Curentul, septembrie 1939 (Anul 12, nr. 4151-4180)
1939-09-01 / nr. 4151
2 (12 pagini)" Joi 31 August 1939 Ort. Pun. Srâului Maicii Domnului in Haleopratia. Cat. Sf. Raimond. Prot. Rebeca (Rebeka). Ebr. 16 Elul 5699. Mah. 15 Regep. 1358. Răs. soarelui 5,36. Apusul soarelui 18,54. Teatre : COMOEDIA: „Tinereţe". COLOS (Cal. Victoriei): „Mielul Verde“. IZBÂNDA (Grădină, Calea Văcăreşti 21): „Izbânda 39-40“. VESEL (Grădina Marconi): „Ţi-a făcut cu ochiul“. COMIC (Grădina Volta Buzeşti): ,,Ai cui sunt pantalonii“. NOU: „Drumul spre glorie“. NATALIŢA PAVELESCU (Hala Traian): „Luna de miere“. MUNCĂ ŞI VOE BUNĂ (Str. Uranus): „Plutus“. Cinematografes ARO (B-dul Take Ionescu): „Infernul îngerilor“ cu Alice Faye şi Constance Bennett. SCALA (B-dul Take Ionescu): „Sabotaj“, cu Jean Murat şi Mireille Balin. CARLTON (Bd. Brătianu): „Kentucky“ oraşul pasiunilor. Jurnal nou Fox. CAPITOL (Grădină şi sală, B-dul Elisabeta 14): ,,Desmoşteniţii soartei“ cu Walace Beery şi Mickey Rooney. TRIANON (Ed. Elisabeta): „Broadway strada norocului“ cu Dick Powel, Priscilla Lane şi Pat O’Blrien. SELECT (Calea Victoriei 44): „Beţia REGAL (B-dul Elisabeta 12): ,,Evaaurului“, cu Victor MacLaglen, datul din Alcatraz“ cu Gall Patrick. A. R. P. A. (B-dul Elisabeta 2): „Nopţi de groază în Hong-Kong“. SAVOY (Calea Victoriei 33): „Pentru patrie“ cu Errol Flynn şi „O anumită femee“ cu Bette Davis. ROXY (Str. Lipscani 53): ,,Aşa-i Parisul“ cu Jules Berry. FEMINA (B-dul Elisabeta 10): Etajul cu bocluc“ cu Eugen Bodri. ELYSEE (Str. Doamnei): „Parada tinereţii şi „Prizoniera din King- Sing“ cu Henry Wilcoxon. FORUM (Grădină, Str. C. A. Rosetti, sală B-dul Elisabeta): „N’am să te uit niciodată“ cu Bette Davis şi „D-na şi D. detectiv“ cu Melvyn Douglas. BIZANTIN (B-dul Elisabeta 2): „Drama din Shanghai“ cu Louis Jouvet şi ,,Nick gentlemen detectiv“ cu William Powell. NISSA (Intrarea Zalomita): „S. O. S. Tanger“ cu Pierre Fresnay şi „Stan şi Bran alpinişti“. FRANCLIN (Ateneul Român): „Adio pentru totdeauna“ şi „Fraţii Ritz şomeri“. OMNIA (B-dul Schitu Măgureanu): ,,Nopţi în Alger“ cu Charles Boyer şi „Păcate în Paradis" cu John Boles. RIALTO (B-dul Carol 21): „Menaj Parisian“ cu Viviane Romance şi ,,Frou-Frou“ cu Luise Rainer. AMERICAN (Cal. Moşilor): „Andy Hardy iubeşte“ şi „D-na şi D-l Detectiv“. SPLENDID (Calea Moşilor 290): ,,N’am să te uit niciodată“ cu Bette Davis şi „Misterul unei crime“ cu Ann Dvorak. MARNA (Calea Griviţei 80): „Cavalcada destinului“ cu Douglas Fairbanks jr. şi „Clubul trăzniţilor“ cu John Barrymore. VILTA BUZEŞTI (Str. Buzeşti): ,,Sau cunoscut în luna Mai“ cu Jeanette MacDonald şi „Nostalgie“ cu Herry Baur. MARCONI (Calea Griviţei 137): „Viaţă fără griji“ cu Janet Gaynor şi „O noapte de groază“ cu Robert Young. LIA (Calea Griviţei 196): „Nanette are trei iubiţi“ cu Janet Gaynor şi „Nopţi în Andaluzia“ cu Imperio Argentina. TOMIS (Grădină şi sală, Calea Calăraşilor 11): „Paradisul în doi“ cu Jack Hulbert şi „exclasaţii“ cu Clive Brook. IZBÂNDA (Calea Văcăreşti 21): „Katia“ cu Danielle Darrieux şi ,,5 prieteni“ cu Viviane Romance. MILANO (Calea Călăraşilor 153): „Menaj“ cu Attila Hoerbiger şi „Călăreţii veseli“ cu fraţii Ritz. GLORIA (Calea Vărăreşti 44): „Parada tinereţii“ şi ,,Aloma“ cu Dorothy Lamour. RAHOVA (Calea Rahovei 91): „Echipa de onoare“ cu Paul Muni şi „Trustul veseliei“. PARIS (Grădină şi sală, Calea Rahovei 