Curentul, noiembrie 1943 (Anul 16, nr. 5643-5672)

1943-11-01 / nr. 5643

8 PAGINI 7 LEI Lnii I Noembirie 1946 ANUL XVI, No. 5643 Director: PAMFIL ŞEICARU , "wVr REDACŢIA §1 ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere Nr. 6 Belvedere TELEFOANE: 3.21.93 Cab. directorului Ad­torul delegat Contab.­­ depot Abon. sl publicit vânz 3 40.88 4 84 40 8.40.88 8.27 53 4.89.28 Expediţia sl Tipografie 8.24.41 8 54.82 8.40.80 3.40.84 4 23.32 4.84.48 4.92.50 Biroul comenzilor, Personalul, Contenciosul Proprietar­­ „Curentul" S. A. R. Tribunalul Ilfov. Registrul publicațiilor No 174/1938 Taxa poştală plătită în numerar conform adresei direcției generale P. T. T. No. 29.744/1939 ABONAMENTE: In provincie: 1 an 1.700 lei; 6 luni 900 Ed. 6 luni 500 lei; In Capitală: 1 an 2.000 lei; 6 luuni 1000 lei; 3 luni 600 lei; Instituţiile particulare şi­ de Stat 8.500 lei anual. Redacţia Secretariatul Secretarul gen. ■Redacţia politica Redacţia sportivă Provincia cordul tripartit de la Moscova de PAMFIL ŞEICARU O declaraţie a fost făcută de Preşedintele Roosevelt la confe­rinţa presei din Casa Albă : „Conferinţa tripartită de la Moscova a ajuns la un acord complet asupra tuturor chestiuni­­lor discutate ; nu mai rămâne de­cât a depune semnăturile dele­gaţilor asupra protocolului Con­ferinţei. In afară de chestiunile concrete rezolvate la Conferinţă trebue să subliniez atmosfera a­­m­icală şi într’adevăr prieteneas­că, care a domnit la această con­ferinţă, asigurând o strânsă coo­perare a celor trei naţiuni nu nu­mai în timpul războiului pentru a apropia ora victoriei, ci şi în timpul păcii pentru a asigura lu­­mii o pace durabilă şi justă”. Răspunzând la diferite între­bări, Preşedintele Roosevelt declarat că „protocolul Conferin­ţei va fi publicat la Moscova” şi că „lucrările Conferinţei au fost concentrate asupra a trei capitole principale : 1. Unitatea strategică a operaţiilor militare ; 2. Consul­taţi­uni­le constante ale celor trei naţiuni asupra tuturor chestiuni­lor curente; şi 3. Cooperarea după războiu”. încheind convorbirea, Preşe­­dintele Roosevelt a spus : „Con­ferinţa de la Moscova reprezintă un mare succes şi rezultatele do­bândite nu au putut să fie mai bune, decât cele realizate”. Fără îndoială că nici unul din partenerii Conferinţei tripartite nu-­şi poate asuma grava răspun­dere de a mărturisi fără nici un ocol nepotrivirile fundamentale între punctele de vedere anglo- american şi cel rusesc, fiindcă o asemenea mărturisire ar egala preludiul unei rupturi. Comuni­catul anunţă totuşi un acord, char că sunt de perfect acord. Intr’adevăr SUNT e un cuvânt care acoperă numai prezentul. Sunt de acord — ca să accep­tăm fără nici o obiecţie declara­ţiile Preşedintelui Roosevelt la conferinţa presei dela Casa Albă, —dar nu-i suficient prezentul, în­trebarea este dacă va mai fi, dacă vor mai putea fi de acord. A fi de acord o clipă, şi a nu fi de acord pe tot restul eternităţii, este ca şi cum s’ar constata că im ceasornic care nu merge, arată to­tuşi, într’un minut din zi, ora exactă. Sunt de acord să închee conferinţa şi să se despartă păs­trând tot stilul necesar, adică sal­varea aparenţelor. Conferinţa tripartită, a prile­juit un inventar exact al nepo­trivirilor, s’au definit diferenţele şi nimic mai mult. Dar cum s’ar putea ajunge la un acord între lupul rusesc şi obligaţia ce i se pune de a nu se atinge de turma intereselor britanice din Asia ? Este oare Rusia Sovietică la pri­mul acord semnat cu diferite sta­­te europene ? Rusia a fost de a­­cord să semneze pactul Briand- Kellog şi, totuşi, când a fost să a­­tace o ţară slabă a uitat cu cinică uşurinţă cuvântul dat. A fost de acord să intre în Societatea Na­ţiunilor, dar nu a fost de acord să se supună convenţiilor capitaliste şi burgheze care domneau acolo. A fost de acord să închee un tra­tat de alianţă cu Anglia, dar n’a fost de acord să dizolve regimen­tele proletare britanice pe care le-a constituit în vederea atacu­lui Indiilor britanice. Şi lista po­­ticnelelor sovietice în ceea ce pri­veşte respectarea semnăturii poa­te fi sporită. Nu-i nevoe să ne facă d. Roo­sevelt, sau d. Churchill declaraţii ca noi să ştim cam cât credit a­­cordă Anglia şi Statele­ Unite semnăturii ruseşti în josul unui acord. Dar noi să acordăm, aces­tui acord, atât cât ni se înfăţi­şează , unitatea strategică a ope­raţiilor militare, consultaţiile con­stante şi cooperarea după război. Fără îndoială că vor fi ajuns de acord în ce priveşte războiul în Europa, dar anglo-americanii duc războiu­ri în Asia şi în Pa­cific; deci este vorba numai de scurtarea războiului din Europa, care este cu totul separat de cel din Asia; dovadă că Rusia este aliată în Europa cu Anglia şi Statele Unite, iar în Asia este prietenă cu Japonia, adversarul tuturor posesiilor anglo-ameri­­cane în Pacific şi în Asia. Nimic nu ne îndreptăţeşte să punem măcar ipoteza unei cooperări an­­glo-ameri­cane cu Ruşii după ce operaţiile militare s’ar termina în Europa. Am putea spune chiar că totul ne îndreptăţeşte să cre­dem că mai serioase, mai fireşti sunt legăturile ruso-japoneze, în ce priveşte problemele Asiei şi ale Pacificului, decât solida­rit­ă­­ţile posibile între ruşi şi anglo­­americani. „Consultaţiile constante ale ce­lor trei naţiuni asupra tuturor chestiunilor curente“. •— dar ce poate fi acest acord decât conse­cinţa logică a acordului privitor la unitatea strategică a operaţi­unilor militare ? Despre cooperarea după răz­boiu ce putem spune decât câ este un deziderat, cel mult egal împărtăşit de ambele părţi. Dar asupra statutului viitoarei orga­nizări a Europei, d. Roosevelt nu a făcut nici o declaraţie, fiindcă nu putea face nici o declaraţie. Câte puncte nevralgice! „London Times“ din 22 oc­tombrie, a publicat o scrisoare a deputatului Etherton, care a luat apărarea Poloniei, afirmând că Polonia nu va fi sacrificată pe altarul unei politici de pacifica­re. Şi să nu pierdem din vedere că atât Anglia, cât şi Statele­ Unite, sunt ţări de opinie publică în faţa cărora oportunismele po­litice rămân adesea intimidate. Comentând revendicările ru­seşti, aşa cum au fost formulate în beţia evenimentelor militare din 1943. „Gazette de Lausane”, din 23 octombrie, scrie : „Va fi programul acesta exe­cutat integral ?­ Nu este sigur; concesiuni sunt admisibile. In schimb ceea ce este sigur, Rusia nu va aştepta să reintre în ca­drul său din vara anului 1940. Dar ce devine atunci declaraţia din Atlantic ? Este evident că Anglia nu poate fi satisfăcută. Ori­cât de puternic ar fi curen­tul care împinge la intense sa­tisfacţii în favoarea Sovietelor există în Anglia, independent chiar de grija echilibrului şi a preocupărilor comerciale, un ve­chili spirit de libertate care nu poate condamna popoarele unei soarte nenorocite, lăsând­u-le pradă opresiunii altora“. Nu se poate pretinde că ai des­lănţuit războiul pentru a salva libertatea popoarelor ameninţate de Germania, ca să devii com­plice la predarea micilor naţiuni, căpcăunului ştiut, Rusia sovie­tică. Şi cum poţi vorbi de dreptate, de egalitatea micilor naţiuni cu cele mari, când li se hotărăşte soarta în lipsă ? Intr’o corespondenţă din Lon­dra, „Journal de Geneve“, din 29 octombrie, notează o stare de spirit a opiniei engleze în legă­tură cu Conferinţa de la Moscova „Se recunoaşte la Londra că o reglementare eventuală nu va a­­vea sorţi de reuşită şi de durată, decât dacă este