Curentul, decembrie 1938 (Anul 11, nr. 3892-3920)

1938-12-01 / nr. 3892

2 (12 pagini) Asasinatul de la Cluj (Continuare din pag. 1­ a) Profesorul de filozofie Ştefă­­nescu­ Goangă a fost pândit, ur­mărit îndelung spre a i se iden­tifica drumul, spre a se stabili colţul cel mai potrivit pentru crimă. Este în această laborioa­să alegere a locului, a condiţiilor de siguranţă, în acoperirea iden­tificării făptaşului, o desgustă­­toare fişă de laşitate. Acest eroism al pândei din un­gherele de întuneric este o ruşi­noasă mărturisire de concepţie, un certificat desonorant parafat de fuga în noapte, de ascunde­rea, de tot ce până acum era tactica exclusivă a tâlharilor de drumul mare. Gloanţele au venit spre a rec­tifica prin suprimare pe recto­rul Universităţii, pe profesorul de filozofie care cutezase să nu facă temenelele rituale ale sim­patizanţilor pentru o mişcare politică ce-i contraziceau con­vingerile, ce-i ultragia credin­ţele. Iată deci o nouă metodă de discuţie ce-şi caută drum de îm­pământenire­După ce la Iaşi s’a aplicat pen­tru prima oară metoda biruinţei ideologice prin suprimarea ad­versarului, — se repetă la Cluj. Nu-i greu de bănuit ce splen­didă prezentare a ţării înseamnă aceste voinicii asasine, — ce fru­mos se îmbină sărbătorirea a douăzeci de ani de la Unire cu asasinarea rectorului Universi­tăţii din Cluj !... Dar cine stă să mai analizeze această mânjire cu sânge a obra­zului ţării?... Cine mai are timp să judece urmările pentru prestigiul Na­ţiei ?... Noi ne mărginim să reţinem faptul,­­ în toată ampla lui mârşăvie , profesorul de filozofie pândit şi asasinat de trei stu­denţi, hotărî să pună capăt unei nepotriviri de idei, unei opuneri ideologice. Dar în această pasio­nată activare politică ce nu se sfieşte să invadeze chiar dome­niile rezervate până acum crimi­nalilor de rând, se tot uită că nu eşti om de ştiinţă prin militarea politică. Şi inginerului i se cere ştiinţă, — medicului, ştiinţă, — căci bolnavul nu se vindecă prin contribuţia ideilor politice ale medicului ci prin contribuţia practicei lui prin clinici. Se mai uită că patrimoniul moral al unei Naţiuni nu se spo­reşte prin isprava de umbră a unor gesturi ucigaşe , că toată această stare de spirit foloseşte numai străinilor ce ne pândesc hotarele. Dar la ce folosesc toate aceste triste consideraţii ? La ce foloseşte chiar cea mai elocventă indignare ? Se instaurează cenzura ideilor, cenzura exercitată din protegui­toare unghere de întuneric, o cenzură sumară, eficientă, cen­zura asasinatului: „Nu gândeşti cum gândesc eu ?... Mă irită gân­direa ta, mă provoacă chiar exis­tenţa ta ? Nimic mai simplu : te ucid” !... Este aşa de expeditivă, aşa de concludentă această sângeroasă metodă de desbatere a ideilor! Filozofia este asasin omagită. Evoluăm, — şi într’un ritm de o spăimântătoare viteză. Odinioară, Platon căuta să cu­leagă ultimele ritmuri ale înţe­lepciunii de pe buzele lui So­­crate, profesorul lui; astăzi, filo­zoful desprinde sensul unei epoci din gloanţele ce i se oferă de discipoli!... Nu se poate spune că idealis­mul tinereţii nu şi-a mărturisit vitejia în asasinatul de la Cluj... Este trist, d­ar sentimentul unei umiliri colective. Nu se putea da o mai mare sa­tisfacţie Budapestei, atât de amă­râtă în ultimele două săptămâni. ...Şi încă in numele unei pre­­meniri sufleteşti a Naţiei... Pamfil Şeicaru CARNETUL ZILEI Sfântul apostol Andrei cel întâi chemat Sf. Andrei, pe care-l prăznuim as­tăzi, originar din Betsaida, a fost mai întâi ucenic al Sf. loan Botezătorul. Când Sf. loan Botezătorul a strigat, arătându-i pe Iisus : „Iată Mielul lui Dumnezeu", — Andrei și celălalt u­­cenic loan, s’au luat după Iisus. Mân­tuitorul i-a întrebat: „Ce căutaţi ?­“ Cei doi au răspuns: „Inv­ăţătorule,­ unde locuieşti ?