Curentul, august 1938 (Anul 11, nr. 3770-3800)
1938-08-01 / nr. 3770
CARDAN durerile1._t4 . to___A. 3EEEE3SE V, V’ '/12rzs§*' fent v/sr^s CííjOáít/â/uX0&<i, 4jrc/uat*m'*t» <tufacv£zfáorfs&stcex’e ■’, fp3& jc&fuct Â/uxt nein^a/nc^ • «Jei -/3900.( ^ jicnővi. 'jCt/es/ (2//&sns/ter/&szn. ^ejsic>crifze^ ciT&J&ea/ui/' & ßCugiKft v/'eme^: s/^ccmt/e sC4zmjece/& âe Â*o£e/’ / \5cce& At&âhece/e/ i^lar'e'/e\ca//cuz^/ uz&e/z£u/es V /& \Shux*/uzj. ; ■ \ Tratamentul cu IOD poate fi urmat la domiciliu cu SARE DEIOD DEBAZNA Iodul, precum se știe, este un remediu suveran împotriva gutei, artritismului, a scrofuloiei, sifilisului, reumatismului, a bolilor interne, a bolilor de nas, gât şi urechi, a bolilor de piele, etc. Dar pentru un motiv sau altul, nu oricine poate utiliza staţiunile balneare respective. Şi pentru ca toţi cei cari suferă de aceste boli sa poată obţine ameliorarea, medicii recomandă cura de iod la domiciliu. SAREA DE IOD DIN RAZNA, aduce suferinzilor fără ca aceştia să-şi neglijeze îndeletnicirile posibilitatea de tratament.Cu I Itgr. de SARE DE IOD DIN BAZNA se poate face o excelentă baie de putină, cu apă încălzită până la 36° Celsius. Efectul deplin se resimte după cura completă care e de 23-25 băi. SAREA DE IOD DIN BAZNA, se găseşte de vânzare în pachete originare a 1,4 şi 10 kgr. După baie este bine să funcţioneţi părţile dureroase cu alifia antireumatică de BAZNA: RHEUMATONIN DR. OBERTH, care accelerează însănătoşirea. DE VÂNZARE LA FARMACII SI DROGUERII SARE du IQD de BAZNA MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AL COMUNICAŢIILOR DIRECŢIUNEA GENERALA A DRUMURILOR PUBLICAŢIUNE No. 41708 din 29 Iulie 1938Se aduce la cunoştinţa generală că ziua de 12 August 1938, ora 10, se r ţine licitaţii publice, cu oferte înnse şi sigilate, separat pentru fiede lucrare, după cum urmează: LICITAŢIA II-a. din localul Direcţiunei Generale Drumurilor din Ministerul Lucrări Publice Şi al Comunicaţiilor, în saiul Inspectoratului V de drumur V Işinău şi în localul Serviciului juţean de drumuri Cetatea Albăstru. L) Lucrările de aprovizionare a 1720 c. piatră spartă de 6-10 cm. şi a 14 m. c. piatră spartă de 2-6 cm., drumul judeţean Cetatea Albă— gaz km. 17—19 + 500 şi 22+033— +400, din judeţul Cetatea Albă, în Soare de lei 1.012.208, cu termen de ecuzie de trei luni. LICITAŢIA I-a. — In localul Direcţiunei Generale Drumurilor din Ministerul Lucrări Publice şi al Comunicaţiilor, in jţiul Inspectoratului I de drumuri Giova şi în localul serviciului judeţ de drumuri Argeş pentru: L) Lucrările de aprovizionare a 500 m. c. pietriş ciuruit şi piatră artă pentru reîncărcare în vederea idernizărei drumului naţional No. Piteşti—R.Vâlcea km. 18—53 + 300 valoare de 3.064.000 lei, cu termen execuţie până la 1 Aprilie 1939. [I. — In localul Direcţiunei Genele a Drumurilor din Ministerul Luirilor Publice şi al Comunicaţiilor in localul Inspectoratului IX Arumuri Iaşi pentru: 1) Lucrările de construcţia drumului naţional No. 19, Iaşi—Ungheni—Chişinău, porţiunea de la km. 17 + 642, 80—25+895, de la capătul podului peste Prut din punctul Ungheni până la legătura cu traseul din judeţul Bălţi, între satele Elisabeta şi Pârliţi din judeţul Iaşi, în valoare de lei 10.200.000, cu termen de execuţie până la 1 Iulie 1939. Termenul de execuţie al lucrărilor decurge dela data adresei prin care Administraţia va face cunoscut antreprizei, adjudecarea definitivă a lucrărilor, indiferent de data semnărei contractuliu. Licitaţiile se vor ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea contabilităţii publice, regulamentul de funcţionare al Oficiului Central de Licitaţii şi normele generale publicate în Monitorul Oficial No. 