Curentul, august 1939 (Anul 12, nr. 4120-4150)

1939-08-01 / nr. 4120

2 (8 pagini) A apărut azi: Curentul-Magazin­ No. 17 Cu un bogat material literar 28 pagini ilustrate:Lei 6 Soţia colonelului Grigorovici din Cernăuţi, s'a sinucis ori după amiază­ ­ CERNĂUŢI, 30. — O impresio­nantă sinucidere s’a produs in ora­şul nostru. Astăzi la ora 6,30, d-na Ştefania Grigorovici, soţia colonelului Grigo­rovici, fost­­comandant al unui ba­talion de vânători de munte din Ar­deal, profitând de lipsa de acasă a soţului ei şi a servitoarei pe care o expediase la piaţă, a dizolvat intr'un pahar cu apă 10 pastile de hidrar­­gium oxid­anatum şi a băut întreaga soluţie. Când servitoarea s-a întors acasă, şi-a găsit stăpâna moartă. Sinucigaşa încetase din viaţă după zece minute dela­­ ingerarea pastilelor. La faţa locului au sosit d-nii: pro­curor Buzoianu şi comisar Părâu, cari au făcut anchetă. Cadavrul a fost transportat la morgă pentru a­­ se face autopsia. De notat că mâine urma să aibe loc în corn. Brad căsătoria unei fiice a sinucigașei. Membrii asociaţiei profesionale C. F. R. „Material Rulant“ a personalu­lui reviziilor de vagoane, au ţinut şe­dinţă sub preşidenţia d-lui N. Bănuţ Participă delegaţi din Arad şi Ga­laţi. D. N. BANG, preşedinte, face o ex­punere asupra activităţii asociaţiei, pentru promovarea intereselor per­sonalului reviziilor de vagoane din, în­treaga ţară. Spune că asociaţia îşi continuă activitatea în conformitate cu legile ţării şi cu interesele admi­nistraţiei C. F. R. Arată că multe din doleanţe au fost satisfăcute şi că s-a găsit înţelegere la conducătorii căilor ferate. D. GH. DING, secretar, citeşte un proces verbal al filialei Piatra-Olt, care anunţă alegerea unui nou comi­tet şi o adresă a filialei Cluj care care relaţiuni privitoare la memoriul asociaţiei. D. DUMITRU MARINESCU-Galaţi cere ca eletricienii de la reviziile de vagoane să fie încadraţi ca definitivi. D. IOVIN TRIFAN-Arad cere ca la revizia din Arad să se dea lăcă­tuşilor halate pentru lucru. D. ION ŢURCAN arată că se dau intr’o lună mai multe pedepse cu reţineri din salariu unui singur ins şi cere ca mai mult de o pedeapsă pe lumă să nu se dea. p. N. BANG spune că a­sociaţia îşi continuă activitatea şi că cei mai mulţi din revizia de vagoane îşi în­ţeleg datoria de­ a fi în asociaţie. Arată că s’a întocmit Un memoriu ce va fi înaintat celor în dire­pt şi prin care se cere ca toţi lăcătuşii de re­vizie să fie încadraţi la fel şi să meargă până la categoria XI, deoa­rece toţi fac acela­ serviciu şi au a­­ceiaşi răspundere. Cei ce n’au şcoala de meserie, au în schimb până la 15 ani de serviciu la revizie şi examen de specialitate. Lăcătuşii de reparaţie plătiţi cu ora, cari fac de 3 ani funcţia de lă­cătuşi de revizie, să fie încadraţi la funcţia d­e­ o îndeplinesc. Compensaţia de acord să fie mă­rită dela 15 la 30 la sută. Să se facă avansări după vechime şi să se majoreze personalul revizii­lor, fiind insuficient. Lucrătorii şi lucrătoarele dela re­vizie cu curs primar să fie încadraţi la categoria XIV, ca şi cei de la ser­viciile de mişcare şi întreţinere. Chiria să fie plătită după statut. Membrii au dat delegaţie d-lui N­eanu să susţină punctele din memo­riu în faţa d-lui director general al C. F. R. Coiful ceferiştilor Şedinţa asociaţiei C. F. R. „Material Rulant" Acum 25 de ani La 50 Iulie 1914, Austro-Ungaria a decretat mobilizarea împotriva Serbiei S-au Împlinit 25 de ani de când, la 30 Iulie 1914, Austro-Ungaria a de­cretat mobilizarea forţelor sale mili­tare împotriva Serbiei. La o lună după asasinarea principelui moşteni­tor Francisc Ferdinand, la Serajevo, conducătorii imperiului, — și în spe­cial contele Berchtold, — care nu ve­deau cu ochi buni succesele Sârbilor din războiul balcanic, au făcut