Curentul, martie 1939 (Anul 12, nr. 3979-4009)

1939-03-01 / nr. 3979

2 (12 pagini) ATENŢIUNE! 400 j pogoane pădure, 20 pogoane defrişate, plantaţii, pomi, fructifer­i, conac, grajduri, la 17 k­m. de Târgovişte. Venit din exploatarea pă­durii: 300.000 lei anual. Vinde şi jumătate. Adresaţi: „VILLA", strada Sft. Ionică 7, Tele­fon: 5.57.62, Bucureşti. Ofiţeri trecuţi în corpul tehnic Au fost trecuţi în corpul tehnic militar, pe data de 27 Februarie 1939, următorii ofiţeri generali, superiori şi inferiori, combatanţi, asimilaţi şi spe­cializaţi : GRUPA I Armament şi muniţiuni, meta­lurgie. Electro-mecanică, elec­tricitate. Auto-mecanică Generali de brigadă Titraţi: Petrovanu I. Dumitru, 16.X 1935. Netitraţi Negrei Vasile, 16.X. 1935. Dumitrescu Ştefan, 1.IV.1937. Coloneii Netitraţii: Golici Cezar, 15.IV.1933. Kostinschi Alexandru, 24.I.1937. Dia­­conescu V. Constantin, 1.VI. 1938. Ti­traţi: Popovi­ci I. Ioan, l.VI. 1938. Ne­­titraţi: Antonescu D. Dumitru, l.VI. 1938. Locotenenţi-coloneii Netitraţi: Răşcanu Teodor, 10. V. 1934. Titraţi: Vasilescu T. Gheorghe, l.IV.1937. Netitraţi: Pociovălişteanu Gh. Aurel, l.VI.1938. Titraţi: Fortu­ri eseu Gh. Traian, l.VI.1938. Maiori Netitraţi: Ghiga T. Dumitru, l.X. 1929. Patriciu Gh. Gheorghe, 31.111. 1930. Racoviţă Vasile, 1.1.1934. Titraţi: Ghimuş D. Alexandru, 10.V.1934. Cubea I. Grigore, 10.V.1934. Netitraţi: Cezianu P. Paul Vintilă, 10.V. 1934. Ti­traţi: Crista­che I. Constantin, 10. V. 1934. Netitraţi: Nestorescu Al. Vale­rian, 1.V.1934. Titraţi: Petrescu M. Alexandru, 16.X.1935. Pănescu Gh. Constantin, 16.X.1935. Tănăsescu Ovi­­diu, 1.IV.1936. Netitraţi: Geraniu Şte­fan, 10.V.1936. Teodorescu St. Octa­­vian, 10.V.1936. Titraţi: Tonciu Gh Gheorghe, 1.I.1937. Netitraţi: Medianu Sabin, 1.V.1937. Căpitani Titraţi: Ionescu I. Alexandru, l.VII 1927. Netitraţi: loan C. Vasile, l.X. 1928. Drăgh­escu P. Paul, l.X.1930. Titraţi: Dumiitriu C. Pavel, 10.V.1931 Netitraţi: Mirto­i Em. Alexandru, l.X 1931. Titraţi: Ghejan I. loan, l.X.1931. Netitraţi: Albanii Mehtupoiu Alexan­dru, l.X.1931. Popescu O. Romulus, l.X.1931. Titraţi: Ştefănescu Gh. Cor­­neliu, 1.IV.1932. Codreanu Stelien, 28. V.1932. Boşoacă L. Mihail, 15.IV.1933 Harasim Gh. V. Gheorghe, 1.IV.1936. Niţescu I. Iosef, 1.IV.1936. Georgescu N. loan, 1.IV.1936. Son Gh. Dumitru, 1.IV.1936. Tănăsescu St. Tănase, 10.V. 1936. Niţescu N. Pavel, 10.V.1936. Sen­­til­ci M. Raul, 8.VI.1936. Tomescu N. Gheorghe, 8.VI.1936. Netitraţi: Po­­povici C. Constantin, 8.VI.1936. Ti­traţi: Drăgoescu Sc. Petre, 1.IV.1937 Netitraţi: Ghiţescu N. Gheorghe, l.IV­ 1937. Cozaş Ştefan Alexandru, l.IV 1937. Ionescu N. Gheorghe, l.IV.1937. Porumbaru I. Mihail, 16.X.1937. Ti­traţi: Popescu M. Constantin, 16.X. 1937. Potâmiche T. Octavian, 16.X 1937. Netitraţi: Cheeais A. Gheorghe, 16.X.1937. Titraţi: Dobrei I. Iordan, 24.I.1938. Jiroveanu D. Mihail, 31.III 1938. Culcer M. D. Dumitru Gabriel, 31.111.1938. Netitraţi: Başta D. Gheor­ghe, 10.V. 1938. Titraţi: Cemaşov Ni­­colae, 1.V.1938. Leoveanu Constantin, l.VI.1938. Şerbănescu Mihail, l.VI­ 1938. Educatori fizici locotenenţi Netitraţi: Oriţă Marin, 22.III.1927­ Locotenenţi Titraţi: Gh. Gheorghe, 10.V.1934 Băcanu V. Ioan, 10.V. 1934. Netitraţi : Marinaşi D. Marin, 10.V.1934. Titraţi : Gheorghiu A. Cost­in, 10.V.1934. Gheor­­ghiu Miron, 10.V. 1934. Cosma A. Ni­­­colae, 10.V.1934. Teodoru D. Şerban, 10.V.1934. Savin C. loan, 24.I.1937. GRUPA II-a Chimie, Pulberi, Explozivi, Gaze General de brigadă Netitraţi: Spacu Scarlat, 1.IV. 1937 Coloneii Titraţi: Enescu C. Ştefan, 15.IV. 1933 Netitraţi: Popescu G. Gheorghe, 1.­ 1937. Locotenenţi-coloneli Titraţi: Ioniţă I. Ioan, 10.V.1934 Netitraţi: Buşilă G. Papir­­u, 10.V.1934 Titraţi: Cristea A. Alexandru, 10.V 1934. Netitraţi: Anastasiu T. Mircea, 10.V.1938. Maiori Titraţi: Bardan A. Dumitru, 1.X. 1929. Bogdan I. Alexandru, 24.1.1938 Căpitani Netitraţii: Rizescu Araid, 1.X.1931. Titraţi: Ionescu D. Ioan, 1.X.1931. Al­­dea Gheorghe, 1.IV.1932. Popescu T Tudor, 1.IV.1936. Administratori-căpitan­i Luculescu Vasile, 10.V. 1934. Căpitani Daran I. Gheorghe, 16.X.1936. Ti­traţi: Chiotan Constantin, 10.V. 1938. Locotenenţi Titraţi: Cismaru C. Dumitru, 10.V 1930. Zamfirescu I. Victor, 10.V.1930. Mureşanu Pompei, 10.V.1934. Chicoş Ioan, 10.V.1934. Farmacişti-locotenenţi Popescu N. Tudor, 1.VII.1935. GRUPA III-a GRUPA III-a Geodezie, Astronomie, Geofizică, Topografie şi Fotografie şi Arte Grafice Coloneii Bodnărescu St. Radu, 10.V1934. Ba­­lente I. Corneliu, l.VI. 1938. Gheorghiu Gabriel, 8.XI.1938. Locotenenți-coloneli Săndulescu G. August, 10.V.1934 loan Virgiliu, 10.V.1934. Georgescu C. Constantin, 24.I.1938. Oreizeanu I. Ale­xandru, l.VI.1938. Negoescu P. Radu, 8.XI.1938. Dănescu A. Aurelian, 8.XI. 1938. Maiorii Ionescu I. Gheorghe, l.VII.1927 Teodoru T. Mihail, l.VII. 1927. Ursea­­nu Alexandru, 31.III.1929. Cocargeanu M. Gheorghe, 1.X.1929. Teodoru T. Dumitru, 31.111.1930. Dănescu Gh. Constantin, 15.IV.1933. Diaconescu A­­lexandru, 10.V.1934. Popescu Gh. Mi­­hai, 10.V.1934. Stoenescu Constantin, 8.VI.1934. Perticari M. Constantin, 8. VI.1934. Joiţa Nicolae, 16.X.1935. Ma­­nolescu A. Constantin, 16.X.1935. Po­pescu A. Nicolae, 1.IV.1937. Petrovan Gr. Grigore, 24.1.1938. Stoica Roland, 24.1.1938. Păruș Dumitru, 1.VI.1938. Pravilă loan, 1.VI.1938. Ioanovici Oc­tavian, 8.XI.1938. Rotaru V. Petre, 8. XI.1938. Căpitani Nestorescu V. Constantin, 28.IX. 1926. Hondru loan Petre, 1.VII.1927. Motaș Gh. Constantin, 1.VII.1927. A­­dam Cristea, 1.VII.1927. Constantine­­scu T. Timotei, 1.X. 1928. Maurer St. Otto, 31.III.1929. Nicolau N. Dumitru, 1.X.1929. Rădoi St. Teodor, 1.X.1929. Marinescu C. Dumitru, 1.X.1939. Con­­stantiniescu C. Corneliu, 31.III.1930. Costelscu S. Constantin, 31.III.1930. A­­păteanu Emil, 31.III.1930. Maiorescu I. Dumitru, 1.V.1930. Popescu G. Con­stantin, 1.1.1934. Cuţarida I. Gheor­ghe, 16.X.1935. Boh­uş Gheorghe, 1.1. 1937. Stamatiu P. Ioan, 24.1.1938. Netitraţi: Popescu I. loan Pera, 24. 1.1938. Nemetescu I. Gheorghe, 24.1. 1938. Iliescu G. Tănase, *1.111.1938. Guarzi locotentaţi Titraţi: Donoaica V. Constantin, 10. V.1934. Locotenenţi Netitraţi: Papadopol S. Gheorghe, 10.V.1934. Marinescu G. Emil, 10.V. 1934. N­icolaescu N. Gheorghe, 16.X. 1935. GRUPA IV-a Domenii şi construcţii militare Generali de brigadă Netitraţi: Tonea G. Ioan, 1.IV.1937. Maiori Netitraţi­: Cominovici C. Menelaş, l. X.1931. Rădulescu D. Grigore, l.IV. 1932. Constantinescu P. Constantin II, 1.1.1934. Raiciu Alexandru, 31.III.1938. Căpitani Netitraţi: Bumbu Alexandru, l.X. 1928. Titraţi: Petcu Gh. Gheorghe, 15. IV.1933. Mecuilescu N. Marin, l.IV. 1936. Dragomir A. Nicolae, 8.VI.1936. Cazaciuc D. Vasile, 8.VI.1936. Con­stan­­tinescu P. Gheorghe, 1.IV.1937. Con­stantinescu C. Nicolae, 1.IV.1937. Dragomiirescu I. Traian, 1.IV.1937. Constantinescu Gh. Gheorghe, 1.1.1937 Ștefănescu D. Constantin, 8.VI.1937. Constantinescu I. Marin, 8.VI.1937. Georgescu I. Marin, 16.X.1937. Băli­­lescu I. Ioan, 24.I.1938. Cocorandu Dan, 3X.III.1931. CORPUL TEHNIC MILITAR Coloneii la gradul de general de brigadă Enescu C. Ştefan, 15.IV.1933, direc­torul Fabriciei Materiale de Protecţie. -----xoxoxoxo-^­oxoxoxox-----­Patru tinere rănite într’o explozie BELFAST, 27 (Rador). — Patru ti­nere fete au fost rănite la Rosario Duminecă noaptea, în centrul catolic dela Ravenhill. Se crede că explozia care a dus la rănirea celor patru fete a fost prici­nuită de aprinderea emanaţiilor de gaz aerian. Detunătura a fost auzită pe o mare distanță. Toate geamurile clădirilor din împrejurime au fost sparte. -----xoxoxoxo^-oxoxoxox—— FARMACIILE DE SERVICIU Marţi 28 Februarie 1939 Farm. „Belvedere“ M. Horn, Bd. Elisabeta 19, tel. 3.91.34; Cireşeanu P. Bârlad Bd. Carol 11, tel. 3.35.52; Vic­tor Iacobi str. Oituz 27, tel. 4.17.76; Al. Alifanti, Cal. Griviţei 217, tel. 5.49 95; Dr. Paleacu, Bd. Col. Ghica 77; Gh. Hotăranu, str. Vasile Lascăr 76, tel 2.29.40; Lazăr Constantinescu str. Romană 3, tel. 2.03.72; Farm. Be­­jan, (S. Galperiu), Cal. Dudesti 133 A, tel. 3.39.74; C. Tempeanu Bibicescu, Cal. Călăraşi 240,­­tel 3.67.63; Gh. Paltinescu (Fiinkelmann), Bd. Ferdi­nand 104, tel. 2.37.69 ; Alex. B. Nico­­lescu, Cal. Şerban Vodă 147; Petres­cu Silvestru, Cal. 13 Septembrie 196, tel. 5. 