acea graniţă de dincoace şi de dincolo de Prut intr’o singură admiraţie. Faima lui a crescut apoi din zi în zi şi numele lui avea să fie proslăvit departe peste graniţele României Mari. As­tăzi, suflarea românească de pretu­tindeni plăsnueşte 100 de ani de la naşterea lui. Ateneul Român, în nu­mele căruia vorbesc, înscrie astăzi o nouă pagină de glorie, când întâl­neşti aci laolaltă reprezentanţii dife­ritelor ramuri de activitate cărtură­rească cari aduc prinos memoriei scriitorului moldovean. Contemporanii nu l-au înţeles în­totdeauna şi nu l-au ascultat. Dar admiraţia posterităţii ii răsplăteşte pomenirea de orice nedreptate. Cine n’a citit poveştile lui. Ele trăesc în sufletele tuturor mai puter­nic decât alte opere literare Căci opera lui Creangă este epopeea nea­mului românesc,­­ cum spunea cri­ticul Ibrăileanu. El este cu drept cuvânt un Homer al poporului românesc. Plăsnuind opera lui Creangă, Ro­mânia Mare dovedeşte că-şi apără comoara patrimoniului naţional al gândirii, care este un factor puternic la temelia neamului românesc. Cuvântul reprezentantului ministerului Educaţiei Naţionale Din partea ministerului Educaţiei Naţionale vorbeşte de inspector gene­ral DAMIANOVICI, care scuzând lip­sa d-lui dr. C. Angelescu ,spune: „Ministerul Educaţiei Naţionale so­coteşte ca o înaltă datorie de pietate să vină cu sentimentele sale de ad­miraţie şi să se asocieze la gândul curat al Cercului ieşenilor, care a or­ganizat pomenirea marelui scriitor, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naşterea lui. Ministerul Educaţiei Naţionale adu­ce prinosul cel mai cald memoriei marelui ieşean, preţuit atât pentru robusta sa creaţiune literară, cât şi pentru specificul românesc pe care l-a ridicat în sfera universalului. Totodată, ministerul Educaţiei Na­ţionale ţine să omagieze în Creangă pe marele şi urgisitul dascăl, însufle­ţit de o neţărmurită dragoste pentru copii şi călăuzit de o desăvârşită ad­­negaţie. Creangă este vrednic a fi socotit un apostol al şcolii, pentru că puţini au propovăduit-o ca el cu atâta convingere şi puţini au suferit atâta ca el din pricina neînţelegerii oamenilor. CUVÂNTUL D-LUI SENATOR IANCU BOTEZ D. profesor şi senator Iancu Botez, reprezentantul Municipiului Iaşi şi al Universităţii ieşene aduce omagiul cer­­or două instituţii memoriei marelui scriitor. Se spune de obiceiu ,spune d-sa, povestitorul Creangă, cum se spune de pildă fabulistul La Fontaine. Pen­tru mine, Creangă este unul dintre marii arhitecţi ai literaturii noastre. Răposatul Filippide, care-l studiase îndelung, spunea despre el că este cel mai temeinic constructor al sin­taxei româneşti. Povestirea este un schelet fără viaţă, pe care-l găsim la mai toate popoarele. Nu atât povestirea in sine interesează, ci artistul care vine şi dă viaţă acestui schelet, il face să trăiască. Artiştii mari ştiu să creeze limbajul care să dea graiu celor mai întunecate adâncuri ale sufletului o­­menesc, făcăndu-l să vibreze pentru oricine. Aici stă meşteşugul unui mare scriitor: prin el ,prin scrisul lui, su­fletele omeneşti se contopesc intr’o deplină înţelegere. In literatura noas­tră, Creangă nu este un simplu po­vestitor El este, in acest domeniu al artei literare, un mare făurar, un mare maestru. In lumina acestor idei, vorbitorul evocă pritenia dintre Creangă şi Emi­­nescu, prietenie atât de folositoare pentru amândoi şi atât de rodnică pentru literatura românească. D-sa arată cu exemple că există o adevă­rată comuniune de unitate artistică, aceeaşi viziune artistică intre amân­doi. Cu privire la unele corecturi de sintaxă pe care anumiţi editori au cutezat să le aducă operii lui