Curentul, noiembrie 1943 (Anul 16, nr. 5643-5672)
1943-11-01 / nr. 5643
8 PAGINI 7 LEI Lnii I Noembirie 1946 ANUL XVI, No. 5643 Director: PAMFIL ŞEICARU , "wVr REDACŢIA §1 ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere Nr. 6 Belvedere TELEFOANE: 3.21.93 Cab. directorului Adtorul delegat Contab. depot Abon. sl publicit vânz 3 40.88 4 84 40 8.40.88 8.27 53 4.89.28 Expediţia sl Tipografie 8.24.41 8 54.82 8.40.80 3.40.84 4 23.32 4.84.48 4.92.50 Biroul comenzilor, Personalul, Contenciosul Proprietar „Curentul" S. A. R. Tribunalul Ilfov. Registrul publicațiilor No 174/1938 Taxa poştală plătită în numerar conform adresei direcției generale P. T. T. No. 29.744/1939 ABONAMENTE: In provincie: 1 an 1.700 lei; 6 luni 900 Ed. 6 luni 500 lei; In Capitală: 1 an 2.000 lei; 6 luuni 1000 lei; 3 luni 600 lei; Instituţiile particulare şi de Stat 8.500 lei anual. Redacţia Secretariatul Secretarul gen. ■Redacţia politica Redacţia sportivă Provincia cordul tripartit de la Moscova de PAMFIL ŞEICARU O declaraţie a fost făcută de Preşedintele Roosevelt la conferinţa presei din Casa Albă : „Conferinţa tripartită de la Moscova a ajuns la un acord complet asupra tuturor chestiunilor discutate ; nu mai rămâne decât a depune semnăturile delegaţilor asupra protocolului Conferinţei. In afară de chestiunile concrete rezolvate la Conferinţă trebue să subliniez atmosfera amicală şi într’adevăr prietenească, care a domnit la această conferinţă, asigurând o strânsă cooperare a celor trei naţiuni nu numai în timpul războiului pentru a apropia ora victoriei, ci şi în timpul păcii pentru a asigura lumii o pace durabilă şi justă”. Răspunzând la diferite întrebări, Preşedintele Roosevelt declarat că „protocolul Conferinţei va fi publicat la Moscova” şi că „lucrările Conferinţei au fost concentrate asupra a trei capitole principale : 1. Unitatea strategică a operaţiilor militare ; 2. Consultaţiunile constante ale celor trei naţiuni asupra tuturor chestiunilor curente; şi 3. Cooperarea după războiu”. încheind convorbirea, Preşedintele Roosevelt a spus : „Conferinţa de la Moscova reprezintă un mare succes şi rezultatele dobândite nu au putut să fie mai bune, decât cele realizate”. Fără îndoială că nici unul din partenerii Conferinţei tripartite nu-şi poate asuma grava răspundere de a mărturisi fără nici un ocol nepotrivirile fundamentale între punctele de vedere anglo- american şi cel rusesc, fiindcă o asemenea mărturisire ar egala preludiul unei rupturi. Comunicatul anunţă totuşi un acord, char că sunt de perfect acord. Intr’adevăr SUNT e un cuvânt care acoperă numai prezentul. Sunt de acord — ca să acceptăm fără nici o obiecţie declaraţiile Preşedintelui Roosevelt la conferinţa presei dela Casa Albă, —dar nu-i suficient prezentul, întrebarea este dacă va mai fi, dacă vor mai putea fi de acord. A fi de acord o clipă, şi a nu fi de acord pe tot restul eternităţii, este ca şi cum s’ar constata că im ceasornic care nu merge, arată totuşi, într’un minut din zi, ora exactă. Sunt de acord să închee conferinţa şi să se despartă păstrând tot stilul necesar, adică salvarea aparenţelor. Conferinţa tripartită, a prilejuit un inventar exact al nepotrivirilor, s’au definit diferenţele şi nimic mai mult. Dar cum s’ar putea ajunge la un acord între lupul rusesc şi obligaţia ce i se pune de a nu se atinge de turma intereselor britanice din Asia ? Este oare Rusia Sovietică la primul acord semnat cu diferite state europene ? Rusia a fost de acord să semneze pactul Briand- Kellog şi, totuşi, când a fost să atace o ţară slabă a uitat cu cinică uşurinţă cuvântul dat. A fost de acord să intre în Societatea Naţiunilor, dar