realizată în cola­borare cu purtătorii de cuvânt calificaţi ai tuturor ţărilor, care nu sunt reprezentate la Confe­rinţa de la Moscova, dar care vor avea cândva un cuvânt de spus“. De aceia acordul tripartit dela Moscova este doar formal. Exis­tă la evrei o mare sărbătoare Ion Kipur „ziua iertării“ şi fiecare evreu, chiar dacă s’ar întâlni la templu cu cel mai mare duşman în această zi, se împacă. Doi evrei vrăjmaşi de moarte se în­tâlnesc de Ion Kipur la templu, şi fireşte, ca să nu înfrunte po­runca lui Dumnezeu, se împacă. Evident că orice împăcare impli­că urări. Primul evreu se adre­sează celuilalt: „Să-ţi dea Dum­nezeu ceea ce îmi doreşti tu mie“. Fără nici o întârziere, cel căruia se făcea această urare, repli­ca : „Abia ne-am împăcat şi iar începi ?“ Această anecdotă rezumă per­fect acordul complect la care s’a ajuns la Moscova. „Abia am făcut acordul şi iar ncepi....“. i­aportul echipagiilor unui grup român de Stukas, la întoarcerea din misiune (SMP.). Bătălia de oprire de pe Nipru dela 19-26 Octombrie 1943 de general G. DABIJA ———— Dela jumătatea lui Octombrie, so­vietele atacă cu mari forţe frontul cu­prins între Marea de Azov şi până în zona Welikie Luki, ocupat de arma­tele germane. Pe restul bontului de­fensiv, socvieticii atacă cu slabe for­­ţe pe zone înguste, ducând zile în­tregi lupte de tărăgănire, sfârşind prin fi respinşi. Este însă incontestabil, că majoritatea forţelor de atac so­vietice, sunt aruncate asupra trupelor germano-române ce ocupă contul de­fensiv între Marea de Azov şi zona Kremenciuc. Aci trupele germano-române își or­ganizase o linie de apărare ce mer­gea de la lacul Molotovitoje până la cotul Niprului, și apoi spre Nord Vest în lungul Niprului. Trupele sovietice care urmăreau de­ aproape trupele germane ce se retrăgeau pe dreapta Niprului, profitând de terenul foarte acoperit, aflător în sectorul de la Sud Vest de linia Orlik-Perevolocina (Sud, Est de Kremenciuc), aU reuşit să treias­că Niprul şi chiar să facă un cap de pod pe malul de Vest; acest cap de pod era îngust, dar destul de lung. In acest cap de pod, sovieticii au adus din alte sectoare, unităţi moto­rizate şi blindate, atacând cu ele la 15 octombrie trupele germane care ocupase slab acest sector. Sovieticii au reuşit să realizeze o ruptură a­­dâncă, iar în zilele următoare chiar să o şi lărgească. Prin vârîrea în acţiune de nouă unităţi de infanterie şi de blindate, sovieticii au reuşit să câştige teren spre Sud-Vest către Kri­voirog, dar cu foarte mari sacrificii în oameni şi material. Atacurile unităţilor blindate ger­mane executate la 23 octombrie şi în zilele următoare, au reuşit să arunce pe sovietici înapoi spre Nord. In a­­celaş timp, atacurile executate de ger­mani contra celor două laturi ale rup­­turei făcute de sovietici, au reuşit la 22 octombrie, cu toate că erau cu mult superiori germanilor, să-i bată şi să-i arunce înapoi. Sovieticii au căutat tot timpul şi fără întrerupere să lărgească panta făcută. De cele două părţi ale lui Dniepropetrovsk, trupele germane s'au retras şi au ocupat o linie de apă­rare bună. La Sud de aci, dela Za­­poroje şi până în zona dela Nord de Melitopol, sovieticii au dat neconte­nite atacuri masive. Ei au încercat, să atace cu infanterie la Zaporoje şi să treacă Niprul, iar mai la Sud cu forţe blindate să atace forţele ger­mane, întorcând astfel frontul german din contul Niprului .Succesul apărărei germane din această parte, s-a evi­denţiat prin faptul că au distrus foar­te multe blindate sovietice. După ce au fost respinse atacurile sovietice asupra Melitopol-ului, aceştia şi-au adunat şi aci mari forţe în scopul e­­xecutărei unui puternic atac. La 22 octombrie, sovieticii