118): „Menaj“ cu Attila Hoerbiger, „Dragoste în viteză“ cu Don Ameche şi trupă de revistă ODEON (Str. 11 Iunie 75), „Aventurile lui Robin Hood“ cu Errol Bette Davis, Flynn şi „Femei de noapte" cu EDISON (Calea Dudeşti 3): „Dama cu Camelii“ şi „Tigrul din Arizona“ cu Wallace Beery şi trupă de revistă. LUCIFER (Calea Dudeşti): „Necunoscuta“ şi „Sfidătorii aerului“. UNIC (B-dul Filantropiei 57): „Nopţi în Andaluzia“ şi „Satan în frac" cu Akim Tamiroff. VOLGA (Calea Dorobanţi 1): „Lună de miere la Paris" cu Franziska Gaal şi ,,La răspântie“ cu Charles Vanel. NERO (Calea Şerban-Vodă 94): „Ultimul post“ şi „Vagabonzii“. COTROCENI (Şos. Cotroceni 9): „Neapole sub sărutul focului" cu Viviane Romance şi „Trader Horn“. PACHE (Str. Mătăsari 31): „Arme pentru China“ cu Dolores del Rio şi „Vis de tinereţe" cu surorile Lane. ILEANA (Str. Avrig 1): „Se lasă noaptea“ şi „Păcate în Paradis" cu John Boles. PAX (Calea Rahovei 236): „Vasul robilor“ cu Wallace Berry „Când vrea femeia“. DICHIU (Str. Romană 89): „Alex. Newsky“ cu N. Cerkasov şi „Seducătorul“ cu Jean Gabin. UNIREA (Filantropiei 143): „Copiii părăsiţi“ şi „Cei 4 spioni“. FLORIDA (B-dul Ferdinand 116): „Femei condamnate“ cu Anne Shirley şi „Nopţi albe în Petrograd“ cu Gaby Morlay. GRAND (Şos. Crângaşi 42): „La Habanera“ cu Zarah Leander şi „Sfidătorii aerului“ cu Clark Gabie. VENUS (Calea Dudeşti): „O sută de băeţi şi o fată“ cu Deana Durbin şi „Umbra morţii“. MODEL (Piaţa Dr. Botescu 2): „Atac în Mediterana“ şi „Parada nebunilor“. uiţio“ .(CNI laiîAuo «31*0) VNVIO prada“, operă complectă. TRIUMF (Calea Griviţei 335): „Cauciuc“ şi ,,A noastră e noaptea“. DACIA (Şos. Ştefan cel Mare 34): „Trader-Horn“ şi „Svăpăiata“. AIDA (Calea Rahovei 151), „Evadatul din Insula Dracului“ şi „Manechinul". Şantierele arheologice din Dobrogea snt în plină activitate. Conduse de distinşi specialişti, săpăturile aduc cu fiecare zi de lucru, tot mai importante descoperiri privind trecutul pământului românesc. După puternicile mărturii de viaţă românească găsite la Enisala, tot în nordul Dobrogei, la Dinogeţia se anunţă descoperiri care pot fi socotite senzaţionale. Cetatea Dinogeţia, după unii istorici numită Dinoguttia, este unul din importantele puncte pentru trecutul nostru. Lucrările au început la 15 iulie conduse de d. prof. Gh. Ştefan, fost membru al şcoalei române din Roma. Noul şantier, face parte din vastul program de cercetări arheologice iniţiat şi sprijinit de d. prof. Const. Giurescu, rezidentul regal al ţinutului Dunărea de Jos şi organizat de Muzeul Naţional de Antichităţi prin prof. S. Lambrino. Vechea aşezare Dinogeţia este situată în nordul Dobrogei, in faţa Galaţilor şi se află într’o insulă în apropiere de dealul Bugeacului, într’o poziţie izolată foarte importantă din punct de vedere strategic. Acoperită de dărâmături şi pământ, lăsată în părăsire de veacuri, cetatea de la Bisericuţa a devenit anul acesta un însemnat şantier arheologic, iar descoperirile de până acum ne pot spune că Dinogeţia a fost un însemnat punct de sprijin al străjii, pe care imperiul de la Bizanţ a pus-o la Dunăre împotriva valurilor de năvălitori ce năpădeau din plin Sudul Basarabiei. Cetatea a durat cel puţin până în mijlocul secolului al XI-lea. URMELE LEGIUNEI ROMANE I JOVIA Săpăturile au ca scop pentru anul acesta, scoaterea la iveală a zidurilor cetăţii. S’au scos din pământ până