38.65; Maria Constantinescu, Cal Rahovei 55, tel. 3.95 86; Gh Bu­­landra, Bucureştii No.; Farm. Mol­­doveanu, Herăstrău; Ecaterina Teo­dorescu Militari, Bd Gh. Duca 16, tel. 5.57.93; E. Vespremeanu, şos. Giu­­leşti 117; Alexandrina Bărbieru, Cal Dudeşti 258, tel. 4.31.35; Gh Gavidiu, şos. Pantelimon 221, tel. 213.71; Farm. Zlotescu, şos. Giurgiului 98; Ti­ta Săndulescu, Dr. Hamat, Prelung 13 Septembrie 2, tel. 5.01.35; Elena Maximoiu, Parcul Rahovei, Farm „Colentina“, A. Tirelman, Colentina. sis. R Ferdinand 6, tel. 2.57­66; Farm „Sf. Cruce“, Elena Grossu. Curentul CRENETUL ^ -4c: ^ X -::l ‘ t■ v* V „ . Cronica muzicală Simfonia 8-a de v. Bruckner. — Ginelle Neveti D. J. Perien a avut nimerita idee de a ne aduce în primă­­audiţie Sim­­fonia a 8-a în do minor de Anton Bruckner. N­meni nu are mai multă autori­tate ca d-sa să ne tălmăcească fru­museţile inegale ale acestei muzici — să lumineze cu inteligenţa, conducerii­ sale arhiitecturile ei grandioase, dar confuze, să facă uin tot organic de acest material nespus de bogat care însă privit de aproape, fără o călăuză expertă ca d-sa în lipsa perspectivei necesare apare ca un massiv de munţi păduroşi şi haotici, ale cărui adevărate proporţii armonioase sunt greu de desluşit. O sensibil­iate, o parte de ereditate germanică spe­cială, îi dă apoi d-lui Perlea facultă­ţile acelea ce-l apropie cu mintea­­ cu sufletul de polifoniile stufoase care pen­tru un latin sadea ar părea inex­tricabile. In tumultul de voci ce vin și se încrucișează dlin depărtare — în­gână*'. de poveşti, cânt din popor psalmodie cucernică, zvon de vână­tor, suflu epic, toate izvorâte parcă din fermecătoarea lume bătrână a co­drului german — conducătorul nostru este ca acasă la el. E identificat a­­dânc cu acest fel de a simţi şi de a se exprima. Ca şi la simfoniile emu­lului lui Bruckner, ca şi la Gustav Mahler, d. Perlea pare cu atât mai convins şi mai stăpân cu cât planu­rile vastei polifon i se complică mai mult. In astfel de lucrări se străvede autenticul, admirabilul d-sale fond muzical. Aşi spune mai mult: Numai cu astfel de interpreţi, animaţi de su­flul proprii al operei, pregătiţi prin însăşi, firea şi­ educaţia lor s’o trăia­scă — putem să ne apropiem şi noi străinii, de revelaţia aceasta emina­mente germanică, aşa de puţin şi de rău înţeleasă peste graniţele ţării de obârşie. Orchestra Filarmonicei noastre nu are desigur elemente tot atât de per­fecte ca marile orchestre din Germa­na — mai cu seamă la instrumentele de alamă — astfel ca toată măreţ­ia toată puritatea unor culmi sonore să fie pusă în valoarea cuvenită. Dar nu cred că fie şi celui maii ilustru „Ka­­pellmaestru“ îi va f fost dat să de­pene mai desluşit decât d-lui Perdea firul încurcat din caerul gândirea lui Bruckner, întrebuinţând formulele şi proce­deele lui R- Wagner, transmutând din drama muzicală a acestu­i nu numai litera, dar şi spiritul ei, simfonia or­­ganismului austriac n’a câştigat în lo­gică şi coherenţă — totuşi — şi­­ alici e miracolul — a rămas originală. E o prejudecată falsă că Bruckner aminteşte mereu de Wagner. Toate ideile îi aparţin. Numai atmosfera or­chestrală, mai adesea ca acea armo­nică, împărtăşeşte farmecele colorate şi armon­ce ale vrăj­torului din Bay­­reu.ih. Cu cât ma personal ne pare autorul acestorlalte nouă muze beet­­hoveniene şi al frumosului Te Deum, decât Brahms, atât de admirat în de­osebit, care însă în simfoniile lu­i mai ordonate nu face totuși decât să calce exact pe urmele lu Beethoven - Mendelssohn, neinventând nimic niici ca pian,, nici în armonie, niici în or­chestră. Greu de asmilat pentru un auditor niegermain, ma cu seamă pentru unul az de nepregăt­i ca al nostru, mu­zica lui Bruckner acum a fost toată vremea ascultată cu atenţie, cu în­cordare chiar. Oboseala ce se vădea la Romantica, la a 7-a de acelaş autor — era înlo­cuită cu un respectuos, dacă nu chiar cu un pasionat interes. Meritul principal al acestei revela­­ţiuni ce ma schimbă ceva în atmos­fera obicinută dela noi, îi revine d-lui Perlea căruia suntem bucuroşi să-i aducem de astădată omagiul no­stru. In special Scherzo-ul ne-a adus o desfătare totală — aerian, poet e­s unitar de puternic — ni s’a părut u­na dn paginile înaripate de proporţiile cele mai fericite... In concertul de Beethoven, tânăra violon­­tă franceză