Curentul, martie 1939 (Anul 12, nr. 3979-4009)
1939-03-01 / nr. 3979
2 (12 pagini) ATENŢIUNE! 400 j pogoane pădure, 20 pogoane defrişate, plantaţii, pomi, fructiferi, conac, grajduri, la 17 km. de Târgovişte. Venit din exploatarea pădurii: 300.000 lei anual. Vinde şi jumătate. Adresaţi: „VILLA", strada Sft. Ionică 7, Telefon: 5.57.62, Bucureşti. Ofiţeri trecuţi în corpul tehnic Au fost trecuţi în corpul tehnic militar, pe data de 27 Februarie 1939, următorii ofiţeri generali, superiori şi inferiori, combatanţi, asimilaţi şi specializaţi : GRUPA I Armament şi muniţiuni, metalurgie. Electro-mecanică, electricitate. Auto-mecanică Generali de brigadă Titraţi: Petrovanu I. Dumitru, 16.X 1935. Netitraţi Negrei Vasile, 16.X. 1935. Dumitrescu Ştefan, 1.IV.1937. Coloneii Netitraţii: Golici Cezar, 15.IV.1933. Kostinschi Alexandru, 24.I.1937. Diaconescu V. Constantin, 1.VI. 1938. Titraţi: Popovici I. Ioan, l.VI. 1938. Netitraţi: Antonescu D. Dumitru, l.VI. 1938. Locotenenţi-coloneii Netitraţi: Răşcanu Teodor, 10. V. 1934. Titraţi: Vasilescu T. Gheorghe, l.IV.1937. Netitraţi: Pociovălişteanu Gh. Aurel, l.VI.1938. Titraţi: Forturi eseu Gh. Traian, l.VI.1938. Maiori Netitraţi: Ghiga T. Dumitru, l.X. 1929. Patriciu Gh. Gheorghe, 31.111. 1930. Racoviţă Vasile, 1.1.1934. Titraţi: Ghimuş D. Alexandru, 10.V.1934. Cubea I. Grigore, 10.V.1934. Netitraţi: Cezianu P. Paul Vintilă, 10.V. 1934. Titraţi: Cristache I. Constantin, 10. V. 1934. Netitraţi: Nestorescu Al. Valerian, 1.V.1934. Titraţi: Petrescu M. Alexandru, 16.X.1935. Pănescu Gh. Constantin, 16.X.1935. Tănăsescu Ovidiu, 1.IV.1936. Netitraţi: Geraniu Ştefan, 10.V.1936. Teodorescu St. Octavian, 10.V.1936. Titraţi: Tonciu Gh Gheorghe, 1.I.1937. Netitraţi: Medianu Sabin, 1.V.1937. Căpitani Titraţi: Ionescu I. Alexandru, l.VII 1927. Netitraţi: loan C. Vasile, l.X. 1928. Drăghescu P. Paul, l.X.1930. Titraţi: Dumiitriu C. Pavel, 10.V.1931 Netitraţi: Mirtoi Em. Alexandru, l.X 1931. Titraţi: Ghejan I. loan, l.X.1931. Netitraţi: Albanii Mehtupoiu Alexandru, l.X.1931. Popescu O. Romulus, l.X.1931. Titraţi: Ştefănescu Gh. Corneliu, 1.IV.1932. Codreanu Stelien, 28. V.1932. Boşoacă L. Mihail, 15.IV.1933 Harasim Gh. V. Gheorghe, 1.IV.1936. Niţescu I. Iosef, 1.IV.1936. Georgescu N. loan, 1.IV.1936. Son Gh. Dumitru, 1.IV.1936. Tănăsescu St. Tănase, 10.V. 1936. Niţescu N. Pavel, 10.V.1936. Sentilci M. Raul, 8.VI.1936. Tomescu N. Gheorghe, 8.VI.1936. Netitraţi: Popovici C. Constantin, 8.VI.1936. Titraţi: Drăgoescu Sc. Petre, 1.IV.1937 Netitraţi: Ghiţescu N. Gheorghe, l.IV 1937. Cozaş Ştefan Alexandru, l.IV 1937. Ionescu N. Gheorghe, l.IV.1937. Porumbaru I. Mihail, 16.X.1937. Titraţi: Popescu M. Constantin, 16.X. 1937. Potâmiche T. Octavian, 16.X 1937. Netitraţi: Cheeais A. Gheorghe, 16.X.1937. Titraţi: Dobrei I. Iordan, 24.I.1938. Jiroveanu D. Mihail, 31.III 1938. Culcer M. D. Dumitru Gabriel, 31.111.1938. Netitraţi: Başta D. Gheorghe, 10.V. 1938. Titraţi: Cemaşov Nicolae, 1.V.1938. Leoveanu Constantin, l.VI.1938. Şerbănescu Mihail, l.VI 1938. Educatori fizici locotenenţi Netitraţi: Oriţă Marin, 22.III.1927 Locotenenţi Titraţi: Gh. Gheorghe, 10.V.1934 Băcanu V. Ioan, 10.V. 1934. Netitraţi : Marinaşi D. Marin, 10.V.1934. Titraţi : Gheorghiu A. Costin, 10.V.1934. Gheorghiu Miron, 10.V. 1934. Cosma A. Nicolae, 10.V.1934. Teodoru D. Şerban, 10.V.1934. Savin C. loan, 24.I.1937. GRUPA II-a Chimie, Pulberi, Explozivi, Gaze General de brigadă Netitraţi: Spacu Scarlat, 1.IV. 1937 Coloneii Titraţi: Enescu C. Ştefan, 15.IV. 1933 Netitraţi: Popescu G. Gheorghe, 1. 1937. Locotenenţi-coloneli Titraţi: Ioniţă I. Ioan, 10.V.1934 Netitraţi: Buşilă G. Papiru, 10.V.1934 Titraţi: Cristea A. Alexandru, 10.V 1934. Netitraţi: Anastasiu T. Mircea, 10.V.1938. Maiori Titraţi: Bardan A. Dumitru, 1.X. 1929. Bogdan I. Alexandru, 24.1.1938 Căpitani Netitraţii: Rizescu Araid, 1.X.1931. Titraţi: Ionescu D. Ioan, 1.X.1931. Aldea Gheorghe, 1.IV.1932. Popescu T Tudor, 1.IV.1936. Administratori-căpitani Luculescu Vasile, 10.V. 1934. Căpitani Daran I. Gheorghe, 16.X.1936. Titraţi: Chiotan Constantin, 10.V. 1938. Locotenenţi Titraţi: Cismaru C. Dumitru, 10.V 1930. Zamfirescu I. Victor, 10.V.1930. Mureşanu Pompei, 10.V.1934. Chicoş Ioan, 10.V.1934. Farmacişti-locotenenţi Popescu N. Tudor, 1.VII.1935. GRUPA III-a GRUPA III-a Geodezie, Astronomie, Geofizică, Topografie şi Fotografie şi Arte Grafice Coloneii Bodnărescu St. Radu, 10.V1934. Balente I. Corneliu, l.VI. 1938. Gheorghiu Gabriel, 8.XI.1938. Locotenenți-coloneli Săndulescu G. August, 10.V.1934 loan Virgiliu, 10.V.1934. Georgescu C. Constantin, 24.I.1938. Oreizeanu I. Alexandru, l.VI.1938. Negoescu P. Radu, 8.XI.1938. Dănescu A. Aurelian, 8.XI. 1938. Maiorii Ionescu I. Gheorghe, l.VII.1927 Teodoru T. Mihail, l.VII. 1927. Urseanu Alexandru, 31.III.1929. Cocargeanu M. Gheorghe, 1.X.1929. Teodoru T. Dumitru, 31.111.1930. Dănescu Gh. Constantin, 15.IV.1933. Diaconescu Alexandru, 10.V.1934. Popescu Gh. Mihai, 10.V.1934. Stoenescu Constantin, 8.VI.1934. Perticari M. Constantin, 8. VI.1934. Joiţa Nicolae, 16.X.1935. Manolescu A. Constantin, 16.X.1935. Popescu A. Nicolae, 1.IV.1937. Petrovan Gr. Grigore, 24.1.1938. Stoica Roland, 24.1.1938. Păruș Dumitru, 1.VI.1938. Pravilă loan, 1.VI.1938. Ioanovici Octavian, 8.XI.1938. Rotaru V. Petre, 8. XI.1938. Căpitani Nestorescu V. Constantin, 28.IX. 1926. Hondru loan Petre, 1.VII.1927. Motaș Gh. Constantin, 1.VII.1927. Adam Cristea, 1.VII.1927. Constantinescu T. Timotei, 1.X. 1928. Maurer St. Otto, 31.III.1929. Nicolau N. Dumitru, 1.X.1929. Rădoi St. Teodor, 1.X.1929. Marinescu C. Dumitru, 1.X.1939. Constantiniescu C. Corneliu, 31.III.1930. Costelscu S. Constantin, 31.III.1930. Apăteanu Emil, 31.III.1930. Maiorescu I. Dumitru, 1.V.1930. Popescu G. Constantin, 1.1.1934. Cuţarida I. Gheorghe, 16.X.1935. Bohuş Gheorghe, 1.1. 1937. Stamatiu P. Ioan, 24.1.1938. Netitraţi: Popescu I. loan Pera, 24. 1.1938. Nemetescu I. Gheorghe, 24.1. 1938. Iliescu G. Tănase, *1.111.1938. Guarzi locotentaţi Titraţi: Donoaica V. Constantin, 10. V.1934. Locotenenţi Netitraţi: Papadopol S. Gheorghe, 10.V.1934. Marinescu G. Emil, 10.V. 1934. Nicolaescu N. Gheorghe, 16.X. 1935. GRUPA IV-a Domenii şi construcţii militare Generali de brigadă Netitraţi: Tonea G. Ioan, 1.IV.1937. Maiori Netitraţi: Cominovici C. Menelaş, l. X.1931. Rădulescu D. Grigore, l.IV. 1932. Constantinescu P. Constantin II, 1.1.1934. Raiciu Alexandru, 31.III.1938. Căpitani Netitraţi: Bumbu Alexandru, l.X. 1928. Titraţi: Petcu Gh. Gheorghe, 15. IV.1933. Mecuilescu N. Marin, l.IV. 1936. Dragomir A. Nicolae, 8.VI.1936. Cazaciuc D. Vasile, 8.VI.1936. Constantinescu P. Gheorghe, 1.IV.1937. Constantinescu C. Nicolae, 1.IV.1937. Dragomiirescu I. Traian, 1.IV.1937. Constantinescu Gh. Gheorghe, 1.1.1937 Ștefănescu D. Constantin, 8.VI.1937. Constantinescu I. Marin, 8.VI.1937. Georgescu I. Marin, 16.X.1937. Bălilescu I. Ioan, 24.I.1938. Cocorandu Dan, 3X.III.1931. CORPUL TEHNIC MILITAR Coloneii la gradul de general de brigadă Enescu C. Ştefan, 15.IV.1933, directorul Fabriciei Materiale de Protecţie. -----xoxoxoxo-^oxoxoxox-----Patru tinere rănite într’o explozie BELFAST, 27 (Rador). — Patru tinere fete au fost rănite la Rosario Duminecă noaptea, în centrul catolic dela Ravenhill. Se crede că explozia care a dus la rănirea celor patru fete a fost pricinuită de aprinderea emanaţiilor de gaz aerian. Detunătura a fost auzită pe o mare distanță. Toate geamurile clădirilor din împrejurime au fost sparte. -----xoxoxoxo^-oxoxoxox—— FARMACIILE DE SERVICIU Marţi 28 Februarie 1939 Farm. „Belvedere“ M. Horn, Bd. Elisabeta 19, tel. 3.91.34; Cireşeanu P. Bârlad Bd. Carol 11, tel. 3.35.52; Victor Iacobi str. Oituz 27, tel. 4.17.76; Al. Alifanti, Cal. Griviţei 217, tel. 5.49 95; Dr. Paleacu, Bd. Col. Ghica 77; Gh. Hotăranu, str. Vasile Lascăr 76, tel 2.29.40; Lazăr Constantinescu str. Romană 3, tel. 2.03.72; Farm. Bejan, (S. Galperiu), Cal. Dudesti 133 A, tel. 3.39.74; C. Tempeanu Bibicescu, Cal. Călăraşi 240,tel 3.67.63; Gh. Paltinescu (Fiinkelmann), Bd. Ferdinand 104, tel. 2.37.69 ; Alex. B. Nicolescu, Cal. Şerban Vodă 147; Petrescu Silvestru, Cal. 13 Septembrie 196, tel. 5. 38.65; Maria Constantinescu, Cal Rahovei 55, tel. 3.95 86; Gh Bulandra, Bucureştii No.; Farm. Moldoveanu, Herăstrău; Ecaterina Teodorescu Militari, Bd Gh. Duca 16, tel. 5.57.93; E. Vespremeanu, şos. Giuleşti 117; Alexandrina Bărbieru, Cal Dudeşti 258, tel. 4.31.35; Gh Gavidiu, şos. Pantelimon 221, tel. 213.71; Farm. Zlotescu, şos. Giurgiului 98; Tita Săndulescu, Dr. Hamat, Prelung 13 Septembrie 2, tel. 5.01.35; Elena Maximoiu, Parcul Rahovei, Farm „Colentina“, A. Tirelman, Colentina. sis. R Ferdinand 6, tel. 2.5766; Farm „Sf. Cruce“, Elena Grossu. Curentul CRENETUL ^ -4c: ^ X -::l ‘ t■ v* V „ . Cronica muzicală Simfonia 8-a de v. Bruckner. — Ginelle Neveti D. J. Perien a avut nimerita idee de a ne aduce în primăaudiţie Simfonia a 8-a în do minor de Anton Bruckner. Nmeni nu are mai multă autoritate ca d-sa să ne tălmăcească frumuseţile inegale ale acestei muzici — să lumineze cu inteligenţa, conducerii sale arhiitecturile ei grandioase, dar confuze, să facă uin tot organic de acest material nespus de bogat care însă privit de aproape, fără o călăuză expertă ca d-sa în lipsa perspectivei necesare apare ca un massiv de munţi păduroşi şi haotici, ale cărui adevărate proporţii armonioase sunt greu de desluşit. O sensibiliate, o parte de ereditate germanică specială, îi dă apoi d-lui Perlea facultăţile acelea ce-l apropie cu mintea cu sufletul de polifoniile stufoase care pentru un latin sadea ar părea inextricabile. In tumultul de voci ce vin și se încrucișează dlin depărtare — îngână*'. de poveşti, cânt din popor psalmodie cucernică, zvon de vânător, suflu epic, toate izvorâte parcă din fermecătoarea lume bătrână a codrului german — conducătorul nostru este ca acasă la el. E identificat adânc cu acest fel de a simţi şi de a se exprima. Ca şi la simfoniile emulului lui Bruckner, ca şi la Gustav Mahler, d. Perlea pare cu atât mai convins şi mai stăpân cu cât planurile vastei polifon i se complică mai mult. In astfel de lucrări se străvede autenticul, admirabilul d-sale fond muzical. Aşi spune mai mult: Numai cu astfel de interpreţi, animaţi de suflul proprii al operei, pregătiţi prin însăşi, firea şi educaţia lor s’o trăiască — putem să ne apropiem şi noi străinii, de revelaţia aceasta eminamente germanică, aşa de puţin şi de rău înţeleasă peste graniţele ţării de obârşie. Orchestra Filarmonicei noastre nu are desigur elemente tot atât de perfecte ca marile orchestre din Germana — mai cu seamă la instrumentele de alamă — astfel ca toată măreţia toată puritatea unor culmi sonore să fie pusă în valoarea cuvenită. Dar nu cred că fie şi celui maii ilustru „Kapellmaestru“ îi va f fost dat să depene mai desluşit decât d-lui Perdea firul încurcat din caerul gândirea lui Bruckner, întrebuinţând formulele şi procedeele lui R- Wagner, transmutând din drama muzicală a acestui nu numai litera, dar şi spiritul ei, simfonia organismului austriac n’a câştigat în logică şi coherenţă — totuşi — şi alici e miracolul — a rămas originală. E o prejudecată falsă că Bruckner aminteşte mereu de Wagner. Toate ideile îi aparţin. Numai atmosfera orchestrală, mai adesea ca acea armonică, împărtăşeşte farmecele colorate şi armonce ale vrăjtorului din Bayreu.ih. Cu cât ma personal ne pare autorul acestorlalte nouă muze beethoveniene şi al frumosului Te Deum, decât Brahms, atât de admirat în deosebit, care însă în simfoniile lui mai ordonate nu face totuși decât să calce exact pe urmele lu Beethoven - Mendelssohn, neinventând nimic niici ca pian,, nici în armonie, niici în orchestră. Greu de asmilat pentru un auditor niegermain, ma cu seamă pentru unul az de nepregăti ca al nostru, muzica lui Bruckner acum a fost toată vremea ascultată cu atenţie, cu încordare chiar. Oboseala ce se vădea la Romantica, la a 7-a de acelaş autor — era înlocuită cu un respectuos, dacă nu chiar cu un pasionat interes. Meritul principal al acestei revelaţiuni ce ma schimbă ceva în atmosfera obicinută dela noi, îi revine d-lui Perlea căruia suntem bucuroşi să-i aducem de astădată omagiul nostru. In special Scherzo-ul ne-a adus o desfătare totală — aerian, poet es unitar de puternic — ni s’a părut una dn paginile înaripate de proporţiile cele mai fericite... In concertul de Beethoven, tânăra violontă franceză Ginette Neveu a repurtat un adevărat trilumf de public. O critică mai pedantă, ce ţine seama de efectul asupra sălii, dar vrea să rămână lucidă şi cumpănită, va face partea cuvenită frumuseţii cuceritoare a muzicei acesteia în sine, a vituozităţii bărbăteşti strălucite şi impresionante pe care a dovedit o o solistă atât de fragedă ca vârstă dacă nu ca înfăşuşare — deţi va aduce oarecari rezerve asupra unei adâncimi de concepţie a unei maturtăţi de gândire personală pe cari dealminteri nici n’ar fi firesc să le aibă la mai puţini de douăzeci de ani d-ra Ginette Neveu. De aceea, ce am găsit mai remarcabi în execuţia d-sale au fost Cadenţele lui Kreisler. Artista franceză are un fel de a cânta vibril, vguros, aspru câteodată chiar un sunet şi atac — care e mai curând germanic. Ca să zicem aşa, d-sa ne emeşte mai mult de un K. Flesch sau de un A. Busch decât de un J. Thibaud. E aceasta ceva congenital sau se datoreşte formaţiei d-sale? O anumită lipsă de graţie şi eleganţă fluidă şi de sennătate (care nu are nimic a face cu şcoala) a deservit-o şi în concerto-ul de Mozart cu care şi-a început recitalul din sal la Dalles. însuşi acest concerto, în sol major (Röchel 216) pe care Th. de Wyzewa şi G. de Saint-Foix îl socotesc ca pe unul dintre cele ma importante rămase de la Mozart, noi nu parveni să-i îndrăgim prea mult — plin de clişee , atât de simplist în repetiţiile lui, cum e. Dar şi aici condimentele au fost mai savuroase decât bucata scadenţele mai strălucite de cât părţle în sine Virilitatea şi muzicalitatea autentică a violonistei şi-au găsit un târâm mult mai prielnic în câteva părţi din Suita în şi minor de J. S. Bach ■ ce ne-au mulţumi pe depln şi au electrizat şi publicul. Piesele de dessert şi de acrobaţie, prelungite cu mai multe suplimente la sfârşitul programului, au fost călduros şi zgomotos gustate. Aci, cu drept cuvânt d-ra Neveu e admirabilă. Sonoritatea învăluitoare, metalică, temperamentul năvalnic în La Hotel Drouot, la Paris, s’a făcut zilele trecute o licitaţie senzaţională. După ce s’a adjudecat cu 13.000 franci o culegere de „M e l a n g e s’’ compusă de piese în parte scrise de Montesquieu, faimoasele „Lettres Persannes’’ au fost achiziţonaţi, pentru suma de 16.500 franci de d. Gerard de Remy, senator. Cu un cec de 20.000 franci, d. Schumann deputat, a luat „Voyages" amintirile unei călătorii prin Austria, Ungaria, Italia, Germania şi Olanda. ...încă o eminentă personalitate am văzut apărând la Milano şi de aici luându-şi sborul, o personalitate de care sunem tot cât de mândri: părintele Achille Ratti... Purtând acest simplu titlu, l-am cunoscut eu cu atâţia ani în urmă, când era de puţin timp numit conducătorul Bibliotecii Ambroziene. 11 vedeam aproape în toate zilele, pentru că frecventam acea tristă sală tapisată cu cărţi, ca elev în gimnaziu şi găseam că era foarte odihnitor pentru mine să stau la căldură ore întregi, în după amiezile de iarnă, ca să-mi fac lecţiile de italiană şi de latină. Citeam sau scriam, şi când roteam capul, dintre caete, vedear şi acolo, sub fereastra cea mare, pe părintele Achille Ratti, cufundat între munţi de caete şi de coduri, întotdeauna absorbit de studii, ca omul care nu cunoaşte altă distracţie. Câteodată, când mă încurcam în lucrările mele de elev, atras de bună voinţa sa, îmi permiteam să-i cer lămuriri şi sfaturi, iar El îmi răspundea — şi îmi răspundea cu bună voinţă ptmenească Totuşi, odată, nu m’a scutit de o mică dojană părintească pentru o vină... care într’adevăr nu era a mea. Cerusem să citesc Memoriile lui Carlo Gozzi, care nu erau date tinerilor, fiind considerate prea libere.. A trebuit să-mi justific cererea, lămurindu-i că profesorul de italiană dăduse elevilor să desvolte o temă relativă la acele memorii. El clătină puţin capul, observând că de profesor ar fi putut alege pentru analiză o carte mai potrivită, dar sfârşi prin a-mi da volumul cu recomandările trebuincioase. Cum puteam, în acel moment, să bănuesc, că am fost dojenit de viitor lui Pius XI ! Dar acolo unde El atrăgea întreaga mea admiraţie, era, atunci, în bisericuţa S. Giuseppe, unde ţinea predici în limba germană pentru Fräulein şi servitoare, foarte numeroase în vremea aceia în familiile milaneze. Audiam credincios predicile, pentru că-mi serveau ca exerciţiu de germană. Astfel am avut un motiv mai mult ca să urmăresc cu simpatie ascensiunea acelui strălucit erudit, care, în afară de toate celelalte calităţi, o avea încă şi pe aceia de a fi poliglot. Intr’o zi predicile germane au încetat şi pe la biblioteca ambroziană nu L-am mai văzut. Savantul bibliotecar plecase la Roma, unde îl chemaseră sălile Bibliotecii Vaticanului. Apoi am aflat că se înălţase şi mai mult, trecând Nunţiul Apostolic la Varşovia. Şi... până la urmă a venit din nou la Milano, de astă dată pe Scaunul Sfântului Ambrogio. Mi s-a întâmplat odată să-L primesc în pavilionul chirurgical de la Ospedale, Maggiore, unde venise în vizită pastorală și nu pot să spun cu ce orgolioasă plăcere l-am condus la ofensivă continuă, un mecanism nu numai uluitor dar şi adequat acelor accente ţigăneşti şi lăutăreşti ce se cer într’o bucată — ca Zigeuner weisen" de Sarazate, nobleţea şi puterea din variaţiunile pe o temă de Corelli, poezia în acute surdinate din apocrifa Nocturnă de Chopin, fără a mai vorbi de celelalte: Melodie de Gluck, Capriccio (9) de Paganini, La Capriccieuse de Elgar, etc., toate, progresiv au contribuit la un entuziasm ce a devenit până la urmă delirant. Sperăm că după ce a cucerit auzul văzul şi sufletele bucureştenilor -r în aceşti doi ani din urmă — d-ra Neveu, mare şi legitimă propagandistă pentru ţara d-saile, va reveni cât de adesea la noi — şi desgur cu facultăţile sporite şi afinate încă ale unui temperament, al unei firi excepţionale. Em. Ciomac O nervozitate firească s’a iscat în sală când s’a licitat pentru 100.000 franci, „Réflexons et Pentsées”, preţioasă colecţiune de 2250 articole între cari 1200 de mâna lui Montesquieu. Pentru 101.000 fr. manuscrisul este adjudecat Bibliotecii Naţionale în contul Bibliotecei Muncipale din Bordeaux. Dar iată momentul patetic. Cu mănuşi albe, comisionarii duc pe tăvi de lac, manuscrisul faimoasei opere „Esprit des Los”, de 780 pagini scrise de mâna lui Montesquieu. Licitaţia începe cu 400.000 franci. Nici un murmur. Cu un gest discret, d. Julien Cain, administratorul general al Bibliotecii Naţionale oferă 1000 franci în plus. Victorie! Manuscrisul e adjudecat pentru 401.000 franci Bibliotecii naţionale. Aplauze unanime. D. Cain respiră. Vânzarea s’a terminat, patul operaţilor mei, de care El se interesa şi despre care dorea lămuriri în amănunţime. Ardeam de dorinţa să-I amintesc an, din tinereţe, când El era încă părintele Achille şi-mi da sfaturi părinteşti de pe fotoliul Său din întunecoasa cameră a Bibliotecii Ambroziene şi când mă duceam să-i ascult predicile în limba germană, la bisericuţa S. Giuseppe, în spatele Casei de Economii... Dar n’am găsit curajul care să-mi învingă emoţia. Astfel se poate vedea cum un chirurg, obşnuit în faţa bolnavilor cu instrumentele în mână, să fie îndrăsneţ până la temeritate, în faţa unui om sănătos şi binevoitor, care îl încurajase cu cel mai amabil dintre surâsuri, nu poate să spună două cuvinte. Ca şi croitorul din romanul lui Manzoni, când a trebuit să vorbească cu Federico Borromeo. Astăzi involuntarul meu maestru de limba germană, s’a ridicat pe sublimul tron al Sf. Petru, iar eu am rămas tot la semiotica chirurgicală. El este Marele păstor al sufletelor și eu o mică, sărmană, umilă oaie pierdută în turma infantă... Astfel nu-L voi mai vedea, poate, dar chiar dacă l-aşi putea vedea vreodată, iarăşi nu voi avea curajul să-i amintesc da acei ani îndepărtaţi, de dojana de la Biblioteca Ambrozană şi de predicile dela S. Giuseppe. Totuşi îmi pare că dacă a-şi putea-o face, Lui poate nu i-ar displace şi desigur pe sfinţii Lui ochi va miji o lacrimă de emoţie şi de regret... Din „Via di Chiurgo” de marele chirurg Italan Andrea Majocchi, care va apare în curând în româneşte în traducerea profesoarei Lucia Santangeto, de la Institutul de Cultură Italiană din România Dr. Andrea Majocchi Manuscrisele lui Montesquieu au fost vândute cu 669.300 franci Papa Pius al XI-lea Conferinţele „Tinerimii Române99 redincioasă unei vechi tradiţii, „Tinerimea Română“, care pe în anul acesta, în al şaptelea eniu de rodnică activitate pe egoromânismului, a organizat un ciclu de conferinţe. Câţiva dintre mai de seamă cărturari şi oameni ştiinţă ai ţării vor trata problee mai importante la ordinea zilei, Iror înţelegere şi rezolvare stă în însă legătură cu interesele neamului. Ciclul acesta de conferinţe va fi inaugurat Miercuri, 1 Martie, ora 6 p. m. de d. Teofil Sidorovici, comandantul „Străjii Ţării“, care va vorbi despre „însemnătatea Străjeriei“. Conferinţa va avea loc în sala de festivităţi a soc. Tinerimea Română, (Bul. Schitu Măgureanu, 4) şi va fi urmată de un frumos program artistic. * In Editura SOCEC a apărut: TITU MAIORESCU însemnări zilnice Publicate cu introducere, note, facsimile şi portrete de : I. RĂDULESCU - POGONEANU Una din cele mai senzaţionale apariţii din literatura noastră de memorii a fost nesigur publicarea postumă a acestui jurnal intim ţinut de marele critic de la vârsta de 13 ani până la maturitate. Senzaţional fiindcă jurnalul autobiografic desvălue misterul care a învăluit o viaţă de om cu aparenţă olimpiană, dar în fond măcinată de suferinţi fără număr pe care însă caracterul de fel şi disciplina morală a criticului şi omului de stat a ştiut să le disimuleze sub o mască seniorială de eleganţă şi obiectivitate. SE GĂSEŞTE LA TOATE LIBRĂRIILE. . . Profilantele concertelor Tt o ro w s k y Suntem în măsură a comun ca programele exacte ale ambelor concerte ce le va da BOROWSKY la noi. Duminică 5 Martie, 11 dim. : Bach-Toccata, 6 invenţiund şi fantesia. Beethoven-Sonata Waldstein. Ravel-Legbet şi Toccata în mi. Liszt-Consolaton în re Carnaval de Pest. Chopin-Fantezie, Impromptu şi Scherzo. Marţi 7 Martie, 9 seara: Bach, 4 Compoziţiuni diferite. Schumann, Carnavalul. Prokofeff-Visions fugitives şi Sarcasmes. Strawinsky-Petruşca (fraiul). Liszt-Capriccio şi Chopin-Berceuse, Balada No. 3 şi Grande Polonais. O expoziţie interesantă Librăria de artă „HASEFER“ în continuarea prezentării talentelor de seamă, anunţă deschiderea expoziţiei de pictură a mult talentatului pictor Alexandru Ciucurencu. Vernisajul acestei interesante expoziţii va avea loc Duminică în 12 Martie curent, orele 11 dimineața în sala Librăriei de Artă din strada Eugen Carada 7. BOROWSKY ZILEI SPECTA Marţi 28 Februarie 1939 Calendar ORT. Sf. Vasile Mărturisitorul şi Sf. Procopie. CAT.: Sf. Roman. — Saint Romain. — Roman. — Romanus. PROT.: Roman (Romanus). EBR.: 9 Adar 5699. MAH.: 8 Moharem 1358. Răs. soar. 6.58 — Ap. soar. 17.59 Teatre : OPERA ROMANĂ, (Piaţa V. Mărăcineanu), seara ora 8.30: „Casa cu trei fete“. NAŢIONAL (Cal. Victoriei), seara ora 8.30: „Blockhaus“. STUDIO NAŢIONAL, (Piaţa Amzei), seara ora 9: „Coriolan Secundus“. REGINA MARIA (Spl. Independenţei), seara ora 9: „Kiki“. COMEDIA (Pasaj. Comedia), seara la ora 9: „Visul unei nopţi de iarnă“. LIBER (Pasaj. Comedia), seara ora 9: „Zile senine“. ALHAMBRA (Str. Sf. Dumitru) — seara ora 9: „Alhambravo“. MODERN (Str. Sărindar), seara ora 9: „Păzeşte-mi nevasta“. LIGA CULTURALĂ, (Bd. Schitu Măgureanu). Relache. MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Uranus) seara ora 8.30: „Cămila“. CIRCUL KLUDSKY (şos. Bonaparte) Reprezentaţii zilnice. Cinematografe : ARO (Bd. Tache Ionescu): „Olimpiada” partea II-a, Regia Leni Riefenstahl. SCALA (Bd. Take Ionescu): „Valsul nemuritor” cu Fernand Gravey, Jurnal Paramount. CARLTON. — (Bd. Brătianu) : „Uliţa Durerii“, cu Dita Parlo şi Inkijinoff. Jurnal Fox şi complectare. CAPITOL. — (Bd. Elisabeta): „Menaj Parisian“, cu Viviane Romance. Jurnal Metro şi O. N. C. TRIANON (Bd. Elisabeta): „Luna de miere la Paris”, cu Franciska Gaal. Jurnal şi complectare. SELECT. — (Cal. Victoriei): „Colivia de aur”, cu Margaret Sullavan şi James Stewart. REGAL. — (Ed. Elisabeta): „Jurnalul unei împărătese”, cu Anna Neagle şi Anton Wolbruck. Jurnal Paramount. ROXY: „Atac în Mediterana”, cu Richard Greene şi Nancy Kelly. Jurnal Metro. ELYSEE: „Suzana“, cu Raimu, Meg Lemonnier, Henry Garat şi Jurnal Paramount. FEMINA (Bd. Elisabeta): „Stăpânul Junglei”. Jurnal Fox. CORSO. — (Bd. Elisabeta): „Cei patru spioni“, cu Peter Loore. Jurnal şi complectare. ARPA (Bd. Elisabeta): „Zorro“ seria I-a. Jurnal şi complectare. PALAS BD. (Bd Elisabeta): „Minciuni convenţionale” cu Zarah Leander. RIALTO (Bd. Carol): „Aventurile lui Marco Polo“ şi „Stella Dallas“. FORUM (Str. C. A. Rosetti): „Trei camarazi“*’şi „Alaska“. FRANKLIN (Str. Franklin): „Alarmă în Peking“ şi „100 de băieţi şi o fată“. „ OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu): „Trei camarazi“ şi „Jocheul roşu". BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Patru bărbaţi şi un jurământ“ şi „Aventură în Paris“ şi „Revista Bizanţ.» Melody. MARCONI (Cal. Griviţei): „In vâltoarea valsului“ şi „Flăcări la orizont“ şi trupa de reviste. VOLTA (Str. Buzeşti): „Vis de tinereţe“ şi „Valea giganţilor“, trupa de reviste. MARNA (Cal. Griviţei): „Suez“ şi „Călăreţii veseli“ cu Fraţi Ritz. — Trupa de reviste Titi Mihăilescu. MODEL (Piaţa dr. Botescu): „Senorita“ şi „Bulu, tigrul alb". C O L EE LIA (Cal. Griviţa): „Suflete în ceaţă“ şi „Revista revistelor“. DIANA (Cal. Griviţei): „Spaima vestului sălbatic“ şi „Omul care prezice moartea“. UNIC (Piaţa Filantropia): „Amanda“ şi „Revista revistelor“. TRIUMF (Cal. Griviţei): „Ultimul gangster“ şi „Insula ocnaşilor“. AMERICANI (Cal. Moşilor): „Oameni cari înfruntă moartea“ şi „O familie trăsnită“. SPLENDID (CaL Moşilor): „Gibraltar“ şi „Răzbunarea zeului Siva“. IZBANDA (Cal. Văcăreşti): „Ultima baricadă" şi „Sultanul din Bungay“. GLORIA (Cal. Văcăreşti): „Gibraltar" şi „Cinci milioane caută un moştenitor“. LUCIFER (Cal. Dudeşti): „Dansatoarea roşie” şi „Insula ocnaşilor”. TOMIS (Cal. Călăraşi) „Vis de tinereţe“ şi „Valea giganţilor“. MILANO (Cal. Călăraşi): „Gibraltar” şi „Tura, Zeiţa Junglei“. ODEON (Str. 11 Iunie): „Gibraltar“ şi „Surâs din Viena“. RAHOVA (Cal. Rahovei): „O familie trăsnită” şi „Oameni care înfruntă moartea”. PARIS (Cal. Rahovei): Brigada morţii“ şi „Fiul păcatului“. AIDA (Cal. Rahovei): „Viaţă de artist“ şi „Haimanaua“. PAX (Cal. Rahovei): „Nomazii“ şi „A opta nevastă a lui Barbă Albastră“. NERO (Şerban Vodă): „O familie trăsnită“ şi „Manechinul“. LIZEANU. — (Str. Lizeanu): „O anumită femeie“ şi „Ţiganii“. NONI (13 Septembrie) : „Monumentul Indian“ şi „Omul de fer“. VOLGA (Cal. Dorobanţi): „Albă ca zăpada şi cei şapte pitici“ şi „O lacrimă ascunsă“. DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „Omul cu masca“ (operă complectă). PACHE (Str. Mătăsari): „Robin Hood“ şi „Scandal fără motiv“. FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Adriana Lecouvrer“ şi „Hamanaua“. DICHIU (Str. Romană): „Casa din Malta“ şi „Sfidătorii aerului“. ILEANA (Str. Avrig): „Omul cu masca“ operă complectă. CARMEN (Cal. Dudeşti): „Robin Hood“ şi „Muzica e viaţa mea“. VENUS: „Suflete în ceaţă“ şi „Răzbunarea zeului Siva“. EDISON (Cal. Dudeşti): „Frou-Frou" şi „Legea nu iartă“. BARCELONA (Str. Măgurele): „Stan şi Bran la Hollywood“ şi „Sub roba roşie“. COTROCENI (Şos. Cotroceni): „Blocada“ şi „Hollywood Hotel“. Un recital Bernard Michelin Marţi, 28 Februarie, orele 17, va avea loc la fumdaţia „Dalles” recitalul cunoscutului violoncelist francez Bernard Michelin, laureat cu Marele Premiu la concursul internaţionali de la Viena din 1937. Recitalul este organizat sub auspiciile „Asociaţiei Arci Franţei” şi ale Institutului francez de înalte studii din Româna. In program figurează opere din: Tartini, Frescobaldi, Caix d’Hervelois, J. B. Bréval Fauré, Boermann, Francoeur, Ravel şi L'adow. La pian, d. I. Fuilionescu. Intrarea liberă. Cerc pastoral Cercul pastoral bserica Albă, Calea Victoriei, îşi ţine şedinţa sa solemnă lunară astă seară la ora 7, în biserica Pitar Moşu. După slujba vecernie în sobor, părintele Gr. Crstescu, parohul bisericii, va vorbi în ciclul „Trup şi suflet”, despre: „Vaţa duhovnicească”. Corul bsericii Alba, Calea Vitoriei ,de sub conducerea maestrului I. Dănescu, va da răspunsurile și va executa mai multe concerte. „CUGETAREA” GEORGESCU -DELAFRAS a lansat noutăţile ZDROBOLEANCA roman străjeresc de EUGEN ISPIR Fericirea de a trai de SIR JOHN LUBBOCK în româneşti de Al. Lascarov-Moldovanu PROGRAMUL DE RADIO Marți 28 Februarie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 1 . 823 kHz. ORA DIMINEŢII 7.00. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la „Dama de pică” de Suppé. Aur şi argint, vals de Lehar şi Luna, vals de Lincke. — Gimnastică ritmică . — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Dansuri slave No. 3 şi 8 de Dvorak; Fantezie din „Clopotele din Corneville“ de Planquette; Dansul Anitrei din „Peer Gynt“ de Grieg. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri); Uvertură la opera „Armurierul“ de Lortzing (Orch. Operii din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt; Acceleraţie,vals de Johann Strauss (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Torcătoarea, de Mendelssohn (pian: Sergiu Rachmaninoff); Cântece din operetele „În împărăţia Indrei “ şi „Doamna Luna“ de Lincke (voce; Wilhelm Leiseifer) ; Selecţiuni de melodii şi dansuri de German (arch. simf. dirij. de . Malcolm Sargent); Două melodii din opereta „Ediţii speciale“ de Dostal (voce ; Lillie Claus; Potpuriu de melodii de Lehar.; Serenadă spaniolă și Sevilla de Albeniz. 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz. Orchestra Vasile Julea : Omagiu, vals de Florian; Un tango în miez de noapte, tango de Vasilescu; Când mă gândesc la tine, slowfox de Constantinescu ; Dans spaniol, paso doble de Marquina; E timpul să te culci fetiţe, slow de Boldeanu; S’a dus să nu mai vorbim de ea şi Dacă nu te’ndeamnă dorul, romanţe; Inelul de logodnă, tango de Vasilescu; Mai spune-mi că nu m’ai uitat, boston de Dendrino; Hai cu mine într’o maşină, slow de Constantinescu; Mi te-ai lipit de suflet cântec românesc de Vasilescu. 14.00: Spectacole. 14.10: Radio jurnal. 14.30: Maria Tănase (voce) şi Taraful Ilie Rădulescu: Cântece olteneşti ; Dădă, frică mi-e că mor; Mărioară de la Gorj; Cântec lung oltenesc; Hora bătrânească şi Brâul vechi (cu strigături); Trenule maşină mică.; Târâişul şarpelui; N’a guriţă şi te du. 15.10: Actualităţi. 18.00 : Ora. Mersul vremii. 18.02: Poşta technică. 18.17: Muzică românească (discuri); Ca pe malul Dunării şi Sârba flăcăilor; Durpă, poamne, du-mă iarăşi şi Lele lelişoară de Postupa (voce: Nicu Stoenescu); Ţigăneasca, Frunza şi Ciobănaş la oi am fost; Peste drum de vadul morii de Albu şi Trei garafe, trei ulcele de Popescu-Poppu (voce: Raul Ionescu); Rahiteana pe sub mână şi învârtită lui Liu; Ţara, ţărişoara mea de Dendrino (voce: Ion Luican); Sârba lui Fănică Luca şi Sârba lui Buzdrună). 19.00: Cronica ştiinţifică. 19.15: Concert de mandoline. Orchestra Mutaffian: Marş aragonez de Ungurelli, aranjat de Mutaffian; Potpuriu din opereta „Leblebigi“ de Ciuhagian, aranjat de Emil Petrescu; Micuţa Mireille, mazurcă de Emil Petrescu; Artiştii, vals de Primo Silvestri; Seguidilla, val spaniol de Alleter; Dans romanesc de Emil Petrescu. 19.45: Pavel Tornea, corn englez: Dansul, stelei răsăritului de Eugen Coca; Din caval, rapsodie română de Milan Roder Şi Arnold Kraushaar. 20.00: Muzeul naţional de antichităţi, de prof. S. Lambrino. 20.15: Gh. Folescu (voce): Cântece populare româneşti : Dorul de ţară de Luga; ,C. Brăiloiu: a) Bate murgu din picior; b) Îleario, Ileana; c) Dragul nemnii Marioară : Cântec de leagăn de Kiriac;. Blestemul de G. Cucu. 20.35: D-na Evantia Costinescu (voce): Biscardi: a) II carcerato per amore ; b) L’amante di Menichella ; c) II Povero ; d) topolino et Tamante; L’ultima canzone de Tosti. 21. Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalski. (Concert cu public în studio): BEETHOVEN: Cuvânt introductiv; Uvertura „Sfinţirea casei“; Simfonia „Jena“; Fantezie pentru pian, cor şi orchestră (în prima audiţie) (pian: Ion Filipnescu, corul Asoc. Culturale C. F. R., cond. de C. Tissescu). 22.20: Radio-jurnal (I); Sport. 22.25: Maxim Vasiliu (voce); Cântecul Weylei de Wolf; Din slăvi de L. Olteanu; Gondola neagră de Rotoli; Arie din „Regele Isului“ de Lalo; Aria florii din „Carmen“ de Bizet. 23.00: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Victor Predescu, transmis de la restaurantul „Terasa Cercului Militar“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză