Curentul, noiembrie 1943 (Anul 16, nr. 5643-5672)
1943-11-01 / nr. 5643
S 18 pagini) Lege permanentă sau lege temporară ? Inalta Curte de Casaţie, secţia II-a gol aaţionând recent un recurs, făcut de parchetul general s’a pronunţat asupra, corectorului vechii legi a speculei şi Sabotajului economic. Parchetul general al înaltei Curţi făcuse ,un recurs în interesul legii, împotriva a două, decizii date de secţiile I-a şi a II-a a Curţii de Apel din Braşov. S’a pus cu această ocazie in discuţie chestiunea de a se şti dacă dispoziţiunea legală data pe baza Legii Nr. 1215/1911 referitoare la reglementarea tinerii bovinelor sub doi atţi, are caracter de lege permanentă sau lege temporară, înalta Curte de Casaţie a stabilit, că dispoziţiunea discutată are caracter de lege permanentă, întrucât legea temporară cuprinde termenul de aplicare al legii în însăşi cuprinsul ei. Această importantă desluşire jurisprudenţială soluţionează conflictul legilor în timp, în ceea ce priveşte aplicarea vechii legi a sabotajului, pentru infracţiunilor săvârşite sub imperiul ei, lege abrogată irin D. L. 282, din 1 Mai 1943. A dosit mărfurile pentru a le specula Marit Rozenstein,cîs Miron Trandafirescu, proprietarul magazinului cu piese de schimb pentru maşini agricole, din str. Cauza şi 26, a fost denunţat ministerului economiei naţionale, precum că doseşte mari cantităţi de piese pentru maşini agricole şi că pretinde pentru ele preţuri de speculă. Trei inspectori făcând o descindere inopinată la magasinul inculpatului, au constatat că el a ascuns în pivniţa Casei alăturate şi într’un depozit vecin, mari cantităţi de materiale şi piese, în scop de a le specula, şi care nu au fost trecute pe tabloul cerut de lege ce trebuia să poseadă un magasin. Cu această ocazie s’a constatat că inculpatul nu posedă nici facturi pentru toate mărfurile, nu au etichete cu preţurile şi s’a sustras controlului. Speculantul a fost trimis în judecata instanţei pentru reprimarea speculei. Activitatea instanţelor speciale Instanţele speciale pentru judecarea infracţiunilor la legea sabotajului economic, au judecat pe timpul dela 25 Septembrie la 24 Octombrie 1943, la cele 10 secţii de pe lângă Tribunalul Ilfov un număr total de 338 infractori. Din numărul total al proceselor, 15 au fost crime de sabotaj, iar restul delicte. Au fost achitate 117 infractori, find condamnaţi la închisoare corecţională un număr de 23 vinovaţi iar la pedeapsa lagărului 140 inculpaţi, li pedepsele luate de această ultimă categorie totalizând un număr de 45,8 ani lagăr. Amendele date în cursul acestei luni, totalizând suma de 87600 lei. Soc. „Moara Doamna1* la sabotaj Socotindu-se persecutat şi nedreptăţit la repartiţia cotei de făină făcută de Moara Doamna, brutarul Harisiade a căutat să se răsbune Astfel, acum un an, urmărind activitatea morii susnumite a descoperit un transport de făină scos în mod fraudulos din moară pe numele unui oarecare Iosub Steinberg, morar. In urma denunţului, în baza ordonanţei definitive de urmărire a Cabinetului 6 instrucţie au fost trimişi în judecata instanţei pentru reprimarea sabotajului următorii: Ştefan Cichi din calea Rahovei 284; Viorica Pasăre din str. Gr. Teculescu 63; brutarul Iosub Steinberg şi Soc. ..Exploatarea Moara Doamna” prin reprezentantul ei legal. Internat în lagăr Proprietarul Alexandru Cristescu din str. Belizarie Suter nr. 8, a fost condamnat la o lună internare în lagăr, fiindcă a închiriat cu 84.000 lei anual, lui Stoica Mariţea, un apartament a cărui valoare locatară era de 33.000 lei și după lege nu avea dreptul să pretindă pentru el decât 49.000 lei anual. Afaceri cu fire de mătase .Afacerile bănoase sunt căutate de amatorii de câştiguri fabuloase — în ciuda riscurilor care le prezintă — aceştia, fficându-şi socoteala că banii câştigaţi din aceste combinaţii sunt suficienţi pentru a-i scoate apoi din din orice fel de neplăceri Atraşi de mirajul