Crean­gă, vorbitorul spune că este o ade­vărată profanare, întru­cât gramatica nu o fac filologii, ci marii scriitori. Ceea ce este socotit de obicei greşeală gramaticală în opera marilor noştri făuritori de limbă, nu trebue soco­tită decât o excepție gramaticală. Cuvântul d-lui Păstorel Teodoreanu In numele Societăţii Scriitorilor Români a rostit cuvânt frumos şi greu de tâlc d. Păstel Teodoreanu. „S’a încheiat veacul — spune d-sa, de când în satul Humuleşti Ionică a lui Ştefan a Petri­ a văzut lumina, pentru ca istoria literaturii româneşti să vadă o minune. Căci adevăr zic vouă, s’a născut o minune, despre care mă voi sili să vă vorbesc în puţinele mele cuvinte. Mă voi mărgini să articulez câteva observaţii elementare, care am con­vingerea că odată şi odată se vor în­fige în conştiinţa publică. D-sa povesteşte apoi o întâmplare care din păcate nu e singură, ci se întâlneşte prin multe părţi, tratând o anume mentalitate. Este vorba de o lecţie de limba română, la care un profesor, comentăndu-l pe Creangă vedea într’însul un povestitor popu­lar, adică pentru popor. Ceeace ar însemna că tot meritul lui s’ar redu­ce la a fi scris cum vorbea. Şi de aici începe confuzia. Literatura lui Creangă se adresează tot pe atât de puţin gloatei, pe cât se adresează fa­bulele lui La Fontaine copiilor. Şi unul şi altul cer multă pătrundere. Stilul lui Creangă, fără să aibă aerul presupunea o migăloasă trudă de ate­lier. Fenomenul se repeta la fel şi cu Eminescu. Ca să mă documentez, mărturisesc că a trebuit să fac apel la cartea franţuzului Jean Boutier, asupra vieţii şi operii lui Creangă. Trebue să fim mândri că treim­i arată un atât de viu interes marelui nostru povestitor al lui Ionică al nostru, pe care ei îl trec alături de Pyrault, An­dersen şi fraţii Grimm, dar ar trebui să ne ruşinăm căci nici până astăzi nu avem o ediţie critică a operii lui Creangă. Mai departe, vorbitorul se ocupă de viaţa lui Creangă şi de necazurile şi suferinţele pe care le-a indurat din partea unor nulităţi de pe atunci, cu pompoase titluri oficiale, prăbuşite de mult în haznaua uitării, în vreme ce dascălul Creangă a intrat în istorie cu bosdeuca lui cu tot. Am spus că apariţia lui Creangă este o minune. O minune atât de vă­dită, încât cred că nu mai e nevoie s’o dovedesc. Opera sa rămâne de o totală originalitate. Dacă omul din popor găseşte într’însa desfătarea, omul cult găseşte desăvârşirea artis­tică. Faima lui a trecut hotarele. Este astăzi cinstit la Paris, la Berlin, la Londra. In numele Societăţii Scriitorilor Români, cu cea mai adâncă umilire, mă închin în fața memoriei lui Crean­­că, aducăndu-i cel mai pios omagiu. Cuvântarea d-lui Al. G. Donescu, primarul general al Capitalei D. Al. Donescu, primarul general al Capitalei, a rostit următoarele: Cu mare emoţie am venit în mij­locul dv. în această zi când comemo­raţi pe cel mai mare povestitor al nostru, al tuturor. Căci Creangă nu e numai moldovean. Am venit cu emoţiune, pentru că cunosc eforturile pe care le făcea Cercul ieşenilor, pen­tru ca plăsnuirea pomenirii marelui povestitor să fie la înălţimea lui. Este tot­odată un fericit prilej de a ne aminti contribuţia pe care Iaşul a adus-o patrimoniului naţional. Atâ­tea strălucite valori care luminează viaţa românească au răsărit de pe meleaguri moldoveneşti. Ţin în deosebi să subliniez marini­mia şi abnegaţia cu care s-a jertfit Ia­şul ori de câte ori interesele neamu­lui i-au cerut-o. Ca primar al municipiului Bucu­reşti, simt o deosebită bucurie să mă alătur sforţărilor ce faceţi de a pro­mova Iaşul. Mă folosesc de prilejul acesta să vă încredinţez că sunteţi înconjuraţi în opera dv. de tot ce