din acest atentat pretext de războiu. Au­toritatea, oarecum nesocotită, a im­periului, trebuia restabilită. Şi de aci a pornit scânteia războiului din care faţa Europei avea să iasă schim­bată, însă cu totul altfel decât după socotelile celor care angajaseră ome­nirea în sângeroasa incăerare. A doua zi, drept răspuns Austro-Ungariei, Rusia mobilizează şi ea, iar prin alianţa cu Austria, Germania se găseşte în conflict cu Franţa şi An­glia. încercările succesorului lui Francisc Iosif, — Carol, — de a pune capăt războiului, se izbesc de hotă­­rîrea contelui Burlan şi Czerulh, de absolutismul contelui Stu­rgkh în Au­stria şi al contelui Tisza în Ungaria. Războiul nu mai putea fi oprit, pen­tru că imperiul trebuia să-şi îm­pli­­nească singur destinul, aşa cum în orgoliul lor conducătorii nu putuseră să-l prevadă. Triste rememorări, dar necesare , pentru că aducerea aminte poate fi întotdeauna un bun sfătuitor, mai a­­les când toată lumea e de acord că istoria se repetă. O înfăptuire şi o satisfacţie în aşteptarea trenului pentru Bu­cureşti, măsurăm nervos cu paşii, pe­ronul gării Ploeşti. Câteva momente au trecut plăcut, întâlnind în persoana sub-şefului de gară, pe un fost elev, care cu mare tragere de inimă, luptând cu destule greutăţi şi-a dat examenele particu­lare, la liceul pe care l-am condus. Mărturisesc: pe vremuri, i-am aju­tat şi intenţia şi munca. Abia acuma, însă, cu prilejul acestei întâmplări, după atâţia ani, mi-am primit în schimb recompensa. Mi-a declarat că e mulţumit. Că graţie învăţăturii dobândite prin „miloacele Dvs.“ etc. a putut să-şi dea toate examenele de specialitate şi să râsbată el, un funcţionar modest, până la postul de mare încredere şi răspundere, de şef al unei gări im­portante. In mintea mea, se fixase gândul că fostul meu elev îmi este recunos­cător,că l-am ajutat să-şi ia o diplomă cu care să-şi câştige pâinea mai uşor., Şi l-am lăsat să-şi vadă de treburi, arătându-mi bucuria că un­ fost elev se găseşte pe drumul cel bun. Mi-am reluat plimbarea pe­ peron, când, aruncându-mi ochii, înspre par­tea birourilor, zăresc o încăpere cu uşile larg deschise, cu linoleum pe jos, cu dulapuri mari şi luxoase, cu un funcţionar şi câteva persoane înă­untru şi cu firma deasupra intrării. „Biblioteca personalului C. F. R.‘r. Am rechemat pe d. sub şef de gară şi i-am cerut explicaţii. Am vizitat bi­blioteca. Am cercetat registrele. Sunt acolo mai mult de 1000 de părţi. Se împrumută numai cheferiştilor. De la Martie şi până la Iulie, unele cărţi au avut 6 î? cetitori, altele 15-20. „Cine a făcut-o?“. D. Gilorteanu, l-am ajutat şi eu şi d. director ge­neral Macovei a dat şi dânsul 20.000 lei“. Participarea lui, subşeful o strecu­ra modest între aceia a celor doi su­periori. Căldura cu care îmi vorbea însă­ de rostul bibliotecii, de greută­ţile înfiinţării ei, de bucuria înfăp­tuirii şi de amănuntele ei de funcţio­nare m-au­ îmboldit să-i strâng mâna şi să-i spun: „Acum înţeleg,­ cine a făcut-o! nu-mi pare rău că ţi-am fost cândva de folos“. „Ce să fac?“ Mă ştiam obligat. N’aveam altfel cum să mă plătesc. Am făcut această bibliotecă. Bănu­iam, că într-o zi veţi afla. Eram sigur că o să vă facă plăcere“ — mi-a răspuns cu glas scăzut şi mişcat. Simţeam trebuinţa, ca să-l îmbră­ţişez. Fostul şcolar ajutat obţinuse mai mult decât o diplomă. Ştergân­­du-mi o lacrimă, moara suit emoţio­nat în trenul, care intra grăbit in gară. Nu-ţi cunosc numele, bravul meu fost şcolar, dar în ziua de eri, mi-ai dăruit o recompensă, pe care alţii mai bogaţi şi mai puternici nu o pot dobândi. C. Dinu Fost director al liceului internat Buftea Gh­enfu­l AM­C XII, No. 4120, Marţi I August 1939 CREDINŢE ŞI PĂRERI Scrisori din Rom« Căt de puţin ştim... Cât de puţin a putut pătrunde mintea omului în