127 din 1931 Toate persoanele care vor lua parte la licitaţii, vor depune pe lângă oferte şi o garanţie de 5 la sută din valoarea devizului, iar ofertele se vor face numai în conformitate cu caietele de sarcini, care pot fi văzute în fiecare zi de lucru, între orele 12—13 luni. în localul Direcţiunei Generale a Drumurilor şi în localurile Inspectoratelor de drumuri şi serviciilor judeţene de drumuri respective. Garanţiile provizorii nu se vor primi decât în recipisele Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni sau Administraţiilor Financiare, p. Ministru, (ss) G. NICOLAU Director General, (ss) I. MIHALACHE , conf. Indescifrabil. Curentul Amilia XI-Iea, Nr. 3770, Luni I August 1938 MENETUI, Icoane ZIUA DOMNULUI trecută s’a făcut citirea heliei cu vindecarea paraliticadin Capernaun.. In Duminica de azi evanghelia se ocupă de tămăduirea a doi orbi şi un mut, minuni săvârşite de Iisus curând după aceea cu slăbănogul din Capernaum. lată ce citim la Matei (IX,278-35): „Trecând Iisus de acolo, doi orbi se ţineau după el şi strigau: „Milueşte-ne pe nai, fiule al lui David”. După ce a intrat în casă, au venit la el orbii şi Iisus i-a întrebat: „Credeţi că pot să fac eu aceasta ?”. Crăescu-i lui: „Da Doamne”. Atunci s’a atins de ochii lor,, zicând : „Vedeţi, nimeni să nu ştie". Insă ei, după ce au ieşit,, răspândiră numele lui în tot pământul acela. După plecarea lor, iată aduseră la el un om mut, având demon. Şi afară fiind scos demonul, cel mut a grăit. Iar mulţimile se minunau zicând : „Niciodată nu s'au arătat aşa lucruri întru Israel”. Dar fariseii ziceau : „Cu domnul demonilor scoate pe demoni". Ci Iisus străbătea toate oraşele şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind evanghelia împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor". Şi in această evanghelie, ca şi în cea de Duminica trecută, aflăm aceeiaşi credinţă puternică a poporului, a celor obijduiţi şi a celor sfârtecaţi de suferinţe, şi aceeaşi necredinţă şi răutate din partea fruntaşilor evrei, adică tocmai aceia cari, cunoscând mai bine proorocirile despre venirea lui Mesia Christos, ar fi fost datori să se înscrie printre primii credincioşi aii Mântuitorului. Dealtfel însuşi Iisus a înţeles să-şi manifesteze toată dragostea pentru celi de jos, pentru cei cari nu pun calicule meschine în balanţa credinţei, ci cari cred în dumnezeirea, în puterea şi in iubirea Lui pentru oameni. Cei doi orbi nu văzuseră niciodată pe Iuilius. Ponte nici nu-l auziseră predicând. Asta nu i-a împiedicat să creadă profund în El. H îndemna sufletul, şi încuraja speranţa. Şi credinţa i-a mântuit. Pentru că Iisus i-a încercat mai întâiu, iar orbii au răspuns că sunt siguri că El poate să-i vindece de grozavul beteşug. Verificarea acestei nestrămutate credinţe orbii au avut-o imediat, căci atingându-le Iisus ochii lor bolnavi, li s’a ridicat întunerecul de pe pleoape şi au văzut soarele şi lumina mai arzătoare decât astrul, pe Mântuitorul lumii. In exuberaţia lor cei doi tămăduiţi n’au respectat îndemnul Pulii Iistos de a nu spune nimănui despre cele întâmplate. Prea mare le-a fost bucuria ca să tacă, ca să nu împărtăşească semenilor darul sfânt de care s’au învrednicit prin Credinţă, dela Iisus Christos. Ar fi fost, nerecunoscători dacă ar fi ascuns numele celui ce-i însănătoşise, pentru că trebuiau să dea, o explicaţie, celor cari îi ştiau orbi, despre recăpătarea vederii. Iisus avea, poate, motive de a nu se divulga numele tămăduitorului. Sau El a vrut să le pună din nou la încercare credinţi. Care poate părea mare la necaz şi care dispare după ce omul şi-a făcut interesul. Orbii vindecaţi s’au arătat tari în credinţa şi după ce nu-i