este simţire românească şi am dori să găsiţi în această mărturie un im­bold de nouă străduinţe. ALTE CUVÂNTĂRI Au luat apoi cuvântul d. prof. Eu­gen Mironescu (în numele Asociaţiei Prietenilor Universităţii". D-sa arată ce mare rol a jucat mama lui Crean­gă, ţinând cu orice preţ să facă din fiul ei un cărturar. Fără ea, Ion Creangă ar fi rămas „un om de trea­bă şi gospodar cinstit în Humuleşti", şi literatura românească ar fi fost lipsită de unul dintre cei mai mari stâlpi ai ei. Arată apoi că a avut pentru amândoi mare însemnătate prietenia lui cu Eminescu cum şi răs­­popirea lui. Vorbitorul a povestit apoi cu un fermecător accent moldove­nesc, viaţa minunatului povestitor din Humuleşti. MOŞ VASILE, un bătrân şi vene­rabil humuleştean a citit un frag­ment din opera nemuritorului său consătean ,iar la sfârşit a cântat din fluer şi din caval doina care a legă­nat atât de des prietenia lui Creangă şi a lui Eminescu, în boşdeuca din Humuleşti. Ziarul „RAMPA“ oferă zilnic cititorilor cu un singur bon jumătate preţ la teatve şi cinematografe miercuri 7 iunie u­tat Carine­tul. *L­e —­ Comemorarea lui Ion Creangă la Ateneul Român Cercul ieşenilor din Bucureşti în frunte cu d. profesor Gr. Trancu-Iaşi a organizat Duminică la ora 11 a. m. în sala Ateneului Român, o mare fes­tivitate pentru pomenirea lui Ion Creangă, cu prilejul împlinirii unui­ veac de la naşterea lui. La această plăsnuire a întregului neam românesc şi-au spus cuvântul lor, prinos de recunoştinţă şi admi­raţie, reprezentanţii marilor instituţii şi asociaţii culturale din ţară. Ca o dovadă mai mult a interesului viu pe care publicul cititor îl poartă nemuritorului povestitor din Humu­­leşti ,numeroşi admiratori au umplut până la ultimul loc sala cea mare. Impresionanta evocare a scriito­rului de la Humuleşti, Apostolul şcoalei in luptă cu răutatea oa­menilor . Creangă, marele arhi­tect al literaturii româneşti. Cu­vântul greu de tăie al lui Păstorel Teodoreanu D. GENERAL BOIAN, un fost elev al lui Creangă, evocă in cuvinte miş­cătoare icoana aceluia care l-a învă­ţat buchea cărţii. D. PAPUC, nepotul lui Creangă, harnic învăţător in Humuleşti, îşi spune cuvântul lui plin de simţire pentru pomenirea acelui care face cinste, spune d-sa, nu numai satu­lui nostru, ci ţârii întregi, devenită neîncăpătoare Români­a Ateneului Face apoi un călduros apel ca să se termine clădirea şcolii din Hu­muleşti, făcându-se dintr'insa un frumos monument care să-i poarte numele, iar operile sale să fie tipă­rite de Fundaţiile Regale şi răspân­dite pe un preţ modest. Căci opera lui Creangă ar ajuta mult la cimen­tarea sufletului românesc de pretu­tindeni. Se dă apoi citire telegramelor pri­mite de la primarul Iaşului, de la Re­gionala Moldova a Fundaţiilor „Prin­cipele Carol“ şi dela preşedintele Sin­dicatului ziariştilor din Iaşi, şi se tri­mit telegrame omagiale M. S. Rege­lui şi d-lui dr. C. Angelescu. Corul societăţii „Cezar Franck”, a studenţilor Academiei Regale de Mu­zică, de sub conducerea d-lui profe­sor Ştefan Popescu, a cântat frumoase cântece populare și religioase în legă­tură cu festivitatea care s’a terimnat la ora 2 p. m. Intimitatea lui Verlaine Conferinţa d-lui profesor Jean Onimus D. Jean Onimus, profesor la Insti­tutul francez ,a ţinut Sâmbătă după amiază, la Facultatea de Litere, o plăcută şi interesantă conferinţă des­pre Intimitatea lui Verlaine. Confe­renţiarul a fost prezentat de d. prof. Charles Drouhet, preşedintele Socie­tăţii Studenţilor in limba şi literatura franceză dela Facultatea de Litere din Bucureşti, în cadrul căreia s’a ţinut. D-sa mulţumeşte eminentului confe­renţiar pentru conferinţa pe care a