“. Răspunsul a fost a­­cestă: „Veniţi de vedeţi!” Andrei şi loan l-au însoţit pe Iisus şi au ră­mas cu El toată ziua aceea Andrei s'a dus apoi după fratele său, Simon, vestindu-l: „Aflat-am pe Mesia, ce se tâlcuieşte Hristos", şi luăndu-l­ cu el. Când l-a văzut Iisus i-a spus: „Tu eşti Simon, fiul lui Iona, tu te vei chema Cheia, ce se tâlcuieşte Petru, adică piatră". Andrei n’a părăsit o clipă pe Iisus şi după înălţarea Domnului a devenit un bun „pescar de oameni", după cuvintele Mântuitorului. Apostolul Andrei a convertit la creştinism pe sciţi. In drum a cer­cetat: Aminsul, Trapezunta, Heraclea şi Sinop. La Sinop a fost maltratat de iudei, in mod barbar, dar prin­­tr-un miracol apostolul a rămas ne­atins, continuându-şi misionarismul. A vizitat Neocesareea şi Samosata, a revenit la Ierusalim, apoi la Bizanţ, unde a hirotonit pe Sabhie episcop. Andrei nu a încetat un moment să lucreze pentru convertirea lumii. A­­jungănd în cetatea Patra, apostolici cel întâi chemat, a vindecat pe însăşi soţia proconsulului Egeu, anume Ma­ghelist Luca, ★ Similia şi pe fratele acestuia, înţe­­duse şi moaştele sf. apostol şi evan­geptul Stratoclis, cami, împreună, crezut în Christos. Proconsulul Egeu n’a tolerat acea­sta şi uitând binele făcut soţiei şi fratelui său a poruncit ca apostolul să fie răstignit pe o cruce strâmbă. La vederea crucii, apostolul Andrei a exclamat: „Te binecuvântez, o cruce, care ai fost sfinţită prin trupul lui Hristos ." Egeu şi-a luat curând pedeapsa, pentru că a căzut într-o râpă adâncă, murind. Moaştele sfântului au fost trans­portate mai târziu la Constantinopol, în zilele împăratului Constantin, fiul lui Constantin cel Mare, şi aşezate în biserica Sf. Apostoli, unde erau a­Lorin Popescu In ţara noastră sunt multe obice­iuri legate de Ziua Sf. Andrei. Astfel, se pune grâu, şi crenguţe din pomi roditori, în vase cu puţină apă, pen­tru stabilirea norocului, prin încol­­ţirea boabelor şi înverzirea ramuri­lor. O credinţă a poporului este şi aceea că în noaptea sfântului Andrei lupii sunt eliberaţi de sfânt din ocolul in care au fost ţinuţi închişi. De aceea oamenii, în noaptea trecută nu au părăsit locuinţele, pentru a nu fi mâncaţi de lupi. Inspectorate regionale de navigaţie aeriană Ministerul Aerului şi Marinei a in­fi­inţat următoarele inspectorate re­gionale de navigaţie aeriană : a) Inspectoratul­­ regional al navi­gaţiei aeriene, cu reşedinţa la Bucu­reşti, cuprinzând judeţele: Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Romamaţi, Argeş, Olt, Muscel, Teleorman, Dâmbov­ţa, Vlaşca, Prahova, Ilfov, Buzău, I­al­o­­niţa, R.­Sărat, Brăila, (Muntenia şi Oltenia). Conducerea acestui inspectorat se încredinţează d-lui Ioan Simion, c-dantul Aeroportului Băneasa. b) Inspectoratul II regional al navi­gaţiei aeriene, cu reşedinţa la Con­stanţa, cuprinzând judeţele: Durostor, Caliacna, Constanţa, Tulcea Ismail, Cetatea Albă, Tighina, Cahul, Răpuş­ii Orhei, Bălţi, Soroca, Hotin, Co­­vur­u , Tutova, Tecuci, Putna, Bacău, Fălciu, Vaslui, Roman, Neamţ, Iaşi, Baia, Cernăuţi, Botoşani, Dorohoi, Su­ceava, Câmpulung, Rădăuţi, Storoji­­neţ, (Dobrogea, Basarabia, Moldova şi Bucovina). Conducerea­­acestui inspectorat se încredinţează d-lui C. Olănescu, c-dantuil Aeroportului Constanţa ; c) Inspectoratul III regional al­ na­vigaţiei aeriene, cuprinzând judeţe­e: Trei-Scaune, Braşov, Ciuc, Odorhei, Făgăraş, Târnava-Mare, Târnava-Mică, Sibiu, Mureş, Alba, Turdia, Cluj, Năsăud, Arad, Severin, Caraş, Timiş- Torontal, Someş Maramureş, Satul- Mare, Sălaj, Bihor şi Hunedoara. Conducerea acestui inspectorat se încredinţează d-lui Simion Bărbules­­cu, cedantul Aeroportului Arad. Aceşti inspectori regionali rămân mai departe şi comandanţi ai aero­porturilor ce conduc în prezent. Uniforma ofiţerilor de marină „Monitorul Oficial“ de