mai lega propriu ins o nevoe de Iisus. Ei au comunicat minunea tuturor oamenilor din ţinutul acela, preamărind pe Mântuitorul, dovedindu-se prin aceasta, şi oameni corecţi. Pentrucă n’au ascuns binele ce li s’a făcut, ci, dimpotrivă, lucru difuzat. Creştinul de azi e obişnuit altfel. Dacă se roagă vreodată lui Dumnezeu, uită complect ajutorul Domnului şi tot ce a făgăduit la ananghie. Câţi nu promit lui Iisus că se vor îndrepta, dacă sunt salivaţi — de la o nenorocire, — făcând prin aceasta tărguială nepermisă cu Dumnezeu, şi cari îşi pierd subit memoria îndată ce au fost satisfăcuţi. In bunătatea Lui nemăsurată, Iisus scapă din necaz şi pe cel care crede condiţionat, care se oferă în chip negustoresc. Dar vai de acela care nu va împlini ce a făgăduit când dispera după mila cerullui! ★ Mâine Lumi se face amintirea „scoaterii cinstitelor lemne ale cinstitei şi de vieaţă făcătoarei Cruci”. Lorin Popescu Cugetare şi fapta Germană Un volum, de prelegeri al d-lui prof. Iorga „Institutul de istorie universală“ tipăreşte ediţia a II-a a cărţii d-lui Iorga, Cugetare şi faptă germană, zece lecţii făcute la Iaşi în 1917. Se urmăresc aici elementele , de formare şi desvoltare ale naţiei germane plecând de la vechea regalitate de ordine divină — termenul care o designă, Rich, Reich, este însă celtic — şi ajungând la Germana războiului din urmă. Nu e vorba de o naţie germană, ci de naţii care pot forma uneori confederaţii. Acestea devenite armate pătrund cu umilire, nu năvălesc în Imperiu, pe care nu-l distrug prin Odoacru ci-l servesc au regalitatea lor subordonată adevăratului împărat care e la Constantinopol. Roma însă îi va domina tot, deaiuna, mai ales prin Biserică. A-ceasta va îndrăsni să creeze o formă nouă de concurenţă Imperiului lui Carol cel Mare şi al Germanilor, pusă exclusiv în serviciul ei. Ii lipseşte însă orice autoritate naţională. Nici un împărat nu se va considera ca atare decât când această Biserică romană îi va da ungerea sacră. E o simplă putere de imitare, lipsită de Cronica Fantezistă creaţiiune. Mai târziu vor fi imitaţi regiii francezi, însăşi mişcarea lui Luther, din populară deci germană, va ajunge confesională, când ar fi, putut face în adevăr o operă naţională. Daracum înainte e drept că se încearcă mişcări de caracter german însă unele rămân în cercurile literare, altele imită adaptând formele străine fără a pătrunde mai adânc. Spiritul german nou este o creaţie a personalităţilor, nu a forţelor populare. Şi totuşi numai prin acesteia va putea fi ceva naţional. Cuvintele d-lui profesor Iorga care însoţesc noua ediţie a cărţii ce-şi păstrează neştirbită toată actealitatea şi , după ce s’iau făcut mişcările din urmă, se dovedesc totdeauna valabile uităm diin noua prefaţă : „Aveam însă scopul de a dovedi că hegemonia pe care o reclama naţia germană, cu împăratul ei în frunte, nu se răzima ca o mare operă de creaţiune originală, urmărită din seca în secol, şi înaintea căreia umanitatea ar fi avut datoria să se încline“. Socotim lectura acestei cărţi ca ibinevenită', în momentele de faţă, ‘.când din nou se pune în discuţie problema germană. Adăugăm la ■ aceste rânduri informaţia că au apărut deasemeni interesantei conferinţe ale d-lui profesor Iorga ţinute la Sorbonna, L’esprit frangais au XVIII-e siecleen Autriche, în care se arată cât de pătrunsă a fost. şi-. Austria de spiritul „latin", ma ales francez, şi Poporul român şi Marea, conferinţă ţinută la Liga Navală Română. Muit sgomot pentru nimic Einstein călătoria cu trenul şi, din fracţie de pe distanţa parcursă, încât, întâmplare, purta un ceas la brâu. Verificându-i, după o călătorie mai lungă, un fel de călătorie de logodnă cu