domeniul marilor întrebări ale vieţii omeneşti! Câmpul aria marilor probleme ale vieţii ome­neşti.. tărâmul tainelor , nepătrunse încă de mintea omului, se ’ntinde în faţa noastră, vast şi inabordabil. Pe cât de mare este bucuria noastră când constatăm că mintea omului a realizat surprinzătoare performanţe în domeniul fizic, pe atât de mare este durerea noastră când trebue să constatăm că în domeniul marilor taine ale vieţii, mintea omului este încă tot la început. Oricât de perse­verente şi de adânci ar fi sondagiile pe care mintea omului le-ar face în inima marilor întrebări pe care ni le pune în faţă viaţa noastră spiri­tuală, cred că nu comit o aberaţie când afirm că ea nu va putea pă­trunde niciodată până în esenţa ul­timă a lucrurilor. Oricât de cuteză­toare ar fi eforturile cu cari încercăm să deslegăm tainele ce ne înconjoară viaţa, ca un zid masiv, oricât de im­presionant şi de infailibil ar fi arse­nalul judecăţilor noastre şi oricât de convingătoare, de eficiente şi de pe­­remtorii s’ar părea că sunt argu­mentele pe care le invocăm pentru deslegarea­ acestor taine, ele rămân taine, în veci nedeslegate şi nepă­trunse, inaccesibile şi refractare. Ori­cât de impecabilă şi de subtilă ar fi elaborarea infinit de multelor sisteme filozofice, oricât de îndelungat şi de controlat ar fi procesul de gestaţie al acestor sisteme, ele rămân simple şi firave construcţiuni ale minţii ome­neşti, care nu rezolvă aproape ni­mic. Nu ştiu, sunt eu prea sceptic,­­dar am convingerea că omul nu va putea ajunge niciodată în stăpâni­rea adevărului absolut. Mereu va ră­mâne ceva de explorat. Mereu va rămâne o taină, un imponderabil, un amarnic semn de întrebare. Avea obiceiul Origen, faimosul şi proteicul scriitor bisericesc din era primară a creştinismului, să răspundă lapidar şi stereotip „Dumnezeu ştie“, ori de câte ori înercând să scruteze miezul unor probleme teologice care-i frământau, nu putea să le găsească un răspuns precis şi substanţial. Ase­meni şi noi, ori de câte ori suntem asaltaţi de marile întrebări ale vieţii noastre, nu putem să răspundem decât prin formula lui Origen : Dumnezeu ştie. Noi oamenii nu putem şti de­cât fragmentar şi aproximativ, ori­zonturile cunoştinţelor noastre sunt limitate, imperiul cuceririlor noastre spirituale este foarte mic, este infim, oricât ar fi afirmat de tare şi de a­­gresiv atotputernica ştiinţei omeneşti Haeckel şi cu acoliţii săi. Celor mai fundamentale întrebări ale sufletului nostru, nu le puteam da nicio desle­­gare, niciun răspuns satisfăcător Dumnezeu, din motive a căror înţe­legere ne depăşeşte, nu ne-a desvă­­luit adevărul întreg, nu ne-a revelat toate misterele, nu ne-a descifrat toate enigmele, a aşezat între noi şi El, poate pentru binele şi fericirea noastră, o cenzură pe care n’o putem înfrânge. Ceva , ţinut secret,­­ păs­trat sub clopot de sticlă, este ferit de privirile indiscrete şi iscoditoare ale omului. Nu cunoaştem lumea în care trăim decât parţial şi imper­fect. Nu ne cunoaştem viaţa, această umbră fugară şi inconsistentă, decât foarte vag şi superficial. Sunt încă multe, nespus de multe taine ce ne înconjoară, nespus de multe enigmele a căror imposibilitate de soluţionare Dubois de Reymond o formulează în sobrul său „ignoramus“. „Ştiinţa o­­menească nu cuprinde totul, e măr­ginită şi ca întindere şi ca adâncime“, spune Emil Boutroux în opera sa „Science et religion dans la Philoso­phie contemporaine“. Iar Alexis Car­rel, în celebra sa lucrare „L’homme, cet inconnu“ răstoarnă, cu o serie de­­ argumente zdrobitoare, toate susţine-­ rile acelora cari pretind că ştiinţa cunoaşte totul, dovedind în mod ine­­perabil că ea nu este decât un as­pect anemic al inteligenţii, nu depo­zitara adevărurilor esenţiale. Când ne va fi hărăzită ziua în care vom cunoaşte totul şi vom cuteza să stăm impertubabili în faţa vieţii şi a întrebărilor ei ? Când ne va fi dat oare să cunoaştem adevărul întreg în toată întinderea lui, fără ni­c-o reticenţă­ fără nici-o umbră ? Atunci... spune apostolul neamurilor în epistola I către Corinteni. Aposto­lul acesta, cel mai entuziast şi mai neînfricat dintre toţi apostolii Mân­tuitorului, a imprimat în învăţăturile sale neperitoare, alături de un suflet veşnic incandescent, şi adevărul ab­solut, pe care l-a primit de la Dumne­zeu pe calea nevăzută şi inefabilă a harului : „Acum vedem ca prin o­­glindă, în ghicitură ; atunci însă, faţă către faţă , acum cunosc numai în parte, dar atunci vom cunoaşte pe deplin“... Atunci... Când ? Atunci când pământul acesta pângărit de păca­tele şi fărădelegile omului va dis­pare, pentru a fi restaurată în locul lui împărăţia lui Dumnezeu, paradi­sul acela în care a locuit odată o­­mul, pe care l-a pierdut de mult. Atunci când inima omului va fi cu­rată ca a copiilor şi sufletul lui va fi o claviatură îngerească de supre­me virtuţi, ca să se adeverească în întregime cuvântul Mântuitorului: „Mărturisescu-mă Ţie, Părinte, Doam­ne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pri­cepuţi şi le-ai descoperit pe ele prun­cilor”... Atunci când omul va fi iarăşi în nemijlocita apropiere a lui Dumnezeu, pe un alt pământ şi sub un alt cer... Până atunci însă, vom şedea pe pământul acesta“ întru în­­tunerec, V. Sămărtinean Străjerii din regiunea , la Radio ■ * , x91 Vizita de la Asociaţia generală a învăţătorilor şi demonstraţiile de dansuri naţionale de la expoziţia „Muncă şi Voe Hună“ Ora de ori a străjerilor la ra­dio, a fost susţi­nută de soc. Arcă­­şească din Mărgi­neni, jud. Neamţ. In pitoreştile lor costume, care a­­minteau pe plăeşii vestiţi­ ai lui Şte­fan cel Mare, mem­brii soc. arcăşeşti, alcătuiţi din: învă­­ători, învăţătoare, şi săteni, în nu­măr de peste 46, după terminarea programului la ra­dio, au făcut o vi­zită la asociaţia ge­nerală a învăţăto­rilor din România, unde au fost pri­miţi de d-nii T. Iacobescu, preşedinte şi de Mircea Ispir, secretarul general al asociaţiei. D-l N. Vârtolaş, coman­dant străjer şi conducătorul soc. ar­căşeşti, a prezentat raportul străje­­resc d-lui preşedinte Iacobescu, după care d-l Mircea Ispir, în calitate de fiu al plaiurilor nemţene, a vorbit ar­caşilor, învăţătorilor şi învăţătoarelor, veniţi să depună la picioarele Tronu­lui, în faţa Marelui Străjer şi a ce­lor ce conduc destinele neamului dela centru, dovada mărturiei lor de cre­dinţă.­­După aceea, într'o atmosferă de cald entuziasm naţional, d. preşedinte T. Iacobescu, mulţumeşte în numele d-lui Toni, celor prezenţi, cât şi d-lor Mircea Ispir şi Firea, pentru gestul străjeresc şi camaraderesc, din a că­ror iniţiativă a avut loc vizita la se­diul asociaţiei generale. După aceea cei de faţă cântă câteva cântece populare şi străjereşti, după cari, cu urarea străjerească îşi iau rămas bun, îndreptându-se spre că­minul de ucenicie al ministerului mun­cii, din str. V. Alecsandri, unde au luat masa. După masă arcaşii s-au îndreptat spre expoziţia „Muncă şi Voie Bună“ unde a urmat o interesantă demon­strație de dansuri naționale, cu ca­racter local şi lăutari din comuna Mărgineni, jud. Neamț. Concurs pentru ridicarea Monumentului Eroilor brăileni Pentru comemorarea Eroilor brăi­­leni, soc. „Cultul Eroilor”, filiala Brăila a hotărît să ţină concurs, spre a se putea alege macheta în vederea executării unui monument. Ideia urmărită este glorificarea Eroi­lor brăileni, prin simbolizarea Victo­riei, lăsându-se artiştilor toată liber­tatea de concepţie în ceea ce poate forma compoziţia şi partea decorativă ca: baso­reliefe, embleme, inscripţii, etc. ■ Monumentul va fi