Curentul, septembrie 1939 (Anul 12, nr. 4151-4180)

1939-09-01 / nr. 4151

2 (12 pagini)" Joi 31 August 1939 Ort. Pun. Srâului Maicii Domnu­lui in Haleopratia. Cat. Sf. Raimond. Prot. Rebeca (Rebeka). Ebr. 16 Elul 5699. Mah. 15 Regep. 1358. Răs. soarelui 5,36. Apusul soarelui 18,54. Teatre : COMOEDIA: „Tinereţe". COLOS (Cal. Victoriei): „Mielul Ver­de“. IZBÂNDA (Grădină, Calea Văcăreşti 21): „Izbânda 39-40“. VESEL (Grădina Marconi): „Ţi-a fă­cut cu ochiul“. COMIC (Grădina Volta Buzeşti): ,,Ai cui sunt pantalonii“. NOU: „Drumul spre glorie“. NATALIŢA PAVELESCU (Hala Tra­­ian): „Luna de miere“. MUNCĂ ŞI VOE BUNĂ (Str. Ura­nus): „Plutus“. Cinematografe­s ARO (B-dul Take Ionescu): „Infernul îngerilor“ cu Alice Faye şi Con­stance Bennett. SCALA (B-dul Take Ionescu): „Sabo­taj“, cu Jean Murat şi Mireille Ba­­lin. CARLTON (Bd. Brătianu): „Kentu­cky“ oraşul pasiunilor. Jurnal nou Fox. CAPITOL (Grădină şi sală, B-dul E­­lisabeta 14): ,,Desmoşteniţii soartei“ cu Walace Beery şi Mickey Rooney. TRIANON (Ed. Elisabeta): „Broad­­way strada norocului“ cu Dick Po­­wel, Priscilla Lane şi Pat O’Blrien. SELECT (Calea Victoriei 44): „Beţia REGAL (B-dul Elisabeta 12): ,,Eva­­aurului“, cu Victor MacLaglen, datul din Alcatraz“ cu Gall Patrick. A. R. P. A. (B-dul Elisabeta 2): „Nopţi de groază în Hong-Kong“. SAVOY (Calea Victoriei 33): „Pentru patrie“ cu Errol Flynn şi „O anu­mită femee“ cu Bette Davis. ROXY (Str. Lipscani 53): ,,Aşa-i Pa­risul“ cu Jules Berry. FEMINA (B-dul Elisabeta 10): Eta­jul cu bocluc“ cu Eugen Bodri. ELYSEE (Str. Doamnei): „Parada ti­nereţii şi „Prizoniera din King- Sing“ cu Henry Wilcoxon. FORUM (Grădină, Str. C. A. Ro­­setti, sală B-dul Elisabeta): „N’am să te uit niciodată“ cu Bette Davis şi „D-na şi D. detectiv“ cu Melvyn Douglas. BIZANTIN (B-dul Elisabeta 2): „Dra­ma din Shanghai“ cu Louis Jouvet şi ,,Nick gentlemen detectiv“ cu William Powell. NISSA (Intrarea Zalomit­a): „S. O. S. Tanger“ cu Pierre Fresnay şi „Stan şi Bran alpinişti“. FRANCLIN (Ateneul Român): „Adio pentru totdeauna“ şi „Fraţii Ritz şomeri“. OMNIA (B-dul Schitu Măgureanu): ,,Nopţi în Alger“ cu Charles Boyer şi „Păcate în Paradis" cu John Boles. RIALTO (B-dul Carol 21): „Menaj Parisian“ cu Viviane Romance şi ,,Frou-Frou“ cu Luise Rainer. AMERICAN (Cal. Moşilor): „Andy­­ Hardy iubeşte“ şi „D-na şi D-l De­tectiv“. SPLENDID (Calea Moşilor 290): ,,N’am să te uit niciodată“ cu Bette Davis şi „Misterul unei crime“ cu Ann Dvorak. MARNA (Calea Griviţei 80): „Caval­cada destinului“ cu Douglas Fair­banks jr. şi „Clubul trăzniţilor“ cu John Barrymore. VILTA BUZEŞTI (Str. Buzeşti): ,,Sau cunoscut în luna Mai“ cu Jeanette MacDonald şi „Nostalgie“ cu Herry Baur. MARCONI (Calea Griviţei 137): „Via­ţă fără griji“ cu Janet Gaynor şi „O noapte de groază“ cu Robert Young. LI­A (Calea Griviţei 196): „Nanette are trei iubiţi“ cu Janet Gaynor şi „Nopţi în Andaluzia“ cu Imperio Argentina. TOMIS (Grădină şi sală, Calea Cală­raşilor 11): „Paradisul în doi“ cu Jack Hulbert şi „exclasaţii“ cu Cli­ve Brook. IZBÂNDA (Calea Văcăreşti 21): „Ka­tia“ cu Danielle Darrieux şi ,,5 prieteni“ cu Viviane Romance. MILANO (Calea Călăraşilor 153): „Menaj“ cu Attila Hoerbiger şi „Că­lăreţii veseli“ cu fraţii Ritz. GLORIA (Calea Vărăreşti 44): „Pa­rada tinereţii“ şi ,,Aloma“ cu Do­rothy Lamour. RAHOVA (Calea Rahovei 91): „Echi­pa de onoare“ cu Paul Muni şi „Trustul veseliei“. PARIS (Grădină şi sală, Calea