aceea, care trebuia să-i fie mai târziu a patra dimensiune şi cu sora acesteia, relativitatea, a constatat că ceasul lui merge mai incet decât al staţiilor prin care trecea. A tras concluzia că, din cauza vitezei, timpul se scurge mai anevoie. Punând în formule matematice constatarea, ajunse la concluzia că, dacă ar călători cu viteza luminii, ceasul lui ar arăta numai trei minute, în vreme ce un ceas de pe pământ ar marca o sută de ani. Totuşi, întreagă aceasta concluzie este eronată. Se ştie că, un corp este atras de forţa de atracţie de pe acel loc. Aceasta forţă, târându-l spre ea, îi îngreuiază mişcările. Un corp în mers este atras de mai multe forţe de atracţie, adică de toate forţele de a ION PANDELE dacă viteza este foarte mare, toate aceste forţe se suprapun, coincid şi forţa de atracţie devine rezultanta tuturor forţelor de atracţie de pe drumul parcurs. Deci, dacă ceasul lui Einstein mergea mai încet decât al staţiilor prin care trecea, aceasta se datoreşte faptului că era atras de mai multe forţe de atracţie, îngreuindu-i mişcările. ajt- ■ . a . Dacă Einstein ar fi fugit cu viteza luminii, ceasul lui n’ar mai fi mers de loc, pentru că forţele de atracţie, supraferindu-se, ar fi oprit bătăile. Aşa că nu timpul se scurge mai încet, ci aparatul de măsurat timpul se defectează. Prin urmare, nu trebuie construit un nou sistem de a concepe lumea, ci alt aparat de măsurat timpul, neinfluenţat de gravitate. Poeţii Ardealului Conferinţa d-lui prof. Paul I. Papadopol Universitatea din Vălenii de Munte VĂLENII DE MUNTE 29. — Vineri, d. profesor Paul I. Papadopol a ţinut a doua conferinţă la Universitatea din Vălenii de Munte despre Poeţii Ardealului". Poeţi ardeleni nu pot fi daţi decât aceia dintre scriitorii acestei provincii, cari s’au desvoltat în spiritul ei, cari au îmbrăţişat cauza fraţilor de acolo în toată complexitatea ei. Aceasta e — de altfel — caracteristica fundamentală a acestei poezii care — în popor — a creiat o specie deosebită, neîntâlnită în nici un alt ţinut românesc, specia cântecelor de cătănie. E vorba de acele alcătuiri elegiace în care neamul românesc din Ardeal a concentrat toată durerea despărţirii: casa şi satul natal, spre a servi sub steagul nemţesc şi care, uneori, iau accente de adevărate bocete. Intrând în studiul poeziei ardelene de profesor Papadopol o deosebeşte în mai multe perioade. Prima, până la 1830, dă la lumină talentul atât de puternic, dar multă vreme necunoscut, al epicului I. Budai-Deleanu, care, în atmosfera de luptă politică îndârjită găsea timp şi pentru alte ocupaţiuni. Poezia sa cu caracter satiric a rămas cu totul izolată, în timp ce alta, mai puţin originală şi mai puţin realizată, a lui I. Barac şi V. Aron, povestitori religioşi şi moralişti, a fost foarte căutate. In perioada a II-a (până la 1870) s’a întâmplat acelaş lucru: un Andrei Mureş din care o singură dată inspirat, ajunge pe drept cuvânt, un nume literar, în timp ce Zaharia Boni, continuă să treacă drept un necunoscut. Cauza: cel dintâiu întrupa cu putere idealul naţional de desrobire, celălalt scrie pasteluri, meditaţii, cântece, poezii de dragoste, pe lângă dedicaţii şi stihuri patriotice de care s’a simţit atras după 1877. In perioada a IlI-a întâlnim foarte mulţi stihuitori de aceiaş manieră, fără ca nici unul dintre eie să se poată ridica la rangul de adevărat poet Versurile tuturora dau pe faţă preocupări patriotice, dragoste de libertate, de armată, unire, independenţă elan şi entuziasm, deşi trăesc în acelaş timp în care în Regat strălucea o „junime” şi Eminescu şi făcea orânduială Maiorescu, ridicându-se tocmai împotriva acestei poezii patriotice. E perioada dintre 1870—1895, din