binevoit s’o ţină, conferinţă care este „o frumoasă dovadă a interesului pe care Institutul francez îl arată Socie­tăţii şi Seminarului de limba şi lite­ratura franceză". „Propunându-mi să vă vorbesc de­spre intimitatea lui Verlaine, — spu­ne d. Jean Onimus, — am înţeles să vi-l înfăţişez pe poet aşa cum l-am descoperit eu. Avem fiecare din noi o istorie literară lăuntrică, nescrisă, care se suprapune celei cunoscute. Descoperirea unui poet este un eve­niment interior, personal, pentru că poemul e o confidenţă, o revelare a sufletului poetului, care şi se încre­dinţează prin poem. Verlaine este pentru mine ca un zeu primitiv, cu toată măreţia, cu toate calităţile şi scăderile sale. Un zeu care grăeşte intr’o poezie de o rară duioşie. Este însă, un mare con­trast între duioşia aceasta şi primiti­vitatea lui, contrast ce îţi pare şi mai mare când studiezi viaţa poetului, plină de vicii şi turpitudini. Nu mai înţelegi atunci cum un astfel de om a putut scrie o poezie atât de dia­fană, căci este într’adevăr o prăpas­tie între idealismul lui şi realitatea vieţii. „Verlaine este un înger sau un demon“, spune un critic. Verlaine este un înger şi un demon ca fie­care din noi, de altfel. Găsim în viaţa omului evenimente în lumina cărora îl vom înţelege mai bine pe poet. Origina lui de mic bur­­ghet, de pildă, oferindu-i toate de-a gata, nu i-a clădit caracterul în lip­suri lupta existentă la surprins com­r­plet nepregătit. Gustul pentru bău­tură, apoi, de care a făcut abuz, a contribuit mult la degenerarea şi de­gradarea lui. Şi, în sfârşit, întâlnirea lui Rimbauld, care i-a schimbat cu desăvârşire felul de viaţă. Rimbaud a făcut din el un boem degradat, apoi l-a părăsit fără apărare. Cei doi ani de închisoare îl liniştesc, şi îl în­dreaptă spre căinţă. Ea este poarta prin care vom putea pătrunde în ade­vărata realitate a lui Verlaine. Co­pilul care rămăsese în el candid, des­chide ochii. Căci Verlaine săvârşeşte şi binele şi răul cu aceiaş candoare şi nevinovăţie. Numai societatea, care l-a stricat, este răspunzătoare de sta­rea lui Poetul este o fiinţă primi­tivă, de dincolo de orice convenţie. De aceia îl privim cu simpatie chiar după ce a călcat convenţiile sociale căci este o prăpastie între viaţa jos­nică a omului şi idealul, pururi pur al păcatului din el. Privindu-l apoi pe planul poetic, con­ferenţiarul spune, printre altele: poezia lui Verlaine este mai facilă mai accesibilă pentru că este o poe­zie spirituală. Forma nu mai este la el o tehnică atât de complicată. In realitate, nu este tehnică, ci vocea sufletului, care se exprimă deve­nind muzică. O poezie isvorâtă di­rect din subiectivitatea autorului. Arta lui Verlaine este ,însă, totdeauna ea însăşi. Altă regulă nu are. Şi este o măestrită îmbinare de sunet şi nu­anţă, o spontană revărsare a sufle­tului. Elocinţa? Suceşte-i gâtul! — ne îndeamnă el în l’Art poétique şi în­cheie: Que ton ves soit la bonne aventure Eparse au vent crispé du matin... ...Et tout le reste est littérature. Rolul poetului este acela de a pă­trunde în tâlcul ascuns al lucrurilor şi de a exprima în vers muzical ceea ce noi simţim uneori, dar nu putem exprima. Sunt în natură, corespon­denţe comune tuturor şi corespon­denţe subiective,­­ pe care numai poeţii le prind. In înţelegerea acestor corespondenţe subiective, noi profanii nu putem pătrunde decât pe cale de simpatie, prin intermediul poetului. Conferenţiarul dă mai multe exem­ple din poezia lui Verlaine, care a reuşit să sesizeze raporturi cu totul noui între o stare sufletească şi un lucru exterior, raport înfăţişat în­­tr’un vers muzical de o negrăită fru­museţe. Verlaine nu are o tehnică