Curentul, noiembrie 1943 (Anul 16, nr. 5643-5672)

1943-11-01 / nr. 5643

S 18 pagini) Lege permanentă sau lege temporară ? Inalta Curte de Casaţie, secţia II-a gol aa­ţionând recent un recurs, făcut de parchetul general s’a pronunţat a­­supra, corectorului vechii legi a spe­culei şi Sabotajului economic. Parchetul general al înaltei Curţi făcuse ,un recurs în interesul legii, împotri­va a două, decizii date de sec­ţiile I-a­ şi a II-a a Curţii de Apel din Braşov. S’a pus­­ cu această ocazie in discu­­ţie chestiunea de a se şti dacă dis­­poziţiunea legală data pe baza Legii Nr. 1215/19­11 referitoare la regle­mentarea ti­nerii bovinelor sub doi atţi, are caracter de lege permanentă sau lege tem­porară, înalta Curte de Casaţie a stabilit, că dispoziţiunea discutată are carac­ter de lege p­ermanentă, întrucât le­gea temporară cuprinde termenul de aplicare al legii­ în însăşi cuprinsul ei. Această importantă desluşire juris­­prudenţială soluţionează conflictul le­gilor în timp, în ceea ce priveşte apli­carea vechii legi a sabotajului, pentru infracţiunilor săvârşite sub imperiul ei, lege abrogată i­rin D. L. 282, din 1 Mai 1943.­­ A dosit m­ărfurile pentru a le specula Marit Rozenstein,­­cîs Miron Tranda­­firescu, proprietarul magazinului cu piese de schimb pentru maşini agri­cole, din str. Cauza şi 26, a fost de­nunţat ministerului e­conomiei naţio­nale, precum că doseşte mari cantităţi de piese pentru maşini­ agricole şi că pretinde pentru ele preţuri de spe­­culă. Trei inspectori făcând o descindere inopinată la magasinul inculpatului, au constatat că el a ascuns în pivniţa Casei alăturate şi într’un depozit ve­cin, mari cantităţi de materiale şi piese, în scop de a le specula, şi care nu au fost trecute pe tabloul cerut de lege ce trebuia să poseadă un ma­gasin. Cu această ocazie s’a constatat că inculpatul nu posedă nici facturi pentru toate mărfurile, nu au etichete cu preţurile şi s’a sustras controlu­lui. Speculantul a fost trimis în jude­cata instanţei pentru reprimarea spe­culei. Activitatea instanţelor speciale Instanţele speciale pentru judeca­rea infracţiunilor la legea sabotaju­lui economic, au judecat pe timpul dela 25 Septembrie la 24 Octombrie 1943, la cele 10 secţii de pe lângă Tri­bunalul Ilfov un număr total de 338 infractori. Din numărul total al proceselor, 15 au fost crime de sabotaj, iar restul delicte. Au fost achitate 117 infractori, find condamnaţi la închisoare corecţiona­­lă un număr de 23 vinovaţi iar la pedeapsa lagărului 140 inculpaţi, li pedepsele luate de această ultimă ca­tegorie totalizând un număr de 45,8 ani lagăr. Amendele date în cursul acestei luni, totalizând suma de 876­00 lei. Soc. „Moara Doamna1* la sabotaj Socotindu-se persecutat şi nedrep­tăţit la repartiţia cotei de făină făcu­tă de Moara Doamna, brutarul Hari­­siade a căutat să se răsbune Astfel, acum un an­, urmărind activitatea morii susnumite a descoperit un transport de făină scos în mod frau­dulos din moară pe numele unui oa­recare Iosub Steinberg, morar. In urma denunţului, în baza ordo­nanţei definitive de urmărire a Ca­binetului 6 instrucţie au fost trimişi în judecata instanţei pentru repri­marea sabotajului următorii: Ştefan Cichi din calea Rahovei 284; Viorica Pasăre din str. Gr. Teculescu 63; bru­tarul Iosub Steinberg­ şi Soc. ..Ex­ploatarea Moara Doamna” prin re­prezentantul ei legal. Internat în lagăr Proprietarul Alexandru Cristescu din str. Belizarie Suter nr. 8, a fost condamnat la o lună internare în la­găr, fiindcă a închiriat cu 84.000 lei anual, lui Stoica Mariţea, un aparta­ment a cărui valoare locatară era de 33.000 lei și după lege nu avea drep­tul să pretindă pentru el decât 49.000 lei anual. Afaceri cu fire de mătase .Afacerile bănoase sunt căutate de amatorii de câştiguri fabuloase — în ciuda riscurilor care le prezintă — a­­ceştia, fficându-şi socoteala că banii câştigaţi din aceste combinaţii sunt suficienţi pentru a-i scoate apoi din din ori­ce fel de neplăceri Atraşi de mirajul beneficiilor fa­buloase, dentistul Isidor Mandel, din str. Oituz 27, a dibuit că s’ar putea lua fire de mătase — materie primă căutată, pe piaţă — dela fabrica A- pretura“, întrucât formalităţile nu păreau chiar atât de greu de înde­plinit. Aşa că, Mandel a făcut o petiţie în numele unei firme radiate, cerând 250 kg. de fire. Această cantitate cos­ta 350.000 lei la preţul oficial, însă revândută pe sub mână, suma se ro­tunjea la milion. Ca afacere Mandel a asociat şi un.... cârciumar, în cali­tate de finanţator, pe nume Al. Con­­stantinescu din Calea Moşilor nr. 26. Iar perttru a fi­ siguri că vor pune mâna pe marfă, cei doi, au şi făcut plata anticipată, în num­ele firmei i­­nexistente. Graba lor Insă, a dat de bănuit, conducătorilor fabricei, care au con­trolat existenţa firmei cliente, desco­­perindu-se în felul acesta operaţia celor doi asociaţi. După cercetări la parchet de pro­curor Burdea a dat împotriva celor d­oi saboteur­ rechizitor de trimitere în judecată instanţelor speciale Abuz de încredere Gh. Crainic, din Bănea­sa, b-dul Ferdinand 31, a fost trimis în jude­­cată pentru abuz de încredere, fiind­că primind suma de 500.000 lei de la Asociaţia Calului de trap, ca să-i fur­nizeze fân şi paie, inculpatul şi-a în­suşi banii, are cuvântul INFORMAŢI­UNI • Rugăm unităţile mi­litare şi familiile ostaşi­lor căzuţi in războiul din Răsărit, să nu ne mai tri­mită bani pentru anun­ţurile mortuare ale eroi­lor, ziarul „Curentul” în­ţelegând să publice gra­tuit astfel de texte. i­eri după amiază la orele S, a avut loc la sediul Cercului profesori­lor secundari, din str. Elie Radu, ina­ugurarea ciclului de conferinţe pe a­­nul în curs. D. prof. Orghidan a desvoltat con­ferinţa sa tratând despre­ Configura­ţia solului român“. • La Conservatorul Naţional de Muzică şi Artă Dramatică din Bu­levardul Elisabeth nr. 61 etaj II se fac înscrieri în fiecare zi de lucru între orele 10—13 şi 16—19. 0­­D. profesor Constantin Merine-­scu va începe cursul său de „Istoria Contemporană“ cu lecţia de deschi­dere intitulată „Nicolae Iorga în lu­mina străinătăţii“. Miercuri 3 Noem­­brie a. c. ora 6 a. m. în Amfiteatrul Alexandru Odobescu (Facultatea de Litere). Duminică 24 octombrie a. c. a avut loc la Iaşi, în cadrul unei so­lemnităţi deosebite, deschiderea ex­poziţiei agricole a judeţului. • D. prof. Mihail Mănodilescu va ţine prelegerea sa de deschidere a­­nuală a cursului de Economie poli­tică, în marele Amfiteatru al Poli­­technicei, din Bucureşti, în ziua de Joi 4 Noembrie 1943, ora 9.40 a. m­­cu subiectul: „Ştiinţa­ economică in serviciul masselor populare". Intrarea liberă şi pentru auditorii din afara Politechnicei. O Editorii de calendare,­­de pere­te, almanahuri, agende, calendare de masă), sunt încunoştiinţaţi, că trebuie să introducă în cuprinsul calendare­lor pe anul 1944, texte în legătură cu imperativele actuale , ale neamului. Contrariu nu vor obţin® viza de ti­părire de la Censură. Textele se pot ridica din b-dul Lascăr Catargiu 31 Bucureşti, tele­fon 2.04 36 în orele de birou (9­1.30). Se autoriză Comitetul şcolar al Şcoalei primare din comuna Celaru, judeţul Romanaţi, să facă o colectă publică în interiorul comunei, in ve­derea strângerii fondurilor necesare reparării localului şcoalei. »♦®®®?î»®®»««®®®®®®®®®®®®® • E­l s’a celebrat căsătoria civilă a cunoscutei artiste Cătuşă Elvas-Vasi­­lescu, cu d. dr. Ion Voinescu. • Luni 8 Noembrie 1943, Orele 11 dim. „Liga Culturală“ va prăziui, ca in toţi anii, printr­-un parastas la bise­rica Visarion pomenirea Marelui Voi­­vod Mihai Viteazul. La sfârşitul slujbei religioase va vorbi de profesor Victor Brătulescu, secretar general al Ligii Culturale. 10 MILIOANE PLUS ALTE 20 MILIOANE puteţi câştiga cu un loz prin Colectura Gheorghe si ano­­u la marile trageri ale d­. 5-a care Încep la 3 Noembrie • In zilele de 15, 20 şi 25 Noem­brie 1943, ora 9 dimineaţa, vor avea loc la sediul Casei Naţionale a Asigu­rărilor Social© din Bucureşti, b-dul Carol I Nr. 33, examenele prevăzute de legile în vigoare pentru ocuparea următoarelor posturi: 33 contabili şefi­ şi Inspectori conta­bili; 23 contabili principali; 32 conta­bili; 28 ajutori contabili; 89 impiegaţi; 35 dactilografe. Se comunică lui Zoltán Feiner, zis Dismacek Petre, zis Feiner Ludo­vic Zoltán, născut la Turda în 1913, de naţionalitate maghiară, conf. ca­tolică, să se prezinte la Cabinetul 2 instrucţie, Curtea Marţială Bucu­reşti, în termen de trei zile libere de la data publicării prezentei Sunt invitaţi deasemenea cei ce cu­nosc domiciliul susnumitului să de­nunţe îndată autorităţilor, fie direct Curţii Marţiale, cabinetul 2 instruc­ţie, fie la poliţie sau circumscripţie, contrar vor fi daţi în judecată. • Şcoala de Arhivistică deschide cursurile Joi 11 Noemvrie ora 11 di­mineaţa, în sala de conferinţe de la Arhivele­­ Statului. Sunt rugaţi a lua parte prietenii şcoalei cum şi foştii profesori şi elevi. Prezenţa elevilor este obligatorie. • Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor. Dir, învăţământului su­perior, face cunoscut că în Monito­rul Oficial Nr. 252 din 27 Octombrie 1943, s-a publicat ca vacanţă, în ve­derea ocupării prin concurs, catedra de Construcţii rurale şi muncitoreşti cu proecte de la Facultatea de Arhi­tectură din Bucureşti. In conformitate cu dispoziţiunile art. 65 din legea re­lativă la organizarea învăţământu­lui superior din 23 Mai 1942, candi­daţii vor înainta cererile direct Fa­cultăţii de Arhitectură din Bucureşti, în cel mult 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. „Crucea Roşie" îşi deschide bazarul său Joi 11 Noembrie 1943 ora 9 dim. la magazinul soc. „Leonida“ din Bulevardul Tache Ionescu Nr. 30. Cu această ocazie Crucea Roşie In­vită publicul cumpărător să se apro­vizioneze la acest bazar, cu: alimente, pânzeturi, stofe, mottoane, vase de bucătărie, etc., toate la preţuri foarte avantajoase, sprijinind astfel, opera sa. • Cu începere dela 1 Noembrie, d. prof. I. Petrovici, Ministrul Cultu­rii Naţionale şi al Cultelor, va lucra în fiecare joi dela 9—13’/s, la Subse­cretariatul Cultelor, atât pentru a re­zolvi lucrările curente cu Direcţia­* respective (Dir. Cultelor, Dir. Gene­rală a Teatrelor şi Bir. Artelor) cât şi pentru a primi audienţe în legă­tură cu chestiunile acestui Subsecre­tariat. •­ Expoziţia documentară a învăţă­mântului practic se poate vizita zil­nic între orele 9—12 şi 14,30—17. Sărbătorile dela 9—17 fără întreru­pere.­­ Asociaţia de turism „România Pi­torească" ţine adunarea generală Dumi­nică 7 Noembrie 1943 ora 10 s .mn., în localul soc. „Furajera Română“ din str. Franklin nr. 16 Bucureşti. Dacă la data de mai sus nu s® va în­truni numărul prevăzut de Statut, adu­narea se va ţine în acelaş lot şi la n­­ou orice număr de membri prezenţi, cetăţi oră In ziua de 14 Noembrie 1943. •­ D. prof. D. Bodin, conferenţiar u­­niversitar, deschide cursul său de Is­toria Românilor 3 Noembrie cr. orele 16 în sala de Istoria Românilor a Fa­cultăţii de litere şi filosofie (strada Edgar Quinet, etajul 3), tema prele­gerii inaugurale fiind : „Premize la un curs despre Tudor Vladimirescu". • Luni 1 Nov, orele 6—7 la Da­lles, d. prof. Petre Sergescu deschide ridul ştiinţific al Universităţii Libe­re, vorbind despre : Prob­eme de ac­tualitate în matematici *Dlastronomie. • Societatea Română de Ştiinţe, secţia Matematici, va ţine şedinţă Luni, 1 Noembrie, 1943, orele 19, în Amfiteatrul Spini Haret (Fac. de Şti­ Inţe), la ordinea zilei fiind următoa­rele comunicări : 1. Dimitrie Pompeiu : Despre func­ţiunile armonice. 2. Dan Barbelian : Geometrii nedis­­tributive. •’ La şcoala de meserii din târgul Fierbinţi-Ilfov este vacantă catedra de parte ştiinţifică. La liceul de băieţi din Buftea, este vacantă catedra de desemn-caligrafie. Doritorii a ocupa aceste catedre, se vor prezenta de urgenţă la inspectora­tul regional şcolar Bucureşti, str. Epu­­reanuu No. 18—20. • Societatea Numismatică Română ţine şedinţă astăzi, 31 Octombrie, o­­rele 11, la Arhivele Statului, cu ur­mătorul program : Const. Moisil: Un nou depozit de monete de la Mircea cel Bătrân. Corneliu Secășanu: O descoperire de monete dace divizionare. Dr. Anton Velcu : Steagul lui Con­stantin Ipsilanti voevod. Mircea Herovanu: Ceramică pic­tată din Cotnari. V n: TEATRUL MUNCA­ S1 In fiecare seară la ora 19 precis reluarea marelui succes „INSTITUT ORI!" CU CONCURSUL MAESTRULUI N. SOREANU — IN REPREZENTATIE — Sâmbătă și Duminică la orele ES precis PpiMT. «rs»-T Basm pen­tru copii Ce frumoasă şi ciudată Este viaţa câte­odată. Cu un singur loz. Ioane Câştigi 30 milioane. Viitorii conducători ai oficiilor de munca In vederea organizării şi punem in funcţiune a Oficiilor de Muncă pla­sare şi îndrumare , prevăzute de legea din 5 Iulie 1943­, oficii care au menirea să elibereze cărţile de muncă şi să ţină evidenţa individuală a braţelor de muncă, Ministerul Muncii anga­jează diurnişti, bărbaţi, în gradul de şef de birou, cu o diurnă lunară de 18.200 lei, in următoarele condiţiuni : 1. Să fie licenţiaţi ai unei Facultăţi de Ştiinţă, Drept, Litere sau ai Aca­­demei de înalte Studii Comerciale şi Industriale ; , 2. Să aibă vârsta între 25-35 ani; 3. Să consimtă să urmeze timp de un an, cursurile de specializare ale Institutului de Statistică, actuariat si calcul, de pe lângă Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti ; in tot acest timp vor funcţiona la Oficiul de mun­că, plasare şi îndrumare Bucureşti ca detaşaţi ; ■ 4. Sa accepte că după terminarea cursurilor de specializare să fie încă­­­­draţi, indiferent în ce localitate în ca. 1 Noembrie 1943, litate de conducători ai Oficiilor de muncă. 5. Să se oblige ca cel puţin 7 ani să funcţioneze în calitate de conducă­tori ai Oficiilor de muncă. După terminarea cursurilor de spe­cializare ale Institutului de Statisti­că, actuariat şi calcul, candidaţii vor f obligaţi să depună u­n examen cei reuşiţi putând fi numiţi în grade până la şef de serviciu inel, potrivit dispo­­ziţiunilor art. 75 din Codul funcţiona­rilor publici. Cei ce doresc să ocupe aceste pos­turi vor depune la Direcţia Evidenţei, Plasării şi Îndrumării Muncii, din Str. Tomas Masaryk Nr. 9, cererile însoţite de următoarele acte : Extractul de naştere ; Certificatul de naţionalitate şi ori­­­in­ă etnică ; Copie legalizată după diploma de­cenţă; Fişa de la Poliţie. înscrierile se primesc până la 10 Curental I ANUL XVI, Nr. 5643, Cimf I Noembrie 1943 Curierul de Duminică Despre politețe Cineva Îmi povestea odată, că voind să facă o glumă reuşită, la orele 3 spre ziuă, s’a dus la domiciliul unui amic al său, medic, s’a­­ proptit în sonerie până şi-a deşteptat din somn prietenul, iar când a dat cu ochii de el, — speriat, cald, din pat, — l-a întrebat dacă nu e dispus sâ facă o ascensiune pe muntele Omul. Medicul, deprins cu pa­cienţii, l-a trântit uşa in nas, şi s’a reculcat. Ceva asemănător i s’a întâmplat domnului X, nu de mult. Vizita­torii nocturni nu i-au propus o ascensiune, dar ceva similar. Şi cum d. X nu e medic, a aceptat propunerea, s'a îmbrăcat şi s’a dus. O astfel de politeţă izolează un om chiar şi de aceia lângă care rămâne. Dar a mai umat ceva: vizitatorii enervaţi de lipsa de indignare a amicului pe care-l deranjaseră, au început să-i facă scandal, pentru o mie de motive , cum îşi permite să doarmă, după miezul nopţii ? Dace nu are cartă de vizită la intrare ?; dece e frig afară?; dece plouă?; dece e atâta întu­­nerec?... Ce minuni ar­e făcut „la bonne grâce”, in împrejurarea aceea... Defensiva este o atitudine ştiinţific neinteligentă şi lipsită de efi­cienţă. Singura apărare bună o atacaL Dar cum să ataci o doamnă? Scene de felul acesta se petrec zilnic. In ţările unde dispar lupii, câinii mănâncă oile, fiindcă oile sunt comestibile, şi cineva tot trebue să le mănânce. Acolo unde bărbaţii se manierează, brutalitatea devine un apanaj al cucoanelor. Trebue să spun că nu e o Însuşire în care ele să exce­leze. Simţi de departe imitaţia, stilul mediocru, meschinătatea. Ca să fi brutal, trebue să te rafinezi până la mitocănie, şi asta nu e uşor. Sunt de acord că politeţea nu este decât un surogat al bunătăţii ade­vărate, dar aici este nevoie de multă tinere pentru a discerne ceea ce este exclusiv politicos, de ceea ce este bun. Astfel de fenomene dau dreptate acelora cari socotesc că dacă e nevoie să avem nepoliticoşii noştri, este mai bine ca acela să de bărbaţii, cari, cel puţin, sunt nepo- UHcoşi, ca să zic aşa, in mod naturali Bărbaţii, nu femeilel Adică tot el in frunte, până şi la rău! Se pare că lucrurile se lămuresc instinctiv. O doamnă spunea: — Era atâta aglomeraţie in tramway, Incăt până şi domnii stăteau in picioare­ (Ştiau el ceva, domnii de pe scaune)..) Desigur ! Teoria egalei Îndreptăţiri dispensează pe unii de vechile şi fermecătoarele solicitudini faţă de femei. Dacă este pe cale de dis­pariţie politeţea căminului, acolo unde ea este un corolar al amiciţiei şi al afecţiunii, cum sâ nu dispară politeţea străzii? Ba bine că nu? Dar atunci, să nu se mai protesteze. Când tu dai, şi tot tu ţipi, nici o teorie nu te mai Încape, şi nici o societate omenească. Dar cu astfel de concepţiii, viaţa devine un infern pentru oa­menii sensibili, şi flecare brutal, flecare nepoliticos poate să se aştepte că, într'o bună zi, va fi victima unuia mal brutal şl mai nepoliticos decât dânsul. Intriun loc, scrie Diderot aşa : „Sâ te naşti In imbecilitate, in mij­­locul durerilor şi al strigătelor; să fii jucăria ignoranţei tale, a greşelii tale, a nevoilor taie, a bolilor taie, a răutăţii şl a patimilor tale şi ale altora; să simţi că, anii trecând, te apropii pas cu pas de imbecilitate, din momentul când deabia silabiseşti, până In momentul când devii gângav; să trăieşti printre canalii şl şarlatani de toată speţa; să mori Intre un om care-ţi ia pulsul, şl altul care-ţi bate capul; sâ nu ştii de unde vii, pentru ce ai venit pe lume, nici unde te duci; lată ce numim viaţa noastră­..." De aceea, cuget că In aglomeraţiile citadine, oamenii atăt­ă unii de alţii, şi nu primesc decât ceea ce dau, întocmai ca la stările spaniole, şi ca In amor, ei nu găsesc decât ceea ce au adus cu eL Nimic mai mult. Puşi într'un ambiant de brutalitate, de ţignire, de ostlitate, mulţi oameni nu se mai pot mişca, sunt ca paralizaţi. Dar n'au dreptate: ei trebue să Înveţe să răspundă, şi imediat Altfel, lumea şi viaţa ar de­veni im ocean de trivialitate. Romulus Diami „Enciclopedia României" din moment cultural ca acea pa­oaite-l reprezintă apariţia operei ,,En­­aiokypecia României” nu este, de­sigur, numai dovada conştientă a unui popor în faţa vieţii pentru preţul ce-l ştie a da neamului şi aspiraţiilor de viitor, ci şi hotărîta afirmare a u­nui­­bucium prezent cu nestăpânit avânt de făptu­ire. Neamul Întreg îşi manifestă, în pa­ginile scrise cu dorinţa de a cunoaşte şi înfăţişa şirul comorilor de viaţă as­cunsă şi preţul sforţărilor de acum, su­fletul cei poartă, năzuind împlinirile viitoare. Nu este vorba în această lu­crare de ce se poate aştepta şi da de câţiva, ci­ de ce reprezintă la un mo­ment dat o generaţie care mai presus de hotare a ştiut şi ştie să ducă lupta pentru întregirea sufletească a naţiei. După volumul I al Enciclopediei in care a fost descrisă evoluţia instituţii­lor statului şi după volumul III în care s’a descris întreaga arie a pământului ro­mânesc, volumele III şi IV (aceasta din urmă recent apărut) prezintă realităţile economiei româneşti, atât sub unghiu istoric cât şi sub aspectul lor actual, tehnic, statistic şi politic. Cine vrea să-şi dea seama de bogă­ţiile ţării, de capacitatea ei de muncă, de utilajul ei tehnic ca şi de realiză­rile activităţii economice româneşti, va găsi în volumele III şi IV ale Enciclo­pediei toate datele necesare. Studiile sunt semnate de cele mai proeminente personalităţi ale ştiinţei şi economiei româneşti. Expoziţii Astă seară se închide expoziţia pic­torului Teodorescu Romanaţi din str. Brezoianu 25. Persoanele care au reţinut lucrări sunt rugate a le ridica chiar aii. EMISIUNI RADIOFONICE Duminică dimineaţa, orele 9.30, trans­mitem pe posturile noastre de radio slujba religi­oaisa de la Biserica Sfântul Spiridon, din Bucureşti. Corul Radio va da răspunsurile, cântând, între al­tele, Liturghia psaltică, pentru cor mitt, de I. Groitoru. • Concertul simfonic al Orchestrei Fi­larmonice, va fi dirijat Duminica aceas­ta de maestrul George Enescu. In pro­gram : Uvertura „Faust“ de Wagner; Simfonia în „Do major“, de Jora și Simfonia No. 2, în „Do major“ de Schu­mann. Transmitem concertul simfonic, de la Ateneul Român, la orele 11.15. * Duminică 31 Octombrie, e ziua în­chinată „ec­onomiei“. Despre roadele şi prosperitatea pe care o educe econo­mia în viaţa socială, a unui neam, va vorbi la radio, la orele 18.25 d. Caius Bardosi. * Continuându-se cu prezentarea mari­lor figuri muzicale ale secolelor XVII şi XVIII, se va difuza pe posturile noastre de radio, Luni seara, ora 19.15, muzică executată de mari clavecinişti şi instrumentişti. * D-na Cella Delavrancea va da un re­cital de pian la posturile noastre de Radio, Luni seara, ora 22.20. Domnia­­sa va interpreta muzică de : Couperin, Rameau, Paradişi şi Johann Sebastian Bach. * D. prof. dr. D. Hurmuzescu va des­ chide, Luni, la Universitatea Radio, un nou ciclu de conferinţe : „Profesori străini ai profesorilor noştri". Domnia­­sa va vorbi despre „Poincaré“. Luni 8 Noembrie, veţi asculta la a­­ceeaşi oră a Universităţii Radio, con­ferinţa d-lui Dr. Eugen Neculce, despre marele fizician şi chimist francez, Pier­re Curie. Din studio, se transmite Luni seara, ora 20.30, „Onoarea“ de Sudermann. A­­daptarea radiofonică şi regia artistică sunt datorite d-lui Val Mugur. Piesa va fi interpretată de o aleasă grupare artistică, din care fac parte d-nele : Sonia Cluceru, Fifi Mihailo­­viei, Eugenia Popovici și d-nii : Nicu Dimitriu, Bramcomir, Nae Săvulescu, Dem. Psatta, etc. Teatrul şcolar Teatrul şcolar al Capitalei îşi con­tinuă activitatea organizând al II-lea spectacol pentru copii şi tineret, Du­minică 31 octombrie ora 11 dimineaţa, în sala teatrului Savoy (C. Tănase). Se va juca tot piesa „Barbă Cot“ de d. Ion Iliescu, în interpretarea echipei I de „artişti“ ai teatrului şcolar. Din distribuţie fac parte : Danielescu Doina, Stănescu V., Baltasiu N. Ştefan, Cocea Victor, Baltasiu N. Zaharia, Cră­ciun Nicolae, Garebealu­ C-tin, Negoiu C-tin şi Niculescu Gh. de la clasa de dramă-comedie a d-lui N. Baltasiu a Conservatorului „Astra" de sub condu­cerea d-lui prof. N. Oancea. Claviaturii Din misterele Odesei Puţin ştiu ceva din misterele Odesei, căci spre deosebire de alte oraşe şi por­turi ale Mării Negre, Odesa are miste­rele ei. Iată câteva pe care d. Gh. Paschia, autorul cărţii „Din misterele Odesei“, ni le descrie pe baza documentelor au­tentice: 1) Misterul neputrezi­rii corpului Na­­taliei Gladcova, moartă de 47 de ani. In timp ce medicii ruşi, germani şi ro­mân, nu pot da un răspuns, credin­cioşii fanatici cred că se află în faţa moaştelor unei sfinte. 2) Viaţa misterioasă din catacombe. Se ştie că Odesa e zidită pe un labirint de catacombe. In timpul prigoanei cre­ştinii odeseni şi-au găsit aci refugiul pentru rugăciune, ca oare­când cei din Roma antică. 3) Lupta creştinilor din Odesa pentru păstrarea credinţei şi a bisericilor. Ti­neretul din şcoale pe­st ce căuta un ascuns pe Dumnezeu şi viaţa creştină. Pentru asta m­ulţî au făcut cunoştinţă cu Si­beria. Foametea a secerat milioane de oameni ,dar n’a isbutit, să răpească credinţa din suflete. „Din misterele Odesei" e cartea nou­tăţilor din răsărit. A apărut nr. 9 din revista „Industria de pielărie şi încălţăminte", cuprinzând interesan­te articole şi informaţii. Semnează d-nii dr. Eugen Haţegarlă, dr. Enerst Ene, dr. M. R. Corbu, Ni­colae Arsu, dr. R. Dinescu ş. g. Un foarte documentat articol asupra economiei dirijate în Germania sraţio­­nal-socialistă, semnează d. Mihail Lu­pan. Artistice Ultima lucrare monumentală a sculp­torului George Savu-Savargin, „Leul de la Nistru“ — simbol de glorie şi vi­tejie a neamului românesc, cu aproba­rea d-lui prim ministru M. Antonescu, este expusă de două săptămâni la Ministerul propaganda naţionale. Şedinţa Societăţii de endocrinologie Societatea Română de Endocrinolo­gie ţine şedinţă Luni 1 Noembrie a. c . orele 8 jum. seara, în amfiteatrul spi­talului Colţea, cu următorul stmat Prof. C.­­ Parhon : Obezitate excesi­vă hidrakaliemie, hiperfuncţiune corti­­co, suprarenală ? L. Mavromatt : Sindrome endocrine fruste şi trecătoare în cursul pubertă­ţii. St. M. Mit­cu şi M. Pitiş: Tiroida şi spermatogeneza. Ep. Tomorug: Tratamentul epifisar în maladia lui Basédov. Ep. Tomorug şi M. Tomorug: Influ­enţa terapiei asupra ciclului menstrual. ------------* ' ---------------- - -----------—-----­ Delicat cântăreţ al Iubirii, d. George Voevidca a părăsit turnul de fildeş şi stelele şi a venit să-şi pună b­ra­m slujba Patriei. Patria este numele ţarii în timp de primejdie. D. Voevidca a înţeles să i se devoteze, cu credinţa, numai ei, cântându-i suferinţele, spe­ranţele, biruinţele. Fireşte, poezia pa­triotică este viabilă numai în măsura în ca­re este poezie. Altfel încolţeşte, înfloreşte şi se vestejeşte în anotimp ca orice floare. Chiar dacă, vraja ar­tei nu le dă puterea să dăinuiască peste anotimp, florile acestea delicate adu­nate în buchetul­ unui volum, au va­loarea unui sincer prinos de simţă­minte curate. D. George Voevidca este un rutinat meşteşugar al versului. Grija prea mare pe care o dă formei păgubeşte fondului. Perfecţiunea către care nă­zuieşte versul d-sale e obositoare, căci ea nu este o creştere firească, dinlăun­tru în afară, o împlinire, o culminară, o maturitate artistică. Simţi uneori nostalgia unei livezi, în care cresc, flori şi burueni laolaltă, sub porunca unei vieţi impetuoase. E atâta pustie­tate în perfecţiunea unei grăd­ini de flori artificiale, croite de o foafecă di­bace, din ’hârtie colorată... Semnalăm o întoarcere a d-lui George Voevidca care nu e lipsit de mari po­­sdibi­tăţi de evadare, către livezile poe­ziei populare. Despindem din Doină: Duh din hâde basme cu vârtej de iasme a căzut — osdndd —­ pe moşie bldndd, a căzut — urgie — pe blândă moşie. Duh de-abisuri bate sate şi olate, toate şi răstoarnă ca luate ’n coame ; ral să facă râul plai să facă hăul şi pustie plinul şi miere veninul... Mândrul colţ de Ţari să răstoarne lari lespedea de Paşte (ce ne va renaşte) — brazda strămoşească spornic să şi-o crească, ddrz lărgească­ şi glia, crească-şi voinicia; arcuind azururi înflorească pururi cu fruntea ’n lumini — dulcea Bucovină ! Următorul „Sonet in zale", prin dră­muirea cuvântului, prin şlefuirea ver­sului, este reprezentativ pentru poezia patriotică a d-lui George Voevidca : Pândeşti să mă izbeşti... Urneşti zări grele... Cu mâini de fier imi bâjbâi la Rotară. Crunt, arde ură ochiul tău de fiară — Şi ură ard flămândele-ţi oţele... Ci eu — sunt cel din veci bătut de rele.. Mai dârz, am renăscut din foc şi pară.. — N’aş vrea din chivără scântei să-ţi sară. Nici sâ săruţi tăişul lamei mele. Pământul meu, sfinţit de moaşte, tace... Ispită şi blăstăm e greu-i aur : Ce s’a ales din că ţi poftiră ’ncoace ! Tu — vreai prăpăd şi pradă, robi şi laur... Eu — tai din cremene zăgaz de Pace• — Şi Domnul e-al destinului meu laur. Cele două cicluri „Veleat tngenun­­chiat" şi „Reînălţare" alcătuesc un le­topiseţ liric al acestor ani de zbucium, de lupte şi de glorie ai Patriei. Volumul se­­ închee cu un ciclu de „Epigrame între arme", ciclu care ne aminteşte o altă însuşire a condeiului d-lui George Voevidca: ironia. Auto­rul se scuză, modest în epilog . Scriu un pat la lumânare Lungi covoare peste stor... — Spirit nu vedeţi ?... Iertare !! — Camuflat obligator ! Iată „doctrina comunistă" pusă în a­­devărata ei lumină : Tâlcul agerei doctrine Cam aşa se tălmăceşte: Ce-i al tău, îmi aparţine ; Ce-i al meu — nu te priveşte ! Sau acest „Comentar": Plan vast Kremlinu­ a conceput­­ să calce Europa dalbă. — Proiectul roşu e cusul cu aţă de la... Casa Albă. Celelalte epigrame sunt tot comenta­­ri­ pe marginea războiului, comentarii In care camuflajul despre care vor­beşte autorul In Epilog este mai mult sau mai puţin respectat. Aurel Tita Simple prezentări Georg® Voevidca: Pro Patria Peisaj din cartierul meu de Nic. Ştefănescu Şezătoare literară azi, la Caracal Astă seară la orele 20, are loc­ în sala Teatrului comunal din Caracal, o mare şezătoare literară, sub patronajul d-luî primar al oraşului, av. Gh. Nicau. Vor ceti din operele proprii, următorii scrii­tori, din Capitală : Ion Minulescu, Al. Cazaban, Virgil Ca­­rianopol, Teodor Scar­lat, Teodor Al. Munteanu, Al. Raicu, George Dorul Dumitrescu și George Cărare. Șezătoarea este organizată de Ate­neul cultural local.. Echipa de copii la teatrul Studio La teatrul Studio se joacă Duminică 81 Octombrie crt., la orele 11, un spec­tacol pentru copii. E vorba de valoroasa echipă de copii care a jucat „La stâna din Vale" „Gră­dina lui Moş Tom­a“, „Casa Păpuşilor", etc. Se va juca „Zări albastre" — călă­torie minunată prin țară. Piesa este scrisă de d-nii : George Chirvăsuță și Hor­is Oprescu și este ju­cată numai de copil între 5—11 ani. Duminică 34 Octombrie 19Q7 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 7.55­ 9 00 : ORA DIMINEŢII : Deschi­derea emisiunii. Radio jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 9.30 : ORA RELIGIOASA : Transmisia slujbei religioase de la Sf. Patriarhie. 11.15 : Concert simfonic al Orches­trei Filarmonica, dirij. de George E­­nescu (transmisie de la Ateneul Român). In pauză (11.15-12.10) : Em. Ciomac : Prezentarea concertului simfonic. Schu­mann : Simfonia Nr. 2 in „Do major". 12.50 : Concert de masă (discuri). 13.45 : PUBLICITATE. 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.15 : PUBLICITATE. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orchestra Victor Predescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 16.00 : ORA SATULUI : Semnalul orei: învăţătură duminicală. I. Popescu-Teiu­­şan : De vorbă cu sătenii. Muzică olte­nească (discuri). Al. Lascarov Moldovanu : Ziua eco­nomiei. Sfaturi agricole. 17.00 : ORA „MUNCA ŞI LUMINA“. 18.00 : Muzică cerută de abonaţii Soc. Române de Radiodifuziune (discuri) 18.25 : ZIUA ECONOMIEI : Al. To­­moroveanu. 18.40 : Continuarea muzicei cerute de abonaţii soc. române de Radiodifuziune. 19.00 : SAPTAMANA OLTENIEI : C. S. Făgeţel 19.15 : Muzică românească (discuri). 19.40 : PUBLICITATE. 19.45 : Radio-jurnal (informativ­ şi cul­­tu­ral. 20.00: Muzică modernă de d­ans (dis­curi). 20.45 : CRONICA RĂZBOIULUI de Romulus Seișanu. 21.00 : Concert duminical. — Orches­­tra Radio, dirij. de Th Rogalschi-voce: d-ra Virginia Premia. 22.00 : Radio-juma) . Sport 22.15 : PUBLICITATE. 22.20 : Muzică variată ușoară (discuri) RADIO MOLDOVA pe unda medie de 280.9 m Şi unda scurtă de 48.5 m 9 30 : Transmisiunea serviciului reli­gios de la Sf. Mitropolie. 11.30: Cronica vieţii religioase: Pr Const. Sinescu. 1145: Transmisiunea concertului sim­fonic al orchestrei Filarmonice „Moldo­va" de la Teatrul Naţional Iaşi 13 00: Deschiderea emisiunii, învăţătura zilei. Duete din operete (discuri). 13.30 : Radio jurnal (I). 13.45 : Orchestra Mihai Bănică. 14.45 : închiderea emisiunii de prânz. 19.00 : Deschiderea emisiunii. Sfaturi practite. 19.15 : Muzică veche (discuri). 19.40 : Potpuriuri diferite (discuri). 20.00 . CONFERINŢA. Conferinţă Marţi 2 Noembrie 1943, orele 19. d. doc­tor A. T. Visart, Va vorbi l­a posturile Societăţii de Radiodifuziune despre : Vitamine şi hormoni. a hIomatineu ora 3,30 precis în fiecare seară ora 7,30 precis 100 spectacole cu cassa închisă TOPAZE Comedie în 4 acte de M. Pagnol Regia: Sică Alexandres­cu cu Vas­­­u Sin­c In rolul titular VASILIU BIRLIC în TOPAZE văzut de NEAGU teatrul Comedia Dr. SICA ALEXANDRESCU

Next