aşezat în piaţa Regală, la întretăierea străzilor Re­gală cu Bulevardul Carol şi va fi studiat în raport cu mărimea pieţei. Costul monumentului va fi de circa 4.000.000 lei, în care intră: fundaţiile, soclul, partea arhitectonică şi artistică sculpturală, adică monumentul com­plect gata. Comitetul îşi rezervă drep­tul de a executa partea arhitectonică din devizul şi cadtul de sarcini ce se va întocmi. Concurenţii vor prezenta următoa­rele lucrări: Macheta de ansamblu a monumen­tului la scara de 0.005 m. la metru, cuprinzând monumentul împreună cu piaţa şi amorsele. Macheta monumentului la scara de 1/10 din mărimea de execuţie, care va,a fi turnată şi lucrată în gips. Partea arhitectonică a monumentu­lui va fi executată din piatră albă de carieră „Cluj” de felul celei de­pozitată la serviciul Salubrităţii. Blo­curile vor fi prinse între ele cu an­core de bronz. Fundaţia va fi aşezată pe un radier de beton armat, situat la o adâncime minimă de 1,20 m. Părţile decorate sau profilele se vor executa în piatră sau bronz. Statuia propriu zisă şi eventual , grupările plachetelor, inscripţiile şi orice parte decorativă, ce se­ vor exe­cuta in bronz, vor fi în aliaj de 13 la sută aramă Concursul este deschis la data pu­blicării lui și expiră după 4 luni. Nici un concurent nu va putea tri­mite lucrări suplimentare peste cele cerute la capitolul IV Machetele vor fi in gips nepatinat Lucrările necom­plecte vor fi scoase din concurs, de­­asemeni acelea cari vor fi prezentate la altă scară decât cea fixată în pro­gram sau vor fi executate în alt ma­terial. Artiştii sculptori vor putea participa la acest concurs asociaţi între ei sau cu arhitecţi, pentru a se obţine com­plectă responsabilitatea artistică şi tehnică de execuţie. Toate machetele vor purta în mod clar şi vizibil un motto sau desen distinctiv. Odată cu predarea lucrări­lor concurenţii vor depune şi un plic sigilat, purtând deasupra acelaş motto sau semn distinctiv, iar în interiorul plicului numele şi adresa autorului, precum şi calitatea şi titlurile lor. Toate lucrările vor fi predate la Brăila, în localul Cercului militar din piaţa Sf. Arhangheli, până în ziua de 1 Decembrie ora 12 unor delegaţi ai comisiunii O sumă de 100.000 lei este pusă la dispoziţia juriului pentru a recompen­sa lucrările ce va socoti şi judeca drept cele mai bune în cadrul acestui program. Pentru a stimula pe elevii mai în­zestraţi ai şcolilor secundare şi a spori dragostea pentru literatura româ­nească editura Socec a instituit în toamna anului trecut un concurs li­terar pentru şcolari. Subiectele date au fost următoarele: O încercare cri­tică asupra operei lui Barbu Dela­­vrancea, premiul lei 5.000; O încer­care critică asupra operei lui Emil Gârleanu, premiul lei 3.000; O încer­care critică asupra uneia din urmă­toarei lucrări: Măști de Regina Ma­ria Ochii Maicii Domnului de Tudor Arghezi, Diana de E. Lovinescu, Du­minica Orbului, Aramca, Gorila şi Răscoala de Liviu Rebreanu, Pânze de păianjen de Cella Serghie, Robul de Dem. Teodorescu, premiu divisibil de lei 3.000. Comitetul premiilor compus din d-nii V. Demetrius, E. Lovinescu şi Liviu Rebreanu, examinând lucrările primite, şi-a dat verdictul precum ur­mează: Premiul de lei 5.000 pentru încercarea critică asupra lui Barbu Delavrancea a fost atribuit elevului C. M. Popescu de la liceul Ioniţă Asan din Caracal. Premiul divizibil de lei 3.000 a fost împărţit în modul următor: elevului Ne­agu Nicolae de la liceul Mitropolitul Premiul I: execuţia lucrării; pre­miul II: 40.000 lei; premiul III: 30.000 lei; o sumă de 30.000 lei spre a acor­da menţiuni pentru lucrările care nu vor fi obţinut vreun premiu. In cazul când rezultatul acestui concurs nu ar fi satisfăcător, comitetul îşi rezervă dreptul de a publica un al doilea con­curs în condiţii ce se vor hotărî ul­terior, premiile rămânând însă obli­gatorii. In­ cazul când juriul va decerne pre­miul 1, comitetul îşi rezervă dreptul de a cere laureatului modificări de detaliu, in lucrările lui. In ceea ce pri­veşte execuţia pe teren a lucrărilor, se vor stabili condiţiile prin contracte ce se vor încheia ulterior. Arhitectul şef al municipiului Brăila şi un delegat al comisiunei Monumen­telor publice. Silvestru din Cernăuţi lei 1.000 pen­tru lucrarea sa asupra „Scrisorilor unui răzeş” de Cezar Petrescu; elevu­lui Oana A. Ioan dela liceul Mihai Viteazul din Alba-Iulia lei 1.000 pen­tru lucrarea sa asupra romanelor lui Liviu Rebreanu; elevului Grădinaru Nicolai dela liceul de băieţi din Ti­­ghina lei 1.000 pentru lucrarea sa asupra romanului „Măşti” de Regina Maria. Pentru încercarea critică asupra operei lui Emil Gârleanu, comitetul a socotit că nici una din lucrările pre­zentate nu întruneşte calităţile cerute şi a amânat atribuirea premiului pen­tru concursul din anul viitor încercările premiate vor fi publi­cate în broşură şi distribuite în mod gratuit şcolilor secundare din ţară. Nu ne rămâne decât să felicităm atât editura Socec cât­ şi pe tinerii autori pentru munca şi meritele de care au dat dovadă. Cărţi-Reviste A apărut „Mijloace de activitate in cuib“ de A. S. Goia, o broşură utilă şefilor de cuib şi comandanţilor, care vor să cultive in sensul adevărat stră­jeresc, această unitate din lumea şco­larilor, cuibul străjeresc. Rezultatele concursului lier­a­l cu premii, pentru elevi Un «Orăşel balnear» în centrul Urbei eterne ROMA, 27. — Pentru a elimina pe­ricolul comunist din Italia, partidul fascist se ocupă cu ridicarea standar­dului de viaţă al maselor şi paralel cu aceasta caută să le ocupe timpul liber cu diferite divertismente, care cultivă mintea şi sufletul. Cu această operă uriaşe se ocupă organizaţia „Dopolavoro" care prin spectacole populare (cum e opera din termele lui Caracallo ce are 20.000 locuri) trenuri populare de duminica, colonii, etc. are grijă de educaţia su­fletului, finţei şi corpului poporului. In această ordine ia idei ultima creaţie a lui „Dopolavoro“ este un „Villaggio balneare“ pe o suprafaţă de câteva zeci de ha în centrul Ro­mei, acolo unde odinioară era Circo Massimo. După ce treci o vastă piaţă străje­­rită de Obeliscul din Axum şi în ca­re stau într’un „parc“ în aşteptarea proprietarilor zeci de maşini, intri in acest orăşel printr’o frumoasă intrare împodobită cu steaguri italiene. In stânga e o măreaţă clădire de teatru-cinema în care se dau continue spectacole pentru public iar în dreap­ta un mare pavilion de radiofonie un­de se dau spectacole de radioviziune în mod gratuit. In mijloc sunt trei elegante piscine cu tot confortul modern (cabine, dan­şuri,, W. C., etc) iar lateral baruri, ca­fenele, restaurante, etc. unde tinere­tul poate dansa. In fundul oraşului sunt apoi diver­se distracţii electrice, automobile elec­trice, etc., precum şi numeroase pră­vălii (cofetării, fotografi, tutungerii, etc.). In primele 4 zile peste 45.000 de vi­zitatori au fost în acest „Villaggio balneare“, cifră ce dovedeşte că ma­rea masă a populaţiei din Roma a pri­mit cu caldă bucurie noua operă de recreaţie creată de fascism. Gr. V. SPECTACOLE Luni 31 Iulie 1939 Calendar ORT.: Sf. Eudochim cel drept, CAT.: Sf. Ignaţiu de Loyola. PROT.: German (Wilhelm). EBR.: 15 AV. 5699. MAH.: 13 Gemazil-Ahli 1358. Rus. sear. 5,2 — AP. soar. 19­42. Zile trecute 211, zile rămase 154. Teatre : COMOEDIA: Premieri „Tinereţe”. COLOS (Cal. Victoriei) „O noapte pe Riviera“. VESEL (Grădina Marconi) , seara ora 9: „Ţi-am făcut cu ochiul“. COMIC (Grădina Volta-Buzeşti): Al cui sunt pantalonii ? IZBANDA (Cal. Văcăreşti) — seara ora 9: „Izbânda 