Curentul, iunie 1939 (Anul 12, nr. 4059-4088)

1939-06-10 / nr. 4068

a (8 pagini). PREDEAL-DEALUL CEOPLEA Vila POPOVICI închiriază camere mobilate, curentă Pensiune complectă în vilă.­­ Adresați Predeal, Telefon 69, de închiriat două apartamente •l zgarat mobilate, baie, apă caldă, terase, poziție splendidă. A se adresa Predeal, vila „FE­LICIA“ str. Tudor Vladimirescu sau in Capitală, TeL 4,21.21. IVând teren Poiana-Braşov 1400 m. p. Adresaţi Nitzulescu fi-dul Ferdinand 10 - BUCUREŞTI -A apărut CATEDRA No. 120 STRĂJERII LA 8 IUNIE şi la PREMIILE ŞCOLARE — 4 piese teatrale speciale — 20 lei, plu­s 10 lei recomanda­rea. — Se expediază după primirea costului Galaţi, str. Cuza Vodă Nr. 45, 4271 UZINELE COMUNALE BUCUREŞTI PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţă generală că în ziua de 21 Iunie 1939, ora 10 di­mineaţa, la sediul din str. Sărindar nr. 8-10, se va ţine licitaţie publi­că, pentru concesionarea cantinelor dela Sectoarele I, II, III şi IV, îm­preună cu mobiliarul şi instalaţiile necesare, pe timp de 1 an cu începe­re de la adjudecarea concurenţei. Garanţia provizorie de 5 la sută din valoarea chiriei anuale oferite, se va depune pentru efecte în Recipisa Casei de depuneri, iar pentru nume­rar în chitanţa Casieriei U. C. B. Caetul de sarcini şi orice lămuriri se dau la Economat, în fiecare zi. Intre orele 11—12 a. m. apartamente, confort, apă - Conducerea d-na Fedosief. TARGOVIŞTE, 8. — Cetatea de Scaun Domnesc, Târgoviştea care a cunoscut una din­ cele mai glo­rioase epoci ale românismului, o­­raşul de unde a pornit diaconul Coressi la Braşov pentru a lega în file scumpe primele tipărituri cu slovă românească, oraşul care a cunoscut pe fraţii Văcărescu, pe Ion Heliade Rădulescu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Al. Brătescu-Voineşti, Smara şi acum în urmă pe Matei Alexan­drescu, este oarecum vitregă faţă de unii din iluştrii ei fii. Este drept că Ion Heliade Rădu­lescu, V. Cârlova şi Grigore A­­lexandrescu, îşi au "custurile la loc de cinste, iar bustul lui Enăchiţă Văcărescu veghează în faţa liceu­lui de băeţi care îi poartă numele, iar acum în urmă a fost cinstită memoria celui mai mare pictor român, Nicolae Grigorescu, născut în comuna Pitaru din judeţul nos­tru, printr’o placă comemorativă de marmoră, dar nu asta este to­tul. Vrem să arătăm cum s’au păs­trat casele în care s’au născut Ioa Heliade Rădulescu şi Grigore Alexandrescu. In timp ce în ţările civilizate ale Apusului casele în care s’au născut sau au trăit acei ce au îmbogăţit scrisul sau muzica acelor ţări, sunt trasformate în muzee, păstrându-se forma şi in­teriorul intact cu toată religiozita­tea, la noi, la Târgovişte casa unde s’a născut titanul Rădulescu a fost... dărâmată şi nici măcar o placă cât de mică nu indică gene­raţiilor tinere şi celor ce vor veni locul de naştere. Aşa au înţeles e­­dilii noştri acum câţiva ani să pro­cedeze. In acel loc atât de scump s’a construit o casă particulară — un adevărat palat — casă care a devenit în 3—4 ani, o adevărată Indispoziţiile stomacale va pândesc Oricare ar fi vârsta, nimeni nu este la adăpostul tulburărilor stomacale. Punctul de plecare al indispoziţii­lor Dvs. digestive va fi probabil o masă luată în grabă sau o mică in­dispoziţie digestivă prea des repetată. La început stomacul îndeplineşte fără replică această supraactivitate, care îi este impusă, dar cu timpul el obo­seşte şi atunci se ivesc apăsările şi această senzaţie