ari publică următorul decret: ART. I. Actuala centură de fir pre­văzută la uniforma ofiţerilor de ma­rină, se înlocuieşte cu centura de piele neagră, confecţionată din mate­rialul şi dimensiunile următoare: Pentru ofiţerii am­rali­ şi comandori Este confecţionată din piele nea­gră, în lăţime de 36 mm, având apli­cată la mijloc o broderie de aur cu foi de stejar şi ghindă, fiind mărgi­nită d­e două trese de fir aurit late de 2 mm, distanţate de margine cu câte 2 mm. Centura se închide în faţă printr’o pafte din metal aurit de formă ovală cu diametru mare de 46 mm, iar cel mic de 40 mm, prin ajutorul unor ar­mături ascunse (modelul centurei de lac). Atârnătorile de acelaşi material şi model ca centura având lăţimea de 24 mm, reducându-se numai broderia la 8 mm, lăţime. Atârnătorile se prind de centură prin inele plate de 10 mm, de metal aurit, având gravat pe partea exte­rioară acelaşi motiv ca broderia cen­turei, la ambele extremităţi ale atâr­­nătorilor se găseşte câte o carabină pentru prinderea de inelul plat şi pentru agăţarea săbiei. Inelul plat din faţă va avea un cârlig în care să se poată agăţa sabia. Pentru ofiţeri superiori Aceeaşi ca pentru ofiţerii amirali cu următoarele deosebiri: Centura şi atârnătorile vor avea două trese înguste de aur, câte una la fiecare margine. Inelele plate pentru prinderea a­­târnătorilor sunt negravate. Pentru ofiţerii superiori Aceeaşi ca pentru ofiţerii supe­riori, însă fără tresă de aur pe mar­gine. ART. II. Această centură se va purta la ţinutele Nr. 4 şi 5, iar ac­tuala centură de lac se va purta nu­mai la ţinuta D. 7. Comemorarea Independenţei Albaniei Cuvântul P. s. s. Arh. Scriban Er, dimineaţă la ora 10:30, a avut loc la biserica albaneză din Capi­tală, o slujbă religioasă, cu ocazia co­memorării independenţei­ Alban­ei Au fost de faţă la această solemni­tate d-nii: Pandele Nasse, ministrul Albaniei la Bucureşti; Ugo Sola, mi­nistrul Italiei; Gocimani, ataşatul de presă ai legaţiei Albaniei; Nie. Ta­­bacu preşedintele comunităţii alba­neze’ din capitala României; Paul Leaco, preşedintele comunităţii alba­neze din Capitală; Zogravi, Nie. Pe­­masiani, Miciagio, Ciucinic, poetul al­banez Aleco Vanei, din partea aso­ciaţiei publiciştilor român, I. P. T. Stăncescu şi întreaga colonie albaneză. Slujba religioasă a fost oficiată de P. S. arhimandritul Scriban, împreună cu pr. Stelian, iar răspunsurile au fost date în limba română şi albaneză de corul bisericei Buzeşti. La sfârşitul serviciului divin P. S. arhimandritul Scriban, ia cuvântul e­­videnţiind marea însemnătate a ace­stei zile. Sfinţia Sa arată mai întâiu că ziua de 28 Noembrie este o zi de îndoită biruinţă. Pentru români, sosirea în ţară a Augustului Ambasador M. S. Regele Carol II, şi pentru poporul albanez, ziua independenţei, liberarea viteazu­lui popor de sub jugul străin. Albania, — spune Prea Sfinţia Sa, — este o ţară spre care întreaga Eu­ropă priveşte uim­ă de felul cum a înţeles să-şi recapete libertatea, tre­când prin atâtea lupte, încheie, urând ani mulţi şi fericiţi M. S. Regelui Ahmet Zogu, augustei sale soţii şi întregului popor albanez. Apoi corul cântă „Lumv'et rovt”, după care solemnitatea ia sfârşit. ——OXOXOXOX^’XOXOXOXO—— Delegaţia economică italiană pe Valea Prahovei PLOEŞTI 28. — Delegaţia econo­mică italiană, în frunte cu d. mi­nistru Giamini, care se află de câteva zile în ţara noastră a vizitat ori dimineaţă rafinăria soc. „Creditul Minier” de la Brazi. Oaspeţi au fost întâmpinaţi de d-nii: Mişu Constantinescu director general, ing. Th. Dobrescu directo­rul rafinăriei, ing­neri, Perlea Radu, Bărbul­escu şi Stoian şi conduşi prin toată întreprinderea. Membrii com­i­siunei au plecat apoi prin judeţ, unde au mai vizitat di­ferite întreprinderi petrolifere. V. C. R. Curentul Expoziţia