Curentul, august 1939 (Anul 12, nr. 4120-4150)
1939-08-01 / nr. 4120
2 (8 pagini) A apărut azi: Curentul-Magazin No. 17 Cu un bogat material literar 28 pagini ilustrate:Lei 6 Soţia colonelului Grigorovici din Cernăuţi, s'a sinucis ori după amiază CERNĂUŢI, 30. — O impresionantă sinucidere s’a produs in oraşul nostru. Astăzi la ora 6,30, d-na Ştefania Grigorovici, soţia colonelului Grigorovici, fostcomandant al unui batalion de vânători de munte din Ardeal, profitând de lipsa de acasă a soţului ei şi a servitoarei pe care o expediase la piaţă, a dizolvat intr'un pahar cu apă 10 pastile de hidrargium oxidanatum şi a băut întreaga soluţie. Când servitoarea s-a întors acasă, şi-a găsit stăpâna moartă. Sinucigaşa încetase din viaţă după zece minute dela ingerarea pastilelor. La faţa locului au sosit d-nii: procuror Buzoianu şi comisar Părâu, cari au făcut anchetă. Cadavrul a fost transportat la morgă pentru a se face autopsia. De notat că mâine urma să aibe loc în corn. Brad căsătoria unei fiice a sinucigașei. Membrii asociaţiei profesionale C. F. R. „Material Rulant“ a personalului reviziilor de vagoane, au ţinut şedinţă sub preşidenţia d-lui N. Bănuţ Participă delegaţi din Arad şi Galaţi. D. N. BANG, preşedinte, face o expunere asupra activităţii asociaţiei, pentru promovarea intereselor personalului reviziilor de vagoane din, întreaga ţară. Spune că asociaţia îşi continuă activitatea în conformitate cu legile ţării şi cu interesele administraţiei C. F. R. Arată că multe din doleanţe au fost satisfăcute şi că s-a găsit înţelegere la conducătorii căilor ferate. D. GH. DING, secretar, citeşte un proces verbal al filialei Piatra-Olt, care anunţă alegerea unui nou comitet şi o adresă a filialei Cluj care care relaţiuni privitoare la memoriul asociaţiei. D. DUMITRU MARINESCU-Galaţi cere ca eletricienii de la reviziile de vagoane să fie încadraţi ca definitivi. D. IOVIN TRIFAN-Arad cere ca la revizia din Arad să se dea lăcătuşilor halate pentru lucru. D. ION ŢURCAN arată că se dau intr’o lună mai multe pedepse cu reţineri din salariu unui singur ins şi cere ca mai mult de o pedeapsă pe lumă să nu se dea. p. N. BANG spune că asociaţia îşi continuă activitatea şi că cei mai mulţi din revizia de vagoane îşi înţeleg datoria de a fi în asociaţie. Arată că s’a întocmit Un memoriu ce va fi înaintat celor în dirept şi prin care se cere ca toţi lăcătuşii de revizie să fie încadraţi la fel şi să meargă până la categoria XI, deoarece toţi fac acela serviciu şi au aceiaşi răspundere. Cei ce n’au şcoala de meserie, au în schimb până la 15 ani de serviciu la revizie şi examen de specialitate. Lăcătuşii de reparaţie plătiţi cu ora, cari fac de 3 ani funcţia de lăcătuşi de revizie, să fie încadraţi la funcţia de o îndeplinesc. Compensaţia de acord să fie mărită dela 15 la 30 la sută. Să se facă avansări după vechime şi să se majoreze personalul reviziilor, fiind insuficient. Lucrătorii şi lucrătoarele dela revizie cu curs primar să fie încadraţi la categoria XIV, ca şi cei de la serviciile de mişcare şi întreţinere. Chiria să fie plătită după statut. Membrii au dat delegaţie d-lui Neanu să susţină punctele din memoriu în faţa d-lui director general al C. F. R. Coiful ceferiştilor Şedinţa asociaţiei C. F. R. „Material Rulant" Acum 25 de ani La 50 Iulie 1914, Austro-Ungaria a decretat mobilizarea împotriva Serbiei S-au Împlinit 25 de ani de când, la 30 Iulie 1914, Austro-Ungaria a decretat mobilizarea forţelor sale militare împotriva Serbiei. La o lună după asasinarea principelui moştenitor Francisc Ferdinand, la Serajevo, conducătorii imperiului, — și în special contele Berchtold, — care nu vedeau cu ochi buni succesele Sârbilor din războiul balcanic, au