beneficiilor fabuloase, dentistul Isidor Mandel, din str. Oituz 27, a dibuit că s’ar putea lua fire de mătase — materie primă căutată, pe piaţă — dela fabrica A- pretura“, întrucât formalităţile nu păreau chiar atât de greu de îndeplinit. Aşa că, Mandel a făcut o petiţie în numele unei firme radiate, cerând 250 kg. de fire. Această cantitate costa 350.000 lei la preţul oficial, însă revândută pe sub mână, suma se rotunjea la milion. Ca afacere Mandel a asociat şi un.... cârciumar, în calitate de finanţator, pe nume Al. Constantinescu din Calea Moşilor nr. 26. Iar perttru a fi siguri că vor pune mâna pe marfă, cei doi, au şi făcut plata anticipată, în numele firmei inexistente. Graba lor Insă, a dat de bănuit, conducătorilor fabricei, care au controlat existenţa firmei cliente, descoperindu-se în felul acesta operaţia celor doi asociaţi. După cercetări la parchet de procuror Burdea a dat împotriva celor doi saboteur rechizitor de trimitere în judecată instanţelor speciale Abuz de încredere Gh. Crainic, din Băneasa, b-dul Ferdinand 31, a fost trimis în judecată pentru abuz de încredere, fiindcă primind suma de 500.000 lei de la Asociaţia Calului de trap, ca să-i furnizeze fân şi paie, inculpatul şi-a însuşi banii, are cuvântul INFORMAŢIUNI • Rugăm unităţile militare şi familiile ostaşilor căzuţi in războiul din Răsărit, să nu ne mai trimită bani pentru anunţurile mortuare ale eroilor, ziarul „Curentul” înţelegând să publice gratuit astfel de texte. ieri după amiază la orele S, a avut loc la sediul Cercului profesorilor secundari, din str. Elie Radu, inaugurarea ciclului de conferinţe pe anul în curs. D. prof. Orghidan a desvoltat conferinţa sa tratând despre Configuraţia solului român“. • La Conservatorul Naţional de Muzică şi Artă Dramatică din Bulevardul Elisabeth nr. 61 etaj II se fac înscrieri în fiecare zi de lucru între orele 10—13 şi 16—19. 0D. profesor Constantin Merine-scu va începe cursul său de „Istoria Contemporană“ cu lecţia de deschidere intitulată „Nicolae Iorga în lumina străinătăţii“. Miercuri 3 Noembrie a. c. ora 6 a. m. în Amfiteatrul Alexandru Odobescu (Facultatea de Litere). Duminică 24 octombrie a. c. a avut loc la Iaşi, în cadrul unei solemnităţi deosebite, deschiderea expoziţiei agricole a judeţului. • D. prof. Mihail Mănodilescu va ţine prelegerea sa de deschidere anuală a cursului de Economie politică, în marele Amfiteatru al Politechnicei, din Bucureşti, în ziua de Joi 4 Noembrie 1943, ora 9.40 a. mcu subiectul: „Ştiinţa economică in serviciul masselor populare". Intrarea liberă şi pentru auditorii din afara Politechnicei. O Editorii de calendare,de perete, almanahuri, agende, calendare de masă), sunt încunoştiinţaţi, că trebuie să introducă în cuprinsul calendarelor pe anul 1944, texte în legătură cu imperativele actuale , ale neamului. Contrariu nu vor obţin® viza de tipărire de la Censură. Textele se pot ridica din b-dul Lascăr Catargiu 31 Bucureşti, telefon 2.04 36 în orele de birou (91.30). Se autoriză Comitetul şcolar al Şcoalei primare din comuna Celaru, judeţul Romanaţi, să facă o colectă publică în interiorul comunei, in vederea strângerii fondurilor necesare reparării localului şcoalei. »♦®®®?î»®®»««®®®®®®®®®®®®® • El s’a celebrat căsătoria civilă a cunoscutei artiste Cătuşă Elvas-Vasilescu, cu d. dr. Ion Voinescu. • Luni 8 Noembrie 1943, Orele 11 dim. „Liga Culturală“ va prăziui, ca in toţi anii, printr-un parastas la biserica Visarion pomenirea Marelui Voivod Mihai Viteazul. La sfârşitul slujbei religioase va vorbi de profesor Victor Brătulescu, secretar general al Ligii Culturale. 