Curentul, iulie 1940 (Anul 13, nr. 4448-4478)

1940-07-01 / nr. 4448

ANUL XIII No. 4448 luni t I uni *•» 1940 REDACȚIA ȘI ADMINISTRA­TIA Strada Belvedere No. 0 TELEFOANELE­­ Secret Genere!­0.84 40 Birou comenzi 03 33 Redacție politici 3 40 88 Tipografia 4 84 48 Sport 5 43 07 Cab Ad. delegat 5.54 82 Cont și Dep. S40.80 Administratori: 4 92 59 Serv. publ. fi ab. S.40.84 Cab. Directorului 4 84 47 Secretariatul yl convorbiri cu Provincia S 40 86 Proprietar­i „Curentul“ S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publcațiilor. No. 174 038. Taxa poștala plătită In numerar conf­ord. Dir. Gen. P. T. T. No 29744/939 Abon.î Anual 700 lei; 7 vin 1 350 lei; 3 luni 200 lel Instituții Stat şi particulare una mte pr­ n­ il Director: PAMFIL ŞEICARU ud victorios al ecraini: itaia Baibo­­Rusia nu are alte revendicări teritoriale Cum se face evacuarea teritoriului celor două provincii, de către trupele române Două importante comunicate ale guvernului şi Statului Major Unele posturi de radio şi agenţii au comunicat că ,Guvernul U. R. S. S. ar fi cerut deja noi baze pe Dunăre şi Marea Neagră. Se desmint aceste ştiri, deoarece ele nu co­respund adevărului. Deasemeni sunt inex­acte svonurile despre pretinse incidente la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria. Operaţiile de evacuare a Basarabiei şi Bucovinei Comunica­tul Marelui Stat Major In ziua de 29 Iunie a.c. Marele Stat Major comu­nică următoarele : Ca urmare a acceptă­­­rei notei ultimative a­­dresanii de guvernul U. R. S. S., trupele siih­e­fi­­ce au început să treacă in Basarabia tu­ diminea­ţa zilei de 29 Iunie a. c. In aceiaşi zi trupele noastre au început, ope­raţiunile de e­v­a­c­u­a­r­e, p­r­e­d­â­n­d­ oraşele Cer­năuţi, Chişinău şi Ceta­tea­ Al­bă. Până în ziua de 29 iu­­liie ora 12 s'a cedat teri­toriul până la linia ge­nerală : B­er­li­o­m­e­t-Sud, Cer­năuţi, Româncăuţi, Flo­­reşti, Orhei-vest, Chişi-O. C. ARGETOIANU nău, Căuşani, Lacul Au­­­bei. Operațiutiile de evacua­re din partea noastră continuă conform pro­gramului. O telegramă anunţă : „Mare­şalul Baibu a căzut pe câmpul de onoare“. Putea oare să sfârşească altfel temerarul cuceritor al văzduhu­lui, pasionatul înfruntător al tu­turor riscurilor, gloriosul domi­nator al spaţiilor ?... Un ostaş care străbătuse ierarhia militară cu atâta iuţeală în ascensiune, cu elanul unei tinereţi îndrăgostite de primejdii, de tot ce formează examenul curajului, — a ţinuit să demonstreze că un grad (oricât de sus ar fi în ierarhie), nu în­seamnă un prilej de odihnă, nu înseamnă un drept la fereala de risc. A fi şef, pentru Italo Baibo, însemna a fi primul înfruntător al primejdiilor, a fi răsfăţatul riscurilor, a fi pasionatul perico­lelor. Nu a fost un comod al carierei. .. a fost om grăbit al încercări­lor riscante, a fost un nesăţios al spaţiilor, a fost Italo Baibo.... Fără îndoială, — unul din cei mai iubiţi de Duce, dar nu a înţeles această iubire ca un drept la odihnă, ca un mijloc de a legitima abuzuri ; iubirea Ducelui era una din cele mai grele ipoteci pe conştiinţa lui Italo Baibo. A înţeles menirea lui, a înţe­les chemarea lui de afirmator al unui nou spirit, de evidenţă fas­cistă. El traducea în sborurile lui cutezătoare concepţia fascis­tă, el dădea o formă vizibilă ce­lor mai intime aspiraţii ale Du­celui. Italo Baibo a fost un splendid traducător al gândurilor mussoli­­nniene. Nu era un convertit de ultima oră ; fusese fascist din primele faze ale mişcării, din a­­cele începuturi subversive ale acţiunii de transformare morală şi politică a Italiei. Cariera lui Baibo nu avea ca­racterul unei fidelităţi răsplăti­te, unui spirit de slugarnică ple­căciune ce-şi află răsplătirea în avantajele unei rapide ascen­siuni militare. Mareşalul Baibo nu a fost un promovat al scării de serviciu, nu a reprezentat ceea ce adesea regimurile de autoritate au mai provocator, nulitatea cocoţată in posturile de comandă militară, ca o