care alegem pe fabulistul de reală valoare Ştefan Cacoveanu, ale cărui opere au fost tipărite totuşi, atât de târziu, la I. MARINESCU-PREDEALU Un apel al Şcoalei Superioare de Război In cursul anului 1938, şcoala superioară de războiu, împlineşte 50 de ani de existenţă. Pentru a sublinia acest eveniment de o importanţă covârşitoare pentru viaţa intelectuală a armatei române, şcoala are intenţiunea să-l sărbătorească într’un cadru cât mai înălţător dat fiind prestigiul de care această înaltă instituţie de cultură militară s’a bucurat în rândurile armatei. Printre alte manifestări, şcoala şi-a propus să întocmească un „Istoric“ de la înfiinţarea ei şi până azi din „Studiu statistic“ referitor la foştii elevi ai şcoalei şi un album cu fotografiile tuturor comandanţilor, profesorilor şi elevilor, pe care i-a avut şcoala în această primă jumătate de veac a existenţei ei. Spre a putea atinge acest ţel şcoala are nevoe de sprijinul fiecărui fost elev sau profesor, fiind rugaţi ca până la 1 Octombrie 1938 să trimeată: O fotografie format carte poştală. Câteva pagini, evocând timpul cât a fost elev şi" profesor al şcoalei, referindu-se în deosebi la: spiritul şi doctrina şcoalei, metodele didactice aplicate, rezultatele obţinute, condiţiunile de funcţionare a şcoalei, evenimentele mai importante la care şcoala a participat în timpul cât a fost elev, sau profesor, foloasele pe cari şcoala le-a putut aduce în formarea ofiţerilor de stat major, care au activat în cursul campaniilor 1913, 1916—1919, modul cum s’a exercitat serviciul de stat major în aceste campanii, etc., etc. O notă de comandamentele şi unităţile în care a activat de la terminarea şcoalei şi până astăzi (îndeosebi în timpul campaniilor 1913 şi 1916—1919). Fotografii sau alte documente, care ar scoate în evidenţă momentele mai însemnate din viaţa şcoalei de războiu (fie din vremea când a fost elev, fie din aceia când a fost profesor). O notă, de cărţile sau documentele cari s’ar referi la viaţa şcoalei sau de cărţile militare române vechi, ce nu s’ar mai găsi, aflate în posesiunea domniei lor, arătându-ne dacă aceste cărţi şi documente ne-ar putea fi eventual împrumutate pentru „Expoziţia cărţii militare române“, pe care şcoala o va organiza, în cadrul jubileului său de 50 de ani. A VII-a conferinţă Internaţională de instrucţie publică In cursul ultimei şedinţe, delegaţii României, Columbiei, Cehoslovaciei şi Republicei Dominicane, au anunţat că guvernele lor au hotărât să-şi amenajeze standuri naţionale la Expoziţia permanentă de instrucţie publică, organizată de Biuroul internaţional de educaţie, care va contribui să întărească şi mai mult faima Genevei ca centru mondial de educaţie şi instrucţie. Buletinul A. G. I. l. Organul Asociaţiei gle a inginerilor din România, nr. 6 pe iunie a. c. apărut recent conţine : editorialul comentator la congresul Agir; Inginerii şi statutul personalului c. f. r., de Const. Georgescu ; profesionale şi societare : legea organizărei exploatărilor comunale, de ing. Paul Cartianu ; adresa Agir-ului către ministerul de interne şi congresul. Jurisprudenţe profesionale: radieri diin asociaţie, noui admiteri de membri ; Pr. verbale ale şedinţelor consiliului de adiţie; note şi cronici tehnice, însoţite de diagrame, foto şi planşe ; apărarea pasivă în întreprinderile industriale; geotehnica; problema energiei şi conferinţa mondială a Energiei. Recenzii, buletinul informativ; firme şi produse recomandate; Oficiul de plasare, cu cererile şi ofertele pentru posturi inginereşti, în întreprinderile de Stat şi private. Desvoltarea învăţământului în Slovacia PRAGA (Deps). — Expoziţia „Răsăritului Republicii cehoslovace“ de la Kosice arată în chip plastic pe baza unor statistici şi tablouri comparative desvoltarea aproape de necrezut a învăţământului public în Slovacia. De la 1918 până acum au fost construite în Slovacia 867 clădiri de şcoală, dintre care cea mai mare parte cu unul sau mai multe etaje, iar alte 771 clădiri de şcoală au fost renovate sau considerabil lărgite. Astăzi în Slovacia există numai şcoli primare în număr de 3277 şi acestea numai slovace (celelalte naţionalităţi dispun de şcoli proprii) în timp ce înainte de război numărul şcolilor slovace era în Slovacia de 140, dintre care cele mai multe cu o singură clasă. Numărul şcolilor complimentare urbane şi al celor secundare a crescut faţă de situaţia de dinainte de război, de la zero, la 197 și 84. RADIO Duminică Ai Iulie ORA DIMINEŢII (8.30—9.50) 8.30: Deschiderea emisiunii : — Gimnastică ritmică. — RaiduOijurhial. — Concert de dimineaţă (discuri) : Potpuriu de foxtrotuiri; Dunărea albastră şi Aquarele, valsuri de Johann S'trauss; Fantezie din opereta „Clopotele dn Corneville” de Planquette; Pizzicati şi Vals din „Sylvia” de Delibes; Persificat de Francis şi Scenă de băiet de Glazunow. ----Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 9.50: închiderea emisiunii. 9.55: Ora religioasă. I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. III. Predică de Pr. P. Partenie. IV. Muzică religioasă (dlisC): Doamnei ascultă-mi ruga de Archangelsk’ (Corul Bis. ruseşti din Paris). 13.15: Ora. Culturale. Spart. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz — Orchestra Grigoraş Dinneu : Arii naţionale. Ziare de dmineaţă, valls de Johann Strauss; Albina de Schubert; Te iubesc, tango de Kaim; S’a dus cucu de p’aici şi O învârtită; De ce-ţi sunt ochiţii ’nlăcrămaţi, de Martin; Chindia, joc; Arii naţionale. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Comtimularea concertului: Din alte vremuri, vals de Paraschivescu; Muzică proheta de Castaldon; Iluzia, tango de Hentschel; Simplă mărturisire de Thomé; Arii naţionale; Tango de Albeniz; Dams românesc de Barbu; Mica pendulă de Williams; Ay, ay, ay, de Perez; Arii naţionale. ORA SATULUI 15.30: Vial-Măgureanu: Derbă cu sătenii. 15.45: Doine şi cântece de Monţia — Alexandru Grozuţă . (canto): Doina Moţului; Vai săraca mândra mea; Murguleţ căluţul meu; Gândul meu ş’a dumitale; Duce-m’aş şi tot uriaş duce. 16.05: Sfaturi pentru plugari. 16.25-17.10: Taraful Ioniţă Bădiţă: Doina bănăţeană; Ochi albaştri cui rămâi (voce: Ioniţă Bădiţă); Sârba din Găvana; Foaie verde de trei mure (voce: Sică Bădiţă); Aseară ţi-am luat cerce ; Incă odată şi altă dată; Hora din Corbeni; Foaie verde trei zmicele (voce: Ioniţă Bădiţă); Cocoşe!; De doi ca la Argeş (voce : Ioniţă Bădiţă); Cine a fost stăpân pe Gorj (voce: Ioniţă Bădiţă); Sârba din Zărneşti. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Concertul Fanfarei Gardienilor Publici, cond. de maior Chr. Flora: Marele Voevod Mihai, marş de maior Chr. Florea: Uvertură La „Frumoasa Gailathea” de Suppé. Potpuriu din operele lui Verdi de Ruimert; Sinaia, potpuriu naţional de Kratochvil; Generali Gabriel Marinescu, marş de Stoic. 19.58: Sport. Rezultate technice. 20.00: Cântăreţe şi cântăreţi italieni (discuri); Arii din „Paris şi Elenă” de Gluck şi „Carrmen” de Bizet (voce: Bellanino Gigli); Cântec indán de Rimsky-Korsakoff şi Bolero de Delibes (voce Amelita Gaizi-Curci); două cântece din filmul „Oraşul-cântecuri” da Tagliaferi (voce: Aureliamo Pertile); Arii din „Prietenul Fritz” de Mascagni şi „D-na Butterfly” de Puccini (voce: Maria Farmiet); Arii din „Norma” de Bellini şi „Toppa” de Puccini (voce: Lauri Volp ); Arie din opera „Fiul luii Zevedeu” de Chapi şi Severaaita de Tosti (voce : Amelia Galffi-Curci); Arie din „Martha” de Flotow şi Largo de Haendel (voce: Tito Schipa); Seară de Debussy şi Arie din „Adriana Lecouvreur” de Cilisa (voce: Claudia Muzici. 