acum, latura de Est cu poarta dublă şi turnurile care o păzeau, turnurile de Sud-Est şi de Nord-Est precum şi latura de Nord. Ruinele desgropate au un aspect măreţ cu ziduri groase de trei metri şi înalte pe alocarea de 5 metri. Este foarte important inventarul obiectelor descoperite în care găsim ţigle cu ştampila Legiunei I. Jovia, care avea în grijă această cetate, ceramică romană şi bizantină smălţuită sau ornamentată, fibule de bronz, sticlărie mai ales brăţări de sticlă albastră etc. toate ne dau un interesant tablou al vieţii romane şi bizantine pe acest teritoriu începând cu veacul al Ill-lea— IV d. Christos. TEZAURUL MONETELOR DE AUR Dar cea mai importantă descoperire, care poate fi socotită chiar senzaţională, este aceia a unui tezaur compus din 106 monete bizantine de aur, foarte frumoase, dintre care 103 poartă efigia împăratului Vasile al II-lea şi a fratelui său Constantin al VIII-lea (976-1025) chipul lui Roman al III-lea (1028-1034) și alte două pe al lui Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). Descoperirea are desigur o mare importanţă iar arheologii vor vorbi la timp despre însemnătatea ei. La Dinogeţia lucrările continuă intens şi fiecare zi aduce noutăţi interesante pentru istoria trecutului nostru. In primul rând, ţăranii din partea locului numeau un deal din apropiere cu numele de „Cetatea“, iar podul care trece peste apa Sebeşului „Podul Cetăţeiei“, adăugând la aceasta şi faptul că forma conică a dealului aducea cu forma cetăţilor dacice din judeţul Hunedoara. D. prof. Daicovici a bănuit imediat, că este vorba de o cetate dacică, acoperită, cu un strat gros de pământ, ceea ce săpăturile ulterioare executate de d-sa au şi verificat. Cercetările şi desgropările au dus la rezultatul precis că este vorba de o cetate dacică din timpul marelui regat dacic al lui Buerebista şi Decebal (sec.ante şi I post Kristum). Până acum, adică în primele trei zile de săpături, s’a şi dat de urmele unui baston şi de zidul înconjurător al terasei superioare al cetăţii. A APARUT Nr.21 • DIN EXCELENTA REVISTA (umilulMagazin cu un bogat şi variat material SPECTACOLELE ZILEI TEZAURUL DELA DINOGETIA S’au descoperit 106 monede de aur bizantine Tezaurul dela Dinogeţia Farmaciile de serviciu Joi 31 August 1939 Farm „Cerb" Vasiliu (O. Lascăr), cal. Victoriei 68, tel 3 69 20; Farm. Kissdörfer, strada Carol 10, tel.: 4.17 92; Farm Frankel (H Stern), calea Văcăreşti 39, tel. 3 45 76; Farm. dr. Popovici, calea Griviţei 213; Farm Shunda (A. Waltzer) Piaţa Buzeşti 2, tel. 4 23 14; A Prau (D. Iorgulescu), cal Victoriei 138, tel. 4 11 19; Ana Mazilu, str. Av Radu Bellu 13, tel 2 85 38; N. Georgian str. T. Speranţa 1 (Raion), tel 3 78 65; Dr. Al Mihalovici, calea Călăraşilor 34, telel. 3.91.66; C J Mihălţeanu, cal. Moşilor 364, tel 2.38 21; Ştefan Panea, cal. Văcăreşti 171, tel. 4.17 00; Dr. L. V. Ulman, str . C. Davila 3, tel. 3 00 30; Valeria Luca. Bucureştii-Noul ; Farm Moldoveanu Berăstrău ; Ecaterina Teodorescu. Militari, b-dul I. G Duca 16 tel 5.57 93 ; C Mărgineanu, şos. Crângaşi 62, tel. 5 02.86 ; Gh Popescu. Dudeşti-Cioplea ; Titi Constantinescu, şos Pantelimon, tel 2 32 ?); Aurora Dragomir Constantinescu şos Giurgiului 93 ; Tita Săndulescu Dr. Hamat, prelung 13 Sept. 2, tel 5 01 35 ; Meyer Bernstein prelung Rahovei 10, tel 4.06 83 ; Farm „Sf Cruce” (Elena Grossu), Băneasa tel. 4 74 32 ; Teodosiu Eugenia Zidl, Comentina, str. R Maria 13, tel 2.24 30. C)99QQQQQQQQQQQGQQQQQQQQQQ NUMĂRUL DIN MAREA REVISTA CURENTUL pentru Copii și Jin&Kit CUPRINDE UN BOGAT MATERIAL LITERAR SEMNAT DE CEI MAI CITITI SCRIITORI PENTRU COPII SI TINERET 16 PAGINI IN 4 COLORI === 5 LEI Curentul ANUL XII, No. 4151, Vineri 1 Septembrie 1939 Alte importante descoperiri arheologice în Banat şi în Ardeal CLUJ, 30. — Am relatat şi cu alte prilejuri despre importantele săpături ce se fac în diferite părţi ale Ardealului sub conducerea Institutului de studii clasice din Cluj. Suntem, de astă dată, în măsură să prezentăm în cele ce urmează o serie de rezultate dintre cele mai importante ale acestor cercetări. „VALURILE ROMANE“ DIN BANAT SUNT VALURI PREROMANE Desgropări dintre cele mai interesante se fac acum în Banat, unde d. Ioachim Mihoia, ajutat d© d. N. Moga, asistent la Institutul de studii clasice din Cluj, cercetează aşa zisele „Vaduri romane“, cari se întind de la Dunăre la Murăş. D. prof. C. Daicovici, distinsul arheolog şi epigrafist de la Institutul de Studii Clasice din Cluj, ne spune despre aceste cercetări: Fără a prejudeca asupra sfârşitului acestor săpături, se poate afirma de pe acum, că aceste valuri nu sunt romane, ci de altă origine mai veche, probabil preromane, împreună cu aşa zilele „Inele avarie“ cari însoţesc aceste valuri. UN CIMITIR DACO-ROMAN LANGA SIBIU D. prof. Daicovici ne mai comunică relaţiuni asupra unei alte lucrări efectuate sub imboldul d-sale şi tot in cursul acestei vacanţe. Anume, este vorba de desgroparea cimitirului din hotarul comunei Caşolţ de lângă Sibiu, făcută de d. Octavian Floca, directorul Muzeului din Deva. O NOUA CETATE DACICA DESCOPERITA IN ARDEAL Un alt centru de cercetări, unde activează Institutul de studii clasice din Cluj, este pe valea râului Sebeş — celebra Vale a Frumoasei — în hotarul localităţii Căpâlna. In cursul anului trecut, d. prof. Daicovici a fost cu cercetările sale în această regiune a Căpâlnei. Curiozitatea omului de specialitate a fost stârnită de două fapte deopotrivă concludente. In ultimii ani — două talente noui au răzbit în galeria literară: Nadia Rachmanova şi Cronin. Cronin este destul de cunoscut şi la noi. Cartea lui „Firma de la poartă“ a fost chiar filmată — ţinând săptămâni întregi afişul, sub titlul „Citadela“. Totuşi — ştim prea puţine despre acest scriitor de talent. Se cuvine deci să arătăm cine-i omul care printr’o singură carte a reuşit să se facă remarcat în lumea întreagă. Trăia într’un orăşel mediocru din Anglia — un tânăr medic anume Cronin. Visa acest medic să ajungă celebru — să aibă maşini și bijuterii... Dar deageaba toate. Nu putea ajunge la nici un rezultat. Decepţionat şi descurajat , Cronin se apucă să-şi scrie viaţa neuitând să adauge cum ar fi putut ajunge unde dorea. Ce titlu putea pune Cronin cărţii ? Nimic mai lămurit decât: „Firma de la poartă“. Cronin umblă câţiva ani pe la uşile editorilor — până în sfârşit — găsi un om de înţeles, care-i lansă cartea. Restul îl ştiţi. Cartea fu tradusă în toate limbile din Europa — iar America o filmă. Faptul că în urma acestei cărţi, „Medicul Cronin“ fu exclus din Colegiul medical — nu-l prea deranjă. Căci în locul medicului „obscur“ se ridică un scriitor celebru. Şi iată-l azi pe acest scriitor ale cărui filme şi nuvele sunt căutate în lumea întreagă — mulţumit de succesul