sfidare a valorilor colectivită­ţii naţionale. Mareşalul Baibo a fost o ilus­trare a regimului fascist în ce are mai valabil ca principiu de selectare a valorilor. Nu a fost un profitor al unor idei biruitoare, nu a fost un co­mod al situaţiilor. Italo Baibo s-a simţit totdeauna obligat să formeze un strălucit argument al principiului de selectare fas­cistă. Se spunea că era, unul din fa­voriţii Ducelui, şi el căuta să demonstreze caracterul acestei simpatii deosebite, ilustrând un principiu fascist: „vivere peri­­colosamente“. Domiciliul lui Italo Baibo erau spaţiile aeriene: aco­lo îşi regăsea el caracterul, aco­lo era el ceea ce s’a voit întot­deauna: un temerar al înălţimi­lor, un răzvrătit al formelor co­mode de existenţă. El a impus o altă concepţie : a demonstrat că nu poţi comanda forţele aeriene de la birou. Era în formaţia lui sufletească, — ca e­­lement dominant — bravura. A fost o splendidă verificare a ele­mentului uman şi mecanic al Ita­liei fasciste. Când a voit să dea o universală ilustrare a noului spi­rit ce domină Italia, a trecut cel mai temerar examen, străbătând un bloc de piloţi şi de avioane de linie, — oamenii funcţionând cu punctualitatea motoarelor, — spaţiul dintre Europa şi America. In examenul trecut de cutezanţa lui Lindbergh, — sortit să fie un Columb al văzduhului, — se ve­rificase doar rezistenţa morală a unui om excepţional . Italo Bal­­lon a ţinut să dea o replică mici­­liară. El a trecut în zbor Atlan­­ticul cu o echipă de avioane. — Trmenii, piloţii având în zborul ‘peste ocean exactitatea de ritm a motoarelor, motoarele îndepli­ni­ndu-şi consemnul de rezistenţă cu îndărătnicia conştiinţelor u­­mane. Un stol de ostaşi luaţi la în­tâmplare, pe aparate de serie, a dovedit că rasa italiană şi-a că­lit stiletele deopotrivă, putând afStiMiji fiecare soldat al Patriei de PAMFIL ŞEICARU un strălucit pionier de victorii. Cum se vor obicinui aviatorii ita­lieni fără Baibo ? El nu era nu­mai un şef al celor mai temerare realizări, — era un zâmbet al ce­rului Italiei, materializat. Rar am văzut un om mai firesc în relaţii, mai simplu în spontana lui cordialitate, mai lipsit de poză ca acest erou al aerului. Nu plim­ba în lume o poză obsedată de o­­biectivul fotografic, nu avea ni­mic afectat, nu era un actor al celebrităţii lui; era în gesturi, în vorbă, în zâmbet, tinereţea cuce­ritoare, victorioasă asupra ob­stacolelor. Cine ar fi putut măcar bănui că mareşalul Baibo trecuse de 40 de ani (născut la 1896) ? Peste el anii treceau cum trec norii peste aripile avionului , fără să lase urme. Era tânăr prin credinţa lui fascistă; era tânăr prin elanul lui Latin, — era tânăr prin voinţa lui de afirmare italiană. Nimeni nu știa s£ întindă o mână cordială, ca Italo Baibo. L-am văzut ultima oară în luna Mai, anul acesta. Aveam totul pregătit pentru a face un salt la Tripolis: viza militară, biletul de avion... In preziua plecării ne-am întâlnit la hotel Excelsior din Roma. Nu concepea să văd A­­frica italiană fără să-l am ca ghid. Mi-a cerut deci să amân cu câteva zile plecarea. Ochii lui Italo Baibo aveau o elocinţă cu totul rară, — amestec de energie şi de seducţie, — nu le puteai rezista. Şi astăzi, aviaţia italiană este în doliu. Ce curbă a destinului ! La 1915, era unul din fanaticii in­­tervenţionişti ai idealului italian alături de Benito Mussolini. In 1919,­­ gazetar, director al zia­rului „L’Alpino“ din Udine, mi­litând în aceeaşi cadenţă de en­tuziasm agresiv, de afirmare vi­jelioasă ca şi în 1915. Iar mai târziu, după biruinţa fascismului, organiza primatul a­­viatic al Italiei. Putea să aspire Italo Baibo la alt final decât la o moarte pe câmpul de luptă? Italo Baibo, e un prieten al României mai puţin... O jerbă de amintiri îndoliate pentru răsfăţatul văzduhului... ')d* MO Cuceriri germane Una d­in bateriile franceze cu tunuri de 21 cm., cucerite de marinarii ger­mani și îndreptate imediat contra inamicului. m­d­a» , » fim