Raho­vei 118): „Menaj“ cu Attila Hoer­biger, „Dragoste în viteză“ cu Don Ameche şi trupă de revistă ODEON (Str. 11 Iunie 75), „Aventu­rile lui Robin Hood“ cu Errol Bette Davis, Flynn şi „Femei de noapte" cu EDISON (Calea Dudeşti 3): „Dama cu Camelii“ şi „Tigrul din Arizo­na“ cu Wallace Beery şi trupă de revistă. LUCIFER (Calea Dudeşti): „Necu­noscuta“ şi „Sfidătorii aerului“. UNIC (B-dul Filantropiei 57): „Nopţi în Andaluzia“ şi „Satan în frac" cu Akim Tamiroff. VOLGA (Calea Dorobanţi 1): „Lună de miere la Paris" cu Franziska Gaal şi ,,La răspântie“ cu Charles Vanel. NERO (Calea Şerban-Vodă 94): „Ul­timul post“ şi „Vagabonzii“. COTROCENI (Şos. Cotroceni 9): „Neapole sub sărutul focului" cu Viviane Romance şi „Trader Horn“. PACHE (Str. Mătăsari 31): „Arme pentru China“ cu Dolores del Rio şi „Vis de tinereţe" cu surorile Lane. ILEANA (Str. Avrig 1): „Se lasă noaptea“ şi­­ „Păcate în Paradis" cu John Boles. PAX (Calea Rahovei 236): „Vasul robilor“ cu Wallace Berry „Când vrea femeia“. DICHIU (Str. Romană 89): „Alex. Newsky“ cu N. Cerkasov şi „Sedu­cătorul“ cu Jean Gabin. UNIREA (Filantropiei 143): „Copiii părăsiţi“ şi „Cei 4 spioni“. FLORIDA (B-dul Ferdinand 116): „Femei condamnate“ cu Anne Shirley şi „Nopţi albe în Petro­grad“ cu Gaby Morlay. GRAND (Şos. Crângaşi 42): „La Ha­banera“ cu Zarah Leander şi „Sfi­dătorii aerului“ cu Clark Gabie. VENUS (Calea Dudeşti): „O sută de băeţi şi o fată“ cu Deana Durbin şi „Umbra morţii“. MODEL (Piaţa Dr. Botescu 2): „Atac în Mediterana“ şi „Parada nebu­nilor“. uiţio“ .(CNI laiîAuo «31*0) VNVIO prada“, operă complectă. TRIUMF (Calea Griviţei 335): „Cau­ciuc“ şi ,,A noastră e noaptea“. DACIA (Şos. Ştefan cel Mare 34): „Trader-Horn“ şi „Svăpăiata“. AIDA (Calea Rahovei 151), „Evada­tul din Insula Dracului“ şi „Mane­chinul". Şantierele arheologice din Dobrogea snt în plină activitate. Conduse de distinşi specialişti, săpăturile aduc cu fiecare zi de lucru, tot mai importan­te descoperiri privind trecutul pămân­tului românesc. După puternicile mărturii de viaţă românească găsite la Enisala, tot în nordul Dobrogei, la Dinogeţia se a­­nunţă descoperiri care pot fi socotite senzaţionale. Cetatea Dinogeţia, după unii istorici numită Dinoguttia, este unul din im­portantele puncte pentru trecutul no­stru. Lucrările au început la 15 iulie con­duse de d. prof. Gh. Ştefan, fost membru al şcoalei române din Roma. Noul şantier, face parte din vastul program de cercetări arheologice ini­ţiat şi sprijinit de d. prof. Const. Giu­­rescu, rezidentul regal al ţinutului Dunărea de Jos şi organizat de Mu­zeul Naţional de Antichităţi prin­­ prof. S. Lambrino. Vechea aşezare Dinogeţia este si­tuată în nordul Dobrogei, in faţa Ga­laţilor şi se află într’o insulă în apro­piere de dealul Bugeacului, într’o po­ziţie izolată foarte importantă din punct de vedere strategic. Acoperită de dărâmături şi pământ, lăsată în părăsire de veacuri, cetatea de la Bisericuţa a devenit anul acesta un însemnat şantier arheologic, iar descoperirile de până acum ne pot spune că Dinogeţia a fost un însem­nat punct de sprijin al străjii, pe care imperiul de la Bizanţ a pus-o la Du­năre împotriva valurilor de năvălitori ce năpădeau din plin Sudul Basara­biei. Cetatea a durat cel puţin până în mijlocul secolului al XI-lea. URMELE LEGIUNEI ROMANE I JOVIA Săpăturile au ca scop pentru anul acesta, scoaterea la iveală a zidurilor cetăţii. S’au scos din