făcut din acest atentat pretext de războiu. Autoritatea, oarecum nesocotită, a imperiului, trebuia restabilită. Şi de aci a pornit scânteia războiului din care faţa Europei avea să iasă schimbată, însă cu totul altfel decât după socotelile celor care angajaseră omenirea în sângeroasa incăerare. A doua zi, drept răspuns Austro-Ungariei, Rusia mobilizează şi ea, iar prin alianţa cu Austria, Germania se găseşte în conflict cu Franţa şi Anglia. încercările succesorului lui Francisc Iosif, — Carol, — de a pune capăt războiului, se izbesc de hotărîrea contelui Burlan şi Czerulh, de absolutismul contelui Sturgkh în Austria şi al contelui Tisza în Ungaria. Războiul nu mai putea fi oprit, pentru că imperiul trebuia să-şi împlinească singur destinul, aşa cum în orgoliul lor conducătorii nu putuseră să-l prevadă. Triste rememorări, dar necesare , pentru că aducerea aminte poate fi întotdeauna un bun sfătuitor, mai ales când toată lumea e de acord că istoria se repetă. O înfăptuire şi o satisfacţie în aşteptarea trenului pentru Bucureşti, măsurăm nervos cu paşii, peronul gării Ploeşti. Câteva momente au trecut plăcut, întâlnind în persoana sub-şefului de gară, pe un fost elev, care cu mare tragere de inimă, luptând cu destule greutăţi şi-a dat examenele particulare, la liceul pe care l-am condus. Mărturisesc: pe vremuri, i-am ajutat şi intenţia şi munca. Abia acuma, însă, cu prilejul acestei întâmplări, după atâţia ani, mi-am primit în schimb recompensa. Mi-a declarat că e mulţumit. Că graţie învăţăturii dobândite prin „miloacele Dvs.“ etc. a putut să-şi dea toate examenele de specialitate şi să râsbată el, un funcţionar modest, până la postul de mare încredere şi răspundere, de şef al unei gări importante. In mintea mea, se fixase gândul că fostul meu elev îmi este recunoscător,că l-am ajutat să-şi ia o diplomă cu care să-şi câştige pâinea mai uşor., Şi l-am lăsat să-şi vadă de treburi, arătându-mi bucuria că un fost elev se găseşte pe drumul cel bun. Mi-am reluat plimbarea pe peron, când, aruncându-mi ochii, înspre partea birourilor, zăresc o încăpere cu uşile larg deschise, cu linoleum pe jos, cu dulapuri mari şi luxoase, cu un funcţionar şi câteva persoane înăuntru şi cu firma deasupra intrării. „Biblioteca personalului C. F. R.‘r. Am rechemat pe d. sub şef de gară şi i-am cerut explicaţii. Am vizitat biblioteca. Am cercetat registrele. Sunt acolo mai mult de 1000 de părţi. Se împrumută numai cheferiştilor. De la Martie şi până la Iulie, unele cărţi au avut 6 î? cetitori, altele 15-20. „Cine a făcut-o?“. D. Gilorteanu, l-am ajutat şi eu şi d. director general Macovei a dat şi dânsul 20.000 lei“. Participarea lui, subşeful o strecura modest între aceia a celor doi superiori. Căldura cu care îmi vorbea însă de rostul bibliotecii, de greutăţile înfiinţării ei, de bucuria înfăptuirii şi de amănuntele ei de funcţionare m-au îmboldit să-i strâng mâna şi să-i spun: „Acum înţeleg, cine a făcut-o! nu-mi pare rău că ţi-am fost cândva de folos“. „Ce să fac?“ Mă ştiam obligat. N’aveam altfel cum să mă plătesc. Am făcut această bibliotecă. Bănuiam, că într-o zi veţi afla. Eram sigur că o să vă facă plăcere“ — mi-a răspuns cu glas scăzut şi mişcat. Simţeam trebuinţa, ca să-l îmbrăţişez. Fostul şcolar ajutat obţinuse mai mult decât o diplomă. Ştergându-mi o lacrimă, moara suit emoţionat în trenul, care intra grăbit in gară. Nu-ţi cunosc numele, bravul meu fost şcolar, dar în ziua de eri, mi-ai dăruit o recompensă, pe care alţii mai bogaţi şi mai puternici nu o pot dobândi. C. Dinu Fost director al liceului internat Buftea Ghenful AMC XII, No. 4120, Marţi I August 1939 CREDINŢE ŞI PĂRERI Scrisori din Rom« Căt de puţin ştim... Cât de puţin a putut pătrunde