Ginette Neveu a repurtat un­ adevărat trilumf de pu­blic. O critică mai pedantă, ce ţine sea­ma de efectul asupra sălii, dar­ vrea să rămână lucidă şi cumpănită, va face partea cuvenită frumuseţii cuce­ritoare a muzicei acesteia în sine, a v­ituozităţii bărbăteşti strălucite şi impresionante pe care a dovedit­ o o solistă atât de fragedă ca vârstă dacă nu ca înfăşuşare — deţi va aduce oarecari rezerve asupra unei adân­cimi de concepţie a unei matur­tăţi de gândire personală pe cari dealmin­­teri nici n’ar fi firesc să le aibă la mai puţini de douăzeci de ani d-ra Ginette Neveu. De aceea, ce am găsit mai remar­­cabi în execuţia d-sale au fost Ca­denţele lui Kreisler. Artista franceză are un fel de a cânta vibril, v­guros, aspru câteodată chiar un sunet şi atac — care e mai curând germanic. Ca să zicem aşa, d-sa ne em­­eşte mai mult de un K. Flesch sau de un A. Busch de­cât de un J. Thi­baud. E aceasta ceva congenital sau se datoreşte formaţiei d-sale? O anumi­tă lipsă de graţie şi eleganţă fluidă­­ şi de sennătate (care nu are nimic a face cu şcoala) a deservit-o şi în concerto-ul de Mozart cu care şi-a început recitalul din sal la Dalles. în­suşi acest concerto­, în sol major (Röchel 216) pe care Th. de Wyzewa şi G. de Saint-Foix îl socotesc ca pe unul dintre cele ma importante ră­mase de la Mozart, noi nu parven­i să-i­ îndrăgim prea mult — plin de clişee , atât de simplist în repetiţiile lui, cum e. Dar şi aici condimentele au fost mai savuroase de­cât bucata s­cadenţele mai strălucite de cât părţ­le în sine Virilitatea şi muzi­calitatea autentică a violonistei şi-au găsit un târâm mult mai prielnic în câteva părţi din Suita în şi minor de J. S. Bach ■ ce ne-au mulţum­i pe de­­pln şi au electrizat şi publicul. Pie­sele de dessert şi de acrobaţie, pre­lungite cu mai multe suplimente la sfârşitul programului, a­u fost căldu­ros şi zgomotos gustate. Aci, cu drept cuvânt d-ra Neveu e admirabilă. Sonoritatea învăluitoare, metalică, temperamentul năvalnic în La Hotel Drou­­ot, la Paris, s’a făcut zilele trecute o licitaţie senza­ţională. După ce s’a ad­judecat cu 13.000 franci o culegere de „M e l a n g e s’’ compusă d­e piese în parte scrise de Montesquieu, fai­moasele „Lett­res Persannes’’ au fost achiziţonaţi, pen­tru suma de 16.500 franci de d. Gerard de Remy, senator. Cu un cec de 20.000 franci, d. Schumann depu­tat, a luat „Voyages" amintirile unei călătorii prin Austria, Ungaria, Italia, Germania şi Olanda. ...încă o eminentă personalitate am văzut apărând la Milano şi de aici luându-şi sborul, o personalitate de care sunem tot cât de mândri: pă­rintele Achille Ratti... Purtând acest simplu titlu, l-am cunoscut eu cu a­­tâţia ani în urmă, când era de puţin timp numit conducătorul Bibliotecii Ambroziene. 11 vedeam aproape în toate zilele, pentru că frecventam a­­cea tristă­ sală tapisată cu cărţi, ca elev în gimnaziu şi găseam că era foarte odihnitor pentru mine să stau la căldură ore întregi, în după amie­zile de iarnă, ca să-mi fac lecţiile de italiană şi de latină. Citeam sau scri­am, şi când roteam capul, dintre caete, vedear şi acolo, sub fereastra cea mare, pe părintele Achille Ratti, cu­fundat între munţi de caete şi de coduri, întotdeauna absorbit de stu­dii, ca omul care nu cunoaşte altă distracţie. Câte­odată, când mă încurcam în lucrările mele de elev, atras de bună voinţa sa, îmi permiteam să-i cer lă­muriri şi sfaturi, iar El îmi răspun­dea — şi îmi răspundea cu bună vo­inţă pt­menească Totuşi, odată, nu m’a scutit de o mică dojană părintească pentru o vi­nă... care într’adevăr nu era a mea. Cerusem să citesc Memoriile lui C­arlo Gozzi, care nu erau date tine­rilor, fiind considerate prea libere.. A trebuit să-mi justific cererea, lă­­murindu-i că profesorul de italiană dăduse elevilor să desvolte o temă relativă la acele memorii. El clătină puţin capul, observând că de profesor ar fi putut alege pentru analiză o carte mai potrivită, dar sfârşi prin a-mi da volumul cu recomandările trebuincioase. Cum puteam, în acel moment, să bănuesc, că am fost dojenit de viitor lui Pius XI ! Dar acolo unde El atrăgea întreaga mea admiraţie, era, atunci, în biseri­cuţa S. Giuseppe, unde