spaniolă de artă sfântă. Norme pentru expozanţii străini In vederea marelui număr de ex­pozanţi, cari şi-au exprimat dorinţa de a lua parte la manifestarea artis­tică a Expoziţiei artei sfinte, din Spania, s’au dat publicităţii dispozi­­ţiun­­e următoare : Expoziţia internaţională de artă Sfântă (E. I. A. S.) îşi propune a a­­duna o selecţiune de opere destinate cultului sau practicei religioase în toate nevoile şi manifestaţiunile ei (architectură, sculptură, pictură, de­­coraţ­­ni, vitrouri, argintării, mobi­­liere, icoane, librării, iluminaţiuni, ceramica, ornamente sf­ite, etc. etc.). Va fi strictă şi severă, atât din punc­tul de vedere liturgic cât şi artistic; va exclude vulgaritatea sub orice formă ar fi ea. Expoziia va avea un caracter in­ternaţional, fiind invitaţi la ea meş­teşugari, artişti şi tâmplari superiori, atât Spanioli cât şi străini. Admiterea ca expozant la E. I. A. S. va fi supusă unei cercetării ante­rioare a Comisiei. Operele pe cari ar dori să le expună fiecare invitat, vor trebui să fie prezentate mai di­nainte şi aprobate in mod special de către Com­i­siune. Dată fiind dorinţa Comisiei ca să existe cea mai mare unitate posibi­lă de caracter, în prezentarea obiec­telor, se va înlesni punerea în legă­tură a expozanţilor cu activităţi di­ferite, dar complimentare, pentru ca între ei şi de comun acord să se a­­ranjeze instalarea operelor lor în care realizările să intervină într’o formă coordonată." ^ Acceptarea invitației Comsiunii din partea expozantului înseamnă a­­deziunea expresă a prezentului regu­lament. Operele expuse în comun nu vor putea fi retrase în nic un caz dacă nu se va avea ordinul Comi­siei. Studiul limbii romăne în şcolile primare Având in vedere că în programul străjeresc sunt puse şi îndeletniciri practice, cu caracter pur educativ ministerul educaţiei naţionale a dat o decizie prin care reduce numărul de ore prevăzute, în şcolile primare pentru îndeletniciri practice, la două. Celelalte două ore luate dela acest obiect se dau pentru studiul limbii române. Ele vor fi distribui­te astfel: La cl. I-a, Miercuri şi Vineri, de la ora 11—12, câte o oră pentru scris-citit. La cl. Il-a, Miercuri dela 11—12 scriere corectă şi exerciţii grama­ticale, iar Vineri dela 11—12 com­punere. La cl. 111-a şi a IV-a, Miercuri dela 11—12, cetire, iar Vineri dela 11—12, compunere. Distribuţia pe zile va servi pen­tru învăţători ca îndreptar, putând suferi schimbări dela caz la caz- Contemplaţia estetică la Schopenhauer Conferinţă ţinută la Universitatea Liberă D. prof. Mi­rcea Djuvara, profesor universitar, a ţin­ut aseară la Dalles o conferinţă din care extragem urmă­toarele: Vraja care se desprinde din pătrun­derea f­lozofiei lui Schopenhauer est­e în realitate datorată viziunii de artist a acestui cugetător, el a exprimat drama existenţei în relativitatea stră­duinţelor noastre neîncetate spre un ideal pe care nu-l putem atinge nici­odată. De aceea paginile în care Schopen­hauer a descris contemplaţia estetică sunt din cele mai interesante ale sale; ele au influenţat de altfel adânc cul­tura noastră prin intermediul lui Titu Maiorescu, ecoul lor aflându-se şi în Eminescu. Fiilosofia­­ariei la Schopenhauer este prima treaptă pe care putem urca până la liberarea totală: aceasta se înfăptueşte prin înfrângerea defini­tivă a voinţei, prin milă faţă de rău­tatea esenţială a lumii, prin abnegaţie absolută, prin ascetismul mistic spre nirvana definitivă, în care ne pierdem cu toţi... Morala schopenhaueriană este astfel o continuare a concepţiei des­pre contemplaţia estetică. Or, care ar fi rătăcirile pesimismu­lui lui Schopenhauer, analiza pe care acest cugetător o operează asupra simţimântului artistic, ne arată că a­cest fel de a lua contact cu lumea este forma cea mai plină şi cea mai