nu a fost de acord să se supună convenţiilor capitaliste şi burgheze care domneau acolo. A fost de acord să închee un tratat de alianţă cu Anglia, dar n’a fost de acord să dizolve regimentele proletare britanice pe care le-a constituit în vederea atacului Indiilor britanice. Şi lista poticnelelor sovietice în ceea ce priveşte respectarea semnăturii poate fi sporită. Nu-i nevoe să ne facă d. Roosevelt, sau d. Churchill declaraţii ca noi să ştim cam cât credit acordă Anglia şi Statele Unite semnăturii ruseşti în josul unui acord. Dar noi să acordăm, acestui acord, atât cât ni se înfăţişează , unitatea strategică a operaţiilor militare, consultaţiile constante şi cooperarea după război. Fără îndoială că vor fi ajuns de acord în ce priveşte războiul în Europa, dar anglo-americanii duc războiuri în Asia şi în Pacific; deci este vorba numai de scurtarea războiului din Europa, care este cu totul separat de cel din Asia; dovadă că Rusia este aliată în Europa cu Anglia şi Statele Unite, iar în Asia este prietenă cu Japonia, adversarul tuturor posesiilor anglo-americane în Pacific şi în Asia. Nimic nu ne îndreptăţeşte să punem măcar ipoteza unei cooperări anglo-americane cu Ruşii după ce operaţiile militare s’ar termina în Europa. Am putea spune chiar că totul ne îndreptăţeşte să credem că mai serioase, mai fireşti sunt legăturile ruso-japoneze, în ce priveşte problemele Asiei şi ale Pacificului, decât solidarităţile posibile între ruşi şi angloamericani. „Consultaţiile constante ale celor trei naţiuni asupra tuturor chestiunilor curente“. •— dar ce poate fi acest acord decât consecinţa logică a acordului privitor la unitatea strategică a operaţiunilor militare ? Despre cooperarea după războiu ce putem spune decât câ este un deziderat, cel mult egal împărtăşit de ambele părţi. Dar asupra statutului viitoarei organizări a Europei, d. Roosevelt nu a făcut nici o declaraţie, fiindcă nu putea face nici o declaraţie. Câte puncte nevralgice! „London Times“ din 22 octombrie, a publicat o scrisoare a deputatului Etherton, care a luat apărarea Poloniei, afirmând că Polonia nu va fi sacrificată pe altarul unei politici de pacificare. Şi să nu pierdem din vedere că atât Anglia, cât şi Statele Unite, sunt ţări de opinie publică în faţa cărora oportunismele politice rămân adesea intimidate. Comentând revendicările ruseşti, aşa cum au fost formulate în beţia evenimentelor militare din 1943. „Gazette de Lausane”, din 23 octombrie, scrie : „Va fi programul acesta executat integral ? Nu este sigur; concesiuni sunt admisibile. In schimb ceea ce este sigur, Rusia nu va aştepta să reintre în cadrul său din vara anului 1940. Dar ce devine atunci declaraţia din Atlantic ? Este evident că Anglia nu poate fi satisfăcută. Oricât de puternic ar fi curentul care împinge la intense satisfacţii în favoarea Sovietelor există în Anglia, independent chiar de grija echilibrului şi a preocupărilor comerciale, un vechili spirit de libertate care nu poate condamna popoarele unei soarte nenorocite, lăsându-le pradă opresiunii altora“. Nu se poate pretinde că ai deslănţuit războiul pentru a salva libertatea popoarelor ameninţate de Germania, ca să devii complice la predarea micilor naţiuni, căpcăunului ştiut, Rusia sovietică. Şi cum poţi vorbi de dreptate, de egalitatea micilor naţiuni cu cele mari, când li se hotărăşte soarta în lipsă ? Intr’o corespondenţă din Londra, „Journal de Geneve“, din 29 octombrie, notează o stare de spirit a opiniei engleze în legătură cu Conferinţa de la Moscova „Se recunoaşte la Londra că o reglementare eventuală nu va avea sorţi de reuşită şi de durată, decât dacă este