de indispoziţie ce o simţiţi după mese. Aceste tulburări sunt consecinţa unei stagnări prea prelungite a alimentelor în stomac: câte odăiţă este un exces de aciditate care irită păreţii delicaţi ai stoma­cului, de unde acrerile şi râgâielile. Pentru a înlătura aceste neplăceri care pot duce la dispepsie, gastrită sau chiar la Ulceraţie, Magnesia Bi­­surata n’are egal. De la prima doză de Magnesia Bisurata excesul vătă­mător de aciditate este neutralizat, orice durere dispare ca prin farmec şi în puţin timp, digestia se restabi­leşte. Magnesia Bisurata, salvatorul stomacului, se găseşte la toate far­maciile şi droguteriile cu preţul de lei 75.— sau în formatul mare eco­nomic cu lei 110. 4301 paragină înconjurată de malarii. Este un semn dumnezeiesc şi o grozavă palmă dată acelora care trăesc mai mult în ritm de car­­m­acca, decât în cultul trecutului... înlăturarea, cel puţin parţială, a acestei ruşini poate veni, numai dela omul care s’a dovedit iubitor de trecut, un estet în adevăratul înţeles al cuvântului şi un bun ro­mân, d. primar Iancu Anastasescu, preşedintele atât de activ al cămi­nului cultural „Regele Carol II“. Să se fixeze o placă comemora­tivă acolo unde s’a născut Ion Heliade Rădulescu, pentru ca nu cumva generaţiile viitoare să crea­dă că el s’a născut în... America şi pentru a le scuti de inutile con­­traverse. Pe calea Domnească, vis-a-vis de liceul „Văcărescu“ stă mărturie bătrâna casă unde s’a născut Gri­gore Alexandrescu. Tineretul de azi nu ştie acest lucru şi este du­reros. Şi aci s’ar putea pune o placă cu arătarea necesară. Bine­înţeles că ambele plăci trebuesc a­­şezate în cadrul de sărbătoare la care să participe — în primul rând — şcolarii şi tineretul. Cinstind pe aceşti doi îndrumă­tori de cultură românească, cin­­stin oraşul, cinstim ţara. BATE RAZHA SEZON : 1 IUNIE -JUD. TARNAVA MICA 30 SEPTEMBRIE INSTALATIUNI MODERNE DE BAI CALDE SI REC­­SARE DE IOD SI NAMOI INDICA­TIi IN REUMATISME, SCROFUIOSA, RACHITISM, BOLI De FEMEI, SCIATICA, BQKi DE PIELE GARA MEDIAS ! Pe urmele Târgoviştei culturale —— XOXOXOXO^OXOXOXOX—— Pierderile suferite de legionarii italieni in Spania ROMA, 8 (Rador). — Ziarele italiene publică pierderile totale pe care le-au suferit legionarii italieni în cursul răsboiului civil din Spania. Pierderile se ridică la 3327 morţi şi 11.227 răniţi. Curentul ) ii M­i. XII, No. 4068, SAmKfinfi 10 Tuilo 1939 CARNETUL ZILEI Congresul şcolilor ţărăneşti ale Serviciului Social Ziua II-a Eri după amiază au continuat lu­crările congresului şcolilor ţărăneşti. A prezidat d. Apostol Culea, asistat de d. Eugen Ionescu-Darzeu şi d. S. Macarie. D. MIRCEA V. PIENES­CU, pre­zentat de d. Apostol Culea ca un bun cunoscător al problemelor ţărăneşti şi cu o largă activitate în acest do­meniu, a dezvoltat comunicarea sa despre : Studii economice pentru ţă­rani. Făcând o comparaţie între popu-l larizarea ştiinţei economice şi stu­­­­diile economice făcute cu scopul de " a determina o ridicare a culturei ţă­răneşti, d-sa a spus următoarele: Popularizarea ştiinţei economice în­seamnă o transplantare a culturei cărturăreşti la sate şi nu poate ajuta cu nimic, ba chiar poate fi dăună­toare scopurilor urmărite astăzi prin acţiunea de ridicare a ţărănimei. Popularizarea, mai ales când se face cu spirit de critică a stărilor ac­tuale, poate determina o stare de ne­mulţumire, dar nu produce un revi­riment în însăşi cultura economică ţărănească. Acesta este temeiul popu­larizării ştiinţei economice de răs­­pânditorii marxismului şi rezultatele le ştim. Popularizarea ştiinţei economice nu poate decât să creeze o stare de ne­mulţumire, care germineze o revolu­ţie. Ori astăzi se urmăreşte o revo­luţionare morală, adică o stare de nemulţumire faţă de actualitate care să germineze o încordare a forţelor proprii de îndreptare. Şi asta este altceva. Pentru a determina un astfel de curent de regenerare d. Mircea V. Pienescu socoteşte că nu se poate pleca de la vechile principii, potrivit cărora se urmărea lărgirea sferei tre­buinţelor spre a stimula producţia însăşi, ci trebue să se facă apel la alte sentimente pe care ţăranul le are. In acest sens d-sa crede că fe­nomenul înmulţirea oamenilor este în stare a arăta ţăranului că trebue să iasă din conformismul în care se complace astăzi şi să-şi intensifice munca spre a-şi asigura lui şi urma­şilor lui existenţa ameninţată. In a­­cest sens fenomenul trebue urmărit în perspectiva istoriei, arătându-se cum a evoluat economicul spre a co­respunde cerinţelor mereu crescânde ale omenirei. Comunicarea d-lui Pienescu a fost de interes, întrucât ea este un fel de prefaţă la un manual de studii eco­nomice pentru ţărani, la care d-sa lucrează în urma însărcinărei ce a primit dela Serviciul Social. S’a continuat cu citirea referatelor şi s’a discutat regulamentul şcolilor ţărăneşti, asupra căruia s’au făcut diferite propuneri. Au vorbit d-nii: Apostol Culea, Stratulatin-Cetatea Albă, Ilie Popes­­cu-Teiuşani, Iosif Andreescu-Vâlcea, Câmpeanu-Cahul, Gâlcescu-Maramu­­reş, Paul Vatamanu-Soroca, Călţun- Timişoara, Miron Constantinescu- Gorj ş. a. Pus la vot, regulamentul a fost vo­tat. In în­cheere, d. Culea a mulţumit celor de faţă pentru participarea la dezbateri, din care au rezultat lucruri bune pentru Serviciul Social şi pen­tru şcolile ţărăneşti. Apoi a anunţat că va trimite o telegramă d-lui prof. D. Gusti, în care-i va comunica pro­gresul ce l-au făcut şcolile ţărăneşti. Şedinţe s-a ridicat la ora 7 luni. MARELE CONCURS DE CORURI ALE CĂMINELOR CULTURALE Miercuri până în prânz a fost la Arenele Romane, concursul de coruri ale căminelor culturale. Juriul a fost alcătuit din d-nii: C. N. Ifrim, Dimitrie Cuclin, Juarez Mo­vilă, Ştefan Popescu, Ciolan, Eugen Ionescu-Darzeu şi d-na Maria Nicu­­lescu. Dintre cele 57 de coruri, au fost admise să cânte seara la Ateneul Ro­mân următoarele: Corul căminului cultural „Th. To­­fan“ din Capu Satului (Câmpulung- Bucovina), dirijat de d. Teofil Șan­­dru; Corul căminului din corn. Micfalău (Trei Scaune) dirijor, păr. Virgil Dancu; Corul căminului „Marele Voevod Mihai“ din Urecheşti (Putna), dirijor, d. Al. Budescu, înv.; Corul moldovenesc din com. Moşna (Fălciu), dirijor, d. C. Diaconu, înv.; Corul căminului „Ştefan cel Mare“ din corn Delacheu (Tighina), dirijor, d. Ana­tol Solomonov; Corul căminului din corn. Stoeşeşti (Tutova), dirijor, d-ra Maria Evzicov; Corul căminului orăşenesc din Ca­ransebeş, dirijor, d. prof. D. Cusma; Corul bărbătesc al căminului „Di­m­em Golescu“, din Câmpulung (Mu­­scel), dirijor, d. dr . Roman; Corul căminului „Doina“ din com. Vasiova (Caraş), dirijor d. Cornel No­vac; Corul căminului „Spiru Hairet“, din Valea Călugărească (Prahova), diri­jor păr. Boris Makoroski; Corul căminului „Mihai Viteazu“, din com. Cacoveni (Caraş), dirijor, săteanul Gh. Cizmiaş; Corul căminului „Mihail Eminescu“ din Craiova, dirijor, d. Gh. Petrescu; Corul căminului „înălţarea", din com. Glodeni (Dâmboviţa), dirijor, d. I. Diaconescu, înv.; Corul căminului central orăşenesc al ateneului popular „Tătăraşi“, din Iaşi, dirijor, d. Tom­a Carp; Corul căminului „Gh. Lazăr“, din Avrig, dirijor, d. Şt. Bucşea, înv.; Corul căminului „înălţarea“, din Poiana Câmpinei, dirijor, d. Const. Iomescu; Corul „Gh. Asachi”, din Iaşi, diri­jor, d. prof. Remus Ţine­sca; Corul căminului „Vasile Conta" din Piatra Neamţ, dirijor, d. Al. Di­ma Cristea; Corul căminului din Câmpia Turzii, dirijor, d. N. Botezian, înv.; Corul căminului „Regele Carol II“, din Cernăuţi, dirijor, d. prof. Teodor Vasilache; Corul căminului din corn. Comloşul Mare (Timiş-Torontal), dirijor, d. Ni­stor Miclea; Corul „Şoimii Carpaţilor“, din Sân­­craiul Almaşului (Cluj), dirijor, prof. Răcăşeanuu; Corul orăşenesc din Tighina, diri­jor d. av. Ion Buciuceanu; Corul căminului „Chemarea Vre­mii“, din Ţarigrad (Soroca), dirijor, d. Simion Seniativschi; Corul căminului „B. P. Haşdeu“, din corn. Vârzăreşti, (Lăpuşna), diri­jor, d. Şt. Negură; Corul căminului „Ştefan cel Mare" din Chişinău, dirijor, d. Grozdea Mi­hai; Corul căminului „Regele Carol II“, din Oituz (Bacău), dirijor, pr. Val. Tudorache şi Corul căminului „Lumina“, din co­­muna Pelinei (Bălţi), dirijor, d. Fi­­limon Tocarciuc. Seara a fost un reuşit concert la Ateneu, în cadrul căruia au cântat corurile de mai sus. Prezentarea corurilor a fost făcută de d. Gh. Axinteanuu. PREMIILE ACORDATE Juriul, apreciind calitatea şi exe­cuţia bucăţilor muzicale, a premiat următoarele coruri: Dintre corurile bărbăteşti orăşene­şti, s’a dat premiul I, corului din Câmpulung-Muscel, condus de d. dr. C. Roman, un cor excelent şi care a cules aplauze furtunoase şi bisări. Dintre corurile mixte orăşeneşti au fost distinse: cu premiul 1: corul „Tă­­tăraşi“-Iaşi, de asemenea un cor de mare calitate, corul „Eminescu“ din Craiova şi corul „Asachi“ din Iaşi; cu premiul 11; corul „Ştefan cel Mare“ din Tighina şi corul orăşenesc din Chişinău, premiul III; corul orăşe­nesc din Cernăuţi. Premiile acordate corurilor săteşti le vom publica mâine. CONCURSUL DE JOCURI Tot Miercuri s-a făcut şi concursul de jocuri naţionale ale echipelor de pe lângă căminele culturale. Juriul a fost format din d-nii: C. Brăiloiu, Mihail Vulpescu, Valeriu Măgureanu şi pr. Gr. Popescu. Ori după amiază a fost ln Arenele Romane prezentarea generală a echi­pelor de jocuri naţionale şi a cântă­reţilor (voce, frunză, fluer, cimpoi, etc.) Publicul, care a asistat în număr covârşitor la producţie, a răsplătit cu aplauze prelungite pe jucători şi cântăreţi. ★ Aseară echipele, alese Miercuri, au dat o reprezentaţie de jocuri la Tea­trul Naţional. Astfel s-au încheiat cele trei zile de manifestări în cadrul Serviciului Social, stârnind, prin modul prezen­tării, un şi mai mare interes în opi­nia publică. Conducătorii Fundaţiei se pot feli­cita pentru chipul în care au ştiut să organizeze frumoasele şi impresio­nantele demonstraţii. Endocrinologia şi pilotajul Temperamentul neuro-en­docrin la piloţii aerieni In sala Societăţei Politechnica şi sub auspiciile cercului aero-technic a avut loc în ziua de 7 Iunie 1939, conferinţa d. dr. Victor Emanoil me­dicul şef al şcoalelor de ofiţeri de a­­viaţie la care am remarcat pe d-nii: ge­neral Tetim­ac, general Ionescu, cdr. ing. Gh Jienescu, Măcărăscu, Cosma, maior Stănescu, ing. D. Ran­tea, ing. Trăianu Meteanu, edir. i­ng. V. Moscu, crt. ing. Ci­i­gora­ş. Conferenţiarul după ce arată ce mari probleme a luminat prin demon­­straiţiune experimentală, noua disci­plină a ştiinţelor medicale, care este Endocrinologia sau studiul glandelor cu secreţie internă, descrie amănunţit legătura ce există între aceste glan­de şi caracterele individului. D-sa trece în revistă studiile con­­stituţionaliştilor şi a şcoalei italiene a lui Pemde, Buffa­no, Levy, Mc. Aufleiffe, Maranon, Parhon ca şi ale şcolilor germane şi rusă, expunând cu claritate aleasă, temperamentele bazate pe fondul funcţional al glan­delor cu secceţiuine internă. Analizând fiecare bio-tip­ uman ca­racteristic şi predominant al fiecărei glande endocrine sau al asociaţiuni­­lor de deficienţă sau exces al acestora reţine­­atenţiunea auditorului asupra a două tipuri umane, cele mai pro­prii pentru diferitele categorii ale a­viaţiei militare. Aceste tipuri întrunesc la maximum calităţile de adaptabilitate la nouil­e raporturi ce se stabilesc intre fiinţa umană şi vicisitudinile înălţimilor şi vitezelor. Temperamentul Hyp­ertiroidian ar­monic dublat de o normală funcţiune a glandei suprarenale realizează, din punct de v­edlare al constituţiei sale calitatea de forţă, iuţeală, rezistenţă, inteligenţă, simţ critic, voinţă, deci­­ziune în hotăriri, generozitate de ca­racter, camiakraderie şi rapiditate de gândire şi exprimare. Dat fiind activitatea specială şi de­osebită a lucrului pilotului de vână­toare şi asalt acesta este subiectul temperamental cel mai proprcce pen­tru aceste specializări ale aeronauti­cei. Deasemenea pentru observaţie şi bombardament alegerea biotip­ului u­­man celui mai uşor­­adaptabil se în­dreaptă asupra temperamentului hy­per­suprarenal, sanguinul, vechilor au­tori, care fiind dotat în mod deose­bit cu rezistenţă, caftitate ce se cere sborurilor lungi şi îndepărtate pre­cum şi cu un spirit combativ o Inteligenţă vie şi o foarte puternică forţă morală, oferă aviaţiei noastre materialul uman cel mai propriu pentru progresul ei. «Soare intr’un strop de rouă» A apărut de curând volumul „Soa­re într’un strop de rouă“, de Em. Pa­­pazissu. Puţini poeţi mai au astăzi curajul de a culca în versuri de o factură proprie atâta sensibilitate şi atâta spirit descriptiv. Un nume modest, care, poate, de­butează cu acest volum, dar îl simţi desrobit din tirania prozodiei şi din şablonul influenţelor, atunci când scrie: Beiul din Balcic — Un Cerchez voinic — Are în serai Frumuseţi din rai. Graţii care-şi frâng Trupul şi nu plâng Poartă ’n ochii lor Cerul de Bosfor, Iar în mersul lent Caldul Orient Nai, tambur, cheman Ah, aman, aman!... Dar nici una nu-i Ca Geman a lui: Crin primit în dar Dela Iuschiudar. Huriile ’n joc — Statui vii de foc... In harem orgii Cântă manegii Hei! Genan, Genau Roabă de Sultan Văl pe ochii tăi Tot străpung văpăi... Hei tu, bey Cerchez, Fă un meterez împrejurul ei Să n’o pierzi de vrei. Din vrăjite zări Obosit de mări Poposi ’n Balde Tânăr „Venedic" Prinţ veneţian Pe ţărm dobrogean... Marea-i de safir Prinţu-i musafir La chefliul bey Tinere, nu bei? Vinul meu e-adus Din Tarabulus Toţi câţi l-au gustat M’au invidiat... Vezi haremul meu Ca un curcubeu? Toate-ţi aparţin, Nobile strein Iar eu, bei Cerchez Iar eu, bei Cerchez, Una mi-o păstrez Numai pe Genan, Numai pe Genan. ★ Panică ’n Bale ic Fuge mare, mic, Urlet disperat Beyul e prădat Ah, cheafir, cheafir, Câine musafir! Spre zări de opal Mănă-al mării val Navă rândunea Cu Genan în ea... Vom avea prilejul să revenim asu­pra volumului d-lui Em. Papazissu. Deocamdată semnalăm această carte cititorilor care cred în sursa vie a liricei româneşti. Cărţi-Reviste A apărut „Satul“, revistă de cul­tură pentru popor, anul 9, nr. 103. Numărul pe lunie cuprinde un ma­terial bogat, dând înfăţişarea unei mici enciclopedii pe poliţa cu cărţi a gospodarului de la sate. A apărut Curentu­l-Magazin Nr. O . Cu un bogat și variat material A murit poetul epic Fitorinal Nazim Eri a încetat din viaţă, în vârstă de 57 ani, una din cele mai originale figuri ale Istanbu­­lului. Este vorba de poetul epic Fi­­torinat Nazim, care se bucură de oarecare renume. El era cunos­cut însă mai ales prin extra­vaganţele sale. Astfel într’o zi,­ ­­ s’a prezentat la facultatea da medicină şi a cerut să i se mă­soare creerul, spre a i se cons­tata geniul. Când ziarele refuzau să publice cronici asupra produc­ţiilor sale, Filorinul Nazim le pu­blica totuşi în aceste ziare plă­­tindu-le după tariful publicităţii. Recepţia d-lui Charles Maurras la Academie Franceză dui dimineaţă s-a făcut recepţia la Academia Franceză a lui Charles Maurras. Cunoscutul scriitor, militant rega­list şi codirector al ziarului „Action Fran­çaise” ocupă, după cum se ştie, fotoliul lui Henri Robert SPECTACOLELE Vineri 9 Iunie 1939 Calendar ORT.: Sf. Ciril Arhiepiscopul Ale­xandriei (f 844). CAT.: Sf. Feli­cian Episc. PROT.: Onufriu. EBR.: 22 Sivan 5699 MAH.: 20 Rebi-el-Ahir 1358. Răs soar. 4,33 — ap. soar. 19,57. Teatre­s COMEDIA (Pasaj. Comedia) — seara ora 9 : „Nu există surprize", IZBANDA (Cal. Văcăreşti) — seara ora 9 : „Izbânda 1939“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Ura­nus) — scara ora 8.30 : „Roată ’n patru colţuri“. Cinematografe : ARO (B-dul Take Ionescu): „Un în­ger de fată“, cu Herbert Marshall şi Anne Shirley. SCALA (B-dul Tache Ionescu): „Nam să te uit niciodată", cu Errol Flynn şi Bette Davis. CARLTON (Bd. Brătianu): „Paradi­sul în doi" cu Jack Hulbert şi Pa­tricia Ellis. Jurnal Fox. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Sânge de cazac“ cu Akim Tamiroff şi Fran­ces Farmer. Jurnal şi complectare. TRIANON (Bd. Elisabeta): , Andy Hardi iubeşte” cu Mickey Rooney. Jurnal şi completare. ARPA (Bd. Elisabeta 2) : „Olimpiada 1936“ (operă completă). SELECT (Cal. Victoriei): „Rendez­vous pe Riviera" cu Florence Rice şi Frank Morgan. REGAL (Bd. Elisabeta): „Masca iu­birii” cu Paula Wessely. Jurnal nou. ROXY (Str. Lipscani): „Femeia care primeşte palme” cu Frederic March şi Carolle Lombard. ELYSEE (Str. Doamnei) : „Intre glo­rie şi dragoste“ cu Robert Taylor FEMINA (B-dul Elisabeta 12) : „Pol­tava“ cu N. Simonov. PALAS-BOULEVARD (B-dul Elisa­beta 16): „Legiunea de onoare” cu Charles Vanel şi „Nick, gentleman detectiv“ cu William Powell. SAVOY (Calea Victoriei 33) : „Ra­­munteho“ cu Louis Jouvet şi „Scan­dal fără motiv” cu Carole Lombard. BIZANTIN (sub Cercul Militar): „Că­lăreţii veseli“ cu fraţii Ritz şi „Spai­ma indienilor“ cu Dick Foran. FORUM (Grădină şi sală, B-dul Eli­sabeta 5): „Viaţă furată“ cu Elisa­beth Bergner şi „Miss Catastrofa“ cu Joan Blondell. NISSA (Intrarea Zalomit­a, Cişmigiu): „Flăcări la orizont“ cu Mathias Wiemann şi „Uliţa durerii“ cu Dita Parlo. FRANKLIN (Ateneul Român): „Te’n­­văţ eu minte“ cu Ginger Rogers şi „Iluzia cea mare“ cu Jean Gabin. OMNIA (B-dul Schitu Măgureanu) : „Vulturul negru“ (operă completă). RIALTO (B-dul Carol 21): „5 prie­teni“ cu Viviane Romance şi „In vâltoarea valsului“ cu Yvonne Prin­­temps. RAHOVA (Calea Rahovei 91): „Eroul de la Marna“ cu Raimu şi „Două inimi şi-un sărut“. AMERICAN (Grădină şi sală. Calea Moşilor 221): „Eroul de la Marna“ cu Raimu şi „Vagabonzii“ cu Paul Hörbiger. SPLENDID (Calea Moşilor 290): „Dra­ma din Shanghai“ cu Louis Jouvet şi „Nopţi în Andaluzia“ cu Imperio Argentina. PARIS (Grădină şi sală. Calea Raho­vei 118): „Necunoscuta din Monte Carlo“ cu Dita Parlo, „Olimpiada“ partea I-a) şi trupă de reviste. ODEON (Str. 11 Iunie 75): „Fecioa­rele nebune“ cu Marie Bell şi „Bes­tia umană“ cu Jean Gabin. NERO (Calea Şerban Vodă 94): „Gunga Din“ cu Victor MacLaglen şi „Mireasa fugară“ cu Ann Sot­­hern. AIDA (Grădină şi sală, Calea Raho­vei 151) : „Zaza“ cu Claudette Col­bert şi „Suzana“ cu Henry Garat. TOMIS (Calea Călăraşilor 11): „Vârsta ispitelor“ cu Louis Jouvet şi „Răz­bunarea zeului Siva“ cu Peter Lorre. IZBANDA (Calea Văcăreşti 21): „A­­devărul îndrăcit" cu Irene Dunne şi „S’au cunoscut la miezul nopţii" cu Virginia Bruce. GLORIA (Calea Văcăreşti 44): „Miss Raffles“ cu Barbara Stanwyck şi „Hanul groazei“. MILANO (Calea Călăraşilor 153): „Drama din Shanghai“ cu Louis Jouvet şi „Oameni care înfruntă moartea“ cu Clark Gabie. VOLTA (Buzeşti): „Drama din Shan­ghai“ şi „Cânt numai pentru tine” şi revistă. PAX (Calea Rahovei 236): „Suflete pe mare" cu Gary Cooper şi „Te­roarea deşertului“ cu John Wayne. VENUS (Calea Dudeşti): „Sally, Mary şi Irene“ cu Alice Faye şi „Dincolo de civilizaţie". EDISON (Grădină şi sală. Calea Du­deşti 3): „Dubla existenţă a docto­rului Clitterhouse“ cu Edward O. Robinson, „Tamara" cu Vera Ko­­rene şi trupă de reviste. MARNA (Calea Griviţei 80): „Echipa d­e onoare" cu Paul Muni şi „Allo !... Haway !...“ cu Bobby Breen. MARCONI (Calea Griviţei 137): „Cau­ciuc“ cu René Deligen şi „5 milioane caută un moştenitor“ cu Heinz Rüh­­mann . LIA (Calea Griviţei 196 : „Nopţi in Alger“ cu Charles Boyer şi „Ulti­matum“ cu Erich von Stroheim. MODEL (Piaţa dr. Botescu 2): „Taina ocnaşului" cu Victor MacLaglen şi „Aventurile lui Marco Polo“ cu Gary Cooper. TRIUMF (Calea Griviţei 335) : „Oa­meni şi fiare“ cu Hary Piei şi „Ma­nuela“ cu Dorothy Lamour. VOLGA (Calea Dorobanţi 1): „Viaţă furată“ cu Elisabeth Bergner şi „Atenţie d-le profesor“ cu Harold Lloyd. UNIC (Piaţa Filantropia): „Ultima­­teum“ cu Dita Parlo şi „Nopţi în Alger“ cu Charles Boyer. DACIA (Grădină şi sală. Şos. Ştefan cel Mare 34), „Furtună în Asia" cu Conrad Veidt şi „Brigada morţii" cu Madge Evans ILEANA (Grădină şi sală. Str. Avrig 1), ,Valsul nemuritor“ cu Fernand Gravey şi „Fra Diavolo“ cu Stan şi Bran. FLORIDA (Grădină şi sală. B-dul Ferdinand 118), „Bestia umană” cu Jean Gabin şi „Alaska“ cu Dorothy Lamour. FACHE (Str. Mătăsari 31): „Omul cu mască“ (operă completă). DICIN­U (Str. Romană 89) : „Tura, zeiţa junglei“ cu Dorothy Lamour şi „Domnişoara vedetă“ cu Shirley Temple. GRAND (Şos. Crângaşi 42) : „Furtuna în Maroc“ cu Jack Holt şi „Sere­nada“ cu Grace Moore. ­. PROGRAMUL DE RADIO Vineri 9 iunie ORA DIMINEŢII 7.00: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri); Valentina-rumba de Barry şi Fox de Meskill. Potpuriu din „Casa cu trei fete“ de Schubert-Berté. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Potpuriu de cântece vieneze de Dostal; Uvertură la „Dominoul ne­gru“ de Auber. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică din lumea nouă (di­scuri): Mississippi-suită de Grófé; Ziua şi Noaptea de Porter şi Melodie de Ram (voce: Frances Langford); Bucată de Mac Dowel (piano forte: Lyra Hess); Foxtrot de Mercer); Cielito lindo-melo­­die mexicană şi Cântec Californian (vo­ce: Dusolina Giannini); Serenadă mexi­cană de Kaschubek; Cântec de dragoste mexican de Mendez şi Cântec brazilian (voce: Armand Crabbbé); Vals mexican de Grever (voce: Roşită Serrano); Clar de lună pe Amazon de Friedl şi Tango Cuban de Costal; Selecţiuni de melodii americane; Fragment din „Rio Grande" de Sitwell. 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05: Cântece şi jocuri populare din toată lumea (discuri); Două sardane de Morera; Melodie spaniolă; Dragostea mea e ca un roşu trandafir (voce: Jo­seph Hislop); Două dansuri populare engleze; Melodie populară din Corsica şi Dans din Auvergne; Două cântece tiroleze; Vine lelea pe colnic şi Hora mărţişorului (arch. Gr. Dinicu) 13.35: Spectacole 13.45: Continuarea concertului de cân­tece şi jocuri populare din toată lumea (discuri); Două cântece populare ger­mane (voce: Annemarie şi Heinrich Schlusnus); Dans slav No. 8 de Dvo­rak; Trei melodii finlandeze; Potpuriu de cântece ruseşti; Sârba lăutărească (nai : Fănică Luca). 14.10: Radio jurnal. 14.30: Muzică variată (discuri); Spirite sburătoare-vals de Josef Strauss; Două melodii din filmul „Carmen“ de Mos­­tazo (voce: Imperio Argentina); Potpu­riu de melodii de Bromme; Spune-mi o vorbă dragă de Miclescu și Astăzi e ziua ta-tango de Vasilescu (voce: Ion Luican); Melodii de Robert Stolz (pian Peter Kreuder); Fox de Pola şi Melo­die de Eaton; Potpuriu de melodii. 15.10; Actualităţi. 19.00; Ora. Mersul vremii. 19.02; Viaţa culturală şi artistică in Italia de Prof. Alex. Marcu. 19.17; Muzică veche italiană (discuri): Sanctus şi Benedictus de Palestrina ; Sonata în mi major de Scarlatti şi So­nata în re bemol de Pader Soler (cla­vecin: Roesgen-Champion); Suită de Vivaldi şi Siciliană de Geminiani (vi­oară: Adolf Busch); Ave Maria de Ar­­cadeli; Concerto grosso No. 2 de Vi­valdi (orch. Operil Scala, dirij de Guarnieri). 20.00: România, ţară de tranzit, de Prof. Vintilă Mihăilescu. 20.15: Concert de jazz muzică de dans oferit de casa de parfumerie „Richard Hudnut” (discuri). 20.35 6 Quintet de jazz oferit de casa de parfumerie „Richard Hudnut", cond. de Teodor Cosma ; voce : Costel Bertea: China town-foxtrot de Geo Sanders; Now it can be told-fox de Irving Ber­lin (voce : Costel Bertea) : Hoa Babe­­slow de Gordon <2 piane) : Says my heart-foxtrot de Burton Lane (voce : Costel Bertea) : La rumbiţa-rumba de Leguona ; Confesion-slow de Will Hud­son ; Sing before breakfeast-swing de Armstrong ; St, Louis Blues.foxtrot de Duke Ellington (2 piane) ; Blue sky­­foxtrot de Irving Berlin. 20.55: O mică ţară modelă Luxem­burg, de prof. Nicolae Iorga 21 15: Concertul Corului „Talpalar“* din Iaşi (Transmisie de la Ateneul Ro­mân): Cuvânt introductiv, de Gr. Tran­­cu-Iaşi. Compozitori ieşeni: Innpeşte-te, concert religios de Gavril Muzicescu ; Iubi-te-voi Doamne de Remus I. Ţin­­coca (solo: Dra FI. Haluş); Cântec de Al. I. Zirra; April de Al I. Zirra; Do­rul de C. I. Baciu (solişti: D­ ra Sica Barbu şi Mircea Munteanu); Sus opincă de C. I Baciu: Foaie verde ș’o lalea de Gavril Călinescu: La câmp de C. Georgescu (solo: Silviu Gurău). 22.10: Radio-jurnal; Sport. 22.25: Seara de Operă: „Cavaleria Rusticană“, operă într’un act de Mas­cagni (discuri). Orch. Operii Scala, dirij. de Molajoli 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză, germană și italiană.

Next