au atacat cu multe divizii de trăgători sprijinite de puternice unităţi blindate, la Melitopol şi la Sud de această localitate, pozi­ţia germano-română, reuşind ca, după lupte grele, să facă o pătrundere, pe care în zilele următoare au căutat să lărgească, fără însă să fi putut rupe linia bine apărată de trupele germano-române. In cursul de până acum al acestor lupte, contramăsurile luate de co­mandamentul german încă nu şi-au produs, efectiv­ este insă de observat că deşi sovietîci au reuşit să facă la Sud de Kremenciuc adânci pătrun­­­deri, acestea nu au mai putut fi nici lărgite şi nici adâncite, deci nu au putut fi transformate într'o ruptură largă. Bătălia din­ Sudul Ucrainei încă nu ajuns la punctul culminant, se poa­te însă afirma că ea este cea mai importantă de pe frontul de Est în anul 1943 şi că în săptămânile viitoare, această bătălie se va continua şi da cu forţe mari, de amândouă părţile, însemnătatea pe care comandamentul şi trupele luptătoare din acest sec­­­tor, o dau luptelor, se poate aprecia din marea dârzenie cu care luptă tru­pele din linia întâia în apărare şi dâr­­jenia cu care de două săptămâni a­­­tacă trupele sovietice, fără să fi putut executa o ruptură adâncă, ci numai mici câştiguri de teren. Din multele exemple ce s'au dat in comunicatele comandamentului ger­­­man, se evidențiază în special com­­­pania blindată a locotenentului Graf­ft continuare în pag­iI. CRONICA RĂZBOIULUI de ROMULUS SEIȘANU ■■■■...................... Bătăliile de la Krivoirog și din stepa Nogai.­­„Coridorul spre marea Egee“ Comandamentul sovietic conti­nuă să aplice tactica sa obicinuită : atacuri simultane, succesive, sau intermitente, în diferite sectoare depărtate unele de altele prin spa­ţii întinse, pentru a realiza stră­pungeri, sau a reţine forţele ger­mane angajate în acţiuni locale ca să poată dezvolta operaţiunile o­­fensive în centrele de gravitate strategice. Asemenea acţiuni s-au desfăşurat în ultimele săptămâni în următoarele sectoare ale frontului: 1. Sud de Ladoga — lacul Ilmen, de-alungul fluviului Volhov; 2. Sud-vest de Velikie Luki; 3. Nevel, nord-est de Vitebsk; 5. Vest de Cricev; 6. Dealungul râului Sos, la nord şi sud de oraşul Gomei; 7. Nord-est de Cernigov, între est de Nipru şi vest de afluentul său, Desna; 8. Confluenţa Pripetului; 9. Nord şi sud de Kiev. In o parte din aceste sectoare au intervenit pauze şi apoi au reis­­bucnit luptele, iar în alte sectoare continuă atacurile sovietice. Aşa, în ultimele 48 ore, inamicul a angajat iarăş forţe puternice blindate şi de infanterie între Orşa şi Smolensk, unde sunt în curs lupte violente de ambele părţi ale 4. Intre Orşa-Smolensk de an-­l autostradei, ca şi în regiunile de la ctele părţi ale autostradei, în apro-­­ nord şi sud de oraşul Gomei, unde piere de cotul Niprului superior;­­ trupele germane prin contraatacuri au recâştigat terenul pierdut ori au distrus 36 de tancuri grele In spaţiul dela vest de cotul cel m­are al Niprului, bătălia continuă cu acea­ intensitate în centrul de gravitate strategică dela nord de Crivoirog şi în sectorul dela sud­­vest de Dnipropetrovsk. La nord de Crivoirog, defensiva activă germană a avut până acum ca rezultat menţinerea liniei de a­­părare şi prăbuşirea atacurilor so­vietice, care s-au repetat în valuri, prin violente contraatacuri ale for­maţiunilor blindate şi de infante­rie germane. Comunicatul sovietic anunţă că în acest sector au intervenit mari forţe de infanterie şi de tancuri germane. In stepa Nogai, între cotitura Ni­prului inferior şi marea de Azov, continuă luptele crâncene. In Italia de sud, generalul Ale­,­xander a concentrat forţe puterni­ce anglo-americane în vederea unui atac general împotriva liniei de apărare germane din regiunea muntoasă, având ca obiectiv no­dul de comunicaţii de la Isernia. Atacurile susţinute de unităţile a­­mericane împotriva poziţiilor ger­mane din sectorul Volturo, au fost respinse. Vasele de război bri­­tanice din golful Gaeta au bombar­dat poziţiile germane de­ pe coastă situate lângă Minlumo. Trupele britanice din armata a 8-a înain­tează încet spre Gascano. • Reese din declaraţiile ce le-a fă­cut eri d. Roosevelt, preşedintele Statelor Unite, ziariştilor convocaţi la Casa Albă, că lucrările confe­rinţei dela Moscova s’au concen­trat asupra următoarelor trei pro­bleme: unitatea strategică a ope­raţiunilor militare; consultări con­tinue între guvernele din Washing­ton, L­ondra şi Moscova asupra tu­turor chestiunilor curente şi coope­rarea du­pă război. Asupra celor ce s’au discutat la Moscova de d-nii Cordell Hull An­­tony Eden, Molotov și Litvinov, în legătură cu scopurile de război ale U. R. S S. bineînțeles că d. Roose­■ Continuare in pag. 1/1­­ spre Kiev )$pK,lukk­i-130 Km. \\^ V Ch­ereli 'Jorcasi\ \% SO lOoKm Kupjansh fCUKmkai 0s yobrmez , m p 7 Mm % t X r I /.Brp \fBerdianskp ( ’remencing Kirivi ^ îi oltaVa \ / i leh­ovsk 'KrivofRoq/ U/7 .stall7#\, aP0P0JB / \* . _ Mariupol y: less^_ c PptpOo, Melitopol­­­os­­_____ îierson ^ f sfr' 'Marea de frirneea^ st Eupaiona^ .„.-nvio' /“Feodosua Sevastopol tos a§p Marea ' ttty" Neagra »3® -Colţul social ţârânesc-Marea proprietate şi problemele -------------- de prof. D. R. IOANIŢESCU In luna Mai anul 1938 la şedinţele consiliului superior al agriculturei am cerut acestui „parlament al plugări­­mei" să ia în discuţie : a) ocrotirea micului plugar şi a muncitorului agricol; b) justificarea desfiinţărei impozi­tului agricol înfăptuită de guvernul Goga al cărui ministru de agricultură fusesem şi înlocuirea lui cu o taxă pusă asupra produselor vândute. Cum lipseau reprezentanţii micilor plugari am rugat pe membrii consi­liului şi în special pe d. ministru Io­nescu-Siseşti, titularul departamentu­lui şi pe reprezentantul Uniunei sin­dicatelor agricole Constantin Garo­flici ca discuţiunile în jurul progra­mului alcătuit de ministrul agricul­turii să nu dea impresia că membrii consiliului „sunt stăpâniţi de un sen­timent de repulsiune faţă de proprie­tatea mică şi de muncitorii agricoli“. Constantin Garoflid a replicat: „Noi proprietarii mari ne ocupăm mult de aceste chestiuni. Chiar anul acesta pentru propietatea mică am făcut, deşi nu eram obligaţi, expe­rienţe noi pentru prăşirea de culturi de porumb cu care vrem să facem educarea ţărănimei“ „Cât priveşte ocrotirea muncitorilor agricoli, colaboratorii noştri, nu sun­tem principial contra, dar socotim că în vremurile de azi, faţă de criza prin care trece agricultura noii sarcini aruncate asupra marilor proprietari nu vor putea fi suportate". „In orice caz ca impresie şi noi do­rim ca mare­a proprietate să nu mai fie pusă sub acuzare ca la 1907“. Declaraţia purtătorului de cuvânt al marei proprietăţi m-a obligat să dau următorul răspuns care se potri­veşte şi celor care comentează ten­denţios articolele noastre din Colţul Social Ţărănesc suspectând sentimen­tele ce purtăm mar­i proprietăţi: „Departe de mine idea că marele agricultor n’ar trebui şi el să fie aju­tat. Din contră, socotesc că şi el este vitregit. Dacă facem o comparaţie în­tre marile exploatări agricole şi între marile exploatări industriale vedem că avantagiile ce se dau marilor fa­bricanţi sunt cu mult mai mari decât cele acordate marrilor proprietari". „Fabricanţii su­­t bine protejaţi,­­ agricultorii nu. l£i sunt bine organi­zaţi în carteluri şi asociaţii profesio­nale. Agricultorii s­unt dezorganizaţi şi risipiţi în băţ­aia vânturilor". „Dar dintre toţi agricultorii cel mai vitregit de soartă este plugarul mic, gospodarul care este în afară de grija Statului atât prin codul agricol cât şi prin programul de azi“ (Pag. 32 din lucrarea „Ţărani, — Pălmaşi, — Lo­­taşi“). Ceia ce este important de reţinut, după ce fiecare ne-am fixat pe pozi­ţiile noastre, a fost că marea agricul­tură destul de vitregită de concurenţa streină şi de dezechilibrul preţurilor dintre produsele agricole şi cele in­dustriale recunoaşte că deşi în prin­cipiu nu sunt contra extinderii pro­blemelor în agricultură totuşi din cauza crizei trebuesc amânate. Această părere Constantin Garoflo­d a manifestat-o şi printr-un memoriu scris adresat institutului de studii şi educaţiie muncitorească şi a fost citit de către d. Zenide în numele său şi al Uniunei sindicatelor agricole la şe­dinţa festivă pentru comemorarea zi­lei de 1 Mai 1938 destinată special problemelor sociale în agricultură. Aceasta a fost şi a rămas atitudinea Uniunei sindicatelor agricole. Reţinem clar că marea proprietate nu este în principiu nici adversară, nici refractară ocrotirea muncitorului brazdei. Discută numai oportunitatea şi suportarea sarcinilor. • Noi cei care am inaugurat discuta­rea problemelor sociale în agricultură nu putem decât să mulţumim marilor agricultori care numai din cauza vre­murilor excepţionale prin care tre­cem, agricultorii noştri socotesc să ar fi inoportună extinderea problemelor sociale care ar împovăra prea mult veniturile lor destul de reduse ale marilor agricultori. Acestea erau argumentele marii proprietăţi înainte de izbucnirea răz­boiului mondial. Astăzi pe lângă motivul de ordin (Continuare în pag. 3-a) Trei convoaie anglo-americane au trecut prin Gibraltar MADRID, 30 (Rador). — Co- Con;.entul Agenţiei D. N. R. transmits : Ştiri de presă anunţă din Ai­­r stras că *rt cursul zilei de Joi au trecut prin Gilbraltar trei convoaie cuprinzând în total 350 de vase, ir"' ,tre care cel b­ine venea din Atlantic un al­tul de circa 200 de vase venea de Mediterana, iar al treilea, compus din 67­­ vapoare, toc­mai părăsea fortăreața engle­ză. Vineri, 19 vapoare de tonaj mijlociu, încărcate toate cu tru­pe, s'au î­ndreptat către Medi­terana. Lupte aeriene în Pacificul de sud TOKIO, 30 (Radar).­­ După cum se anunţă de la o bază din Pacificul de sud, avioane de sud, avioane ja­poneze au atacat o formaţiune de cir­ca 20 de avioane “Inamice în regiunea Finchhafen, în ziiua de 27 octombrie în cursul luptei, 15 dintre avioanele inamice au fost doborâte. Unul dintre avioanele japoneze s-a aruncat de bună voie asupra unui o­­biectiv inamic. Alte 4 avioane japoneze sunt date lipsă. Deputaţi irlandezi împotriva prorogării Parlamentului britanic GENEVA, 30 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei DNR retransmite ur­mătoarea telegramă din Londra : Când d. Morrison, ministrul de in­terne, a prezentat Camerei Comunelor in a doua lectură proectul pentru prelungirea pe încă un an a Parla­mentului actual, câţiva deputaţi s’au ridicat împotriva acestui proect in termeni foarte viguroşi. Deputatul laburist Beattie, repre­zentant al Irlandei de nord, a decla­rat — după cum semnalează DAILY TELEGRAPH — că încercarea de a se proproga şi parlamentul Ulsterului ar stingheri serios sforţările de răs­­boiu ale Irlandei de Nord. El a a­­dăugat că a venit de la Belfast anume ca să obţină alegerea unui nou par­lament în Irlanda de Nord. Faptul că mai sunt şi acum in Ulster 20.000 de şomeuri dovedeşte că actualul guvern al Ulsterului nu e in stare să facă față împrejurărilor, a încheiat depu­tatul irlandez. Un grenadier german a distrus noaptea un tanc sovietic T, 34

Next