realizată în colaborare cu purtătorii de cuvânt calificaţi ai tuturor ţărilor, care nu sunt reprezentate la Conferinţa de la Moscova, dar care vor avea cândva un cuvânt de spus“. De aceia acordul tripartit dela Moscova este doar formal. Există la evrei o mare sărbătoare Ion Kipur „ziua iertării“ şi fiecare evreu, chiar dacă s’ar întâlni la templu cu cel mai mare duşman în această zi, se împacă. Doi evrei vrăjmaşi de moarte se întâlnesc de Ion Kipur la templu, şi fireşte, ca să nu înfrunte porunca lui Dumnezeu, se împacă. Evident că orice împăcare implică urări. Primul evreu se adresează celuilalt: „Să-ţi dea Dumnezeu ceea ce îmi doreşti tu mie“. Fără nici o întârziere, cel căruia se făcea această urare, replica : „Abia ne-am împăcat şi iar începi ?“ Această anecdotă rezumă perfect acordul complect la care s’a ajuns la Moscova. „Abia am făcut acordul şi iar ncepi....“. iaportul echipagiilor unui grup român de Stukas, la întoarcerea din misiune (SMP.). Bătălia de oprire de pe Nipru dela 19-26 Octombrie 1943 de general G. DABIJA ———— Dela jumătatea lui Octombrie, sovietele atacă cu mari forţe frontul cuprins între Marea de Azov şi până în zona Welikie Luki, ocupat de armatele germane. Pe restul bontului defensiv, socvieticii atacă cu slabe forţe pe zone înguste, ducând zile întregi lupte de tărăgănire, sfârşind prin fi respinşi. Este însă incontestabil, că majoritatea forţelor de atac sovietice, sunt aruncate asupra trupelor germano-române ce ocupă contul defensiv între Marea de Azov şi zona Kremenciuc. Aci trupele germano-române își organizase o linie de apărare ce mergea de la lacul Molotovitoje până la cotul Niprului, și apoi spre Nord Vest în lungul Niprului. Trupele sovietice care urmăreau de aproape trupele germane ce se retrăgeau pe dreapta Niprului, profitând de terenul foarte acoperit, aflător în sectorul de la Sud Vest de linia Orlik-Perevolocina (Sud, Est de Kremenciuc), aU reuşit să treiască Niprul şi chiar să facă un cap de pod pe malul de Vest; acest cap de pod era îngust, dar destul de lung. In acest cap de pod, sovieticii au adus din alte sectoare, unităţi motorizate şi blindate, atacând cu ele la 15 octombrie trupele germane care ocupase slab acest sector. Sovieticii au reuşit să realizeze o ruptură adâncă, iar în zilele următoare chiar să o şi lărgească. Prin vârîrea în acţiune de nouă unităţi de infanterie şi de blindate, sovieticii au reuşit să câştige teren spre Sud-Vest către Krivoirog, dar cu foarte mari sacrificii în oameni şi material. Atacurile unităţilor blindate germane executate la 23 octombrie şi în zilele următoare, au reuşit să arunce pe sovietici înapoi spre Nord. In acelaş timp, atacurile executate de germani contra celor două laturi ale rupturei făcute de sovietici, au reuşit la 22 octombrie, cu toate că erau cu mult superiori germanilor, să-i bată şi să-i arunce înapoi. Sovieticii au căutat tot timpul şi fără întrerupere să lărgească panta făcută. De cele două părţi ale lui Dniepropetrovsk, trupele germane s'au retras şi au ocupat o linie de apărare bună. La Sud de aci, dela Zaporoje şi până în zona dela Nord de Melitopol, sovieticii au dat necontenite atacuri masive. Ei au încercat, să atace cu infanterie la Zaporoje şi să treacă Niprul, iar mai la Sud cu forţe blindate să atace forţele germane, întorcând astfel frontul german din contul Niprului .Succesul apărărei germane din această parte, s-a evidenţiat prin faptul că au distrus foarte multe blindate sovietice. După ce au fost respinse atacurile sovietice asupra Melitopol-ului, aceştia şi-au adunat şi aci mari forţe în scopul executărei unui puternic atac. La 22 octombrie, sovieticii