ultimului lui roman — continuarea Citadelei. Aminteam la început şi de Nadia Rachmanova — o scriitoare prea puţin cunoscută la noi — deşi cărţile ei se bucură azi de o critică frumoasă — cum rar a văzut literatura în ultimii ani. Nadia Rachmanova este o simplă rusoaică refugiată. Nu este nici Prinţesă, nici Contesă, ci o simplă Nadia — cum au existat atâtea în Rusia de altădată. Tânăra femeie s’a refugiat în timpul revoluţiei, împreună cu soţul şi lui ei în Germania. Şi cum era normal , banii se terminară repede. Nadia ajunsă lăptăreasă, îşi întreţinu mulţi ani familia din acest câştig. Intr’o zi tânăra femeie începu să scrie despre frumoasa Rusie de altădată şi de „marele Tolstoi“. Nadia notase adevărul şi cartea apăru — Tolstoi era prezentat aşa cum l-au cunoscut cei din jurul lui: rău, brutal cu familia, etc. Cartea făcu mare vâlvă şi urmaşii lui Tolstoi îi făcură Rachmanovei proces de calomnie. Nadia dovedi adevărul şi câştigă procesul. Cartea cunoscu un succes formidabil — şi apăru în mai multe ediţii. Astfel fu consacrată Nadia Rachmanova „marea scriitoare“. Dacă am vorbit în acelaş timp despre Cronin şi Rachmanova este că deşi Cronin e englez — iar Rachmanova rusoaică — ascensiunea lor se aseamănă foarte mult. Amândoi au avut curajul să scrie adevăruri dureroase — amândoi şi-au bazat întru câtva cartea pe trecutul lor propriu — şi amândoi au avut de luptat pentru isbândă : Cronin cu Colegiul medical, Rachmanova cu familia Tolstoi. In sfârşit atât Cronin cât Rachmanova au învins — aşezându-se în fruntea scriitorilor moderni. SYLVIA STAN Consiliu al artei în Iugoslavia Ministerul Educaţiei Naţionale al Iugoslaviei a semnat un decret prin care se înfiinţează un Consiliu al Artelor. Consiliul va funcţiona pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale şi va avea un rol consultativ pentru toate chestiunile în legătură cu arta. Consiliul se compune dintr’un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi cincisprezece membri. Se întruneşte de două ori pe an. Membri pot fi aleşi numai dintre personalităţile iniţiate cu chestiunile de artă şi dintre directorii instituţiilor de artă. (ex. offo. Ceps). Noui figuri literare Nadia Rachmanova şi Cronin X XPXRUT Dreptul de autor literar şi artistic de CONST. GR. C. ZOTTA Preşedinte de Tribunal Prefesor de Şcoala de Jandarmi şi de Aplicaţie a Geniului Bucureşti Studii de Legislaţie, Doctrină şi Jurisprudent Editura „Curentul" De vânzare la toate librăriile 385 pag. 250 lei Care este istoria faimosului Palazzo Venezia" unde lucrează d. Mussolini? Palazzo Venezia este situat în inima Romei, nu departe de Capitoliu şi de Forul Roman şi constitue rezidenţa oficială a d-lui Mussolini. Construcţia acestui mare edificiu patrat, în interiorul căruia se găseşte o întreagă basilica, San Marco a fost începută în 1455 de Cardinalul Pietro Barbo, viitorul Papă Paul II. In vederea acestui lucru a trebuit să fie dărâmat un cartier întreg iar construirea palatului a durat 15 ani. Arhitectura interioară și exterioară a Palatului prezintă un interes particular fiindcă arată trecerea de la „roca“ Evului mediu la palatul modern, de la stilul gotic la cel al Renaşterii. Piatra şi marmora întrebuinţată în construcţie au fost luate din zidurile Coloseului. Clădirea a fost timp de o sută de ani reşedinţa oficială a Papilor, până în ziua când a fost dată în dar Republicei veneţiene în 1514, ca sediu al Ambasadei sale. A devenit apoi sediu al Ambasadei Austro-Ungare până în 1915, epocă în care Italia l-a răscumpărat şi „leul din San Marc“, emblema Veneţiei, şi-a reluat locul pe faţada lui. Locul unde lucrează d. Mussolini este situat în sala cea mare a Palatului, amenajat cu o severitate austeră și solemnă. Din balconul central, care dă, în piaţa Veneţia, Ducele a adresat în ceasurile importante, cuvântul său poporului italian. Poate englezii ••• Kurt Seifert neîntrecutul comic german care va juca în curând in „Robert și Bertram”, a fost pentru câteva săptămâni în Anglia. La întoarcere el a fost întrebat de Rudi Godden, cunoscutul artist de la casa „Tobis”. — „Ai avut greutăţi cu englezeasca dumitale? — „Eu nu, poate englezii!” a răspuns liniştit Kurt Seifert. Cel mai modern institut de fizică în Germania La Köln se construeşte cel mai modern institut de fizică al Germaniei. Universitatea din Köln are foarte multe institute noui. Complexul clădirilor va fi complectat de construcţia acestui institut, care va avea o înălţime de 28 de metri şi o adâncime în pământ de 15 metri. Cărţi-Reviste In cursul lunei Septembrie va apărea în editura „Caravana“ o elegantă plachetă de versuri: „Scânduri de coşciug“, datorită d-lui Paul Cealâc, cu o prefaţă de Dem. Bassarabeanu. De la Opera Română Activitatea la Operă începe Vineri 1 Septembrie, ora 10. întregul personal este convocat să ia parte la serviciul religios ce va avea loc pe scena Operei Române. Sărbătorirea alpinistului Pius XI-lea Zilele acestea se împlinesc 50 de ani de la ascensiunea de pe muntele Monte Roso, Alpi. Don Achile Rati a reuşit în anul 1889 să urce pe vârful acestui munte şi a scris apoi impresiile sale în două articole. Pe cabana Mantova, la o înălţime de 3550 de metri s-a descoperit o placă comemorativă a lui Don Achile Rati, devenit apoi Papa Pius al XI-lea. Plecarea lui Fritz von Unruh şi întoarcerea lui Ernst Glaeser Doi scriitori germani de vază, Fritz von Unruh şi Ernst Glaeser sunt azi obiectul unor discuţii speale in Germania. Fritz von Unruh este pus la index. Provenit dintr’o veche familie aristocratică şi militară a Rusiei, ofiţer de ulani în timpul răsboiului, el a aparţinut în timpul răsboiului Marelui Stat Major german. Este condamnat nu pentru activitate politică ci pentru opera lui literară. Vechiul ofiţer s’a dovedit prea umanitarist în opera lui literară. Cărţile sale „Scrisori de la Marna” şi mai ales cartea „Verdun" a dat naştere la numeroase desbateri în epoca apropierii francogermane. El a părăsit Germania. Pe de altă parte scriitorul Ernst Glaeser care se retrăsese în Elveţia puţin timp după înscăunarea nazismului, s-a reîntors în Germania făcând mea culpa. El a declarat, între altele, unui prieten francez că are convingerea că Reichul se întoarce către Valorile umaniste și creștine. Polemici asupra producţiei literare franceze de azi D. Emil Bouvier, profesor universitar, procedând la un „inventar literar“ al anului 1938 şi înscriindu-se un fals contra opiniei lui Edward Jaloux care a afirmat că vede în operele acestui an semne de vigoare reconfortantă, declară că generaţia de scriitori „trecută de cincizeci de ani“, dă semne, în Franţa, de oboseală... El enumără pe: Abel Hermont, Rosny-jeune, Henri Bordeaux, Leon Daudet, Pierre Hamp, Colette, Claude Farrére, Jacques Boulangér, Binet-Valmer, fraţii Tharaud, Jaloux, Francis de Miomandre, Rageot şi spune: Opera lor ne duce „destul de mult in urmă, înainte de război, înainte chiar, în unele cazuri, de expoziţia din 1900, şi chiar, inainte de afacerea Dreyfus“. Cu această afirmaţie polemizează d. Andre Billy care ia partea scriitorilor citaţi şi învinueşte pe d. Bouvier de „mentalitate universitară" şi „lipsă de gust“ și chiar de ignorare a literaturii moderne franceze până la a confunda pe Jacques de Lacretelle cu Pierre de Lacretelle și alte asemenea greşeli. Restaurarea Tabularium-ului din Roma Pe versantul oriental al colinei Capitolului, se mai văd şi astăzi restul unui edificiu antic, care a fost încredinţat construcţiilor succesive. Aceste ziduri, care au rezistat timp de secole vicisitudinii vremurilor şi oamenilor, sunt rămăşiţele arhivelor, unde romanii vechi îşi păstrau legile, gravate pe tăblii de bronz numite „Tabulae“. De aici vine numele edificiului. Spre sfârşitul Evului Mediu, „Tabularium“ a fost folosit drept depozit de sare, stricându-se astfel pereţii de stuf şi piatră calcaroasă, spre detrimentul solidităţii construcţiei. Mai târziu, Michel Angelo, restaurând piaţa Capitolului, a utilizat rămăşiţele „Tabularium“-ului, drept, fundaţii ale noului edificiu. Faţada a dispărut şi arcadele, care alcătuiau caracteristica principală au fost zidite. Arhivelele legilor romane au rămas astfel îngropate timp de veacuri. Cu prilejul Expoziţiei universale dela Roma, s’a hotărît să se redea faţadei frumuseţea primară, deschizându-se nota arcadelor zidite, oferind astfel vizitatorilor Capitolului, viziunea măreaţă a Forum-ului și a monumentelor vecine, văzute de sus. Şi falus lucrările pentru Expoziţia Universală din Roma, continuă BERLIN 30. — Ziarul „West deutscher Beobachter“ dedică o pagină întreagă, împodobită cu numeroase fotografii, descrierii actualelor instalaţii în lucru, ale Expoziţiei Universale de la Roma din anul 1942. Ziarul se ocupă în mod deosebit de construirea Palatului Culturii italiene, grădinilor care vor înconjura acest palat, serviciilor de Radio, iluminaţiei etc.. Examinând problema construirii clădirilor Expoziţiei, jurnalul pune în relief faptul că nu este vorba de a copia modele ale anticei Rome ci de a constii edificii care să poată sta lângă acestea. PROGRAMUL DE RADIO Joi 3 August 7.00: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la „Orfeu în infern“ de Offenbach; Vals din „Liliacul“ şi valsul „Ziare de dimineaţă“ de Johann Strauss; Două melodii de Curţi. — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri); Potpuriu de şlagăre; Selecţiuni din „La Dubarry“ de Milbpecker. — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. — închiderea emisiunii. * RADIO ROMANIA 12.00: Concert de prânz-Orchestra „Alhambra” cond de Ion Vasilescu; Soarele fox de Vidale; Iubire-slov de Colignon; Cer negru-fox hot de David Bee; Un tango de Anatol Albin (voce: Nicu Stoenescu); Hai noroc-slow de Vasilescu (voce: Liana Mihăilescu); Tumult în sala de bal-fox de David Lee; Fox de Terry Shand; Nu mai găsesc cuvinte-tango de Vasilescu (voce: autorul); Trecutul să-l uităm-tango spaniol de Romeo; îmi placi prea multslow de Mălineanu (voce: Virginica Popescu şi Trio Hollywood); Fox de Patt Castleton; Inima mea-slow de Kardos; De la mine la Ploeşti-cântec de Mişu Constantinescu (voce autorul); Cumparuba-rumba de Fuhrmann ; In seara aceea am plâns întâia oară-tango de Mălineanu (voce, Titi Botez); Lună nouă-tango de Vasilescu şi M Petculescu); Bublicika-fox de Nemo şi Mills. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI 13.00: Ora. Sport, Cota Dunării ?la barei Sulina 13.05: Continuarea concertului Orchestrei „Alhambra”. Embassy Stomp de Bert Barness; Habar n’ai tu-blues de Vasilescu (voce: autorul); Te iubesc rumba de Anatole Albin; Iar mie inima tristă-tango de Fuhrmann (voce: Nicu Apostolescu); Barcarola-melodie de Vasilescu (ansamblu vocal); Cântecul de dor și of-cântec de Ion Vasilescu (voce- Viorica Popescu, Titi Botez și Nicolaide). 13.30: Muzică variată (discuri): Serenadă de Stanke: Două melodii spaniole (voce: Cristina Maristany). Metropoliana-potpuriu de melodii de Hollaenier. 13 45: Spectacole. 13 45: Continuarea concertului (discuri): Uvertură la „Mireille” de Gounod; Melodii din „Războiul vesel” de John Strauss şi „Gasparone" de Millocker (voce: Julius Patzak); Dansul lanternelor de Yoshitomo. 14.10: Radio-jurnal. 14.30- Muzică executată din diferite instrumente (discuri): Nola-fox de Arndt şi Vals de Grock (armonică); Vis de dragoste de Czibulka şi Torna de Surriento (mandolină); Fox de Alter şi Vals de Cramer (hawaiană); Edelweiss de Peuschel şi Laendler de Loeffelmeier (ţiteră); Aranjuez-tango de Alba (banjo); Două porci de Vossen (armonică). Doamna în roşu de Weubel şi Melodie de Berlin (saxofon : Ramona Baird). 15 10: Actualităţi. RADIO ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale. 19.17: Câţiva mari cântăreţi (discuri): Bolero de Delibes şi Cântec indian de Rimsky-Korsakoff (voce: Amelita Galti- Curci); Vals de Chopin, voce: Amelita Gallicarci; Dacă, de Denza (voce: Beniamino Gigli); Mai trist de Crescenzo (voce: Beniamino Gigli); Pasărea in pădure de Tauber şi Ave Maria de Gounod (voce: Selma Kurz); Melodie de Mazzola şi Melodie de Doda (voce: Enrico Caruso); Muzică interzisă de Gastaldon şi Adio de Tosti (voce: Enrico Caruso). RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI 2000- Afirmarea românească peste ocean, de arhitect G. M. Cantacuzino. 2015: Vena în muzică (discuri): Potpuriu de cântece vieneze; Salută Viena din partea mea-arie din opereta „Contesa Maritza” de Kaiman (voce: Peter Anders); Vals vienez de Stolz; Cântec vienez de Jaeger (voce: Eric Helgar); Seara la Viena de Strauss-Gruenfeld (pian: Walter Rehberg); Primăvara la Viena și Viena noaptea, cântece de Stolz (voce: Eric Helgar); Sânge vienezvals de John Strauss. 20.50: Concert simfonic (discuri). 22.00: Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Muzică de dans (discuri); Selecţiuni de foxtroturi; Slowfox de Gibish şi Tango de Miller; Rumba de Valdispi. 22 30- Muzică executată la „Wurlitzer- Orgel” (discuri); Nopţi în Hawai de Stahl şi Vals de Winkler; Noapte înstelată-serenadă de De Micheli şi Noapte vrăjită pe mare, de Warren: Melodie de Yoshitomo şi Idilă de Lincke; Lasă-ne să visăm vals de Robrecht şi Melodie de Schonberg; Potpuriu de şlagăre de Borchert. 23 00: Radio-jurnal (ID. 23.15: Muzică italiană (discuri); Fântânile Romei de Respinghi (Orch simt. din Londra dirij. de Albert Coates) 23 30. Emisiune românească pentru Italia: I. Agricultura în România de N. Cornăteanu, ministrul Agriculturii. II. Muzică românească. III. Jurnal în limba italiană (faptele săptămânei).