10 MILIOANE PLUS ALTE 20 MILIOANE puteţi câştiga cu un loz prin Colectura Gheorghe si anou la marile trageri ale d. 5-a care Încep la 3 Noembrie • In zilele de 15, 20 şi 25 Noembrie 1943, ora 9 dimineaţa, vor avea loc la sediul Casei Naţionale a Asigurărilor Social© din Bucureşti, b-dul Carol I Nr. 33, examenele prevăzute de legile în vigoare pentru ocuparea următoarelor posturi: 33 contabili şefi şi Inspectori contabili; 23 contabili principali; 32 contabili; 28 ajutori contabili; 89 impiegaţi; 35 dactilografe. Se comunică lui Zoltán Feiner, zis Dismacek Petre, zis Feiner Ludovic Zoltán, născut la Turda în 1913, de naţionalitate maghiară, conf. catolică, să se prezinte la Cabinetul 2 instrucţie, Curtea Marţială Bucureşti, în termen de trei zile libere de la data publicării prezentei Sunt invitaţi deasemenea cei ce cunosc domiciliul susnumitului să denunţe îndată autorităţilor, fie direct Curţii Marţiale, cabinetul 2 instrucţie, fie la poliţie sau circumscripţie, contrar vor fi daţi în judecată. • Şcoala de Arhivistică deschide cursurile Joi 11 Noemvrie ora 11 dimineaţa, în sala de conferinţe de la Arhivele Statului. Sunt rugaţi a lua parte prietenii şcoalei cum şi foştii profesori şi elevi. Prezenţa elevilor este obligatorie. • Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor. Dir, învăţământului superior, face cunoscut că în Monitorul Oficial Nr. 252 din 27 Octombrie 1943, s-a publicat ca vacanţă, în vederea ocupării prin concurs, catedra de Construcţii rurale şi muncitoreşti cu proecte de la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti. In conformitate cu dispoziţiunile art. 65 din legea relativă la organizarea învăţământului superior din 23 Mai 1942, candidaţii vor înainta cererile direct Facultăţii de Arhitectură din Bucureşti, în cel mult 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. „Crucea Roşie" îşi deschide bazarul său Joi 11 Noembrie 1943 ora 9 dim. la magazinul soc. „Leonida“ din Bulevardul Tache Ionescu Nr. 30. Cu această ocazie Crucea Roşie Invită publicul cumpărător să se aprovizioneze la acest bazar, cu: alimente, pânzeturi, stofe, mottoane, vase de bucătărie, etc., toate la preţuri foarte avantajoase, sprijinind astfel, opera sa. • Cu începere dela 1 Noembrie, d. prof. I. Petrovici, Ministrul Culturii Naţionale şi al Cultelor, va lucra în fiecare joi dela 9—13’/s, la Subsecretariatul Cultelor, atât pentru a rezolvi lucrările curente cu Direcţia* respective (Dir. Cultelor, Dir. Generală a Teatrelor şi Bir. Artelor) cât şi pentru a primi audienţe în legătură cu chestiunile acestui Subsecretariat. • Expoziţia documentară a învăţământului practic se poate vizita zilnic între orele 9—12 şi 14,30—17. Sărbătorile dela 9—17 fără întrerupere. Asociaţia de turism „România Pitorească" ţine adunarea generală Duminică 7 Noembrie 1943 ora 10 s .mn., în localul soc. „Furajera Română“ din str. Franklin nr. 16 Bucureşti. Dacă la data de mai sus nu s® va întruni numărul prevăzut de Statut, adunarea se va ţine în acelaş lot şi la nou orice număr de membri prezenţi, cetăţi oră In ziua de 14 Noembrie 1943. • D. prof. D. Bodin, conferenţiar universitar, deschide cursul său de Istoria Românilor 3 Noembrie cr. orele 16 în sala de Istoria Românilor a Facultăţii de litere şi filosofie (strada Edgar Quinet, etajul 3), tema prelegerii inaugurale fiind : „Premize la un curs despre Tudor Vladimirescu". • Luni 1 Nov, orele 6—7 la Dalles, d. prof. Petre Sergescu deschide ridul ştiinţific al Universităţii Libere, vorbind despre : Probeme de actualitate în matematici *Dlastronomie. • Societatea Română de Ştiinţe, secţia Matematici, va ţine şedinţă Luni, 1 Noembrie, 1943, orele 19, în Amfiteatrul Spini Haret (Fac. de Şti Inţe), la ordinea zilei fiind următoarele comunicări : 1. Dimitrie Pompeiu : Despre funcţiunile armonice. 2. Dan Barbelian : Geometrii nedistributive. •’ La şcoala de meserii din târgul Fierbinţi-Ilfov este vacantă catedra de parte ştiinţifică. La liceul de băieţi din Buftea, este vacantă catedra de desemn-caligrafie. Doritorii a ocupa aceste catedre, se vor prezenta de urgenţă la inspectoratul regional şcolar Bucureşti, str. Epureanuu No. 18—20. • Societatea Numismatică Română ţine şedinţă astăzi, 31 Octombrie, orele 11, la Arhivele Statului, cu următorul program : Const. Moisil: Un nou depozit de monete de la Mircea cel Bătrân. Corneliu Secășanu: O descoperire de monete dace divizionare. Dr. Anton Velcu : Steagul lui Constantin Ipsilanti voevod. Mircea Herovanu: Ceramică pictată din Cotnari. V n: TEATRUL MUNCA S1 In fiecare seară la ora 19 precis reluarea marelui succes „INSTITUT ORI!" CU CONCURSUL MAESTRULUI N. SOREANU — IN REPREZENTATIE — Sâmbătă și Duminică la orele ES precis PpiMT. «rs»-T Basm pentru copii Ce frumoasă şi ciudată Este viaţa câteodată. Cu un singur loz. Ioane Câştigi 30 milioane. Viitorii conducători ai oficiilor de munca In vederea organizării şi punem in funcţiune a Oficiilor de Muncă plasare şi îndrumare , prevăzute de legea din 5 Iulie 1943, oficii care au menirea să elibereze cărţile de muncă şi să ţină evidenţa individuală a braţelor de muncă, Ministerul Muncii angajează diurnişti, bărbaţi, în gradul de şef de birou, cu o diurnă lunară de 18.200 lei, in următoarele condiţiuni : 1. Să fie licenţiaţi ai unei Facultăţi de Ştiinţă, Drept, Litere sau ai Academei de înalte Studii Comerciale şi Industriale ; , 2. Să aibă vârsta între 25-35 ani; 3. Să consimtă să urmeze timp de un an, cursurile de specializare ale Institutului de Statistică, actuariat si calcul, de pe lângă Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti ; in tot acest timp vor funcţiona la Oficiul de muncă, plasare şi îndrumare Bucureşti ca detaşaţi ; ■ 4. Sa accepte că după terminarea cursurilor de specializare să fie încădraţi, indiferent în ce localitate în ca. 1 Noembrie 1943, litate de conducători ai Oficiilor de muncă. 5. Să se oblige ca cel puţin 7 ani să funcţioneze în calitate de conducători ai Oficiilor de muncă. După terminarea cursurilor de specializare ale Institutului de Statistică, actuariat şi calcul, candidaţii vor f obligaţi să depună un examen cei reuşiţi putând fi numiţi în grade până la şef de serviciu inel, potrivit dispoziţiunilor art. 75 din Codul funcţionarilor publici. Cei ce doresc să ocupe aceste posturi vor depune la Direcţia Evidenţei, Plasării şi Îndrumării Muncii, din Str. Tomas Masaryk Nr. 9, cererile însoţite de următoarele acte : Extractul de naştere ; Certificatul de naţionalitate şi oriină etnică ; Copie legalizată după diploma decenţă; Fişa de la Poliţie. înscrierile se primesc până la 10 Curental I ANUL XVI, Nr. 5643, Cimf I Noembrie 1943 Curierul de Duminică Despre politețe Cineva Îmi povestea odată, că voind să facă o glumă reuşită, la orele 3 spre ziuă, s’a dus la domiciliul unui amic al său, medic, s’a proptit în sonerie până şi-a deşteptat din somn prietenul, iar când a dat cu ochii de el, — speriat, cald, din pat, — l-a întrebat dacă nu e dispus sâ facă o ascensiune pe muntele Omul. Medicul, deprins cu pacienţii, l-a trântit uşa in nas, şi s’a reculcat. Ceva asemănător i s’a întâmplat domnului X, nu de mult. Vizitatorii nocturni nu i-au propus o ascensiune, dar ceva similar. Şi cum d. X nu e medic, a aceptat propunerea, s'a îmbrăcat şi s’a dus. O astfel de politeţă izolează un om chiar şi de aceia lângă care rămâne. Dar a mai umat ceva: vizitatorii enervaţi de lipsa de indignare a amicului pe care-l deranjaseră, au început să-i facă scandal, pentru o mie de motive , cum îşi permite să doarmă, după miezul nopţii ? Dace nu are cartă de vizită la intrare ?; dece e frig afară?; dece plouă?; dece e atâta întunerec?... Ce minuni are făcut „la bonne grâce”, in împrejurarea aceea... Defensiva este o atitudine ştiinţific neinteligentă şi lipsită de eficienţă. Singura apărare bună o atacaL Dar cum să ataci o doamnă? Scene de felul acesta se petrec zilnic. In ţările unde dispar lupii, câinii mănâncă oile, fiindcă oile sunt comestibile, şi cineva tot trebue să le mănânce. Acolo unde bărbaţii se manierează, brutalitatea devine un apanaj al cucoanelor. Trebue să spun că nu e o Însuşire în care ele să exceleze. Simţi de departe imitaţia, stilul mediocru, meschinătatea. Ca să fi brutal, trebue să te rafinezi până la mitocănie, şi asta nu e uşor. Sunt de acord că politeţea nu este decât un surogat al bunătăţii adevărate, dar aici este nevoie de multă tinere pentru a discerne ceea ce este exclusiv politicos, de ceea ce este bun. Astfel de fenomene dau dreptate acelora cari socotesc că dacă e nevoie să avem nepoliticoşii noştri, este mai bine ca acela să de bărbaţii, cari, cel puţin, sunt nepo- UHcoşi, ca să zic aşa, in mod naturali Bărbaţii, nu femeilel Adică tot el in frunte, până şi la rău! Se pare că lucrurile se lămuresc instinctiv. O doamnă spunea: — Era atâta aglomeraţie in tramway, Incăt până şi domnii stăteau in picioare (Ştiau el ceva, domnii de pe scaune)..) Desigur ! Teoria egalei Îndreptăţiri dispensează pe unii de vechile şi fermecătoarele solicitudini faţă de femei. Dacă este pe cale de dispariţie politeţea căminului, acolo unde ea este un corolar al amiciţiei şi al afecţiunii, cum sâ nu dispară politeţea străzii? Ba bine că nu? Dar atunci, să nu se mai protesteze. Când tu dai, şi tot tu ţipi, nici o teorie nu te mai Încape, şi nici o societate omenească. Dar cu astfel de concepţiii, viaţa devine un infern pentru oamenii sensibili, şi flecare brutal, flecare nepoliticos poate să se aştepte că, într'o bună zi, va fi victima unuia mal brutal şl mai nepoliticos decât dânsul. Intriun loc, scrie Diderot aşa : „Sâ te naşti In imbecilitate, in mijlocul durerilor şi al strigătelor; să fii jucăria ignoranţei tale, a greşelii tale, a nevoilor taie, a bolilor taie, a răutăţii şl a patimilor tale şi ale altora; să simţi că, anii trecând, te apropii pas cu pas de imbecilitate, din momentul când deabia silabiseşti, până In momentul când devii gângav; să trăieşti printre canalii şl şarlatani de toată speţa; să mori Intre un om care-ţi ia pulsul, şl altul care-ţi bate capul; sâ nu ştii de unde vii, pentru ce ai venit pe lume, nici unde te duci; lată ce numim viaţa noastră..." De aceea, cuget că In aglomeraţiile citadine, oamenii atătă unii de alţii, şi nu primesc decât ceea ce dau, întocmai ca la stările spaniole, şi ca In amor, ei nu găsesc decât ceea ce au adus cu eL Nimic mai mult. Puşi într'un ambiant de brutalitate, de ţignire, de ostlitate, mulţi oameni nu se mai pot mişca, sunt ca paralizaţi. Dar n'au dreptate: ei trebue să Înveţe să răspundă, şi imediat Altfel, lumea şi viaţa ar deveni im ocean de trivialitate. Romulus Diami „Enciclopedia României" din moment cultural ca acea paoaite-l reprezintă apariţia operei ,,Enaiokypecia României” nu este, desigur, numai dovada conştientă a unui popor în faţa vieţii pentru preţul ce-l ştie a da neamului şi aspiraţiilor de viitor, ci şi hotărîta afirmare a unuibucium prezent cu nestăpânit avânt de făptuire. Neamul Întreg îşi manifestă, în paginile scrise cu dorinţa de a cunoaşte şi înfăţişa şirul comorilor de viaţă ascunsă şi preţul sforţărilor de acum, sufletul cei poartă, năzuind împlinirile viitoare. Nu este vorba în această lucrare de ce se poate aştepta şi da de câţiva, ci de ce reprezintă la un moment dat o generaţie care mai presus de hotare a ştiut şi ştie să ducă lupta pentru întregirea sufletească a naţiei. După volumul I al Enciclopediei in care a fost descrisă evoluţia instituţiilor statului şi după volumul III în care s’a descris întreaga arie a pământului românesc, volumele III şi IV (aceasta din urmă recent apărut) prezintă realităţile economiei româneşti, atât sub unghiu istoric cât şi sub aspectul lor actual, tehnic, statistic şi politic. Cine vrea să-şi dea seama de bogăţiile ţării, de capacitatea ei de muncă, de utilajul ei tehnic ca şi de realizările activităţii economice româneşti, va găsi în volumele III şi IV ale Enciclopediei toate datele necesare. Studiile sunt semnate de cele mai proeminente personalităţi ale ştiinţei şi economiei româneşti. Expoziţii Astă seară se închide expoziţia pictorului Teodorescu Romanaţi din str. Brezoianu 25. Persoanele care au reţinut lucrări sunt rugate a le ridica chiar aii. EMISIUNI RADIOFONICE Duminică dimineaţa, orele 9.30, transmitem pe posturile noastre de radio slujba religioaisa de la Biserica Sfântul Spiridon, din Bucureşti. Corul Radio va da răspunsurile, cântând, între altele, Liturghia psaltică, pentru cor mitt, de I. Groitoru. • Concertul simfonic al Orchestrei Filarmonice, va fi dirijat Duminica aceasta de maestrul George Enescu. In program : Uvertura „Faust“ de Wagner; Simfonia în „Do major“, de Jora și Simfonia No. 2, în „Do major“ de Schumann. Transmitem concertul simfonic, de la Ateneul Român, la orele 11.15. * Duminică 31 Octombrie, e ziua închinată „economiei“. Despre roadele şi prosperitatea pe care o educe economia în viaţa socială, a unui neam, va vorbi la radio, la orele 18.25 d. Caius Bardosi. * Continuându-se cu prezentarea marilor figuri muzicale ale secolelor XVII şi XVIII, se va difuza pe posturile noastre de radio, Luni seara, ora 19.15, muzică executată de mari clavecinişti şi instrumentişti. * D-na Cella Delavrancea va da un recital de pian la posturile noastre de Radio, Luni seara, ora 22.20. Domniasa va interpreta muzică de : Couperin, Rameau, Paradişi şi Johann Sebastian Bach. * D. prof. dr. D. Hurmuzescu va des chide, Luni, la Universitatea Radio, un nou ciclu de conferinţe : „Profesori străini ai profesorilor noştri". Domniasa va vorbi despre „Poincaré“. Luni 8 Noembrie, veţi asculta la aceeaşi oră a Universităţii Radio, conferinţa d-lui Dr. Eugen Neculce, despre marele fizician şi chimist francez, Pierre Curie. Din studio, se transmite Luni seara, ora 20.30, „Onoarea“ de Sudermann. Adaptarea radiofonică şi regia artistică sunt datorite d-lui Val Mugur. Piesa va fi interpretată de o aleasă grupare artistică, din care fac parte d-nele : Sonia Cluceru, Fifi Mihailoviei, Eugenia Popovici și d-nii : Nicu Dimitriu, Bramcomir, Nae Săvulescu, Dem. Psatta, etc. Teatrul şcolar Teatrul şcolar al Capitalei îşi continuă activitatea organizând al II-lea spectacol pentru copii şi tineret, Duminică 31 octombrie ora 11 dimineaţa, în sala teatrului Savoy (C. Tănase). Se va juca tot piesa „Barbă Cot“ de d. Ion Iliescu, în interpretarea echipei I de „artişti“ ai teatrului şcolar. Din distribuţie fac parte : Danielescu Doina, Stănescu V., Baltasiu N. Ştefan, Cocea Victor, Baltasiu N. Zaharia, Crăciun Nicolae, Garebealu C-tin, Negoiu C-tin şi Niculescu Gh. de la clasa de dramă-comedie a d-lui N. Baltasiu a Conservatorului „Astra" de sub conducerea d-lui prof. N. Oancea. Claviaturii Din misterele Odesei Puţin ştiu ceva din misterele Odesei, căci spre deosebire de alte oraşe şi porturi ale Mării Negre, Odesa are misterele ei. Iată câteva pe care d. Gh. Paschia, autorul cărţii „Din misterele Odesei“, ni le descrie pe baza documentelor autentice: 1) Misterul neputrezirii corpului Nataliei Gladcova, moartă de 47 de ani. In timp ce medicii ruşi, germani şi român, nu pot da un răspuns, credincioşii fanatici cred că se află în faţa moaştelor unei sfinte. 2) Viaţa misterioasă din catacombe. Se ştie că Odesa e zidită pe un labirint de catacombe. In timpul prigoanei creştinii odeseni şi-au găsit aci refugiul pentru rugăciune, ca oarecând cei din Roma antică. 3) Lupta creştinilor din Odesa pentru păstrarea credinţei şi a bisericilor. Tineretul din şcoale pest ce căuta un ascuns pe Dumnezeu şi viaţa creştină. Pentru asta mulţî au făcut cunoştinţă cu Siberia. Foametea a secerat milioane de oameni ,dar n’a isbutit, să răpească credinţa din suflete. „Din misterele Odesei" e cartea noutăţilor din răsărit. A apărut nr. 9 din revista „Industria de pielărie şi încălţăminte", cuprinzând interesante articole şi informaţii. Semnează d-nii dr. Eugen Haţegarlă, dr. Enerst Ene, dr. M. R. Corbu, Nicolae Arsu, dr. R. Dinescu ş. g. Un foarte documentat articol asupra economiei dirijate în Germania sraţional-socialistă, semnează d. Mihail Lupan. Artistice Ultima lucrare monumentală a sculptorului George Savu-Savargin, „Leul de la Nistru“ — simbol de glorie şi vitejie a neamului românesc, cu aprobarea d-lui prim ministru M. Antonescu, este expusă de două săptămâni la Ministerul propaganda naţionale. Şedinţa Societăţii de endocrinologie Societatea Română de Endocrinologie ţine şedinţă Luni 1 Noembrie a. c . orele 8 jum. seara, în amfiteatrul spitalului Colţea, cu următorul stmat Prof. C. Parhon : Obezitate excesivă hidrakaliemie, hiperfuncţiune cortico, suprarenală ? L. Mavromatt : Sindrome endocrine fruste şi trecătoare în cursul pubertăţii. St. M. Mitcu şi M. Pitiş: Tiroida şi spermatogeneza. Ep. Tomorug: Tratamentul epifisar în maladia lui Basédov. Ep. Tomorug şi M. Tomorug: Influenţa terapiei asupra ciclului menstrual. ------------* ' ---------------- - -----------—----- Delicat cântăreţ al Iubirii, d. George Voevidca a părăsit turnul de fildeş şi stelele şi a venit să-şi pună bram slujba Patriei. Patria este numele ţarii în timp de primejdie. D. Voevidca a înţeles să i se devoteze, cu credinţa, numai ei, cântându-i suferinţele, speranţele, biruinţele. Fireşte, poezia patriotică este viabilă numai în măsura în care este poezie. Altfel încolţeşte, înfloreşte şi se vestejeşte în anotimp ca orice floare. Chiar dacă, vraja artei nu le dă puterea să dăinuiască peste anotimp, florile acestea delicate adunate în buchetul unui volum, au valoarea unui sincer prinos de simţăminte curate. D. George Voevidca este un rutinat meşteşugar al versului. Grija prea mare pe care o dă formei păgubeşte fondului. Perfecţiunea către care năzuieşte versul d-sale e obositoare, căci ea nu este o creştere firească, dinlăuntru în afară, o împlinire, o culminară, o maturitate artistică. Simţi uneori nostalgia unei livezi, în care cresc, flori şi burueni laolaltă, sub porunca unei vieţi impetuoase. E atâta pustietate în perfecţiunea unei grădini de flori artificiale, croite de o foafecă dibace, din ’hârtie colorată... Semnalăm o întoarcere a d-lui George Voevidca care nu e lipsit de mari posdibităţi de evadare, către livezile poeziei populare. Despindem din Doină: Duh din hâde basme cu vârtej de iasme a căzut — osdndd — pe moşie bldndd, a căzut — urgie — pe blândă moşie. Duh de-abisuri bate sate şi olate, toate şi răstoarnă ca luate ’n coame ; ral să facă râul plai să facă hăul şi pustie plinul şi miere veninul... Mândrul colţ de Ţari să răstoarne lari lespedea de Paşte (ce ne va renaşte) — brazda strămoşească spornic să şi-o crească, ddrz lărgească şi glia, crească-şi voinicia; arcuind azururi înflorească pururi cu fruntea ’n lumini — dulcea Bucovină ! Următorul „Sonet in zale", prin drămuirea cuvântului, prin şlefuirea versului, este reprezentativ pentru poezia patriotică a d-lui George Voevidca : Pândeşti să mă izbeşti... Urneşti zări grele... Cu mâini de fier imi bâjbâi la Rotară. Crunt, arde ură ochiul tău de fiară — Şi ură ard flămândele-ţi oţele... Ci eu — sunt cel din veci bătut de rele.. Mai dârz, am renăscut din foc şi pară.. — N’aş vrea din chivără scântei să-ţi sară. Nici sâ săruţi tăişul lamei mele. Pământul meu, sfinţit de moaşte, tace... Ispită şi blăstăm e greu-i aur : Ce s’a ales din că ţi poftiră ’ncoace ! Tu — vreai prăpăd şi pradă, robi şi laur... Eu — tai din cremene zăgaz de Pace• — Şi Domnul e-al destinului meu laur. Cele două cicluri „Veleat tngenunchiat" şi „Reînălţare" alcătuesc un letopiseţ liric al acestor ani de zbucium, de lupte şi de glorie ai Patriei. Volumul se închee cu un ciclu de „Epigrame între arme", ciclu care ne aminteşte o altă însuşire a condeiului d-lui George Voevidca: ironia. Autorul se scuză, modest în epilog . Scriu un pat la lumânare Lungi covoare peste stor... — Spirit nu vedeţi ?... Iertare !! — Camuflat obligator ! Iată „doctrina comunistă" pusă în adevărata ei lumină : Tâlcul agerei doctrine Cam aşa se tălmăceşte: Ce-i al tău, îmi aparţine ; Ce-i al meu — nu te priveşte ! Sau acest „Comentar": Plan vast Kremlinu a conceput să calce Europa dalbă. — Proiectul roşu e cusul cu aţă de la... Casa Albă. Celelalte epigrame sunt tot comentari pe marginea războiului, comentarii In care camuflajul despre care vorbeşte autorul In Epilog este mai mult sau mai puţin respectat. Aurel Tita Simple prezentări Georg® Voevidca: Pro Patria Peisaj din cartierul meu de Nic. Ştefănescu Şezătoare literară azi, la Caracal Astă seară la orele 20, are loc în sala Teatrului comunal din Caracal, o mare şezătoare literară, sub patronajul d-luî primar al oraşului, av. Gh. Nicau. Vor ceti din operele proprii, următorii scriitori, din Capitală : Ion Minulescu, Al. Cazaban, Virgil Carianopol, Teodor Scarlat, Teodor Al. Munteanu, Al. Raicu, George Dorul Dumitrescu și George Cărare. Șezătoarea este organizată de Ateneul cultural local.. Echipa de copii la teatrul Studio La teatrul Studio se joacă Duminică 81 Octombrie crt., la orele 11, un spectacol pentru copii. E vorba de valoroasa echipă de copii care a jucat „La stâna din Vale" „Grădina lui Moş Toma“, „Casa Păpuşilor", etc. Se va juca „Zări albastre" — călătorie minunată prin țară. Piesa este scrisă de d-nii : George Chirvăsuță și Horis Oprescu și este jucată numai de copil între 5—11 ani. Duminică 34 Octombrie 19Q7 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 7.55 9 00 : ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii. Radio jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 9.30 : ORA RELIGIOASA : Transmisia slujbei religioase de la Sf. Patriarhie. 11.15 : Concert simfonic al Orchestrei Filarmonica, dirij. de George Enescu (transmisie de la Ateneul Român). In pauză (11.15-12.10) : Em. Ciomac : Prezentarea concertului simfonic. Schumann : Simfonia Nr. 2 in „Do major". 12.50 : Concert de masă (discuri). 13.45 : PUBLICITATE. 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.15 : PUBLICITATE. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orchestra Victor Predescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 16.00 : ORA SATULUI : Semnalul orei: învăţătură duminicală. I. Popescu-Teiuşan : De vorbă cu sătenii. Muzică oltenească (discuri). Al. Lascarov Moldovanu : Ziua economiei. Sfaturi agricole. 17.00 : ORA „MUNCA ŞI LUMINA“. 18.00 : Muzică cerută de abonaţii Soc. Române de Radiodifuziune (discuri) 18.25 : ZIUA ECONOMIEI : Al. Tomoroveanu. 18.40 : Continuarea muzicei cerute de abonaţii soc. române de Radiodifuziune. 19.00 : SAPTAMANA OLTENIEI : C. S. Făgeţel 19.15 : Muzică românească (discuri). 19.40 : PUBLICITATE. 19.45 : Radio-jurnal (informativ şi cultural. 20.00: Muzică modernă de dans (discuri). 20.45 : CRONICA RĂZBOIULUI de Romulus Seișanu. 21.00 : Concert duminical. — Orchestra Radio, dirij. de Th Rogalschi-voce: d-ra Virginia Premia. 22.00 : Radio-juma) . Sport 22.15 : PUBLICITATE. 22.20 : Muzică variată ușoară (discuri) RADIO MOLDOVA pe unda medie de 280.9 m Şi unda scurtă de 48.5 m 9 30 : Transmisiunea serviciului religios de la Sf. Mitropolie. 11.30: Cronica vieţii religioase: Pr Const. Sinescu. 1145: Transmisiunea concertului simfonic al orchestrei Filarmonice „Moldova" de la Teatrul Naţional Iaşi 13 00: Deschiderea emisiunii, învăţătura zilei. Duete din operete (discuri). 13.30 : Radio jurnal (I). 13.45 : Orchestra Mihai Bănică. 14.45 : închiderea emisiunii de prânz. 19.00 : Deschiderea emisiunii. Sfaturi practite. 19.15 : Muzică veche (discuri). 19.40 : Potpuriuri diferite (discuri). 20.00 . CONFERINŢA. Conferinţă Marţi 2 Noembrie 1943, orele 19. d. doctor A. T. Visart, Va vorbi la posturile Societăţii de Radiodifuziune despre : Vitamine şi hormoni. a hIomatineu ora 3,30 precis în fiecare seară ora 7,30 precis 100 spectacole cu cassa închisă TOPAZE Comedie în 4 acte de M. Pagnol Regia: Sică Alexandrescu cu Vasu Sinc In rolul titular VASILIU BIRLIC în TOPAZE văzut de NEAGU teatrul Comedia Dr. SICA ALEXANDRESCU