au atacat cu multe divizii de trăgători sprijinite de puternice unităţi blindate, la Melitopol şi la Sud de această localitate, poziţia germano-română, reuşind ca, după lupte grele, să facă o pătrundere, pe care în zilele următoare au căutat să lărgească, fără însă să fi putut rupe linia bine apărată de trupele germano-române. In cursul de până acum al acestor lupte, contramăsurile luate de comandamentul german încă nu şi-au produs, efectiv este insă de observat că deşi sovietîci au reuşit să facă la Sud de Kremenciuc adânci pătrunderi, acestea nu au mai putut fi nici lărgite şi nici adâncite, deci nu au putut fi transformate într'o ruptură largă. Bătălia din Sudul Ucrainei încă nu ajuns la punctul culminant, se poate însă afirma că ea este cea mai importantă de pe frontul de Est în anul 1943 şi că în săptămânile viitoare, această bătălie se va continua şi da cu forţe mari, de amândouă părţile, însemnătatea pe care comandamentul şi trupele luptătoare din acest sector, o dau luptelor, se poate aprecia din marea dârzenie cu care luptă trupele din linia întâia în apărare şi dârjenia cu care de două săptămâni atacă trupele sovietice, fără să fi putut executa o ruptură adâncă, ci numai mici câştiguri de teren. Din multele exemple ce s'au dat in comunicatele comandamentului german, se evidențiază în special compania blindată a locotenentului Grafft continuare în pagiI. CRONICA RĂZBOIULUI de ROMULUS SEIȘANU ■■■■...................... Bătăliile de la Krivoirog și din stepa Nogai.„Coridorul spre marea Egee“ Comandamentul sovietic continuă să aplice tactica sa obicinuită : atacuri simultane, succesive, sau intermitente, în diferite sectoare depărtate unele de altele prin spaţii întinse, pentru a realiza străpungeri, sau a reţine forţele germane angajate în acţiuni locale ca să poată dezvolta operaţiunile ofensive în centrele de gravitate strategice. Asemenea acţiuni s-au desfăşurat în ultimele săptămâni în următoarele sectoare ale frontului: 1. Sud de Ladoga — lacul Ilmen, de-alungul fluviului Volhov; 2. Sud-vest de Velikie Luki; 3. Nevel, nord-est de Vitebsk; 5. Vest de Cricev; 6. Dealungul râului Sos, la nord şi sud de oraşul Gomei; 7. Nord-est de Cernigov, între est de Nipru şi vest de afluentul său, Desna; 8. Confluenţa Pripetului; 9. Nord şi sud de Kiev. In o parte din aceste sectoare au intervenit pauze şi apoi au reisbucnit luptele, iar în alte sectoare continuă atacurile sovietice. Aşa, în ultimele 48 ore, inamicul a angajat iarăş forţe puternice blindate şi de infanterie între Orşa şi Smolensk, unde sunt în curs lupte violente de ambele părţi ale 4. Intre Orşa-Smolensk de an-l autostradei, ca şi în regiunile de la ctele părţi ale autostradei, în apro- nord şi sud de oraşul Gomei, unde piere de cotul Niprului superior; trupele germane prin contraatacuri au recâştigat terenul pierdut ori au distrus 36 de tancuri grele In spaţiul dela vest de cotul cel mare al Niprului, bătălia continuă cu acea intensitate în centrul de gravitate strategică dela nord de Crivoirog şi în sectorul dela sudvest de Dnipropetrovsk. La nord de Crivoirog, defensiva activă germană a avut până acum ca rezultat menţinerea liniei de apărare şi prăbuşirea atacurilor sovietice, care s-au repetat în valuri, prin violente contraatacuri ale formaţiunilor blindate şi de infanterie germane. Comunicatul sovietic anunţă că în acest sector au intervenit mari forţe de infanterie şi de tancuri germane. In stepa Nogai, între cotitura Niprului inferior şi marea de Azov, continuă luptele crâncene. In Italia de sud, generalul Ale,xander a concentrat forţe puternice anglo-americane în vederea unui atac general împotriva liniei de apărare germane din regiunea muntoasă, având ca obiectiv nodul de comunicaţii de la Isernia. Atacurile susţinute de unităţile americane împotriva poziţiilor germane din sectorul Volturo, au fost respinse. Vasele de război britanice din golful Gaeta au bombardat poziţiile germane de pe coastă situate lângă Minlumo. Trupele britanice din armata a 8-a înaintează încet spre Gascano. • Reese din declaraţiile ce le-a făcut eri d. Roosevelt, preşedintele Statelor Unite, ziariştilor convocaţi la Casa Albă, că lucrările conferinţei dela Moscova s’au concentrat asupra următoarelor trei probleme: unitatea strategică a operaţiunilor militare; consultări continue între guvernele din Washington, Londra şi Moscova asupra tuturor chestiunilor curente şi cooperarea după război. Asupra celor ce s’au discutat la Moscova de d-nii Cordell Hull Antony Eden, Molotov și Litvinov, în legătură cu scopurile de război ale U. R. S S. bineînțeles că d. Roose■ Continuare in pag. 1/1 spre Kiev )$pK,lukki-130 Km. \\^ V Chereli 'Jorcasi\ \% SO lOoKm Kupjansh fCUKmkai 0s yobrmez , m p 7 Mm % t X r I /.Brp \fBerdianskp ( ’remencing Kirivi ^ îi oltaVa \ / i lehovsk 'KrivofRoq/ U/7 .stall7#\, aP0P0JB / \* . _ Mariupol y: less^_ c PptpOo, Melitopolos_____ îierson ^ f sfr' 'Marea de frirneea^ st Eupaiona^ .„.-nvio' /“Feodosua Sevastopol tos a§p Marea ' ttty" Neagra »3® -Colţul social ţârânesc-Marea proprietate şi problemele -------------- de prof. D. R. IOANIŢESCU In luna Mai anul 1938 la şedinţele consiliului superior al agriculturei am cerut acestui „parlament al plugărimei" să ia în discuţie : a) ocrotirea micului plugar şi a muncitorului agricol; b) justificarea desfiinţărei impozitului agricol înfăptuită de guvernul Goga al cărui ministru de agricultură fusesem şi înlocuirea lui cu o taxă pusă asupra produselor vândute. Cum lipseau reprezentanţii micilor plugari am rugat pe membrii consiliului şi în special pe d. ministru Ionescu-Siseşti, titularul departamentului şi pe reprezentantul Uniunei sindicatelor agricole Constantin Garoflici ca discuţiunile în jurul programului alcătuit de ministrul agriculturii să nu dea impresia că membrii consiliului „sunt stăpâniţi de un sentiment de repulsiune faţă de proprietatea mică şi de muncitorii agricoli“. Constantin Garoflid a replicat: „Noi proprietarii mari ne ocupăm mult de aceste chestiuni. Chiar anul acesta pentru propietatea mică am făcut, deşi nu eram obligaţi, experienţe noi pentru prăşirea de culturi de porumb cu care vrem să facem educarea ţărănimei“ „Cât priveşte ocrotirea muncitorilor agricoli, colaboratorii noştri, nu suntem principial contra, dar socotim că în vremurile de azi, faţă de criza prin care trece agricultura noii sarcini aruncate asupra marilor proprietari nu vor putea fi suportate". „In orice caz ca impresie şi noi dorim ca marea proprietate să nu mai fie pusă sub acuzare ca la 1907“. Declaraţia purtătorului de cuvânt al marei proprietăţi m-a obligat să dau următorul răspuns care se potriveşte şi celor care comentează tendenţios articolele noastre din Colţul Social Ţărănesc suspectând sentimentele ce purtăm mari proprietăţi: „Departe de mine idea că marele agricultor n’ar trebui şi el să fie ajutat. Din contră, socotesc că şi el este vitregit. Dacă facem o comparaţie între marile exploatări agricole şi între marile exploatări industriale vedem că avantagiile ce se dau marilor fabricanţi sunt cu mult mai mari decât cele acordate marrilor proprietari". „Fabricanţii sut bine protejaţi, agricultorii nu. l£i sunt bine organizaţi în carteluri şi asociaţii profesionale. Agricultorii sunt dezorganizaţi şi risipiţi în băţaia vânturilor". „Dar dintre toţi agricultorii cel mai vitregit de soartă este plugarul mic, gospodarul care este în afară de grija Statului atât prin codul agricol cât şi prin programul de azi“ (Pag. 32 din lucrarea „Ţărani, — Pălmaşi, — Lotaşi“). Ceia ce este important de reţinut, după ce fiecare ne-am fixat pe poziţiile noastre, a fost că marea agricultură destul de vitregită de concurenţa streină şi de dezechilibrul preţurilor dintre produsele agricole şi cele industriale recunoaşte că deşi în principiu nu sunt contra extinderii problemelor în agricultură totuşi din cauza crizei trebuesc amânate. Această părere Constantin Garoflod a manifestat-o şi printr-un memoriu scris adresat institutului de studii şi educaţiie muncitorească şi a fost citit de către d. Zenide în numele său şi al Uniunei sindicatelor agricole la şedinţa festivă pentru comemorarea zilei de 1 Mai 1938 destinată special problemelor sociale în agricultură. Aceasta a fost şi a rămas atitudinea Uniunei sindicatelor agricole. Reţinem clar că marea proprietate nu este în principiu nici adversară, nici refractară ocrotirea muncitorului brazdei. Discută numai oportunitatea şi suportarea sarcinilor. • Noi cei care am inaugurat discutarea problemelor sociale în agricultură nu putem decât să mulţumim marilor agricultori care numai din cauza vremurilor excepţionale prin care trecem, agricultorii noştri socotesc să ar fi inoportună extinderea problemelor sociale care ar împovăra prea mult veniturile lor destul de reduse ale marilor agricultori. Acestea erau argumentele marii proprietăţi înainte de izbucnirea războiului mondial. Astăzi pe lângă motivul de ordin (Continuare în pag. 3-a) Trei convoaie anglo-americane au trecut prin Gibraltar MADRID, 30 (Rador). — Co- Con;.entul Agenţiei D. N. R. transmits : Ştiri de presă anunţă din Air stras că *rt cursul zilei de Joi au trecut prin Gilbraltar trei convoaie cuprinzând în total 350 de vase, ir"' ,tre care cel bine venea din Atlantic un altul de circa 200 de vase venea de Mediterana, iar al treilea, compus din 67 vapoare, tocmai părăsea fortăreața engleză. Vineri, 19 vapoare de tonaj mijlociu, încărcate toate cu trupe, s'au îndreptat către Mediterana. Lupte aeriene în Pacificul de sud TOKIO, 30 (Radar). După cum se anunţă de la o bază din Pacificul de sud, avioane de sud, avioane japoneze au atacat o formaţiune de circa 20 de avioane “Inamice în regiunea Finchhafen, în ziiua de 27 octombrie în cursul luptei, 15 dintre avioanele inamice au fost doborâte. Unul dintre avioanele japoneze s-a aruncat de bună voie asupra unui obiectiv inamic. Alte 4 avioane japoneze sunt date lipsă. Deputaţi irlandezi împotriva prorogării Parlamentului britanic GENEVA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei DNR retransmite următoarea telegramă din Londra : Când d. Morrison, ministrul de interne, a prezentat Camerei Comunelor in a doua lectură proectul pentru prelungirea pe încă un an a Parlamentului actual, câţiva deputaţi s’au ridicat împotriva acestui proect in termeni foarte viguroşi. Deputatul laburist Beattie, reprezentant al Irlandei de nord, a declarat — după cum semnalează DAILY TELEGRAPH — că încercarea de a se proproga şi parlamentul Ulsterului ar stingheri serios sforţările de răsboiu ale Irlandei de Nord. El a adăugat că a venit de la Belfast anume ca să obţină alegerea unui nou parlament în Irlanda de Nord. Faptul că mai sunt şi acum in Ulster 20.000 de şomeuri dovedeşte că actualul guvern al Ulsterului nu e in stare să facă față împrejurărilor, a încheiat deputatul irlandez. Un grenadier german a distrus noaptea un tanc sovietic T, 34