mintea omului în domeniul marilor întrebări ale vieţii omeneşti! Câmpul aria marilor probleme ale vieţii omeneşti.. tărâmul tainelor , nepătrunse încă de mintea omului, se ’ntinde în faţa noastră, vast şi inabordabil. Pe cât de mare este bucuria noastră când constatăm că mintea omului a realizat surprinzătoare performanţe în domeniul fizic, pe atât de mare este durerea noastră când trebue să constatăm că în domeniul marilor taine ale vieţii, mintea omului este încă tot la început. Oricât de perseverente şi de adânci ar fi sondagiile pe care mintea omului le-ar face în inima marilor întrebări pe care ni le pune în faţă viaţa noastră spirituală, cred că nu comit o aberaţie când afirm că ea nu va putea pătrunde niciodată până în esenţa ultimă a lucrurilor. Oricât de cutezătoare ar fi eforturile cu cari încercăm să deslegăm tainele ce ne înconjoară viaţa, ca un zid masiv, oricât de impresionant şi de infailibil ar fi arsenalul judecăţilor noastre şi oricât de convingătoare, de eficiente şi de peremtorii s’ar părea că sunt argumentele pe care le invocăm pentru deslegarea acestor taine, ele rămân taine, în veci nedeslegate şi nepătrunse, inaccesibile şi refractare. Oricât de impecabilă şi de subtilă ar fi elaborarea infinit de multelor sisteme filozofice, oricât de îndelungat şi de controlat ar fi procesul de gestaţie al acestor sisteme, ele rămân simple şi firave construcţiuni ale minţii omeneşti, care nu rezolvă aproape nimic. Nu ştiu, sunt eu prea sceptic,dar am convingerea că omul nu va putea ajunge niciodată în stăpânirea adevărului absolut. Mereu va rămâne ceva de explorat. Mereu va rămâne o taină, un imponderabil, un amarnic semn de întrebare. Avea obiceiul Origen, faimosul şi proteicul scriitor bisericesc din era primară a creştinismului, să răspundă lapidar şi stereotip „Dumnezeu ştie“, ori de câte ori înercând să scruteze miezul unor probleme teologice care-i frământau, nu putea să le găsească un răspuns precis şi substanţial. Asemeni şi noi, ori de câte ori suntem asaltaţi de marile întrebări ale vieţii noastre, nu putem să răspundem decât prin formula lui Origen : Dumnezeu ştie. Noi oamenii nu putem şti decât fragmentar şi aproximativ, orizonturile cunoştinţelor noastre sunt limitate, imperiul cuceririlor noastre spirituale este foarte mic, este infim, oricât ar fi afirmat de tare şi de agresiv atotputernica ştiinţei omeneşti Haeckel şi cu acoliţii săi. Celor mai fundamentale întrebări ale sufletului nostru, nu le puteam da nicio deslegare, niciun răspuns satisfăcător Dumnezeu, din motive a căror înţelegere ne depăşeşte, nu ne-a desvăluit adevărul întreg, nu ne-a revelat toate misterele, nu ne-a descifrat toate enigmele, a aşezat între noi şi El, poate pentru binele şi fericirea noastră, o cenzură pe care n’o putem înfrânge. Ceva , ţinut secret, păstrat sub clopot de sticlă, este ferit de privirile indiscrete şi iscoditoare ale omului. Nu cunoaştem lumea în care trăim decât parţial şi imperfect. Nu ne cunoaştem viaţa, această umbră fugară şi inconsistentă, decât foarte vag şi superficial. Sunt încă multe, nespus de multe taine ce ne înconjoară, nespus de multe enigmele a căror imposibilitate de soluţionare Dubois de Reymond o formulează în sobrul său „ignoramus“. „Ştiinţa omenească nu cuprinde totul, e mărginită şi ca întindere şi ca adâncime“, spune Emil Boutroux în opera sa „Science et religion dans la Philosophie contemporaine“. Iar Alexis Carrel, în celebra sa lucrare „L’homme, cet inconnu“ răstoarnă, cu o serie de argumente zdrobitoare, toate susţine- rile acelora cari pretind că ştiinţa cunoaşte totul, dovedind în mod ineperabil că ea nu este decât un aspect anemic al inteligenţii, nu depozitara adevărurilor esenţiale. Când ne va fi hărăzită ziua în care vom cunoaşte totul şi vom cuteza să stăm impertubabili în faţa vieţii şi a întrebărilor ei ? Când ne va fi dat oare să cunoaştem adevărul întreg în toată întinderea lui, fără nic-o reticenţă fără nici-o umbră ? Atunci... spune apostolul neamurilor în epistola I către Corinteni. Apostolul acesta, cel mai entuziast şi mai neînfricat dintre toţi apostolii Mântuitorului, a imprimat în învăţăturile sale neperitoare, alături de un suflet veşnic incandescent, şi adevărul absolut, pe care l-a primit de la Dumnezeu pe calea nevăzută şi inefabilă a harului : „Acum vedem ca prin oglindă, în ghicitură ; atunci însă, faţă către faţă , acum cunosc numai în parte, dar atunci vom cunoaşte pe deplin“... Atunci... Când ? Atunci când pământul acesta pângărit de păcatele şi fărădelegile omului va dispare, pentru a fi restaurată în locul lui împărăţia lui Dumnezeu, paradisul acela în care a locuit odată omul, pe care l-a pierdut de mult. Atunci când inima omului va fi curată ca a copiilor şi sufletul lui va fi o claviatură îngerească de supreme virtuţi, ca să se adeverească în întregime cuvântul Mântuitorului: „Mărturisescu-mă Ţie, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pe ele pruncilor”... Atunci când omul va fi iarăşi în nemijlocita apropiere a lui Dumnezeu, pe un alt pământ şi sub un alt cer... Până atunci însă, vom şedea pe pământul acesta“ întru întunerec, V. Sămărtinean Străjerii din regiunea , la Radio ■ * , x91 Vizita de la Asociaţia generală a învăţătorilor şi demonstraţiile de dansuri naţionale de la expoziţia „Muncă şi Voe Hună“ Ora de ori a străjerilor la radio, a fost susţinută de soc. Arcăşească din Mărgineni, jud. Neamţ. In pitoreştile lor costume, care aminteau pe plăeşii vestiţi ai lui Ştefan cel Mare, membrii soc. arcăşeşti, alcătuiţi din: învăători, învăţătoare, şi săteni, în număr de peste 46, după terminarea programului la radio, au făcut o vizită la asociaţia generală a învăţătorilor din România, unde au fost primiţi de d-nii T. Iacobescu, preşedinte şi de Mircea Ispir, secretarul general al asociaţiei. D-l N. Vârtolaş, comandant străjer şi conducătorul soc. arcăşeşti, a prezentat raportul străjeresc d-lui preşedinte Iacobescu, după care d-l Mircea Ispir, în calitate de fiu al plaiurilor nemţene, a vorbit arcaşilor, învăţătorilor şi învăţătoarelor, veniţi să depună la picioarele Tronului, în faţa Marelui Străjer şi a celor ce conduc destinele neamului dela centru, dovada mărturiei lor de credinţă.După aceea, într'o atmosferă de cald entuziasm naţional, d. preşedinte T. Iacobescu, mulţumeşte în numele d-lui Toni, celor prezenţi, cât şi d-lor Mircea Ispir şi Firea, pentru gestul străjeresc şi camaraderesc, din a căror iniţiativă a avut loc vizita la sediul asociaţiei generale. După aceea cei de faţă cântă câteva cântece populare şi străjereşti, după cari, cu urarea străjerească îşi iau rămas bun, îndreptându-se spre căminul de ucenicie al ministerului muncii, din str. V. Alecsandri, unde au luat masa. După masă arcaşii s-au îndreptat spre expoziţia „Muncă şi Voie Bună“ unde a urmat o interesantă demonstrație de dansuri naționale, cu caracter local şi lăutari din comuna Mărgineni, jud. Neamț. Concurs pentru ridicarea Monumentului Eroilor brăileni Pentru comemorarea Eroilor brăileni, soc. „Cultul Eroilor”, filiala Brăila a hotărît să ţină concurs, spre a se putea alege macheta în vederea executării unui monument. Ideia urmărită este glorificarea Eroilor brăileni, prin simbolizarea Victoriei, lăsându-se artiştilor toată libertatea de concepţie în ceea ce poate forma compoziţia şi partea decorativă ca: basoreliefe, embleme, inscripţii, etc. ■ Monumentul va fi aşezat în piaţa Regală, la întretăierea străzilor Regală cu Bulevardul Carol şi va fi studiat în raport cu mărimea pieţei. Costul monumentului va fi de circa 4.000.000 lei, în care intră: fundaţiile, soclul, partea arhitectonică şi artistică sculpturală, adică monumentul complect gata. Comitetul îşi rezervă dreptul de a executa partea arhitectonică din devizul şi cadtul de sarcini ce se va întocmi. Concurenţii vor prezenta următoarele lucrări: Macheta de ansamblu a monumentului la scara de 0.005 m. la metru, cuprinzând monumentul împreună cu piaţa şi amorsele. Macheta monumentului la scara de 1/10 din mărimea de execuţie, care va,a fi turnată şi lucrată în gips. Partea arhitectonică a monumentului va fi executată din piatră albă de carieră „Cluj” de felul celei depozitată la serviciul Salubrităţii. Blocurile vor fi prinse între ele cu ancore de bronz. Fundaţia va fi aşezată pe un radier de beton armat, situat la o adâncime minimă de 1,20 m. Părţile decorate sau profilele se vor executa în piatră sau bronz. Statuia propriu zisă şi eventual , grupările plachetelor, inscripţiile şi orice parte decorativă, ce se vor executa in bronz, vor fi în aliaj de 13 la sută aramă Concursul este deschis la data publicării lui și expiră după 4 luni. Nici un concurent nu va putea trimite lucrări suplimentare peste cele cerute la capitolul IV Machetele vor fi in gips nepatinat Lucrările necomplecte vor fi scoase din concurs, deasemeni acelea cari vor fi prezentate la altă scară decât cea fixată în program sau vor fi executate în alt material. Artiştii sculptori vor putea participa la acest concurs asociaţi între ei sau cu arhitecţi, pentru a se obţine complectă responsabilitatea artistică şi tehnică de execuţie. Toate machetele vor purta în mod clar şi vizibil un motto sau desen distinctiv. Odată cu predarea lucrărilor concurenţii vor depune şi un plic sigilat, purtând deasupra acelaş motto sau semn distinctiv, iar în interiorul plicului numele şi adresa autorului, precum şi calitatea şi titlurile lor. Toate lucrările vor fi predate la Brăila, în localul Cercului militar din piaţa Sf. Arhangheli, până în ziua de 1 Decembrie ora 12 unor delegaţi ai comisiunii O sumă de 100.000 lei este pusă la dispoziţia juriului pentru a recompensa lucrările ce va socoti şi judeca drept cele mai bune în cadrul acestui program. Pentru a stimula pe elevii mai înzestraţi ai şcolilor secundare şi a spori dragostea pentru literatura românească editura Socec a instituit în toamna anului trecut un concurs literar pentru şcolari. Subiectele date au fost următoarele: O încercare critică asupra operei lui Barbu Delavrancea, premiul lei 5.000; O încercare critică asupra operei lui Emil Gârleanu, premiul lei 3.000; O încercare critică asupra uneia din următoarei lucrări: Măști de Regina Maria Ochii Maicii Domnului de Tudor Arghezi, Diana de E. Lovinescu, Duminica Orbului, Aramca, Gorila şi Răscoala de Liviu Rebreanu, Pânze de păianjen de Cella Serghie, Robul de Dem. Teodorescu, premiu divisibil de lei 3.000. Comitetul premiilor compus din d-nii V. Demetrius, E. Lovinescu şi Liviu Rebreanu, examinând lucrările primite, şi-a dat verdictul precum urmează: Premiul de lei 5.000 pentru încercarea critică asupra lui Barbu Delavrancea a fost atribuit elevului C. M. Popescu de la liceul Ioniţă Asan din Caracal. Premiul divizibil de lei 3.000 a fost împărţit în modul următor: elevului Neagu Nicolae de la liceul Mitropolitul Premiul I: execuţia lucrării; premiul II: 40.000 lei; premiul III: 30.000 lei; o sumă de 30.000 lei spre a acorda menţiuni pentru lucrările care nu vor fi obţinut vreun premiu. In cazul când rezultatul acestui concurs nu ar fi satisfăcător, comitetul îşi rezervă dreptul de a publica un al doilea concurs în condiţii ce se vor hotărî ulterior, premiile rămânând însă obligatorii. In cazul când juriul va decerne premiul 1, comitetul îşi rezervă dreptul de a cere laureatului modificări de detaliu, in lucrările lui. In ceea ce priveşte execuţia pe teren a lucrărilor, se vor stabili condiţiile prin contracte ce se vor încheia ulterior. Arhitectul şef al municipiului Brăila şi un delegat al comisiunei Monumentelor publice. Silvestru din Cernăuţi lei 1.000 pentru lucrarea sa asupra „Scrisorilor unui răzeş” de Cezar Petrescu; elevului Oana A. Ioan dela liceul Mihai Viteazul din Alba-Iulia lei 1.000 pentru lucrarea sa asupra romanelor lui Liviu Rebreanu; elevului Grădinaru Nicolai dela liceul de băieţi din Tighina lei 1.000 pentru lucrarea sa asupra romanului „Măşti” de Regina Maria. Pentru încercarea critică asupra operei lui Emil Gârleanu, comitetul a socotit că nici una din lucrările prezentate nu întruneşte calităţile cerute şi a amânat atribuirea premiului pentru concursul din anul viitor încercările premiate vor fi publicate în broşură şi distribuite în mod gratuit şcolilor secundare din ţară. Nu ne rămâne decât să felicităm atât editura Socec cât şi pe tinerii autori pentru munca şi meritele de care au dat dovadă. Cărţi-Reviste A apărut „Mijloace de activitate in cuib“ de A. S. Goia, o broşură utilă şefilor de cuib şi comandanţilor, care vor să cultive in sensul adevărat străjeresc, această unitate din lumea şcolarilor, cuibul străjeresc. Rezultatele concursului lieral cu premii, pentru elevi Un «Orăşel balnear» în centrul Urbei eterne ROMA, 27. — Pentru a elimina pericolul comunist din Italia, partidul fascist se ocupă cu ridicarea standardului de viaţă al maselor şi paralel cu aceasta caută să le ocupe timpul liber cu diferite divertismente, care cultivă mintea şi sufletul. Cu această operă uriaşe se ocupă organizaţia „Dopolavoro" care prin spectacole populare (cum e opera din termele lui Caracallo ce are 20.000 locuri) trenuri populare de duminica, colonii, etc. are grijă de educaţia sufletului, finţei şi corpului poporului. In această ordine ia idei ultima creaţie a lui „Dopolavoro“ este un „Villaggio balneare“ pe o suprafaţă de câteva zeci de ha în centrul Romei, acolo unde odinioară era Circo Massimo. După ce treci o vastă piaţă străjerită de Obeliscul din Axum şi în care stau într’un „parc“ în aşteptarea proprietarilor zeci de maşini, intri in acest orăşel printr’o frumoasă intrare împodobită cu steaguri italiene. In stânga e o măreaţă clădire de teatru-cinema în care se dau continue spectacole pentru public iar în dreapta un mare pavilion de radiofonie unde se dau spectacole de radioviziune în mod gratuit. In mijloc sunt trei elegante piscine cu tot confortul modern (cabine, danşuri,, W. C., etc) iar lateral baruri, cafenele, restaurante, etc. unde tineretul poate dansa. In fundul oraşului sunt apoi diverse distracţii electrice, automobile electrice, etc., precum şi numeroase prăvălii (cofetării, fotografi, tutungerii, etc.). In primele 4 zile peste 45.000 de vizitatori au fost în acest „Villaggio balneare“, cifră ce dovedeşte că marea masă a populaţiei din Roma a primit cu caldă bucurie noua operă de recreaţie creată de fascism. Gr. V. SPECTACOLE Luni 31 Iulie 1939 Calendar ORT.: Sf. Eudochim cel drept, CAT.: Sf. Ignaţiu de Loyola. PROT.: German (Wilhelm). EBR.: 15 AV. 5699. MAH.: 13 Gemazil-Ahli 1358. Rus. sear. 5,2 — AP. soar. 1942. Zile trecute 211, zile rămase 154. Teatre : COMOEDIA: Premieri „Tinereţe”. COLOS (Cal. Victoriei) „O noapte pe Riviera“. VESEL (Grădina Marconi) , seara ora 9: „Ţi-am făcut cu ochiul“. COMIC (Grădina Volta-Buzeşti): Al cui sunt pantalonii ? IZBANDA (Cal. Văcăreşti) — seara ora 9: „Izbânda 