pământ până a­cum, latura de Est cu poarta dublă şi turnurile care o păzeau, turnurile de Sud-Est şi de Nord-Est precum şi la­tura de Nord. Ruinele desgropate au un aspect măreţ cu ziduri groase de trei metri şi înalte pe alocarea de 5 metri. Este foarte important inventarul o­­biectelor descoperite în care găsim ţi­gle cu ştampila Legiunei I. Jovia, care avea în grijă această cetate, ceramică romană şi bizantină smălţuită sau or­namentată, fibule de bronz, sticlărie mai ales brăţări de sticlă albastră etc. toate ne dau un interesant tablou al vieţii romane şi bizantine pe acest te­ritoriu începând cu veacul al Ill-lea— IV d. Christos. TEZAURUL MONETELOR DE AUR Dar cea mai importantă descope­rire, care poate fi socotită chiar sen­zaţională, este aceia a unui tezaur compus din 106 monete bizantine de aur, foarte frumoase, dintre care 103 poartă efigia împăratului Vasile al II-lea şi a fratelui său Constantin al VIII-lea (976-1025) chipul lui Roman al III-lea (1028-1034) și alte două pe al lui Constantin al IX-lea Monoma­­hul (1042-1055). Descoperirea are desigur o mare importanţă iar arheologii vor vorbi la timp despre însemnătatea ei. La Dinogeţia lucrările continuă in­tens şi fiecare zi aduce noutăţi inte­resante pentru istoria trecutului nos­tru. In primul rând, ţăranii din partea locului numeau un deal din apropiere cu numele de „Cetatea“, iar podul care trece peste apa Sebeşului „Podul Cetăţeiei“, adăugând la aceasta şi fap­tul că forma conică a dealului aducea cu forma cetăţilor dacice din judeţul Hunedoara. D. prof. Daicovici a bănuit imediat, că este vorba de o cetate dacică, aco­perită, cu un strat gros de pământ, ceea­ ce săpăturile ulterioare executate de d-sa au şi verificat. Cercetările şi desgropările au dus la rezultatul precis că este vorba de o cetate dacică din timpul marelui re­gat dacic al lui Buerebista şi Decebal (sec.­ante şi I post Kristum). Până acum, adică în primele trei zile de săpături, s’a şi dat de urmele unui baston şi de zidul înconjurător al terasei superioare al cetăţii. A APARUT Nr.21 • DIN EXCELENTA REVISTA (umilulMagazin cu un bogat şi variat material SPECTACOLELE ZILEI TEZAURUL DELA DINOGETIA S’au descoperit 106 monede de aur bizantine Tezaurul dela Dinogeţia Farmaciile de serviciu Joi 31 August 1939 Farm „Cerb" Vasiliu (O. Lascăr), cal. Victoriei 68, tel 3 69 20; Farm. Kissdör­­fer, strada Carol 10, tel.: 4.17 92; Farm Frankel (H Stern), calea Văcăreşti 39, tel. 3 45 76; Farm. dr. Popovici, calea Griviţei 213; Farm Shunda (A. Waltzer) Piaţa Buzeşti 2, tel. 4 23 14; A Prau­ (D. Iorgulescu), cal Victoriei 138, tel. 4 11 19; Ana Mazilu, str. Av Radu Bellu 13, tel 2 85 38; N­­. Georgian str. T. Speranţa 1 (Raion), tel 3 78 65; Dr. Al Mihalovici, calea Călăraşilor 34, telel. 3.91.66; C J Mihălţeanu, cal. Moşilor 364, tel 2.38 21; Ştefan Panea, cal. Vă­căreşti 171, tel. 4.17 00; Dr. L. V. Ul­­man, str . C. Davila 3, tel. 3 00 30; Valeria Luca. Bucureştii-Noul ; Farm Moldoveanu Berăstrău ; Ecaterina Teo­­dorescu. Militari, b-dul I. G Duca 16 tel 5.57 93 ; C Mărgineanu, şos. Crân­gaşi 62, tel. 5 02.86 ; Gh Popescu. Dude­­şti-Cioplea ; Titi Constantinescu, şos Pantelimon, tel 2 32 ?); Aurora Drago­­mir Constantinescu şos Giurgiului 93 ; Tita Săndulescu Dr. Hamat, prelung 13 Sept. 2, tel 5 01 35 ; Meyer Bernstein prelung Rahovei 10, tel 4.06 83 ; Farm „Sf Cruce” (Elena Grossu), Băneasa tel. 4 74 32 ; Teodosiu Eugenia Zidl, Com­­entina, str. R Maria 13, tel 2.24 30. C)99QQQQQQQQQQQGQQQQQQQQQQ NUMĂRUL DIN MAREA REVISTA CURENTUL pent­ru Copii și Jin&Kit CUPRINDE UN BOGAT MATERIAL LITERAR SEMNAT DE CEI MAI CITITI SCRIITORI PEN­TRU COPII SI TINERET 16 PAGINI IN 4 COLORI === 5 LEI Curentul ANUL XII, No. 4151, Vineri 1 Septembrie 1939 Alte importante descoperiri arheologice în Banat şi în Ardeal CLUJ, 30. — Am relatat şi cu alte prilejuri despre importantele săpă­turi ce se fac în diferite părţi ale Ar­dealului sub conducerea Institutului de studii clasice din Cluj. Suntem, de astă dată, în măsură să prezentăm în cele ce urmează o se­rie de rezultate dintre cele mai im­portante ale acestor cercetări. „VALURILE ROMANE“ DIN BANAT SUNT VALURI PREROMANE Desgropări dintre cele mai intere­sante se fac acum în Banat, unde d. Ioachim Mihoia, ajutat d© d. N. Mo­­ga, asistent la Institutul d­e studii cla­sice din Cluj, cercetează aşa zisele „Vaduri romane“, cari se întind de la Dunăre la Murăş. D. prof. C. Daicovici, distinsul ar­heolog şi epigraf­ist de la Institutul de Studii Clasice din Cluj, ne spune des­­pre aceste cercetări: Fără a prejudeca asupra sfârşitului acestor săpături, se poate afirma de pe acum, că aceste valuri nu sunt ro­mane, ci de altă origine mai veche, probabil preromane, împreună cu aşa zilele „Inele avarie“ cari însoţesc ace­ste valuri. UN CIMITIR DACO-ROMAN LANGA SIBIU D. prof. Daicovici ne mai comunică relaţiuni asupra unei alte lucrări e­­fectuate sub imboldul d-s­ale şi tot in cursul acestei vacanţe. Anume, este vorba de desgroparea cimitirului din hotarul comunei Ca­­şolţ de lângă Sibiu, făcută de d. Oc­­tavian Floca, directorul Muzeului din Deva. O NOUA CETATE DACICA DESCOPERITA IN ARDEAL Un alt centru de cercetări, unde ac­tivează Institutul de studii clasice din Cluj, este pe valea râului Sebeş — celebra Vale a Frumoasei — în hota­rul localităţii Căpâlna. In cursul anului trecut, d. prof. Daicovici a fost cu cercetările sale în această regiune a Căpâlnei. Curiozi­tatea omului de specialitate a fost stârnită de două fapte deopotrivă concludente. In ultimii ani — două talente noui au răzbit în galeria literară: Nadia Rachmanova şi Cronin. Cronin este destul de cunoscut şi la noi. Cartea lui­ „Firma de la poar­tă“ a fost chiar filmată — ţinând săptămâni întregi afişul, sub titlul „Citadela“. Totuşi — ştim prea puţine despre acest scriitor de talent. Se cuvine deci să arătăm cine-i omul care prin­­tr’o singură carte a reuşit să se facă remarcat în lumea întreagă. Trăia într’un orăşel mediocru din Anglia — un tânăr medic anume Cronin. Visa acest medic să ajungă celebru — să aibă maşini și biju­terii... Dar deageaba toate. Nu pu­tea ajunge la nici un rezultat. Decepţionat şi descurajat , Cro­nin se apucă să-şi scrie viaţa neui­tând să adauge cum ar fi putut a­­junge unde dorea. Ce titlu putea pu­ne Cronin cărţii ? Nimic mai lămu­rit decât: „Firma de la poartă“. Cronin umblă câţiva ani pe la uşile editorilor — până în sfârşit — găsi un om de înţeles, care-i lansă cartea. Restul îl ştiţi. Cartea fu tradusă în toate limbile din Europa — iar America o filmă. Faptul că în urma acestei cărţi, „Medicul Cronin“ fu exclus din Co­legiul medical — nu-l prea deranj­ă. Căci în locul medicului „obscur“ se ridică un scriitor celebru. Şi iată-l azi pe acest scriitor ale cărui filme şi nuvele sunt căutate în lumea întrea­gă — mulţumit de