ţinea predici în limba germană pentru Fräulein şi servitoare, foarte numeroase în vre­mea aceia în familiile milaneze. Au­diam credincios predicile, pentru că-mi serveau ca exerciţiu de ger­mană. Astfel am avut un motiv mai mult ca să urmăresc cu simpatie as­censiunea acelui strălucit erudit, care, în afară de toate celelalte ca­lităţi, o avea încă şi pe aceia de a fi poliglot. Intr’o zi predicile germane au în­cetat şi pe la biblioteca ambroziană nu L-am mai văzut. Savantul bibliotecar plecase la Roma, unde îl chemaseră sălile Bibliotecii Vaticanului. Apoi am aflat că se înălţase şi mai mult, trecând Nunţiul Apostolic la Varşo­via. Şi... până la urmă a venit din nou la Milano, de astă dată pe Scau­nul Sfântului Ambrogio. Mi s-a întâmplat odată să-L pri­mesc în pavilionul chirurgical de la Ospedale, Maggiore, unde venise în vizită pastorală și nu pot să spun cu ce orgolioasă plăcere l-am condus la ofensivă continuă, un mecanism nu numai uluitor dar şi adequat acelor accente ţigăneşti şi lăutăreşti ce se cer într’o bucată — ca Zigeuner wei­sen" de Sarazate, nobleţea şi puterea din variaţiunile pe o temă de Corelli, poezia în acute surdinate din apocrifa Nocturnă de Chopin, fără a mai vorbi de celelalte: Melodie de Gluck, Capriccio (9) de Paganini, La Capriccieuse de Elgar, etc., toate, progresiv au contribuit la un entuziasm ce a devenit până la urmă delirant. Sperăm că după ce a cucerit au­zul văzul şi sufletele bucureştenilor -r­ în aceşti doi ani din urmă — d-ra Neveu, mare şi legitimă propagan­distă pentru ţa­ra d-saile, va reveni cât de adesea la noi — şi de­sgur cu facultăţile sporite şi afinate încă ale unui temperament, al unei firi excepţionale. Em. Ciomac O nervozitate firească s’a iscat în sală când s’a licitat pentru 100.000 franci, „Réflex­ons et Pentsées”, pre­ţioasă colecţiune de 2250 articole î­n­­tre cari 1200 de mâna lui Montesquieu. Pentru 101.000 fr. manuscrisul este ad­judecat Bibliotecii Naţionale în contul Bibliotecei Muncipale din Bordeaux. Dar iată momentul patetic. Cu mă­nuşi albe, comisionarii duc pe tăvi de lac, manuscrisul faimoasei opere „Esprit des Los”, de 780 pagini scrise de mâna lui Montesquieu. Licitaţia începe cu 400.000 franci. Nici un murmur. Cu un gest discret, d. Julien Cain, administratorul gene­ral al Bibliotecii Naţionale oferă 1000 franci în plus. Victorie! Manuscrisul e adjudecat pentru 401.000 franci Bi­bliotecii naţionale. Aplauze unanime. D. Cain respiră. Vânzarea s’a terminat, patul operaţilor mei, de care El se interesa şi despre care dorea lămu­riri în amănunţime. Ardeam de do­rinţa să-I amintesc an, din tinereţe, când El era încă părintele Achille şi-mi da sfaturi părinteşti de pe foto­liul Său din întunecoasa cameră a Bibliotecii Ambroziene şi când mă duceam să-i ascult predicile în limba germană, la bisericuţa S. Giuseppe, în spatele Casei de Economii... Dar n’am găsit curajul care să-mi învingă emoţia. Astfel se poate vedea cum un chirurg, ob­şnuit în faţa bol­navilor cu instrumentele în mână, să fie îndrăsneţ până la temeritate, în faţa unui om sănătos şi binevoitor, care îl încurajase cu cel mai amabil dintre surâsuri, nu poate să spună două cuvinte. Ca şi croitorul din ro­manul lui Manzoni, când a trebuit să vorbească cu Federico Borromeo. Astăzi involuntarul meu maestru de limba germană, s’a ridicat pe su­blimul tron al Sf. Petru, iar eu am rămas tot la semiotica chirurgicală. El este Marele păstor al sufletelor și eu o mică, sărmană, umilă oaie pier­dută în turma inf­an­tă... Astfel nu-L voi mai vedea, poate, dar chiar dacă l-aşi putea vedea vreodată, iarăşi nu voi avea curajul să-i amintesc da acei ani îndepărtaţi, de dojana de la Bibli­oteca Ambroz­ană şi de predicile dela S. Giuseppe. Totuşi îmi pare că dacă a-şi putea-o face, Lui poate nu i-ar displace şi desigur pe sfinţii Lui ochi va miji o lacrimă de emoţie şi de regret... Din „Via di Chiurgo” de marele chirurg Ital­an Andrea Majocchi, care va apare în curând în româneşte în traducerea profesoarei Lucia Santan­­geto, de la Institutul de Cultură Italia­nă din România Dr. Andrea Majocchi Manuscrisele lui Montesquieu au fost vândute cu 669.300 franci Papa Pius al XI-lea Conferinţele „Tine­ri­mii Române99­ redincioasă unei vechi tradiţii, „Tinerimea Română“, care p­­­e în anul acesta, în al şaptelea eniu de rodnică activitate pe ego­­românismului, a organizat un ciclu de conferinţe. Câţiva dintre mai de seamă cărturari şi oameni ştiinţă ai ţării vor trata proble­­e mai importante la ordinea zilei, Iror înţelegere şi rezolvare stă în însă legătură cu interesele nea­mului. Ciclul acesta de conferinţe va fi inaugurat Miercuri, 1 Martie, ora 6 p. m. de d. Teofil Sidorovici, coman­dantul „Străjii Ţării“, care va vorbi despre „însemnătatea Străjeriei“. Conferinţa va avea loc în sala de festivităţi a soc. Tinerimea Română, (Bul. Schitu Măgureanu, 4) şi va fi urmată de un frumos program ar­tistic. * In Editura SOCEC a apărut: TITU MAIORESCU însemn­ări zilnice Publicate cu introducere, note, facsimile şi portrete de : I. RĂDULESCU - POGONEANU Una din cele mai senzaţionale apariţii din literatura noastră de me­morii a fost nesigur publicarea postumă a acestui jurnal intim ţinut de marele critic de la vârsta de 13 ani până la maturitate. Senzaţional fiindcă jurnalul autobiografic desvălue misterul care a învăluit o­ viaţă de om cu­ aparenţă olimpiană, dar în fond măcinată de suferinţi fără număr pe­ care însă caracterul de fel şi disciplina morală a criticului şi omului de stat a ştiut să le disimuleze sub o mască seniorială de eleganţă şi obiectivitate. SE GĂSEŞTE­ LA TOATE LIBRĂRIILE. . . Profilantele concertelor Tt o ro w s k y Suntem în măsură a comun ca pro­gramele exacte ale ambelor concerte ce le va da BOROWSKY la noi. Dumini­că 5 Martie, 11 dim. : Bach-Toccata, 6 invenţiund şi fan­­tesia. Beethoven-Sonata Waldstein. Ravel-Le­g­bet şi Toccata în mi. Liszt-Consolaton în re Carnaval de Pest. Chopin­-Fantezie, Impromptu ş­i Scherzo. Marţi 7 Martie, 9 seara: Bach, 4 Compoziţiuni diferite. Schumann, Carnavalul. Prokof­eff-Visions fugitives şi Sar­­casmes. Strawinsky-Petruşca (f­raiul). Liszt-Capriccio şi Chopin-Berceuse, Balada No. 3 şi Grande Polonais. O expoziţie interesantă Librăria de artă „HASEFER“ în continuarea prezentării talentelor de seamă, anunţă deschiderea expoziţiei de pictură a mult talentatului pictor Alexandru Ciucurencu. Vernisajul acestei interesante ex­poziţii va avea loc Duminică în 12 Martie curent, orele 11 dim­ineața în sala Librăriei de Artă din strada Eu­gen Carada 7. BOROWSKY ZILEI S­P­E­C­T­A Marţi 28 Februarie 1939 Calendar ORT. Sf. Vasile Mărturisitorul şi Sf. Procopie. CAT.: Sf. Roman. — Saint Romain. — Roman. — Romanus. PROT.: Roman (Romanus). EBR.: 9 Adar 5699. MAH.: 8 Moharem 1358. Răs. soar. 6.58 — Ap. soar. 17.59 Teatre : OPERA ROMANĂ, (Piaţa V. Mărăci­­neanu), seara ora 8.30: „Casa cu trei fete“. NAŢIONAL (Cal. Victoriei), seara ora 8.30: „Blockhaus“. STUDIO NAŢIONAL, (Piaţa Amzei), seara ora 9: „Coriolan Secundus“. REGINA MARIA (Spl. Independen­ţei)­, seara ora 9: „Kiki“. COMEDIA (Pasaj. Comedia), seara la ora 9: „Visul unei nopţi de iarnă“. LIBER (Pasaj. Comedia), seara ora 9: „Zile senine“. ALHAMBRA (Str. Sf. Dumitru) — seara ora 9: „Alhambravo“. MODERN (Str. Sărindar), seara ora 9: „Păzeşte-mi nevasta“. LIGA CULTURALĂ, (Bd. Schitu Mă­gureanu). Relache. MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Uranus) seara ora 8.30: „Cămila“. CIRCUL KLUDSKY (şos. Bonaparte) Reprezentaţii zilnice. Cinematografe : ARO (Bd. Tache Ionescu): „Olim­piada” partea II-a, Regia Leni Rie­fenstahl. SCALA (Bd. Take Ionescu): „Valsul nemuritor” cu Fernand Gravey, Jurnal Paramount. CARLTON. — (Bd. Brătianu) : „Uliţa Durerii“, cu Dita Parlo şi Inkiji­­noff. Jurnal Fox şi complectare. CAPITOL. — (Bd. Elisabeta): „Me­naj Parisian“, cu Viviane Romance. Jurnal Metro şi O. N. C. TRIANON (Bd. Elisabeta): „Luna de miere la Paris”, cu Franciska Gaal. Jurnal şi complectare. SELECT. — (Cal. Victoriei): „Colivia de aur”, cu Margaret Sullavan şi James Stewart. REGAL. — (Ed. Elisabeta): „Jur­nalul unei împărătese”, cu Anna Neagle şi Anton Wolbruck. Jurnal Paramount. ROXY: „Atac în Mediterana”, cu Richard Greene şi Nancy Kelly. Jurnal Metro. ELYSEE: „Suzana“, cu Raimu, Meg Lemonnier, Henry Garat şi Jurnal Paramount. FEMINA (Bd. Elisabeta): „Stăpânul Junglei”. Jurnal