1939“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Uranus) „Strămoşul“. TEATRUL „NATALIŢA PAVELESCU (Hala Traian): Comedia muzicală ..Luna de miere“. RELIGIOS (Arenele Romane), orele 9 seara: „Quo Vadis“, de I. Frumuşani, după romanul de Enric Sienkiewics. Cinematografe : ARO (Ed. Ts.che Ionescu): închis pe timpul verii. SCALA (Take Ionescu): închis pe timpul verii. CARLTON „închis pe timpul verii". CAPITOL (B-dul Elisabeta): „Misiunea d-rului Kildare" cu Lyonel Barrymore. TRIANON: Maharadjahul din Hollywood. "■ ROXI (Lipscani): „Lordul Jeff“ cu Mickey Rony şi Freddy Bartholomey. REGAL: (Ed. Elisabeta): „Nevasta brutarului" cu Raimu, Ginettă Ledere şi jurnal Paramont. ELISEE (Str. Doamnei): „Parada tinereţii”. Jurnal şi complectare. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): închis pe timpul verii. A. R. P. A. (Bd. Elisabeta) : „Foc de arme în Arizona" şi „Demonul alb". FEMINA (Bd. Elisabeta): „Femei bănuite“ cu Wiliam Werner. SAVOY (Cal. Victoriei): „Gunga Din" şi „Uliţa Durerii“. FORUM (Bd. Elisabeta): „Se lasă noaptea" şi „Serenada primăverii". GRADINA FORUM (C. A. Rosetti 6): „Se lasă noapea" şi „Serenada primăverii4. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): Tragedia unei generaţii" şi „Minciuna Sfântă". SELECT: Domnişoara Mama mea şi Alibiul. FRANKLIN (Ateneu) : „Brigada morţii“ şi „Proscrisul“. OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu) : „Trader Horn" şi „Căsătorii americane". RIALTO (Bd. Carol 21): „Amanda“ şi „Josette". NISSA (Cişmigiu): „Un drăcuşor de fată" şi „Pentru D-tră Doamnă". RAHOVA (Cal. Rahovei 91): „Frumoasă- i tinereţea" şi „Cabaretul marinarilor“. SPLENDID (Cal. Moşilor) : „Oameni cu aripi" şi „Viaţa-i uşoară". PARIS Sala şi grădina, ,Comediantul“, „Când vrea femeea“ şi trupa Titi Mihăilescu. AMERICAN, grădină şi sală (Cal. Moşilor 221): „Frumoasă-i tinereţea" şi „Diavolii Aerului“. MILANO, grădină şi sală (Călăraşi, 159): „Păcatul Helenei Wilffur" şi „Alibiul dr. Tindal“. TOMIS, grădină şi sală (Călăraşi 11): „N’am să te uit niciodată“ şi complectări. GRADINA GLORIA (Văcăreşti): „Secretul unor femei frumoase" şi Shirley salvează America“. ISBANDA (Văcăreşti): „Romanţa argentiniană“ şi „Crima Nataliei Rosquin“. GRADINA ŞI SALA EDISON (Dudeşti 3) : Minunea sfântă şi „Răzbunarea Mexicană“ şi Trupa Titi Mihăilescu. LUCIFER (Dudeşti 97): „Uliţa Durerii" şi „O crimă fără importanţă" MARNA (Cal. Griviţei): „Necunoscuta din „Monte Carlo" şi „Surâs din Viena". VOLTA-BUZEŞTI (str. Buzeşti): „Raţia" şi „Clubul sinucigaşilor". MARCONI (Cal. Griviţei) : „Extase" şi „Ascensiunea Muntelui Mont Blanc. Jurnal O. N. C. şi Paramount. DIANA (Cal Griviţei) : „Fra Diavolo" şi Evadatul No. 20“. LIA (Cal. Griviţei): „Furtună in Asia" şi „Mi-a fugit mireasa". AIDA (Cal. Rahovei 151): „Nopţi la Alger“ şi „Jossette“. ODEON (11 Iunie): „Crima Nataliei Roquin" şi ,,Detectivul Doamnei". PAX (Rahovei 236): „Mascatul“ operă completă şi jurnal. VOLGA (Dorobanţi): „Jurnalul unei Impărătese“ şi „Satan în frac“. UNIC, grădină şi sală (Filantropia): „Furtună în Asia“ şi „Prizonierul din Africa". DACIA, grădină şi sală (Ştefan cel Mare): „Vis de tinereţe“ şi „Paradisul îndrăgostiţilor“. ILEANA, grădină şi sală (str Avrig 1) „Oameni de mâine“ şi „Nopţi in Alger". FLORIDA (Bd. Ferdinand 118): „Eroul de la Marna" şi „De-aş fi rege“. PACHE (Mătăsari 12): „Familia judecătorului Hardy" şi „Spaima Indienilor". DICHIU : închis pentru renovare. UNIREA (B-dul Mihail Ghica 143): „Oraşul păcatului" şi „O crimă pasionantă". 