1939“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Ura­nus) „Strămoşul“. TEATRUL „NATALIŢA PAVELE­­SCU (Hala Traian): Comedia mu­zicală ..Luna de miere“. RELIGIOS (Arenele Romane), orele 9 seara: „Quo Vadis“, de I. Fru­­muşani, după romanul de Enric Sienkiewics. Cinematografe : ARO (Ed. Ts.che Ionescu): închis pe timpul verii. SCALA (Take Ionescu): închis pe timpul verii. CARLTON „închis pe timpul verii". CAPITOL (B-dul Elisabeta): „Misiu­nea d-rului Kildare" cu Lyonel Barrymore. TRIANON: Maharadjahul din Holly­wood. "■ ROXI (Lipscani): „Lordul Jeff“ cu Mickey Rony şi Freddy Bartho­­lomey. REGAL: (Ed. Elisabeta): „Nevasta brutarului" cu Raimu, Ginettă Le­dere şi jurnal Paramont. ELISEE (Str. Doamnei): „Parada ti­nereţii”. Jurnal şi complect­are. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): închis pe timpul verii. A. R. P. A. (Bd. Elisabeta) : „Foc de arme în Arizona" şi „Demonul alb". FEMINA (Bd. Elisabeta): „Femei bănuite“ cu Wiliam Werner. SAVOY (Cal. Victoriei): „Gunga Din" şi „Uliţa Durerii“. FORUM (Bd. Elisabeta): „Se lasă noaptea" şi „Serenada primăverii". GRADINA FORUM (C. A. Rosetti 6): „Se lasă noapea" şi „Serenada pri­­măverii4­. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): Trage­dia unei generaţii" şi „Minciuna Sfântă". SELECT: Domnişoara Mama mea şi Alibiul. FRANKLIN (Ateneu) : „Brigada mor­ţii“ şi „Proscrisul“. OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu) : „Trader Horn" şi „Căsătorii ame­ricane". RIALTO (Bd. Carol 21): „Amanda“ şi „Josette". NISSA (Cişmigiu): „Un drăcuşor de fată" şi „Pentru D-tră Doamnă". RAHOVA (Cal. Rahovei 91): „Fru­moasă- i tinereţea" şi „Cabaretul marinarilor“. SPLENDID (Cal. Moşilor) : „Oameni cu aripi" şi „Viaţa-i uşoară". PARIS Sala şi grădina, ,Comedian­tul“, „Când vrea femeea“ şi trupa Titi Mihăilescu. AMERICAN, grădină şi sală (Cal. Mo­şilor 221): „Frumoasă-i tinereţea" şi „Diavolii Aerului“. MILANO, grădină şi sală (Călăraşi, 159): „Păcatul Helenei Wilffur" şi „Alibiul dr. Tindal“. TOMIS, grădină şi sală (Călăraşi 11): „N’am să te uit niciodată“ şi com­­plectări. GRADINA GLORIA (Văcăreşti): „Secretul unor femei frumoase" şi Shirley salvează America“. ISBANDA (Văcăreşti): „Romanţa ar­­gentiniană“ şi „Crima Nataliei Ros­quin“. GRADINA ŞI SALA EDISON (Du­­deşti 3) : Minunea sfântă şi „Răz­bunarea Mexicană“ şi Trupa Titi Mi­hăilescu. LUCIFER (Dudeşti 97): „Uliţa Dure­rii" şi „O crimă fără importanţă" MARNA (Cal. Griviţei): „Necunos­cuta din „Monte Carlo" şi „Surâs din Viena". VOLTA-BUZEŞTI (str. Buzeşti): „Ra­ţia" şi „Clubul sinucigaşilor". MARCONI (Cal. Griviţei) : „Extase" şi „Ascensiunea Muntelui Mont Blanc. Jurnal O. N. C. şi Para­mount. DIANA (Cal Griviţei) : „Fra Dia­­volo" şi Evadatul No. 20“. LIA (Cal. Griviţei): „Furtună in A­­sia" şi „Mi-a fugit mireasa". AIDA (Cal. Rahovei 151): „Nopţi la Alger“ şi „Jossette“. ODEON (11 Iunie): „Crima Nataliei Roquin" şi ,,Detectivul Doamnei". PAX (Rahovei 236): „Mascatul“ operă completă şi jurnal. VOLGA (Dorobanţi­­): „Jurnalul unei Impărătese“ şi „Satan în frac“. UNIC, grădină şi sală (Filantropia): „Furtună în Asia“ şi „Prizonierul din Africa". DACIA, grădină şi sală (Ştefan cel Mare): „Vis de tinereţe“ şi „Para­disul îndrăgostiţilor“. ILEANA, grădină şi sală (str Avrig 1) „Oameni de mâine“ şi „Nopţi in Alger". FLORIDA (Bd. Ferdinand 118): „E­­roul de la Marna" şi „De-aş fi rege“. PACHE (Mătăsari 12): „Familia ju­decătorului Hardy" şi „Spaima In­dienilor". DICHIU : închis pentru renovare. UNIREA (B-dul Mihail Ghica 143): „Oraşul păcatului" şi „O crimă pa­sionantă". 