succesul ultimu­lui lui roman — continuarea Cita­delei. Aminteam la început şi de Nadia Rachmanova — o scriitoare prea pu­ţin cunoscută la noi — deşi cărţile ei se bucură azi de o critică fru­moasă — cum rar a văzut literatura în ultimii ani. Nadia Rachmanova este o simplă rusoaică refugiată. Nu este nici Prin­ţesă, nici Contesă, ci o simplă Na­dia — cum au existat atâtea în Rusia de altădată. Tânăra femeie s’a refugiat în tim­pul revoluţiei, împreună cu soţul şi lui ei în Germania. Şi cum era nor­mal , banii se terminară repede. Nadia ajunsă lăptăreasă, îşi întreţinu mulţi ani familia din acest câştig. Intr’o zi tânăra femeie începu să scrie despre frumoasa Rusie de altă­dată şi de „marele Tolstoi“. Nadia notase adevărul şi cartea apăru — Tolstoi era prezentat aşa cum l-au cunoscut cei din jurul lui: rău, bru­tal cu familia, etc. Cartea făcu mare vâlvă şi urma­şii lui Tolstoi îi făcură Rachmanovei proces de calomnie. Nadia dovedi adevărul şi câştigă procesul. Cartea cunoscu un succes formidabil — şi apăru în mai multe ediţii. Astfel fu consacrată Nadia Rachmanova „ma­rea scriitoare“. Dacă am vorbit în acelaş timp des­pre Cronin şi Rachmanova este că deşi Cronin e englez — iar Rachma­nova rusoaică — ascensiunea lor se aseamănă foarte mult. Amândoi au avut curajul să scrie adevăruri du­reroase — amândoi şi-au bazat întru câtva cartea pe trecutul lor propriu — şi amândoi au avut de luptat pen­tru isbândă : Cronin cu Colegiul medical, Rach­manova cu familia Tolstoi. In sfârşit atât Cronin cât Rach­manova au învins — aşezându-se în fruntea scriitorilor moderni. SYLVIA STAN Consiliu al artei în Iugoslavia Ministerul Educaţiei Naţionale al Iugoslaviei a semnat un decret prin care se înfiinţează un Consiliu al Artelor. Consiliul va funcţiona pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale şi va avea un rol consultativ pentru toate chestiunile în legătură cu arta. Consiliul se compune dintr’un preşe­dinte, doi vicepreşedinţi şi cincispre­zece membri. Se întruneşte de două ori pe an. Membri pot fi aleşi numai dintre personalităţile iniţiate cu ches­tiunile de artă şi dintre directorii instituţiilor de artă. (ex. offo. Ceps). Noui figuri literare Nadia Rachmanova şi Cronin X XPXRUT Dreptul de autor literar şi artistic de CONST. GR. C. ZOTTA Preşedinte de Tribunal Prefesor de Şcoala de Jandarmi şi de Aplicaţie a Geniului Bucureşti Studii de Legislaţie, Doctrină şi Jurisprudent Editura „Curentul" De vânzare la toate librăriile 385 pag. 250 lei Care este istoria faimosului Palazzo Venezia" unde lucrează d. Mussolini? Palazzo Venezia este situat în ini­ma Romei, nu departe de Capitoliu şi de Forul Roman şi constitue reziden­ţa oficială a d-lui Mussolini. Construcţia acestui mare edificiu patrat, în interiorul căruia se găseşte o întreagă basilica, San Marc­o a fost începută în 1455 de Cardinalul Pietro Barbo, viitorul Papă Paul II. In vederea acestui lucru a trebuit să fie dărâmat un cartier întreg iar con­struirea palatului a durat 15 ani. Ar­hitectura interioară și exterioară a Palatului prezintă un interes particu­lar fiindcă arată trecerea de la „roca“ Evului mediu la palatul modern,­ de la stilul gotic la cel al­­ Renaşterii. Piatra şi marmora întrebuinţată în construcţie au fost luate din zidurile Coloseului. Clădirea a fost timp de o sută de ani reşedinţa oficială a Papilor, până în ziua când a fost dată în dar Repu­­blicei veneţiene