desăvârşită a cunoştinţei noastre în străduinţele ei neîncetate spre abso­lut. Tendinţele mai noi ale filosofiei din timpul nostru merg în aceeaşi di­recţiune. Concerte Al doilea concert al „Quartetului Theodorescu“, va avea loc în seara de 3 Decembrie. In program : Mozart, quartet în sol major; Brahms, quar­tet în do minor, şi Tschaikowscky, quartet op. 11 re major. Iar al treilea şi ultimul concert se va auzi quar­­tetele: op. 59 la major (temă rusă), de Beethoven; I. Perlea, quartet do major, ş. CL Debussy , sol minor. ♦ Concertul ce urma să-l dea d Al. Lupescu, prim bariton al Ope­rei Române, în seara zilei de 29 Noembrie a. c., la sala „Dalles”, în folosul strângerii fondurilor nece­sare ridicării „Monumentului eroi­lor marinari“, din motive neprevă­zute, se amână pentru ziua de 20 Decembrie a. c., în aceiaşi sală şi oră. Invitaţiile reţinute, sunt vala­bile pentru acea dată, când concer­tul va avea loc irevocabil. Conferinţele ##Mieneului Nou** La şcoala Golescu din Cap­ială se vor ţine următoarele conferinţe : Dum. 4 Dec. pr. Păsculescu-Orlea : „Cruce şi spadă“ ; 11 Dec., Mihail Vulpescu : „Cântecul românesc“ ; 18 Dec., Em. Ioachinovici: „Patrie şi patriotism“ ; 15 Ian., col. P. N. Pan­­cu : „Mareşalul Averescu, Eroul de la Mărăşti­“ ; 22 Ian., lt.-col. Aurel Gheorghiu: „Realizări premilitare in ţară“ ; 5 Febr., col. M. Grigoriu : „Rasboiul aerian“ ; 29 Ian., prof. u­­niv. Mari­n Ştefănescu: „Filozofia disciplinei“ ; 19 Febr., Dr. Eracle Ste­­rian: „Higiena elementară“; 26 Febr., preot P. Chiricuţă : Subiect rezervat: dr. col. V. Dinulescu : „Sănătatea ve­derii“ ; 19 Martie, col. St. Corciu : „Strămoşi­ şi datoria premilitarilor” ; 26 Martie, dr. Anton Ionescu: „Ba­riera între sănătate şi boală“ ; 2 Apr., general St. Ganea: „Creşterea tine­retului în dragostea pentru ţară“ ; 5 Martie, general Dragu : „Importanţa şi necesitatea pregătirei, premilitare, pentru apărarea naţională“ ; 23 Apr., general Gh. Jitianu : Subiect rezer­vat ; 16 Aprilie, preotul P. Partenie : „Educaţia morală cultivată prin stră­jerie“. Conferinţele se ţin în fiecare Du­minică, la ora 11 dim., şi sunt înso­ţite de muzică,­­ literatură, comuni­cări şi realizări teatrale destinate cin­stirei şi înălţării institutunilor de bază ale ţării. Comunicările se fac de către d-nii Victor Bălciurescu, vicepreşedintele Asociaţiei publiciştilor români, şi col. Petre N. Pancu, preşedintele „Ate­neului nou“. O nouă revistă străjerească In luna Decembrie apare o nouă revistă străjerească sub titlul de „Viaţa Străjerească", sub direcţiu­nea d-lui prof. Vlad Bănăţeanu, comandantul ţinutului Suceava. Revista apare lunar în fascicole de 64—80 pagini, cu un tiraj în­cepător de 1000 exemplare. Redacţia revistei este la Cer­năuţi, Str. Vasilcu No. 3. D­in Institutul de ştiinţe al României Secţiunea tehnică a ţinut şedinţă ordinara de toamnă dri 28 Noembrie in amfiteatrul „Negreanu“ al Facul­tăţii de ştiinţe. Au făcut comunicări d-nii : prof. ing. dr. Dorin Pavel: Repartiţia vite­zelor la deversori perfecţi; conf. dr. ing. E. Pătraşcu: Rezultate noi cu postul de Radio pe unde scurte; conf. ing. Sc. Fotino: Ameliorarea acus­tică a unei săli din Bucureşti; ing. Eugen Bodea : Extinderea sistemului de unităţi Giorgi la termodinamică. Expoziţia Kimon Loghi se închide Miercuri Expoziţia de pictură a maestru­lui Kimon Loghi de la Sala Dal­les, se închide Miercuri 30 Noem­brie crt. Amatorii cari au reţinut lucrări sunt rugaţi a le ridica până la a­­ceastă dată. * Pictorul Lucian Grigorescu, anun­ţă deschiderea expoziţiei sale la Fun­daţia Dalles de la 1—31 Decembrie a. c. Vernisajul Joi 1 Decembrie. Vernisajul expoziţiei de pictură şi sculptură­­a „Grupării Femenine”: Tantzi Demetriade-Stefan, Delighioz Cristescu Ec., Maria Ghelsoiu, A. A­­rcescu-Vasiliu, Elena