21.00: Riadio-jurnal. 21.10: Concert de seară — Orchestra de salon Radio, dirjij. de Const. Bobescu; Uvertură la „Norma” de Bellini; Dans spanian de Granados; Vals vesel de Provaznik; Mignonette de José Mommaent; Dans norvegian de nuntă de Grieg; Erotică de Grieg; Doamna în alb de Boudieu; Schiţe palneaziene de Ippolitlon. 22.00: Preludiile de Debussy-Alfred Cortot (pian-discuri). 22.35: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio: Arlesiana de Bizet; Matrs militar de Schubert. 23.00: Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 23.15-24.00: Muzică simfonică (discuri); Poem de Scriabin (arch. simf. din Filadelfiia, dirij. de Leopold Stokowski); Dragostea vrăjitoare de De Falla (arch. simf. Morales, dirij. de Pedro Morales). 24.00-1.00: Concert de noapte (discuri). Asistenţa minorilor anormali Problema care priveşte viaţa copilului italian, a rezolvat-o fascismul în chip strălucit. Dar mai ales aceia a minorilor anormali.Asistenţa lor intră tot în sfera de activitate a acelei faimoase „Opera nazionale per la protezione della maternità e delPinfanzio“. Această „Opera nazionale“ activează prin aşa numitele „Centri di osservazione" cărora le revine direct asistenţa minorilor anormali. Centrele de observaţiune, conduse de către medici specialişti şi după sistemul Centrului tip din Roma, au ajuns la o clarificare în două mari categorii a acestor anormali: 1. Anormali fizici — puşi sub observaţie în diversele sanatorii de care Italia abundă azi —, şi 2. Anormali psihici — categorie care dă cel mai mult de gândit şi de lucru specialiştilor — şi pe cari i-au împărţit în: a) falşi (întârziaţii, imoralii, hipofizicii, agramaticii, etc.), şi b) adevăraţi (adaptabilii, frenastenicii, şi inadaptabili, epilepticii, demenţii cerebropaticii, etc. Pentru toţi, metoda de educare se caută întotdeauna să fie corespunzătoare temperamentului şi condiţiunilor sociale ale fiecăruia. Dar atenţia cea mai mare a centrelor de observaţiune se îndreaptă spre minorii anormali delicvenţi. Aceştia formează obiectul celor mai grele şi mai diverse studii, şi pentru aceştia s’au creiat în toată Italia centre de reeducare a minorilor. Centrele de reeducare sunt puse sub supravegherea directă a Curţilor de Apel din respectivele provincii, şi sunt conduse de un consiliu prezidat de un magistrat secondat de doi membri: un medic specialist în antropologie şi psihologie criminală, şi o personalitate versată în materie de asistenţa minorilor şi făcând parte din federaţia provincială a Operei naţionale „Maternitae, Infanzia“. Funcţionarea technică a centrelor de observaţie e împărţită în trei Despărţăminte : 1. Pentru cei condamnaţi; 2. Pentru cei în curs de judecare; 3. Pentru cei puşi sub supraveghere, şi două Servicii: 1. Serviciul sanitar care cuprinde la rându-i, pentru toţi minorii de sub oblăduirea centrului respectiv, vizita medicală generală, examenul antropologic, psihologie şi biografie, şi îngrijirea celor suferinzi în timpul asistenţei Centrului; 2. Serviciul de asistenţă socială care în urma interogatorului luat minorului, vizitează familia — dacă e cazul — pentru a-şi da mai bine seamă de mediul în care s’a desvoltat copilul; supraveghează Tribunalul pentru minori, institutele de corecţie şi familiile. In fiecare provincie, pe lângă Centrul de observaţie, în acelaş local, s’a instituit şi:. 1. Un tribunal pentru minori — autonom, prezidat de un magistrat cu grad de Consilier de Curte de Apel şi asistat de un alt magistrat — judecător şi de un specialist în materie de antropologie criminală, psihiatrie, pedagogie. 