în 1514, ca sediu al Ambasadei sale. A devenit apoi sediu al Ambasadei Austro-Ungare până în 1915, epocă în care Italia l-a răs­cumpărat şi „leul din San Marc“, emblema Veneţiei, şi-a reluat locul pe faţada lui. Locul unde lucrează d. Mussolini este situat în sala cea mare a Pala­tului, amenajat cu o severitate aus­teră și solemnă. Din balconul central, care dă, în piaţa Veneţia, Ducele a adresat în ceasurile importante, cu­vântul său poporului italian. Poate englezii ••• Kurt Seifert neîntrecutul comic german care va juca în curând in „Robert și Bertram”, a fost pentru câteva săptămâni în Anglia. La în­toarcere el a fost întrebat de Rudi Godden, cunoscutul artist de la casa „Tobis”. — „Ai avut greutăţi cu englezeasca dumitale? — „Eu nu, poate englezii!” a răs­­puns liniştit Kurt Seifert. Cel mai modern institut de fizică în Germania La Köln se construeşte cel mai modern institut de fizică al Germa­niei. Universitatea din Köln are foarte multe institute noui. Complexul clădirilor va fi complectat de con­strucţia acestui institut, care va avea o înălţime de 28 de metri şi o adâncime în pământ de 15 metri. Cărţi-Reviste In cursul lunei Septembrie va apă­rea în editura „Caravana“ o elegantă plachetă de versuri: „Scânduri de coşciug“, datorită d-lui Paul Cealâc, cu o prefaţă de Dem. Bassarabeanu. De la Opera Română Activitatea la Operă începe Vineri 1 Septembrie, ora 10. întregul personal este convocat să ia parte la serviciul religios ce va avea loc pe scena Operei Române. Sărbătorirea alpinistului Pius XI-lea Zilele acestea se împlinesc 50 de ani de la ascensiunea de pe muntele Monte Roso,­­­­ Alpi. Don Achile Rati a reuşit în anul 1889 să urce pe vârful acestui munte şi a scris apoi impresiile sale în două articole. Pe cabana Mantova, la o înălţime de 3550 de metri s-a des­coperit o placă comemorativă a lui Don Achile Rati, devenit apoi Papa Pius al XI-lea. Plecarea lui Fritz von Unruh şi întoarcerea lui Ernst Glaeser Doi scriitori germani de vază, Fritz von Unruh şi Ernst Glaeser sunt azi obiectul unor discuţii spe­­ale in Germania. Fritz von Unruh este pus la index. Provenit dintr’o veche familie aris­tocratică şi militară a Rusiei, ofiţer de ulani în timpul răsboiului, el a aparţinut în timpul răsboiului Mare­lui Stat Major german. Este condam­nat nu pentru activitate politică ci pentru opera lui literară. Vechiul ofi­ţer s’a dovedit prea umanitarist în opera lui literară. Cărţile sale „Scri­sori de la Marna” şi mai ales cartea „Verdun" a dat naştere la numeroase desbateri în epoca apropierii franco­­germane. El a părăsit Germania. Pe de altă parte scriitorul Ernst Glaeser care se retrăsese în Elveţia puţin timp după înscăunarea nazis­mului, s-a reîntors în Germania fă­când mea culpa. El a declarat, între altele, unui prieten francez că are convingerea că Reichul se întoarce către Valorile umaniste și creștine. Polemici asupra producţiei literare franceze de azi D. Emil Bouvier, profesor univer­sitar, procedând la un „inventar lite­rar“ al anului 1938 şi înscriindu-se un fals contra opiniei lui Edward Ja­­loux care a afirmat că vede în ope­rele acestui an semne de vigoare re­confortantă, declară că generaţia de scriitori „trecută de cincizeci de ani“, dă semne, în Franţa, de oboseală... El enumără pe: Abel Hermont, Rosny-jeune, Henri Bordeaux, Leon Daudet, Pierre Hamp, Colette, Clau­de Farrére, Jacques Boulangér, Bi­­net-Valmer, fraţii