'S­­ GRADINA SIC: (P-ţa Filantropia) „Mi-e viaţa în pericol" şi „Aven­turile lui Arsenie Lupin”. NERO, grădină şi sală (Şerban Vodă 94): „Aventuriera" şi „Stăpânul jun­glei“. GRAND (Crângaşi 42): „Femeia des­­amăgite“ şi „Spaima vestului săl­batec“. TRIUMF (Cal. Griviţei) : „Nick gentleman detectiv“ şi „Bill Ga­zon“. MODEL (Piaţa Dr. Botescu): „Macul Roşu" şi ,.Spaima Deşertului“. VENUS: „Marco Polo“ şi „Flori din Nissa". PROGRAMUL DE RADIO Luni Si Iulie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII 7.00. Dechiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): U­verturi la „Boccaccio“ de Suppé Copiii satului de Kalman şi Viaţa în Prater de Translateur. Două porci de Johan Strauss. — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri); Selecţiuni din „­Geisha“ de Sidney Jones ; Valsul păpuşilor de Bayer şi Luxemburg-vals de Lehar; Marş de Belton. — Sfaturi pentru gospodine. — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri): O noapte în Granada-uvertură de Kreut­zer; Valsuri de Brahms (pian: Walter Rehberg); Selecţiuni din „Tar şi teslar“ de Lortzing; Erotic şi Primăverii de Grieg; Potpuriu în „Frasquita” şi „Eva“ de Lehar; Potpuriu de melodii de Borchert; Selecţiuni din „Tenorul Du­cesei" de Kuenneke. 13 00: Ora, Sport, Sfaturi medicale. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.00: Concert de prânz-orchestra Pe­­trică Moţoi: Libelule-vals-intermezzo de Carabin; Serenadă galantă de Walter Vogel: Eu nu’nţeleg a cui e vina roman­ţă de Ştefan Barzon şi Cât te iubesc-ro­­mantă de Gheorghiu; Salutul amorului melodii de Edward Elgar; Cântecele mele romanţă de Eliza Petrescu; Două cântece naţionale de Nicuşor Predescu. 13.45: Spectacole. 13.55: Continuarea concertului: Ce-ai făcut din inima mea, tango de Paraschi­veseu; Mi-a cântat un rus din balalai­că, tango de Ion Vasilescu; Ca rotogoa­­lele de fum, slow de Roman. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orches­trei Petrică Moţoi: Bagă doamne luna’n nor şi Cântă puiul cucului de Bredicea­­nu; S’a dus amorul, romanţă de Ceai­­govsky; Te-am ertat, boston de Stiplo­­sek; Două învârtite din Făgăraş;­ Trei fete am iubit tango de Nello Manzatti; Două învârtite de la Sibiu şi O Haţega­­nă; Romanţe şi Arii româneşti . 15.10: Actualităţi. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica literară. 19.17: Muzică de cameră (discuri). Quartet Nr. 2 în re major de Borodin (Quartetul Pro Arte) Sonata pentru vi­oară şi pian („Trilul Diavolului“) de Tam­im­ Kreisler (vioară: Yehudi Menu­­him, pian: Arthur Balsam). 20.00: Ospetele domneşti de odinioară de Alex J­ordan. 20.15: Suite franceze (discuri): Frag­ment din ,,Namouna“ de Lalo (Orch. Conse­rvatorului, dirij. de Pierro Cop­­pola) Scene alsaciene de Massenet (or­chestra simf. din Londra, dirijată de Pierro Coppola); Daphnis şi Clee de Ra­vel (orch. simf. din Boston, dirijată de Serge Koussewitsky). 21.00: Gogu­ Rădulescu (bariton): Pro­­logul din ,,Paiaţe“ de Leoncavallo; Arie din „Traviata“ de Verdi; Cavatona din ..Bărbierul din Sevilla“ de Rossini; Sergentul baladă de Th­euchs. 21.25 : Sonata „Kreutzer“, de Beetho­ven (discuri) :­­pian şi vioară ; Hephzi­­bach şi Jehudi Menuhin). 22.00 : Radio-jurnal (I) ; Sport. 22.15 : Muzică de dans (discuri) : Pri­ma dragoste şi Un cântec vechi-valsuri de Stelisky ; Tango de Llossas ; Fox de Gilbert şi Fox de Vallee. 22.30: Muzică italiană uşoară (discuri): Violette de Scarlatti (voce: Gugliel­­mi­tti),­ Melodie de Crescenzo (voce :: Beniamino Gigli) şi Torna amore de Ruzzi-Feceia : Melodii de Mario şi Bo­­v’O (voce : Enzo de Muro Lomanto) ; Pentru tine Lucia de Cherubini şi Adio vis frumos de De Curtis (voce : Benia­mino Gigli) ; Două melodii de Taglia­­ferri (voce : Aureliano Pertile). 23.00 : Radio-jurnal (II) ; 23.15: Concert de noapte al Orches­trei Vasile Julea — transmis de la res­taurantul .,Cosna“. voce: Nicu Stoene­­scu si Rodica Bujor. 23 45 : Jurnal pentru străinătate itp limba germană și italian-

Next