'S GRADINA SIC: (P-ţa Filantropia) „Mi-e viaţa în pericol" şi „Aventurile lui Arsenie Lupin”. NERO, grădină şi sală (Şerban Vodă 94): „Aventuriera" şi „Stăpânul junglei“. GRAND (Crângaşi 42): „Femeia desamăgite“ şi „Spaima vestului sălbatec“. TRIUMF (Cal. Griviţei) : „Nick gentleman detectiv“ şi „Bill Gazon“. MODEL (Piaţa Dr. Botescu): „Macul Roşu" şi ,.Spaima Deşertului“. VENUS: „Marco Polo“ şi „Flori din Nissa". PROGRAMUL DE RADIO Luni Si Iulie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII 7.00. Dechiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): Uverturi la „Boccaccio“ de Suppé Copiii satului de Kalman şi Viaţa în Prater de Translateur. Două porci de Johan Strauss. — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri); Selecţiuni din „Geisha“ de Sidney Jones ; Valsul păpuşilor de Bayer şi Luxemburg-vals de Lehar; Marş de Belton. — Sfaturi pentru gospodine. — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri): O noapte în Granada-uvertură de Kreutzer; Valsuri de Brahms (pian: Walter Rehberg); Selecţiuni din „Tar şi teslar“ de Lortzing; Erotic şi Primăverii de Grieg; Potpuriu în „Frasquita” şi „Eva“ de Lehar; Potpuriu de melodii de Borchert; Selecţiuni din „Tenorul Ducesei" de Kuenneke. 13 00: Ora, Sport, Sfaturi medicale. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.00: Concert de prânz-orchestra Petrică Moţoi: Libelule-vals-intermezzo de Carabin; Serenadă galantă de Walter Vogel: Eu nu’nţeleg a cui e vina romanţă de Ştefan Barzon şi Cât te iubesc-romantă de Gheorghiu; Salutul amorului melodii de Edward Elgar; Cântecele mele romanţă de Eliza Petrescu; Două cântece naţionale de Nicuşor Predescu. 13.45: Spectacole. 13.55: Continuarea concertului: Ce-ai făcut din inima mea, tango de Paraschiveseu; Mi-a cântat un rus din balalaică, tango de Ion Vasilescu; Ca rotogoalele de fum, slow de Roman. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Petrică Moţoi: Bagă doamne luna’n nor şi Cântă puiul cucului de Brediceanu; S’a dus amorul, romanţă de Ceaigovsky; Te-am ertat, boston de Stiplosek; Două învârtite din Făgăraş; Trei fete am iubit tango de Nello Manzatti; Două învârtite de la Sibiu şi O Haţegană; Romanţe şi Arii româneşti . 15.10: Actualităţi. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica literară. 19.17: Muzică de cameră (discuri). Quartet Nr. 2 în re major de Borodin (Quartetul Pro Arte) Sonata pentru vioară şi pian („Trilul Diavolului“) de Tamim Kreisler (vioară: Yehudi Menuhim, pian: Arthur Balsam). 20.00: Ospetele domneşti de odinioară de Alex Jordan. 20.15: Suite franceze (discuri): Fragment din ,,Namouna“ de Lalo (Orch. Conservatorului, dirij. de Pierro Coppola) Scene alsaciene de Massenet (orchestra simf. din Londra, dirijată de Pierro Coppola); Daphnis şi Clee de Ravel (orch. simf. din Boston, dirijată de Serge Koussewitsky). 21.00: Gogu Rădulescu (bariton): Prologul din ,,Paiaţe“ de Leoncavallo; Arie din „Traviata“ de Verdi; Cavatona din ..Bărbierul din Sevilla“ de Rossini; Sergentul baladă de Theuchs. 21.25 : Sonata „Kreutzer“, de Beethoven (discuri) :pian şi vioară ; Hephzibach şi Jehudi Menuhin). 22.00 : Radio-jurnal (I) ; Sport. 22.15 : Muzică de dans (discuri) : Prima dragoste şi Un cântec vechi-valsuri de Stelisky ; Tango de Llossas ; Fox de Gilbert şi Fox de Vallee. 22.30: Muzică italiană uşoară (discuri): Violette de Scarlatti (voce: Guglielmitti), Melodie de Crescenzo (voce :: Beniamino Gigli) şi Torna amore de Ruzzi-Feceia : Melodii de Mario şi Bov’O (voce : Enzo de Muro Lomanto) ; Pentru tine Lucia de Cherubini şi Adio vis frumos de De Curtis (voce : Beniamino Gigli) ; Două melodii de Tagliaferri (voce : Aureliano Pertile). 23.00 : Radio-jurnal (II) ; 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Vasile Julea — transmis de la restaurantul .,Cosna“. voce: Nicu Stoenescu si Rodica Bujor. 23 45 : Jurnal pentru străinătate itp limba germană și italian-