propriu zisă, căci tehnica este art­ifi­­cumi. Versul lui este o dulce şoaptă ciu. Versul lui este o dulce diafană care-i exprimă sufletul în toată pro­funzimea lui. Ceea ce-l caracterizează este în de­osebi duioşia, blândeţea, gingăşia. Fe­­meea pe care o cântă Verlaine e un înger păzitor, e femeia ideală. Plân­ge în versurile lui potolit, resemnat, nostalgia după un cămin, după o to­varăşe de viaţă, după un copil. Melancolia lui este o tristeţe vagă şi fără temei, dar o tristeţe frumoasă. Tonul său obişnuit este tonul confi­denţei. In Sagesse, această magnifică dramă a misticismului său, înfrânt degradat, poetul se întoarce pocăit spre Dumnezeu. Este punctul culmi­nant al poeziei sale. D. profesor Jean,Onimus şi-a­ ilus­trat plăcuta şi interesanta d-sale con­ferinţă cu versuri din opera poetului, alese cu mult gust de un critic judi­cios sau de un poet subtil. Sau de amândoi... „Buletinul Bibliotecii“ Această valoroasă publicaţie a intrat în anul III de apariţie. Numărul apărut se aşează pe linia de progres pe care am remarcat-o încă de la primele nu­mere. Capitolul de „Biblioteconomie“ conţine, în afară de studiul documentat al d-rei Christina Tuduri asupra situa­ţiei bibliotecilor din România, un bine informat articol datorit d-lui V. Vasi­­loiu, asupra evoluţiei Bibliotecii uni­versităţii din Colonia. Materialul de re­cenzii e bogat şi variat. Semnează re­cenzii d-nii: prof. Gr. Mladenatz, Şte­fan Dumitrescu, I. Ivănescu, M. Maiev­­schi, M. A. Lupu, Roman Moldovan, ş. a. D. Th. Ludu prezintă un interesant capitol de bibliografie românească re­trospectivă, intitulat „Chestiunea agrară (1907—1917)“. O bibliografie selecţionată a lucrări­lor economico-sociale actuale, româneşti şi străine, încheie frumosul număr al „Buletinului Bibliotecii“. Serbarea populară de la „Moara Ciurel“ Duminică dim. a avut loc, la ștrandul de la „Moara Ciurel“, o mare serbare populară organizată de primăria Sec­torului IV Verde, sub patronajul d-lui Al. D. Matak, primarul sectorului și I. Dem. Popescu, ajutorul de primar. Au luat parte un număr de câteva mii de spectatori. ASISTENŢA De la ora 8 dim, au început să soseas­că la ștrandul „Moara Ciurel“ şcolile primare din raza sectorului sub con­ducerea profesorilor, care au fost pla­sate în locurile destinate în parc. Au fost de faţă toţi consilierii secto­rului în frunte cu d. primar Al. D. Ma­tak, I. Dem. Popescu ajutor de primar, funcţionarii superiori ai primăriei, d. Gheorghe Buzdugan, sub directorul şco­lilor, directorii şcolilor primare din sector, comitetul de organizare al ser­bării precum şi un numeros public, străjerii, ce­rcetaşi premilitari, etc, cari au fost trecuţi în revistă de d. Al. D. Matak, primarul sectorului IV Verde. SERVICIUL DIVIN Un sobor de preoţi a oficiat un servi­ciu religios , răspunsurile Sf. Liturghii fiind date de corul funcţionarilor pri­măriei sectorului sub conducerea d-lui Ioan Marian. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI După ceremonia pentru înălţarea pa­vilionului naţional, au urmat diferite exerciţii fizice şi dansuri naţionale. Ansamblul corurilor şcoalelor pri­mare sub conducerea d-lui Theodor Costridan au executat diferite cânte­ce naţionale şi patriotice. Exerciţii de ansamblu executate de formaţiunile Pregătirii premilitare ale sectorului. Corul funcţionarilor primăriei au exe­cutat cântece naţionale. După amiază s-a jucat poemul drama­tic „Ostaşii­­lui Mihai“ cu elevii şcoa­­lelor primare Nr. 17. In tot timpul­ serbării muzicile mili­tare şi corul funcţionarilor au executat arii clasice şi naţionale. Serbarea Primăverii la In mijloc de Strandul Moarei Ciurel, primar Matak

Next