Niciun moiv de îngrijorare cu privire la aprovizionarea cu petrol lampant Ministerul Economiei Naţionale aduce la cu­noştinţa publicului că so­cietăţile petrolifere dis­pun de personal necesar, de mijloace suficiente de transport şi de aprovi­zionare, cât şi de stocuri abundente de petrol lam­pant, astfel că nu este nici un motiv de îngrijo­rare cu privire la aprovi­zionarea populaţiei cu a­­cest produs. Deasemeni nu a inter­venit, nici nu am interveni­­t schimbare în preţurile actuale fixate de Minis­terul Economiei Naţio­nale pentru, produsele petrolifere. Incartiruirea funcţionarilor şi populaţiei evacuate Ministerul de interne următoarele: Pentru pregătirea operaţiunilor de incartiruirea funcţionarilor şi populaţiei civile evacuate din nor­dul Bucovinei şi Basarabiei s’au luat următoarele­­: ■ Partidului Naţiunii, comandanţii gărzilor naţionale, străjerii şi so­cietăţile de ocrotire socială, care să organizeze primirea şi cazarea celor evacuaţi Arhivele şi valorile au­torităţilor aduse de func­ţionarii diferitelor de­partamente, se vor pre­da prin dresare de acte, serviciilor respective ale departamentelor din ca­pitala judeţului unde vor fi plasaţi cei evacuaţi. Comitetele vor alcătui tabele pe departamente de funcţionarii evacuaţi care se vor înainta mi­nisterului de interne spre a avi­za ministerele respective pentru plasarea lor la serviciu in alte localităţi din ţară. Se va păstra legătură cu ţinutul pentru a se asigura posibilităţile de alimentare. In ce priveşte populaţia civilă se va căuta a se organiza asisten­ţa ei, întocmind tabele de cei în­cartiruiţi, tabele care vor fi îna­intate ministerului de interne. In ce priveşte incartiruirea func­ţionarilor şi populaţiei evacuate din Bucovina şi Basarabia s-au stabilit următoarele regiuni: Cei evacuaţi din Bucovina şi comunică judeţul Hotin vor merge în ju-­­­deţul Neamţ. Cei din judeţele Soroca şi Bălţi vor merge în judeţul Ba­cău, regiunea Târgu Ocna. Cei din judeţele Orhei şi Lă­­puşna vor trece prin Tecuci şi Buzău şi se vor opri la Mizil şi 4,la judeţul Bhzim I ş­il Cei din Tighina şi Cetatea Albă vor trece prin Galaţi în în judeţul Prahova regiunea Al­beşti. Cei din judeţele Cahul şi Is­mail vor merge în judeţele Dâm­­boviţa, Muscel şi Argeş în re­actim*»* ti­­rror*tv'!**4'i*m. Ţara în prima zi de mobilizare Păstrându-şî cumpătul şi cumințenia, Nafiunea se do­vedeşte a fî la înaltimea clipelor vitrege prin care trece Mobilizarea anunţată Vineri seară la posturile de radio, nu a surprins pe nimeni. Evenimentele din ultimele zile făceau această măsură nu numai probabilă, ci chiar dorită. Cetăţenii au primit ştirea cu încredere. Pregătirile de plecare au început numaidecât. La un sfert de oră după ce ştirea fu­sese transmisă, în Capitală pu­blicul a eşit pe străzi. FAPTE, NU VORBE ! Nu se mai comentează, nu se mai discută nimic. Fiecare păs­trează o tăcere demnă. Se poate citi pe feţe dârzenia unei mari hotărîri. Fiecare e conştient că a trecut vremea vorbelor şi aş­teaptă cu o calmă, cu o stăpâ­nită nerăbdare, să sune ceasul faptelor. Primele trenuri au şi plecat din Bucureşti — încărcate de re­zervişti şi activi. N’a trebuit mult timp pentru aceasta, fiecare fiind pregătit din vreme. Ţara n’a fost surprinsă de e­­venimente, în al căror vârtej n’a voit totuși, să intre. Clipele gre­le prin care trece o găsesc cal­mă, hotărîtă, chibzuită. Nicio vorbă răsunătoare, nici un gest teatral. Istoria cere ca fiecare faptă să fie făcută la timpul ei, orice acţiune pripită putând fi dăunătoare. Serviciile continuă în mod normal în Capitală. Cei care ră­mân, rămân la datorie. La chemarea Ţării, porunca ceasului de faţă este­ fiecare la postul lui. ORDINE ŞI DISCIPLINA Toate magazinele sunt deschi­se. Pieţele s’au dovedit aprovi­zionate din belşug. Tot ce dore­şti să cumperi găseşti, la preţu­rile stabilite oficial. N’ar fi ex­cluse unele dosiri de mărfuri, cu gândul hain de speculă. Autori­tăţile au luat însă, măsuri din vreme şi organele de control vor şampiona sever şi exemplar pe acei negustori cari ar încerca să iasă din făgaşul cinstei şi al le­galităţii. Mai aglomerate ca de obiceiu, autobuzele şi tramvaiele circulă normal. Peste tot domneşte ordinea şi disciplina p­ăst­ratul ,­şi cumpătul şi cuminţenia, naţiunea s'a dovedit a fi la înălţi­mea momentelor vitrege prin care trece. FIECARE LA SAU POSTUL Anglia cere ajutor din partea Congresului indian SIMLA, 29. (Rador). — Co­respondentul agenţiei REUTER anunţă: Gandhi a avut azi o convor­bire cu vice-regele Indiei. Comunicatul publicat la ter­minarea întrevederei spune că viceregele a invitat pe Gandhi pentru a avea o convorbire a­­micală şi întrevederea a durat trei ore. Deşi nu a parvenit nici o informaţie despre cele ce s-a discutat, se asigură în mod ge­neric că discuţiile au purtat a­­supra poziţiei Indiei în lumina recentelor evenimente din Eu­ropa şi asupra posibilităţilor de a se obţine din partea Congre­sului Indian ajutor pentru efor­turile de război precum şi asu­pra chestiunei de a se adopta măsuri provizorii pentru asigu­rarea colaborărei principalelor elemente politice în acest scop, fără a se prejudeca asupra dez­voltărilor constituţionale subse­­quente ce s’ar produce după război. Se crede că conversaţia vice­regelui cu Şeful ligei musulma­ne Jinnah, conversaţie ce a a­­vut loc joi, a avut de obiect acelaşi subiect. Evenimentele obligân­d ţara la mai multă economie la hârtie, — a cărei transportare devine mai dificilă. — Ofi­ciul vânzării hârtiei ne-a avertizat că greutăţile aprovi­zionării ziarelor impun reducerea numărului de pagini ale gazetelor. Ir. mai puţine pagini, totuşi, cititorii noştri vor afla tot ceea ce este esenţial pentru ca sufletul românesc să-şi desăvârşească galvanizarea, în mijlocul acestor întâm­plări cari ne surprind Neamul solidar şi curagios. Condensându-ne materia în mai puţine pagini,­­ vom profita pentru a elimina atâtea mărunte fleacuri cari, şi aşa, derivau energiile şi atenţiile Naţiunii de la preocu­pările cari, ast­ăzi trebue să ţină încordate conştiinţele tuturor. Grecia şi eveni­mentele din România ATENA, 29 (Radiopress). — Corespondentul agenţiei Ştefani transmite : Cercurile politice greceşti sunt satisfăcute de soluţia paşnică a problemei ruso-române şi au o încredere deplină că Italia şi Germania vor continua opera lor, îndreptată spre menținerea păcii în sud-estul european. Submarine italiene distruse LONDRA, 29 (Rador). — Un comunicat al amiralităţii declară: Comandantul suprem al tru­pelor din India orientală anunţă că nouă succese au fost dobân­­dite de forţele sale. Alte două submarine italiei­ au fost distruse. In corpul î|w,! MAREȘALI ITALO BABO a căzut pe câturi de luptă =f* Noua reşedinţă a guvernului iraniz GENEVA, 29 (Rador — Cor»Conc­entul ad­menti^A' l-ANI transmite: l' Oraşul ClermonUnd se pregăteşte sănă noua reşedinţă a gilui francez. Prefectul de Pay­ane a primit ordinul săgg tească cel mai mete' din oraş, întrucât în ur­mează să se stabileanai mulți miniștri. Cavaleria italiană în recunoaște : Activitatea attuu­­ei italiene con­tinuă să se desfă­șoare un fixat de coman­n­damentul italiani. Clişeul de față reprezintă o par­te din cavalerie înaintând în re­giunea Moncem­­sio. Scufundarea vasului german Scharnhorst LONDRA, 29 (Radar). — Amirali­tatea britanică declară că submari­nul britanic CLYDE este acela care a torpilat crucișetorul de luptă ger­man SCHARNHORST, în ziua de 20 iunie în largul fiordului Trondheim. Atacul s’a produs în cursul zilei, însă vizibilitatea era rea şi marea deslănţuită. Imediat după lansarea torpilelor s’a auzit o puternică explo­zie, ceeace înseamnă că una dintre torpile a atins vasul SCHARNHORST. Explozia torpilei a fost a­tât de vio­lentă, încât submarinul a vibrat in­tens şi mai multe lumini s’au stins, în pagina S­a : Aliluiliiipa Ungari**’ și Bulgariei

Next