Deşliu, El. Tă­­răşescu-Cornely, Georgeta Vintilescu, va avea loc joi 1 Decembrie ora 11. Expoziţia va rămâne deschisă până la sfârşitul lunii, orele 10—13, 16—19. Conferinţele asocia­­ţiei anglo-române Asociaţia anglo-română oferă din nou membrilor săi prilejul de a asculta conferinţe în limba en­gleză ţinute de personalităţi invi­tate în acest scop. Sir Charles Petrie, este membru onorific al Societăţii Regale de Istorie, din Anglia, este decorat cu mai multe ordine engleze şi străine D-sa este cunoscut prin lucrările sale istorice, dintre care cele mai apreciate sunt: The Four Georges, Mussolini, Monarhia, Scrisorile Re­gelui Carol I, şi de curând, Tradi­ţia Chamberlain. Sir Charles Petrie va conferenţia în cadrul conferinţelor organizate de Asociaţia anglol-română Vineri 2 Decembrie, ora 9 seara, despre „Anglia modernă şi evoluţia ei” în aula Academiei Comerciale. Intrarea numai cu invitaţii. Teatrul Alhambra Se reprezintă „1000 de ani pace“ de N. Vlădoianu cu întreg ansamblul de la premieră: Joia, Sâmbăta şi Dumineca mati­­neuri. Săptămâna Cărţii Franceze O „Săptămână a Cărţii France­ze” va avea loc de la 1 la 8 Decem­brie a. c. Această manifestaţie este organizată de către Legaţia france­ză şi Institutul Francez de înalte Studii din România cu binevoito­rul concurs al Librăriilor Române. In timpul acestei „Săptămâni” cărţile franceze vor fi vândute la preţul deosebit de avantajos de lei 3.50 pentru un franc francez. Căr­ţile legate vor beneficia de o redu­cere şi mai importantă, vor fi so­cotite cu lei 4 pentru 1 franc fran­cez. Aceste reduceri sunt valabile pentru toate cărţile franceze vân­dute în timpul „Săptămânii” ca şi pentru comenzile făcute în această perioadă şi notate direct de către cumpărător pe un carnet de co­menzi special, întocmit pentru a­­cest scop. „Săptămâna cărţii franceze” va avea loc la Bucureşti şi în oraşele principale ale Ţării. Se va acorda o atenţie deosebită vânzării cărţi­lor franceze de calitate, operelor de ştiinţă, de tehnică şi de artă. Stocuri speciale au fost pregăti­te ca să permită publicului româ­nesc să-şi procure operele cele mai reprezentative ale culturii şi spiri­tualităţii franceze. Un fond, ales de opere de artă a fost constituit pentru bibliofilii români. Lista librăriilor române care vor participa la această „Săptămână” va fi în curând dată publicităţii.­­ O delegaţie de scriitori francezi, prezidată de d. Georges Duhamel, membru al Academiei franceze, va veni să inaugureze, la 1 Decem­brie, „Sărpămâna cărţii franceze”. Se vor ţine conferinţe atât la Bu­­cureşti, cât şi în provincie. ANUL XI, No. 3892, J­oi 1 Decembrie 1938 icoane PROGRAMUL de radio Miercuri 30 Noembrie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.45—8.00) 6.45. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dimineaţă (discuri) : Două porci de Porschmann, Poem de Fibich şi Humorescă de Dvorak. — Radio-jurnal: — Continuarea concertului dimine­ţii (discuri): Potpuriu din „Studentul cerşetor“ de Millöcker; Ecouri de ve­selie de Caryll.’ — Sfaturi gospodăreşti. 8.00: închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri): Pa­­tineurii-vals de Gung’l şi Ceasornicul şi figurinele de Saxa de Keterbey; Selecţiuni din operele lui Lortzing; Torcătoarea de Mendelssohn (pian: Rachmaninoff); Fantezie pe motive de Grieg; Selepţiuni din „Soldatul de ciocolată“ de Oscar Strauss; Potpu­riu de melodii englezeşti vechi; Me­lodii de Peter Kreuder; Sardana de Bou şi Sardana de Catala. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz: I. — Cân­tece (discuri); După un vis şi Leagă­nele de Fauré (voce: Ninon Valiin, pian: Marguerite Long); Serenadă şi Lied de Brahms (voce: Karl Schmidt- Walter); Două cântece populare en­glezești (voce- Clive Carey); Lied de Kapeller (voce: Erna Sack); Muzica interzisă de Gastaldon (voce: Benia­mino Gigli). II. — Orchestra de salon Radio, d­­rij. de Ion Ghica: Uvertură la o operetă de Paul Lincke; Muzică popu­lară vieneză-potpuriu de Komzak. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Or­chestrei de salon Radio: Potpuriu din opereta „Dansul libelulelor“ de Franz Lehar; Dansul başbuzucilor de Gabriel Marie; Copii munţilor­­vals de Ziehrer; Parada siameză de Paul Lincke. 15.10: Publicaţii. Radiofonice. 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.02: Din opere şi operete (discuri). Uvertură la opera „De-aşi fi rege“ de Adam (Orch. simf. din Berlin, dirij. de Bodanzky); idilă din opereta „Lysistrata“ de Lincke (voce: Erna Sack); Cântec din opereta „Prinţesa circului“ de Kalman (voce: Marcel Wittrisch); Potpuriu din „D-na Bu­tterfly“ de Puccini (Orch. filarm din Berlin, dirij. de Franz Reuss); Aria clopoţeilor din „Lakme“ de Delibes (voce: Lily Pons); Fortissimo-potpu­­riu din operetele lui Kalman (Orch simf. din Berlin); Selecţiuni din „Clo­potele din Corneville“ de Planquette; Balet din „Hérodiade“ de Massenet (Orch. simf. dirij. de Cloez). 19.00: Veneţia şi Neapole. Prezen­tare muzicală: 19.35: Corul „Crai Nou“ (Ploeşti), cond. de Gh. Oancea; Bătrânu’n horă de N. Oancea; Flori din deal de: I. Dani­elescu; Păstorul de Ivela (solo tenor: Emil Fanea); Veselie de Sum­­schi; Pe marginea Dunării de N. Oancea (solo: Maria Diaconescu); Iac’așa de Simion Niculescu; Dor de călătorie de Gh. Dima. 20.00: Cronica artistică. 20.15: Concert de masă al Orches­trei Gr. Dinicu transmis de la restau­rantul „Continental“. UNIVERSITATEA RADIO 20.55: Institutul de cercetări So­ciale al României de Henri H. Stahl. 21.10: Concert de vioară, d-na Mar­tine Barbelon-Ștefănescu (acomp, la pian: d-na Edmée Filip). Maurice Ra­vel: a) Sonată; b) Țigan. 21.40: Muzică de cameră. Quartetul Sarvaş (A. A. Sarvaş-vioara I, Scar­­lat Dan-vioara II-a, C. Apostolescu­­violă şi George Ştefănescu-violoncel). Quartet în sol minor de Haydn. 22.00: Sport. Radio jurnal (I). 22.15: CABARET MUZICAL (dis­curi). 23.00: Radio jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Or­chestrei Jean Marcu-transmis de la restaurantul ,,Luxandra Parc“, 23.45, Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Joi 1 Decembrie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6:45—8.00) 6:45 . Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmi­că . — Sfaturi­ medicale. — Concert de dim­neaţă (discuri). Garofia, potpuriu naţional de Gh. Dinicu. Scena pastorală de Elinescu. — Raret­o-jurnal. — Continuarea concertului dim­­­nea’d (discuri) : Hora lui Dobrică ş. Sârba lui II e. Rahiteana pe sub mână şi învârtită lui Liu. — Sfaturi gospodăreşti. 8.00: închiderea em­siuni­i. 12.00: ORA STRAJERILOR : I. — Unirea cea Mare. II. — Cântece româneşti executate de corul Comandanţilor străjeri dir.j. de prof. Nelu Ionescu. III. — Ştir. străjereşti de Prof. Viorica Litzica. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Jean Sib­eanu. (voce: Alex. Grozu­­ţa). Hora Unirii. Suită de jocuri populare aranjate de Tiberiu Bredi­­ceanu: a) Hora fetelor; b) Două ar­delene; c) învârtită; Când trec, bade pe la noi de Brediceanu (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozescul; Păcu­­rar la oi am fost de Sabin Drăgoi (în prima aud.) (voce: Al. Grozuţă); Doua chiuituri şi Două învârtite de la Nă­săud ; Titiana de Filaret Barbu (in primă aud­ţie) voce: Alex. Grozuţă); Jalba florilor de Filaret Barbu (în primă audiţie (voce: Alex. Grozuţă), a)Toată lumea doarme ; b) Tu nu vrei, tu nu vrei; c) Ardeleana; di Poşovaica; e) învârtită dela Răşnari; Cătărioara bănăţeană de Filaret Barbu (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozuţă). 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Or­chestra S­ăiceanu: a) Pe picior; b) învârtită; c) De do: (Lugojana); Două someşane şi Două învârtite de la So­meş. 14.50 Cântece de compozitori arde­leni. D-na Sofia MunteanU (voce) Brediceanu: a) Cine aude a mea gu­­rţă; b) Eu te joc pe tine rele; Câtă boală e în lume de Sabin Dragoi . Monţia: a) Murguleţ căluţul meu; b) Foaie verde peliniţă; Pe sub ferea­stră curge un râu de Juga ; D.ma­­a) Vai mândruţo; b) Mugurel; c) Ştii tu mândro. 15.10: Vari­etăţi. Radiofonice. 18.00: ORA COPIILOR : I. — „MIORIŢA“, scenariu radio­fonic, de Adrian Pascu, aranjament muzical de Prof. Oancea, interpretat de şcoala primară de fete nr. 20, da sub direcţia d-nei Apostolescu con­ducerea muz­eală: Maria Diaconescu II. — Jurnalul copiilor. 19.00: Ora.Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale. 19.15: Concert de pian. D-na Ana Voileanu-Nicoară: Sonatină de Mar­­ian Negrea . Două dansuri de sabin Drăgoi. 19.40: Clopotele Ardealului. 20.05: Recital de poezii: Coşbuc, Io­sif Goga, Blaga, Cotruş. 20.25: Concertul soc. corale, „Car­men“, cond. de prof. I. Chirescu. Compozitor: Ardeleni ; Răsunetul Ardealulu de I. Vidu; Moţul la drum de I. Vidu; Iancu la Turda de Timotei Popovici; Du-te dor cu do­rurile de Nicodim Ganea; Bănăţea­nă de Sabin Dragoc; V­randiera de G. Dima. 21,15, 20 ANI DE LA UNIREA AR­­DEALULUI. Concert festiv organizat de ASOCIAŢIUNEA PENTRU LITE­RATURA ROMANA ŞI CULTURA POPORULUI ROMAN „ASTRA“­­BRAŞOV, cu concursul „Reuniunii de Cântări „Gh. Dima“ Braşov, al Orchestrei Radio, dirij. de Th. Ro­­galsky şi Const. Bobescu, al d-nei Valentina Creţoiu-Tassian, d-rei Nel­­la Din Vbtriu, Viorel Gh­diceanu şi Şerban Taseian de la „Opera Româ­nă“ din Bucureşti şi al Liceelor „In­dustrial de fete“ şi „Andrei Şaguna“ din Braşov ; Orchestra Radio dir. de Th. Ro­­galsky. I. — Uvertura „Ştefan Cel Mare“ de Iacob Mureşianu; Balada „Groza“ de Gheorghe Dima (voce: Șerban Tassian)) Cântec de nuntă de Sabin Drăgoi ; Bagatela de Scărlătescu-Rod­galsky ; Rapsod­a Română nr. 1 de George Enescu. In pauză (21.55—22.15): Sport; Ra­d­o-jurnal (I). II. — „Balada Mării“ din opera „Trandafirii roșii“ de Const Bobes­cu (solist: Viorel Gh­diceanu); 2) Fragment din opera „Ioan Botezăto­rul“ de Const. Bobescu. DISTRIBUŢIA loan Şerban Tass­an Irod Viori Chidiceanu Salomeea Valentina Creţoiu-Tassian Irod'ada Nella Dimtiriu Conducerea muzicală Const. Bo­bescu. III. — „LA SECERIŞ“, icoană dela ţară într’un act de Tiberiu Bredi­ceanu . DISTRIBUŢIA Stanica Valentina Creţo­u-Tassian Drăguş Viorel Chidiceanu Moş Grigore Şerban Tassian Viţa Nella Dimitriu V­itila I. Barbier Floarea Primarul Primăreasa Sandu Ţărance, ţărani (tineri, bătrâni, co­pii), lăutar. Acţiunea se petrece într’un sat d­e Banat. Timpul prezent Dirijor : Const. Bobescu Direcţia de scenă Victor Bumbeşti Maestru de cor: M. Rebciug Dansuri şi scene de copii: Nadina Iorgulescu 23.05: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Or­chestrei Petrică Moţoi, transmis de la restaurantul „Mircea“. Cântece şi jocuri din Ardeal. 23.45. Jurnalul pentru stră­nătate în limba franceză şi, engleză. T­. prof. C. Daniel „Doctor honoris causa” al Universi­tăţii din Bordeaux BORDEAUX. 28. — Azi dimineaţă a avut loc solemnitatea decernării ti­tlului de „Doctor honoris causa“ d-lui prof. C. Daniel, în aula facul­tăţii de medicină. D. prof. Daniel cu acest prilej a ţi­nut o conferinţă : „Influenţa medi­cală franceză în România“. Teatrul Naţional Joi 1 Decembr­e cu prilejul îm­­plinirei a 20 de ani de la Unire, se reia capodopera „Vlan­cu Vodă“ de Al. Davila. ★ Marele succes „Madame Sans Gé­né“, se reia în seara de M­etrouri 3­ Noembrie Luni 5 Decembrie, seara, se dă pre­miera piesei­ „Moartea Marelui Ale­­xandru" de d. N. Iorga. APARATE DE RADIO MĂRCI MONDIALE VÂNZARE IN RATE LA GALERIES LAFAYETTE

Next