Tharaud, Jaloux, Francis de Miomandre, Rageot şi spune: Opera lor ne duce „destul de mult in urmă, înainte de război, îna­inte chiar, în unele cazuri, de expo­ziţia din 1900, şi chiar, inainte de a­­facerea Dreyfus“. Cu această afirmaţie polemizează d. Andre Billy care ia partea scriitori­lor citaţi şi învinueşte pe d. Bouvier de „mentalitate universitară" şi „lip­să de gust“ și chiar de ignorare a li­teraturii moderne franceze până la a confunda pe Jacques de Lacretelle cu Pierre de Lacretelle și alte asemenea greşeli. Restaurarea Tabul­arium-ului din Roma Pe versantul oriental al colinei Ca­pitolului, se mai văd şi astăzi restul unui edificiu antic, care a fost încre­dinţat construcţiilor succesive. Aceste ziduri, care au rezistat timp de secole vicisitudinii vremurilor şi oamenilor, sunt rămăşiţele arhivelor, unde romanii vechi îşi păstrau legile, gravate pe tăblii de bronz numite „Tabulae“. De aici vine numele edificiului. Spre sfârşitul Evului Mediu, „Tabu­­larium“ a fost folosit drept depozit de sare, stricându-se astfel pereţii de stuf şi piatră calcaroasă, spre detri­mentul solidităţii construcţiei. Mai târziu, Michel Angelo, restau­rând piaţa Capitolului, a utilizat ră­­­măşiţele „Tabularium“-ului, drept, fundaţii ale noului edificiu. Faţada a dispărut şi arcadele, care alcătuiau caracteristica principală au fost zidite. Arhivelele legilor romane au ră­mas astfel îngropate timp de veacuri. Cu prilejul Expoziţiei universale dela Roma, s’a hotărît să se redea faţadei frumuseţea primară, deschi­­zându-se nota arcadelor zidite, ofe­rind astfel vizitatorilor Capitolului, viziunea măreaţă a Forum-ului și a monumentelor vecine, văzute de sus. Şi falus lucrările pentru Expoziţia Universală din Roma, continuă BERLIN 30. — Ziarul „West­ deutscher Beobachter“ dedică o pa­gină întreagă, împodobită cu nu­meroase fotografii, descrierii actua­lelor instalaţii în lucru, ale Expo­ziţiei Universale de la Roma din anul 1942. Ziarul se ocupă în mod deosebit de construirea Palatului Culturii italiene, grădinilor care vor încon­jura acest palat, serviciilor de Ra­dio, iluminaţiei etc.. Examinând problema construirii clădirilor Ex­poziţiei, jurnalul pune în relief faptul că nu este vorba de a copia modele ale anticei Rome ci de a const­ii edificii care să poată sta lângă acestea. PROGRAMUL DE RADIO Joi 3­ August 7.00: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la „Orfeu în infern“ de Of­fenbach; Vals din „Liliacul“ şi valsul „Ziare de dimineaţă“ de Johann Stra­uss; Două melodii de Curţi. — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri); Potpuriu de şlagăre; Selecţi­­uni din „La Dubarry“ de Milbpecker. — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. — închiderea emisiunii. * RADIO ROMANIA 12.00: Concert de prânz-Orchestra „Alhambra” cond de Ion Vasilescu; Soarele fox de Vidale; Iubire-slo­v de Colignon; Cer negru-fox hot de David Bee; Un tango de Anatol Albin (voce: Nicu Stoen­escu); Hai noroc-slow de Vasilescu (voce: Liana Mihăilescu); Tu­mult în sala de bal-fox de David Lee; Fox de Terry Shand; Nu mai găsesc cuvinte-tango de Vasilescu (voce: au­torul); Trecutul să-l uităm-tango spa­niol de Romeo; îmi placi prea mult­­slow de Mălineanu (voce: Virginica Po­pescu şi Trio Hollywood); Fox de Patt Castleton; Inima mea-slow de Kardos; De la mine la Ploeşti-cântec de Mişu Constantinescu (voce autorul); Cumpa­­ruba-rumba de Fuhrmann ; In seara aceea am plâns întâia oară-tango de Mălineanu (voce, Titi Botez); Lună nouă-tango de Vasilescu şi M Petcu­­lescu); Bublicika-fox de Nemo şi Mills. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI 13.00: Ora. Sport, Cota Dunării ?l­a barei Sulina 13.05: Continuarea concertului Orche­­strei „Alhambra”. Embassy Stomp de Bert Barness; Habar n’ai tu-blues de Vasilescu (voce: autorul); Te iubesc rumba de Anatole Albin; Iar mie ini­ma tristă-tango de Fuhrmann (voce: Nicu Apostolescu); Barcarola-melodie de Vasilescu (ansamblu vocal); Cânte­cul de dor și of-cântec de Ion Vasilescu (voce- Vior­­ica Popescu, Titi Botez și Nicolaide). 13.30: Muzică variată (discuri): Sere­nadă de Stanke: Două melodii spaniole (voce: Cristina Maristany). Metropolia­­na-potpuriu de melodii de Hollaenier. 13 45: Spectacole. 13 45: Continuarea concertului (discuri): Uvertură la „Mireille” de Gounod; Melodii din „Războiul vesel” de John Strauss şi „Gasparone" de Millocker (voce: Julius Patzak); Dansul lanternelor de Yoshitomo. 14.10: Radio-jurnal. 14.30- Muzică executată din diferite instrumente (discuri): Nola-fox de Arndt şi Vals de Grock (armonică); Vis de dragoste de Czibulka şi Torna de Surriento (mandolină); Fox de Alter şi Vals de Cramer (hawaiană); Edelweiss de Peuschel şi Laendler de Loeffel­­meier (ţiteră); Aranjuez-tango de Alba (banjo); Două porci de Vossen (armo­nică). Doamna în roşu de Weubel şi Melodie de Berlin (saxofon : Ramona Baird). 15 10: Actualităţi. RADIO ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale. 19.17: Câţiva mari cântăreţi (discuri): Bolero de Delibes şi Cântec indian de Rimsky-Korsakoff (voce: Amelita Galti- Curci); Vals de Chopin, voce: Amelita Gallicarci; Dacă, de Denza (voce: Be­niamino Gigli); Mai trist de Crescen­­zo (voce: Beniamino Gigli); Pasărea in pădure de Tauber şi Ave Maria de Gounod (voce: Selma Kurz); Melodie de Mazzola şi Melodie de Doda (voce: Enrico Caruso); Muzică interzisă de Gastaldon şi Adio de Tosti (voce: En­rico Caruso). RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI 20­00- Afirmarea românească peste o­­cean, de arhitect G. M. Cantacuzino. 2015: Vena în muzică (discuri): Pot­puriu de cântece vieneze; Salută Viena din partea mea-arie din opereta „Con­tesa Maritza” de Kaiman (voce: Peter Anders); Vals vienez de Stolz; Cântec vienez de Jaeger (voce: Eric Helgar); Seara la Viena de Strauss-Gruenfeld (pian: Walter Rehberg); Primăvara la Viena și Viena noaptea, cântece de Stolz (voce: Eric Helgar); Sânge vienez­­vals de John Strauss. 20.50: Concert simfonic (discuri). 22.00: Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Muzică de dans (discuri); Selec­­ţiuni de foxtroturi; Slowfox de Gibish şi Tango de Miller; Rumba de Valdispi. 22 30- Muzică executată la „Wurlitzer- Orgel” (discuri); Nopţi în Hawai de Stahl şi Vals de Winkler; Noapte înste­­lată-serenadă de De Micheli şi Noapte vrăjită pe mare, de Warren: Melodie de Yoshitomo şi Idilă de Lincke; Lasă-ne să visăm­ vals de Robrecht şi Melodie de Schonberg; Potpuriu de şlagăre de Borchert. 23 00: Radio-jurnal (ID. 23.15: Muzică italiană (discuri); Fân­tânile Romei de Respinghi (Orch simt. din Londra dirij. de Albert Coates) 23 30. Emisiune românească pentru Italia: I. Agricultura în România de N. Cor­­năteanu, ministrul Agriculturii. II. Muzică românească. III. Jurnal în limba italiană (faptele săptămânei).

Next