2. Un „Riformatorio gindiztorio" unde sunt internaţi minorii vătămători siguranţei Statului; 3. O închisoare pentru minori, şi 4. Casa de reeducare — de care am vorbit mai sus, şi care e o „casă de corecţie“. Şi ca o completare a sistemului specific fascist de judecare a minorilor, prin noua reformă a Codului penal s’a ridicat etatea minimă a capacităţii penale dela 9 ani — cum era în vechiu Cod Zanardelli — la 14 ani, iar deplina capacitate penală a fost fixată la 18 ani, spre deosebire de 21 cum era înainte. Peste tot numai reforme binefăcătoare! ION XENOFON Lumi 1 Magust 1 938 ORA DIMINEŢII (6,30—7,40) 6.30 : Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) : Suită din „Carmen“, de Bizet; Saschimka-potpuriu de Shirmann; Selecţiuni din opereta „Floarea din Hawai“, de Abraham. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45 : închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25 :■ Concert de prânz (discuri : Câteva valsuri: Vals de concert Op. 47 de Glazunow (orch. simf. din San Francisco, dirij. de Alfred Hertz) ; Vals Impromptu în la bemol major de Liszt (pian : Alexandre Brailowsky) ; Vals trist de Sibelius (orch. simf. dirij. de Eugene Goossens); Vals Op. 39 de Brahms (vioară : Jacques Thibaud); La plus que lentevals de Debussy (pian: Marguerite Long); Valsuri nobile şi sentimentale de Ravel (orch. Conservatorului dirij. de Piero Coppola). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14.30 : Muzică modernă vocală şi instrumentală: Două balade de Fraraluis Villon de Debussy (voce Charles Panzéra); Tocata în do diez minor şi Clar de lună de Debussy (pian : Percy Grainger); Leagănele şi După un vis de Fauré (pian : Marguerite Long, voce : Ninon Valiin); Elegie de Fauré (violoncel: Maurice Maréchal); cântec de leagăn de Séverac (voce: Germaine Corney); Cântecul nopții de Séverac (voce: Charles Panzera); Fete se scaldă la soare. RADIO BUCUREȘTI 15: Loteria, de Stat, monolog radiofonic, , RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 15.20: Publicaţii. Ecoul zilei. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi româneşti culturale. 19.17: Muzică distractivă (discuri): Tik-tak-polca şi Tritsch-trasch-polca de Joh. Strauss (Telet) . In timpul cireşilor de Renard şi Fără un cuvânt de Legay (voce: Louis Lynel); Ecoul unui cântec de Mendoza şi Fox de Mayer; Cântec cuban de Prats şi Rumba de Hernadez; Fox de Wiebe şi Fox de Clarey (Telet); Potpuriu de melodii de Lincke (Telet); Tahiti vals de Poussique şi Dacă reviitango de Richepin; Două valsuri de Peguri (Telet); Melodie de Engel şi Melodie de Green (Telet); Dragostea-i cam boclucaşe de Petrovic şi Foae verde lin pelin; Hora lui Teişanu şi Sârba şi Hora din Teiş. UNIVERSITATEA RADIO 20.35: Tutunul în Economia Naţională de D. Păsăreanu. 20.50: Concert de balalaici. Quartetul „Baikal”, cond. de Boris Vulpe; Dansslav No. 2 de Dvorak; Reverie de Prisovisky; Cerul albastru de Rixner (ghitară: Alexandru); Intermezzo și Seguidilla din „Carmen” de Bizet; Mazurca No. 1 de Andreev (balalaica: Bantzgaf); Trepak de Dobrohotov (balalaica: Bantzgaf). 21.20: Muzică de cameră (discuri); Sonatina în sol minor de Schubert (vioară: Isolda Menges, pian: Arthur de Greef); Trio în minor de Mendelssohn (Cortot, Thibaud, Casals). 22.10: D-ra Constanţa Bădescu (canto); Steluţa şi luna de Sattler. Când se îndrăgosteşte o femeie frumoasă de Sattler; Cântec de Dostal; Cântec de Delibes. 22.30: Radio jurnal: Sport. 22.45: Concert de noapte ,transmis de la „Terasa Cercului Militar”. . 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză.