Curentul, iulie 1940 (Anul 13, nr. 4448-4478)

1940-07-01 / nr. 4448

E (8 pagini) La Zagreb se dispută azi partida dintre F. C. Rapid şi Gradjansky din cadrul competiţiei „Micul CEC“. Atât Rapid cât şi Gradjansky au reuşit să se califice în turul doi al acestei competiţii eliminând — res­pectiv­­ — pe Hungaria şi pe Újpest. Fără îndoială că Rapid are în Gradjansky cel mai puternic adver­sar. Echipa din Zagreb este cea mai puternică dintre participantele com­­­­petiţiei. Nu e mai puţin adevărat că nici Rapid nu va fi un adversar prea comod pentru Gradjansky. De altfel, dacă ne-am lua după rezul­tate, şi Rapid a eliminat din CEC anul trecut, pe Újpest, Partida ar părea echilibrată. Faptul că gruparea bucureşteană joacă pe teren străin îi scade sim­ţitor şansele. Rapid, făcând cel mai bun match, în faţa unui Gradjansky sub forma-i obişnuită, poate părăsi Zagrebul cu o înfrângere numai la unul sau două puncte diferenţă. Şi BARATKI acest rezultat i-ar putea da şanse în partida retur care urmează să se dispute Duminica viitoare la Bucu­reşti. In timpul matchului jucătorii fe­roviari vor purta doliu la mână în semn de doliu pentru pierderea Ba­sarabiei. Formaţii La ora 13, în faţa arbitrului un­gar Kiss, se vor alinia următoarele formaţii: RAPID: Petrică ,Rădu­­lescu, Siîvăţ, Lengherîu; Vintilă, Răşinarii, Moldo­­veanui; Bogdan, Şimko, Baratky, Dan Gavrilescu, Auer. GRADJANSKY : Urli , Brozovici ; Beloş­evici , Gdanici, Zazhrisek, Koko­­tovici ; Zimmermancici ; Wneze, Lesnik, Antolko­­wici, J­alant. Azi la Zagreb P.C. Rapid va încerca imposibilei in fata celui mai puternic adversar din Micul CEC, Gradjansky Comunicat U.F.S.R. U. F. S. R. aduce la cunoş­tinţa tuturor că toate manifes­taţiile sportive programate pentru ziua de 30 iunie a. c., sunt suspendate. Alergările de azi au fost anulate Reuniunea Jockey Clubului ce urma­ să se desfăşoare astăzi pe hipodromul Băneasa, a fost anu­lată. D-nii Liviu Juga şi Kira Popovîci alcătuise pro­gramul matchurilor in­­ter-oraşe româno­­iugoslave duc tratative pentru organi­ca unor matchuri inter oraşe 1% România şi Iugoslavia. tre d-nii Liviu Juga şi Kika Favici, secretari generali ai fe­liilor respective, se va hotărî Pre­datele şi oraşele care vor , _X_£ÎUkla m _m­m.ietitia JTr asla. lia, în drum spre ifurt, va juca, pro­fil, cu Admira sau Rapid la Viena Is 14 Iulie se va disputa ţi partida internaţională Ro­­rrGermania, e foarte pro­­fetr­ă — în drum spre Frank­­fpraşul unde va avea loc îrrea, — echipa României S­i susţină un match la Vie­nn* Rapid sau Admira. Sftiv si un spectacol n’are loc azi in ţară ! general Gabriel Ma­­riniou, preşedintele F. R., A. a «I»­ următorul cominicat:­­ Federaţia Română de fot-ball asociaţie sus»­pedă toate jocurile prgrantate pentru Du­­mini­că 30 Iunie a. c. Preşedintele F. R. F. A.,­ Genral GABRIEL MARINESCU Accident mortal de automobil CLUJ, 29.­­O maşină rămasă încă necunoscută, a călcat şi omorât astă­zi pe femeia Maria Sabados, din str. Moţilor. Cadavrul a fost transportat la institutul medico-legal. Se fac cercetări pentru identifica­rea şoferului criminal. Prinderea unei bande de hoţi de cai la Bârlad BARLAD, 29.­­ In urma cercetă­rilor făcute de d. comisar ajutor P. Vasilache, a fost arestată o bandă de hoţi­ de cai, care are la activul ei o serie, de furturi de cai. Banda se compune din 8 membri, toţi ţigani nomazi. Ei au săvârşit furturi in comuna Deleni-Vaslui, Prisecani-Tutova, Ad­­jud-Putna şi Duda-Fălciu, cum şi în alte­ localităţi.O parte din caii furaţi au fost res­tituiţi păgubaşilor, iar altă parte sunt la poliţia oraşului, unde pot fi recu­noscuţi de păgubaşi. D. prim procu­ror I. Dinu, care face cercetările, a reţinut pe ţiganii : Vasile Negruţ, Ion Blăga, S. Sadoveanu şi I. Tudo­­rache Un altul anume Căpăstru, a reuşit să­ fugă de la poliţie când se făceau cercetările. La Belgrad Beogradsky treime se înscrie multe go­­luri pentru a nu fi eliminat în retur, la Budapesta, de Ferencváros Beogradsky, echipa­­iugoslavă ca­re a eliminat Venus-ul din Micul CEC susţine azi matchul contra lui Ferencváros, gloriosul învingător la scorul de 11—1 al echipei Slavia (Sarajevo). Se pare că Ferencváros va juca fără dr. Sarossy, reţinut la Budape­sta pentru examene. Partida s­a va disputa la Belgrad, pe arena R. S. K. Fără îndoială, Beogradsky se a­­nunţă câştigător sigur al întâlnirei de azi. FORMAŢII BEOGRADSKY î . Mar­­kusici; Stoljkowiei, Du­ba© ; Mortala, Dragii îce­­vici, Lehner; Glişovici, Valjearevici, Bojovici, Vuîadinovici, Nicolici. FERENCVAROS : Csi­kós­­ dr. Szoyka, Polgar, Lazar, Sarosy III, Posa, Biro II, Kiss, dr. Sa­rossy (?), Fit­ta, Gyetvai. D. Tică Iliescu va con­­duce acest match. Mihăilescu trece la Astra (Ochiuri) Mihăilescu, excelentul atacant al Sportului Studențesc este în tratative cu­­ gruparea Astra din Ochiuri (Dâmboviţa). Se pare că Mihăilescu va iscăli contractul. Comunicatul F. R. C.-ului Toate reuniunile ciccliste progra­mate în cuprinsul ţării pentru ziua de 30 Iunie 1940 sunt suspendate. In ce priveşte executarea calen­darului sportiv, în genere, grupările şi organizatorii sunt dezlegaţi, până la noui dispoziţiuni. Iespectatele deplasări în străină­tate au fost­­contramandate. Să ne amintim de.. lonescu Gh. Gion « Dela moartea căruia se împlinesc 36 de ani (1857—1904). Originar din Piteşti, face cursul secundar la Bu­cureşti, iar cel universitar la Paris şi Bruxelles. In ţară îndeplineşte funcţiunea de prof. secundar şi ins­pector general al învăţământului. Prin bogatjjJ»i activitate ştiinţi­fică meri^^^K enumerat printre istoriiaii. wKKmp ai­ ţării noastre. Scrie numeroase opere, dintre care cităm „Ludovic al XIV şi C-tin Brâncoveanu“, „Elementul pitoresc în cronicele române“, „Geografia în cro­nicarii români“, „Românii în sec. XVIII“, „Portrete istorice“, „Istoria Bucureştilor“, „Din istoria Fanarioţi­lor“, „Bucureştiul în timpul rev. franceze“. Mareşalul Pétain care cu patru ani în urmă scria următoarele în ziarul Gringoire : „Nu vedem pentru care motiv Franţa şi Germania, două popoare de o mare cultură, n’ar descoperi calea unei în­ţelegeri, fără să altereze ceva din tradiţiile lor naţionale. Mâinile n’ar putea fi oare întinse chiar şi pe deasupra unei porţi zăvorite ?“... De ce nu s’au întrebat astfel Fran­cezii dacă nu şi Englezii în 1 Sept. 1939 ? MAREŞALUL PETAIN RUBRICA FEMEII Moda, cea mai Fidelă oglinda a personalităţii femeii S’ar zice că evenimentele, interna­ţionale ar fi de natură, prin gravita­tea lor, să înăbuşe preocupările de modă ale femeilor. Realitatea, oricât de uluitor ar părea e cu totul alta. Bombardează Germanii Parisul ? Se vor confecţiona toalete de apă­rare pasivă. Compatrioata noastră El­vira Pop­escu şi Gaby Morlay au fost primele care au îmbrăcat noile mo­dele. Casele de modă îşi urmăresc peste ţări şi mări clientele refugiate. Vor spune mulţi „Femeile de azi ? Ţara arde­­şi­­baba se piaptănă !“ Să nu uităm, însă că „baba” e femeie şi de când e lumea lume, femeile au fost în curent cu moda. ................... . Există totuşi o mică deosebire în­tre „nebunia“ „ de atunci şi cea de azi. Atunci moda era dictată de doamnele din lumea mare şi chiar de regine, printre cari nu trebuie s’o uităm, pe Maria Antoinette ale cărei toalete erau celebre. Astăzi lansează moda artistele și „stelele" de cinema. E curios de știut însă, cum se lan­sa pe timpuri un model, in 1781 arsese Opera din Paris. Toată lumea a început să poarte rochii de culoa­rea fumului. Un rinocer adus la Paris a plăcut aşa de mult cucoanelor, încât toate elegantele şi-au făcu­t imprim­eurile d­rn figura lui. In timpul revoluţiei franceze, tinerele purtau evantai cu fotografia lui Marat sau a lui Mira­­beau­. Bastilia, —• celebra închisoare franceză, — oferea femeilor prilejul să fin’ mici amintiri (bucăți de lemn) pe­­ care le fix­au în medalioane scumpe. Cunoscuta artistă franceză Mars, primind cadou o bucată de catifea galbenă de Lyon, și-a făcut din ea o rochie. înainte de a ieși pe scenă s’a privit în oglindă . — Sunt oribilă, — și-a zis ea dis­perată. Parcă a­i fi un papagal! Nu ies pe scenă în halul acesta. — Nu ești un papagal, — i-a spus partenerul, marele Talma, — ești „floarea soarelui!“. Astfel încurajată, artista a ieșit pe scenă, iar rochia ei a repurtat un mare succes. A doua zi catifeaua gal­benă era „en vogue". Astăzi ? Mai mult decât oriunde, în materie de modă, istoria se repetă. Dacă pe timpuri moda o dicta fu­mul sau rinocerul, iar astăzi o dic­tează­ bombele şi avioanele, e numai pentru faptul că atunci nu existau aceste „surse" de inspiraţie. Să fie oare de condamnat faptul că femeile se gândesc, şi în cele mai critice momente, la toaleta lor? De­sigur că nu. Prin aceasta, ele­­ dove­desc că sunt calme, — şi într’o ţară bântuită de război, e nevoie de mult sânge rece din parte­a femeilor.’’Gân­­diţi-vă la o scenă de bombardament, în care femeile speriate, ar începe să­ ţiper şi să fugă pe stradă, în loc să se refugieze în cel mai apropiat adăpost! Este deci necesar ca femeia să aibe şi în timp de războiu, zâmbetul „de pace“ şi rochiţa elegantă. Faptul că azi femeia lucrează în birou sau fabrici, nu înseamnă că, trebuie să-şi piardă personalitatea ei feminină. Căci „moda" există *de când lumea şi vă exista cât timp vor mai fi femei elegante pe glob.­îmbră­cămintea rămâne cea mai fidelă o­­glindă a personalităţii femeii. Sylvia Grecu­ ceţi la un mare magazin şi să cereţi o colecţie întreagă, pentru copii de 6 luni. După modelele pe care le veţi vedea, veţi putea lucra singură ro­chiţele pentru fetiţa Dvs.. In linii generale, vă pot spune că i-aţi putea confecţiona aşa numitele „barboteuse“ sau „Spielusen“ adică pantalonaşi cu pieptar. Sunt atâtea ţesături eftine şi lavabile (tobraleo, costela, pichet) din care cu puţină cheltuială o puteţi face „elegantă“ pe fetiţa Dvs.. La aceste barboteuse, fa­ceţi câte un mic bolero ca pentru zi­lele mai puţin călduroase. De la şase luni, o puteţi hrăni cu supă de zarzavat, fructe rase făcute piure, lapte de vacă, foarte bun şi curat. Preferabil să-l luaţi de la o fermă. Câteva reţete practice Contra matreţii 20 gr. Biclorur da Mercur; 1­ gr. Rezorcină­­şi acid salicilic; 95 gr. Alcool 96 grade ; 5 gr. Glicerina. Cu această compoziţie se freacă de două ori pe zi ,rădăcina părului. O­ dată pe săptămână se spală bine tot părul. Reţetă contra căderii părului 2 gr. Aulinogen Behringer; 190 gr. Alcool 96 grade; 5 gr. Glicerina ; 10 picături Olen Chypre. Se freacă rădăcina părului de două ori pe zi ,cu un tampon de vată în­muiat în această compoziţie. Tratament foarte eficace. Cutia noastră cu scrisori Marta Egert-Chişinău, îndată ce voi găsi un model potrivit pentru d-ta, îl voi publica. Cred că rochia de mireasă, ar tre­bui s’o faci dintr’o mătase albă mată şi grea, fără paiete... Rochia de mătasă trebue să fie so­bră, eleganţa să o constitue cupa şi calitatea materialului. Domnişoarelor de onoare, dacă îţi sunt toate amice şi Ie cunoşti starea materială — Ie poţi cere să-şi facă toate rochii la fel, bleu sau roz, din tul. Deli­asi. Revista care vă interesea­ză, o găsiţi cred la „Industria Lânei“ pe calea Victoriei. Pentru rochiţele fetiţei Dvs., vă sfătuiesc să vă d.­ Curentul KM­L' XTTI, No. 4448, Civil T Tirtle 1M Astăzi, a doua zi după marele praznic al Sf. Petru şi Pavel, Bise­rica prăznueşte soborul celor 12 a­­postoli şi al celor 70 de ucenici. Sf. Petru s-a numit Simon. Iisus, când l-a chemat la apostolat, i-a schimbat numele în Chifa, care în­seamnă piatră: ,,Şi eu îţi zic ţie că tu eşti Petru şi pe această piatră voiu zidi biserica mea şi porţile ia­dului nu vor birui-o. Şi îţi voiu da ţie cheile împărăţiei cerurilor şi ori­ce ve lega pe pământ va fi legat şi în ceruri şi orice vei deslega pe pă­mânt va fi deslegat şi în ceruri". (Matei XVI, 18, 19). Din însuşi Citatul acesta se vede atenţia de care se bucura Sf. Petru din partea Mântuitorului, cu toată inconsecvenţa şi oscilaţiile ucenicului. Iisus însă l-a iubit şi la urmă i-a re­­încredinţa­t vrednicia de apostol. Din acelaş verset se înţelege şi mo­tivul pentru care icoanele îl înfăţi­şează pe Sf. Petru cu cheile raiului in mână. După înălţarea Domnului la cer, Sf. Petru a jucat un rol de căpetenie în răspândirea creştinismului, desfă­şurând o activitate laborioasă şi neo­bosită. El a propoveduit evanghelia în:, Iudeea, Antiohia, Pont, Galatia, Capadochia, Asia, Vitinia şi Roma. In vremea persecuţiilor împăratu­lui Neron, ap. Petru a vrut să plece din Roma. Dar pe­ via Appia a întâl­nit pe Iisus purtându-şi crucea.­­­­­postolul, surprins, l-a întrebat: „Do­mine, quo vadis ?“ „Merg la Roma, răspunse Iisus, să sufăr din nou răs­tignirea în locul tău!“ Auzind acest reproş, apostolul s’a înapoiat­ în ce­tate. Dela Sf. Petru au rămas două e­pistole. Sf. Pavel, pe numele său prim, Saul, la început a fost un mare per­secutor al creştinilor la Ierusalim. Sf. Pavel, cel mai fecund şi activ apostol a lucrat şi cu epistole, în nu­măr de 14. Andrei, fratele lui Petru, a conver­tit la credinţă pe Sciţi şi a călătorit prin: Amino, Trapezunta, Heraclea, şi Sinop. Fiind ca şi ucis în Sinop a fost vindecat în chip miraculos. A mai fost apoi prin Neocesareea, Sa­mo­sat­a, Ierusalim şi Bizanţ. A pri­mit martiriul la Patra în Ahaia, fiind răstignit pe o cruce strâmbă. La ve­derea crucii Andrei a exclamat: „Te binecu­vintez, o cruce, care ai fost sfinţită prin trupul lui Christos­­“ Iacov cel bătrân, a propovăduit în toată Iudeea, tâindu-i-se capul din porunca lui Irod Agripa în anul 42, Ioan evanghelistul şi cuvântătorul de Dumnezeu, a fost episcop la Efes Din ordinul împăratului Domiţian a fost aruncat la Roma într’un cazan cu untdelemn clocotit, dar a scăpat teafăr. La anul 94 a fost surghiunit pe insula Patmos. După moartea lui Domiţian a revenit la Efes unde a mai trăit mulţi ani, murind de moar­te naturală. Filip, cel din Vitsaida Galileii, a propovăduit pe Christos în Frigia şi în Ierapolis, unde a fost răstignit. Vartolomeiu (Natanae), a fost în India, în Licaonia şi Armenia, făcând cunoscută evanghelia lui Mateiu. El a fost jupuit de viu și i s’a tăiat ca­pul la Urvanupolis. Moaştele lui au fost puse într’o raclă şi aruncate în mare. Mateiu evanghelistul a predicat la Parti şi în Etiopia, suferind moarte mucenicească de sabie, în această din urmă ţară, la Naddaber. Sfântul se hrănia numai cu iarbă, ducând o viaţă extrem de simplă şi riguroasă. Torna, după unii a întemeiat comu­nităţi creştine în India; după Origen, acest apostol a predicat în Parţia, şi a murit străpuns de lance. Mormân­tul lui a fost descoperit în veacul al IV-lea în Edessa. Iacov cel mic, fiul lui Alfeu şi fra­tele lui Mateiu, ar fi fost răstignit în Egiptul de jos. Biserica greacă îl deosebeşte de Iacov, fratele Domnu­lui şi fiul lui Iosif. Simon Zilotul, cel din Cana­ Gali­­leii. (Natanail din evanghelia lui loan) a călătorit prin Mauritania şi prin Africa, unde a fost răstignit. In privinţa morţii acestui apostol mai sunt şi alte susţineri. Iuda Tadeul, frate după trup cu Iisus, a fost trimis de ap. Tom­a la Avgar, regele Edesei A predicat in Mesopotamia şi a fost ucis în Ararat. Matia, care a fost ales în locul lui Iuda, cel care a vândut pe Iisus, şi-a­ dus apostolatul în Iudeea şi în sudul mării Caspice. A fost ucis cu pietre de Iudei la Ierusalim Ion Dascălu Icoane ZIUA DOMNULUI Ciorapi de ață Se fabrică un nou gen de ciorapi, din aţă. Aceşti ciorapi — cari se a­­seamănă cu fileurile de păr, — se fac în culoarea pielii, şi se poartă la rochiile de vară. Sunt foarte moderni şi... foarte scump’ ! Prânzul de azi la Potage Ambasadeur ; 2) Raţă cu castraveţi acri, noi ; 3) Fructe. Potage Ambasadeur. Proporţii pen­tru 6 persoane : 1 rădăcină morcov, 1 ceapă, 250 gr. unt, Vi kgr. mazăre, 250 gr. smântână, 50 gr. orez. Se taie zarzavaturile felii, se pun la prăjit în unt, iar mai la urmă se adaugă mazărea scursă, se stinge compoziţia cu zeamă de carne, sau cu apă caldă. Se lasă să fiarbă mult. Când sunt mai scăzute se trec printr’o sită mare. Piureul se pune într’o oală cu unt şi se subţiază cu smântână şi zeama rămasă, se adaugă spanac to­cat şi orezul fiert în apă cu sare. Raţă cu castraveţi acri, noi: 1 raţă, 6 castraveţi, 2 linguri grăsime, 2 cepe, 1 lingură de făină, 1 morcov, 2 lin­guri de verdeaţă. Se taie carnea bu­căţi frumoase, se curăţă castraveţii, se taie felii lungi cât un deget, se pune în fund un rând de grăsime a­­mestecată cu ceapă şi făină, un rând de castraveţi, carne, iarăşi castraveţi, se procedează aşa până se umple vasul, având grije să fie ultimul strat, castraveţi. Când mâncarea este aproape gata, se potriveşte sosul, se adaugă ver­deaţa tocată. Citiţi şi răspândiţi CURENTUL pentru COLNI şi TINEREI Calendar Duminică 30 Iunie 1940 ORT.: Sinodul Si-ţilor Apostoli. CAT.: Sinodul Si-ţilor Apostoli. PROT.: Sinodul Apostolilor. EBR.: 24 Sinan 5700. MAH.: 24 Giuma­ el-Ave­r 1359. Răs. soarelui 4,36; Ap. soar. 20,2. ★ Spectacolele suspendate Farmaciile de serviciu Duminică 30 Iunie 1940 A. Albiţii, Str. C. A. Rosetti 27, Tel. 2.78.23; G. Ramaşcan, B-dul Albert I 37, Tel. 4 17.94; Farm L Popovici, Ca­lea Griviţei 213; Farm Sbunda (A Walzer), Piaţa Buzeşti 45, Tel 4.23.14; Vasile Manolescu (G. Mavromati), Calea Victoriei 169, Tel 3.17.45; Gh. Urseanu (Lucia Costin), B-dul Take Ionescu 12, Tel. 286.22; Ovidiu Niculescu (Gh­im­­baum), Calea Călăraşilor 126. Tel. 4.17.32; Elena Enescu Dr Soreni, B-dul Partie 111; St­r. Cornel (­ Gh­im­­baum), Calea Văcăresii 13, Tel. 4.34.97; I. Valeriu, Str. 11 Iunie 65. Tel 3.65.94; Mihail Rusu, Şos Giurgiului 9-11, Tel 4.63.21; Farm Birmănescu (St Geor­­gescu), Calea Rahovei 50; Farm. „An­tim", (N. E­ischman, Str Sf-ţii Apostoli 52. Tel 3.65.40; Farm Moldoveanu, He­răstrău; Ecaterina Teodorescu, Militari, Bd I. Gh Duca 16 Tel 5.57 93. L Roşeanu, Şos Crângaul 49- Alexandrina Bărbieru Calea Dudesti 258, Tel 4.31 35, Gh Gavriliu (Ana Botez), Sos Pantel­imon 221, Tel. 2.13.71 Ti­ta Săn­­dulescu Dr Hamal prelung 13 Sep­tembrie 2, Tel. 5.01.35, Elena Maximum, Ionel Perlea în Frankfurt Ionel Perlea, care, după cum am anunţat, a repurtat un neobişnuit succes in, Frankfurt-Main, a fost primit foarte cordial de artiştii ope­rei din Frankfurt, bine cunoscuţi în Bucureşti. Clişeul îl înfăţişează îm­preună cu reprezentantul intendan­­tului general Meissner (actualmente în Budapesta), dr. Will Götze, orga-, nizatorul primelor două reprezenta■o­ţii ale Operei din Frankfurt la O­­pera Română, şi cu primul secretar al intendantului general, A. R. Mohr, care a organizat ultima re-, prezentaţie in Decembrie trecut. D. Ionel Perlea între d-nii: dr. Will Götze și A. H. Mohr MAGAZIN LITERAR $­ ARTISTIC I. P. Ţucurescu : Siluete proeminente In desluşirile sale, cu privire la întocmirea unui portret, marele cri­tic francez Sainte-Beuve, spune: „Mi se­ pare că nicio lectură nu e mai recreativă, mai desfătătoare şi totodată mai fecundă în învăţă­minte de tot felul, ca biografiile bine făcute ale marilor oameni , nu acele biografii neînsemnate şi seci, acele notiţe neîndestulătoare şi preţioase, în care scriitorul îşi pune în gând să strălucească,­­ cât largile, co­pioasele şi câte­odată chiar risipitele povestiri despre om şi faptele lui: să pătrunzi în firea omului, să-l în­făţişezi sub aspectele lui diferite, să-l faci să trăiască, să se mişte şi să vorbească, cum a trebuit el s-o­­facă ; să-l urmăreşti înlăuntrul şi în obiceiurile lui de acasă, cât mai a­­dânc; să-l legi din toate părţile de acest pământ, de această viaţă rea­lă, de obiceiurile lui de fiecare zi, de care mari­ oameni nu atârnă mai puţin decât noi ceştilalţi, fond veritabil pe care ei se sprijină, de unde pornesc spre a se înălţa şi unde revin fără încetare. Cuvintele criticului francez se po­trivesc de minune lucrării recent a­­părute a d-lui I. P. Ţuculescu, „Si­luete proeminente”, în care sunt zugrăvite portretele: Reginei Ma­ria, al mareşalului Al. Averescu, al I. P. S. Nifon Criveanu şi ale d-tor: N. Iorga, C. Rădulescu-Motru, L Petrovici, George Enescu, I. P. C.­­gurtu, î. Gr­ . Perieţeanu, General Gh. Rasoviceanu, etc. Lucrările în acest gen sunt rare. Ca să poată desăvârşi un portret, autorului i se cere o cultură vastă, o îndelungată experienţă în ceea ce priveşte cunoaşterea oamenilor şi a mediului înconjurător, o adâncă pri­cepere în legătură cu istorisirea, faptelor şi o cât mai vastă anali­zare a sufletului care singur predo­mină în frământarea de fiece clipă a pasiunilor. Avândi la îndemână materialul trebuincios, d. I. P. Ţuculescu a dat o carte de reală valoare în care sunt încadrate personalităţile de seamă ale culturii şi simţirii româ­neşti. Pentru aceasta, străduinţa d-sale se învredniceşte de toată lauda. 150 de ani dela moartea lui Mozart VIENA, 29 (Rador). — Cu prilejul împlinirii a 150 de ani dela moartea lui Mozart, s'au făcut pregătiri pen­tru organizarea unor mari festivităţi pentru cinstirea memoriei ilustrului maestru. . Periodice româneşti Scânteieri, Anul III, No. 1—4.­­Din cuprins , sunt­ de remarcat­­ar­ticole ce pot fi considerate a aduce un aport în materie, ca : „Sistemul religios al Islamului“ scris de dr. An­drei Antalffy unul dintre cei mai erudiţi filologi din ţara noastră, Boe­­mism eminescian de Arion Nicoară, Spiritualitate şi formalitate de C. Zamfir şi Exotism şi primitivism în muzică de Heinz Heitmann. Contribuie cu bucăţi literare d-nii: Traian Turcu, Ionel Olteanu, Lucian Văleanu, Iacob Timiş, Aug. Colceriu, Em. Al. Miele, Dem. Gh. Noila şi Romeo Dăscălescu. Demne de remarcat sunt versurile d-lui Dem. Gh. Noi­a, din a cărui poezie : Inserare prin deană, cităm primele două strofe : Cădelniţând tăcerea cu mimiri de [cetini îşi leagănă pădurea prin roiurile [ierbii Cântările de aur, tivite cu poveste, Ca să adoarmă’n ele, dumbrăvile [şi cerbii... Spre nesfârşite ţărmuri, cărările [■pornite Se’mbrăţişeaz&’n vale, pe vârfuri­, [la isvor, Şoptindu-şi cine ştie ? De-o altă [întâlnire, La margine de lume, la margine [de dor... — Gazeta Farmaciilor laboratoare­lor şi industriilor chimico-farmaceuti­­ce a apărut pe luna Iunie cu următoa­rele colaborări : Aurel Scurtu, prof. dr. A. Dobrovici, Al. Volanschi, adă­­ugându-se o bogată cronică redac­ţională. — Timocul revistă de luptă naţional­­culturală, a apărut în ultimul număr cu următorul cuprins: Florea Flo­­rescu-Românii balcanici nordici, dr­. Ion Chelcea. Poziţia etnopolitică a României, mai colaborând A. An­drei, Gh. Raţiu, Iordan Ionescu şi la deosebit de interesanta pagină a tra­diţiei şi folklorului timocean se a­­daugă d-nii : Gh. Atanasiu, C. San­du, G. I. Florescu şi B. C. Ţuică. Duminică 30 Iunie 1910 RADIO-EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz 2 kw. 6.45: ORA DIMINEȚII: Deschiderea emisiunii; Radio-jurnal; RADIO-ROMANIA 1875 m. 160 160 kHz 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. 14.00: Radio-jurnal 20.45: Radio-jurnal (D. 22.10: Radio-jurnal (II). 23.45: Radio jurnal pentru străină­tate în limba franceză, germană, en­gleză și italiană. Solemnitatea distribuirii premiilor la ucenicii cari s’au distins la invăţătură şi bună purtare Preşedintele Camerei de muncă, d. senator Theodor Stroia, a ţinut ca şi anul acesta să încurajeze ucenicii merituoşi şi ascultători, acordându-le premii care constau în carnete la Casa de Economie, cu o primă depu­nere vărsată de camera de muncă. Au fost astfel premiaţi circa 300 ucenici şi ucenice din şcolile şi că­minele de ucenici întemeiate şi între­ţinute de ministerul măuncii. Solemnitatea distribuirii premiilor a avut loc aseară în sala de festivi­tăţi a Camerei de muncă, în prezenţa reprezentanţilor ministerului muncii, ai Uniunei camerelor de muncă, ai Camerei, de muncă Bucureşti, a cor­pului profesoral şi a breslaşilor. Am remarcat pe d-nii: senator Theodor Stroia, preşedintele Camerei d muncă Bucureşti, deputat Virgil Morin, președintele Uniunei Camere­lor de munca, Vasile Er­am, inspector general al muncii, insp. general Gogu Stănescu, d-na inspectoare Elena Zamfirescu, inspector Petre Petroniu, Mircea St. Ionescu, secretarul gene­ral al Camerei de muncă. Breslele au fost reprezentate prin d-nii Păun Balea, Petre Ștefănescu C. Dumitrescu Jelea, Petre Zamfire­­scu, Adam Roman, Barbu Rădulescu, Ion Mirescu, Gh. Sava Stoica, Teo­­dorescu Tănase Rădulescu, Ștefan Mihail König, Eugen Jean Lazarescu, Trifu Balaban, Const. Mihoci, Gh. lo­nescu, Spârlea Constantin, C. Röler, C. Munteanu Iaşi, Vasile Roşca, L Stănescu, I. Ionescu-Cotroceni, etc etc. D. Theodor Stroja, adresându-se profesorilor şi ucenicilor, spune între altele: Profesori, ucenici, lucrători şi pa­troni, cari activaţi pentru pregătirea profesională, sunteţi pătrunşi de sen­timentul momentului de faţă, luaţi cu toţii parte la durerile şi bucuriile neamului şi faceţi zid în jurul Rege­lui şi al Tronului. D. preşedinte Stro­ja se adresează apoi patronatului, ru­­gându-l să încurajeze ucenicii meri­tuoşi, să continue a depune spre fructificare economii, pentru ca atunci când ucenicii vor deveni major, să aibă un mic capital. A urmat apoi împărţirea premiilor. S-a constatat, în special că ucenicii din căminele „Principesa Maria“ şcoala „Clemenţa“ Silvestru, au purtare reproşabilă şi sunt foarte sârguitoare la lucru şi învăţătură. Astfel s’au distins elevele Orendi Va­leria, Constantin Elena, Stoicescu Valentina, Corman Elena, Popescu Virginia, Ploae, Hozama Elisabeta, Matiu Maria, Vrânceanu Elena, Pe­­şan Maria, Tosder Maria, asemeni s’au distins elevii- Buducescu 7 ,*­r. Cruţu Aurel, şi alţii.

Next