Fox. CORSO. — (Bd. Elisabeta): „Cei patru spioni“, cu Peter Loore. Jur­nal şi complectare. ARPA (Bd. Elisabeta): „Zorro“ se­ria I-a. Jurnal şi complectare. PALAS BD. (Bd Elisabeta): „Min­ciuni convenţionale” cu Zarah Leander. RIALTO (Bd. Carol): „Aventurile lui Marco Polo“ şi „Stella Dallas“. FORUM (Str. C. A. Rosetti): „Trei camarazi“*’şi „Alaska“. FRANKLIN (Str. Franklin): „Alarmă în Peking“ şi „100 de băieţi şi o fată“. „ OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu): „Trei camarazi“ şi „Jocheul roşu". BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Patru bărbaţi şi un jurământ“ şi „Aven­tură în Paris“ şi „Revista Bizanţ.» Melody. MARCONI (Cal. Griviţei): „In vâl­toarea valsului“ şi „Flăcări la ori­zont“ şi trupa de reviste. VOLTA (Str. Buzeşti): „Vis de tine­reţe“ şi „Valea giganţilor“, trupa de reviste. MARNA (Cal. Griviţei): „Suez“ şi „Călăreţii veseli“ cu Fraţi Ritz. — Trupa de reviste Titi Mihăilescu. MODEL (Piaţa dr. Botescu): „Seno­­rita“ şi „Bulu, tigrul alb". C O L E­­­E LIA (Cal. Griviţa): „Suflete în ceaţă“ şi „Revista revistelor“. DIANA (Cal. Griviţei): „Spaima vestului sălbatic“ şi „Omul care prezice moartea“. UNIC (Piaţa Filantropia): „Amanda“ şi „Revista revistelor“. TRIUMF (Cal. Griviţei): „Ultimul gangster“ şi „Insula ocnaşilor“. AMERICANI (Cal. Moşilor): „Oameni cari înfruntă moartea“ şi „O fami­lie trăsnită“. SPLENDID (CaL Moşilor): „Gibral­tar“ şi „Răzbunarea zeului Siva“. IZBANDA (Cal. Văcăreşti): „Ultima baricadă" şi „Sultanul din Bun­gay“. GLORIA (Cal. Văcăreşti): „Gibraltar" şi „Cinci milioane caută un moş­tenitor“. LUCIFER (Cal. Dudeşti): „Dansa­toarea roşie” şi „Insula ocnaşilor”. TOMIS (Cal. Călăraşi) „Vis de tine­reţe“ şi „Valea giganţilor“. MILANO (Cal. Călăraşi): „Gibraltar” şi „Tura, Zeiţa Junglei“. ODEON (Str. 11 Iunie): „Gibraltar“ şi „Surâs din Viena“. RAHOVA (Cal. Rahovei): „O familie trăsnită” şi „Oameni care înfruntă moartea”. PARIS (Cal. Rahovei): Brigada mor­ţii“ şi „Fiul păcatului“. AIDA (Cal. Rahovei): „Viaţă de ar­tist“ şi „Haimanaua“. PAX (Cal. Rahovei): „Nomazii“ şi „A opta nevastă a lui Barbă Albastră“. NERO (Şerban Vodă): „O familie trăsnită“ şi „Manechinul“. LIZEANU. — (Str. Lizeanu): „O a­­­­numită femeie“ şi „Ţiganii“. NONI (13 Septembrie) : „Monumentul Indian“ şi „Omul de fer“. VOLGA (Cal. Dorobanţi): „Albă ca zăpada şi cei şapte pitici“ şi „O la­crimă ascunsă“. DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „O­­mul cu masca“ (operă complectă). PACHE (Str. Mătăsari): „Robin Hood“ şi „Scandal fără motiv“. FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Adriana Lecouvrer“ şi „Ha­manaua“. DICHIU (Str. Romană): „Casa din Malta“ şi „Sfidătorii aerului“. ILEANA (Str. Avrig): „Omul cu mas­ca“ operă complectă. CARMEN (Cal. Dudeşti): „Robin Ho­od“ şi „Muzica e viaţa mea“. VENUS: „Suflete în ceaţă“ şi „Răz­bunarea zeului Siva“. EDISON (Cal. Dudeşti): „Frou-Frou" şi „Legea nu iartă“. BARCELONA (Str. Măgurele): „Stan şi Bran la Hollywood“ şi „Sub roba roşie“. COTROCENI (Şos. Cotroceni): „Blo­cada“ şi „Hollywood Hotel“. Un recital Bernard Michelin Marţi, 28 Februarie, orele 17, va avea loc la fumdaţia „Dalles” recitalul cun­oscutului violoncelist francez Ber­nard Michelin, laureat cu Marele Premiu la concursul internaţionali de la Viena din 1937. Recitalul este organizat sub auspi­ciile „Asociaţiei Ar­c­i Franţei” şi ale Institutului francez de înalte studii din Român­a. In program figurează opere din: Tartini, Frescobaldi, Caix d’Hervelois, J. B. Bréval Fauré, Boermann, Fran­­coeur, Ravel şi L'adow. La pian, d. I. Fuilionescu. Intrarea liberă. Cerc pastoral Cercul pastoral b­serica Albă, Ca­lea Victoriei, îşi ţine şedinţa sa so­lemnă lunară astă seară la ora 7, în biserica Pitar Moşu. După slujba vecernie în sobor, pă­rintele Gr. Cr­stescu, parohul biseri­­ci­i, va vorbi în ciclul „Trup şi su­flet”, despre: „V­aţa duhovniceas­că”. Corul b­sericii Alba, Calea V­ito­­riei ,de sub conducerea maestrului I. Dănescu, va da răspunsurile și va executa mai multe concerte. „CUGETAREA” GEORGESCU -DELAFRAS a lansat noutăţile ZDROBOLEANCA roman străjeresc de EUGEN ISPIR Fericirea de a trai de SIR JOHN LUBBOCK în româneşti de Al. Lascarov-Moldovanu PROGRAMUL DE RADIO Marți 28 Februarie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 1 . 823 kHz. ORA DIMINEŢII 7.00. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la „Dama de pică” de Suppé. Aur şi argint, vals de Lehar şi Luna, vals de Lincke. — Gimnastică ritmică . — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Dansuri slave No. 3 şi 8 de Dvorak; Fantezie din „Clopotele din Corneville“ de Planquette; Dansul Ani­­trei din „Peer Gynt“ de Grieg. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri); Uver­tură la opera „Armurierul“ de Lortzing (Orch. Operii din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt; Acceleraţie,­­vals de Johann Strauss (Orch. filarm. din Ber­lin, dirij. de Erich Kleiber); Torcătoa­­rea, de Mendelssohn (pian: Sergiu Rach­maninoff); Cântece din operetele „În împărăţia Indrei “ şi „Doamna Luna“ de Lincke (voce; Wilhelm Leiseifer) ; Selecţiuni de melodii şi dansuri de Ger­man (arch. simf. dirij. de . Malcolm Sargent); Două melodii din opereta „E­­diţii speciale“ de Dostal (voce ; Lillie Claus; Potpuriu de melodii de Lehar.; Serenadă spaniolă și Sevilla de Albeniz. 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz. Orchestra Vasile Julea : Omagiu, vals de Florian; Un tango în miez de noapte, tango de Vasilescu; Când mă gândesc la tine, slowfox de Constantinescu ; Dans spa­niol, paso doble de Marquina; E timpul să te culci fetiţe, slow de Boldeanu; S’a dus să nu mai vorbim de ea şi Dacă nu te’ndeamnă dorul, romanţe; Inelul de logodnă, tango de Vasilescu; Mai spune-mi că nu m’ai uitat, boston de Dendrino; Hai cu mine într’o maşină, slow de Constantinescu; Mi te-ai lipit de suflet cântec românesc de Vasilescu. 14.00: Spectacole. 14.10: Radio jurnal. 14.30: Maria Tănase (voce) şi Taraful Ilie Rădulescu: Cântece olteneşti ; Dădă, frică mi-e că mor; Mărioară de la Gorj; Cântec lung oltenesc; Hora bătrânească şi Brâul vechi (cu strigături); Trenule maşină mică.; Târâişul şarpelui; N’a guriţă şi te du. 15.10: Actualităţi. 18.00 : Ora. Mersul vremii. 18.02: Poşta technică. 18.17: Muzică românească (discuri); Ca pe malul Dunării şi Sârba flăcăilor; Du­rpă,­ poamne, du-mă iarăşi şi Lele lelişoară de Postupa (voce: Nicu Stoe­nescu); Ţigăneasca, Frunza şi Ciobănaş la oi am fost; Peste drum de vadul mo­rii de Albu şi Trei garafe, trei ulcele de Popescu-Poppu (voce: Raul Ionescu); Rahiteana pe sub mână şi învârtită lui Liu; Ţara, ţărişoara mea de Dendrino (voce: Ion Luican); Sârba lui Fănică Luca şi Sârba lui Buzdrună). 19.00: Cronica ştiinţifică. 19.15: Concert de mandoline. Orches­tra Mutaffian: Marş aragonez de Ungu­­relli, aranjat de Mutaffian; Potpuriu din opereta „Leblebigi“ de Ciuhagian, aranjat de Emil Petrescu; Micuţa Mi­­reille, mazurcă de Emil Petrescu; Ar­tiştii, vals de Primo Silvestri; Segui­­dilla, val spaniol de Alleter; Dans ro­manesc de Emil Petrescu. 19.45: Pavel Tornea, corn englez: Dan­sul, stelei răsăritului de Eugen Coca; Din caval, rapsodie română de Milan Roder Şi Arnold Kraushaar. 20.00: Muzeul naţional de antichităţi, de prof. S. Lambrino. 20.15: Gh. Folescu (voce): Cântece populare româneşti : Dorul de ţară de L­­uga; ,C. Brăiloiu: a) Bate murgu din picior; b) Îleario, Ileana; c) Dragul ne­­mnii Marioară : Cântec de leagăn de Ki­­riac;. Blestemul de G. Cucu. 20.35: D-na Evantia Costinescu (voce): Biscardi: a) II carcerato per amore ; b) L’amante di Menichella ; c) II Povero ; d) topolino et Tamante; L’ultima can­zone de Tosti. 21. Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalski. (Concert cu public în studio): BEETHOVEN: Cu­vânt introductiv; Uvertura „Sfinţirea casei“; Simfonia „Jena“; Fantezie pen­tru pian, cor şi orchestră (în prima au­diţie) (pian: Ion Filipnescu, corul Asoc. Culturale C. F. R., cond. de C. Tis­­sescu). 22.20: Radio-jurnal (I); Sport. 22.25: Maxim Vasiliu (voce); Cântecul Weylei de Wolf; Din slăvi de L. Oltea­­nu; Gondola neagră de Rotoli; Arie din „Regele Isului“ de Lalo; Aria florii din „Carmen“ de Bizet. 23.00: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Victor Predescu, transmis de la restau­rantul „Terasa Cercului Militar“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză

Next