Curentul, august 1944 (Anul 17, nr. 5915-5939)

1944-08-04 / nr. 5915

r­t COMANDAMENTUL de căpetenie al armatei Comunicat asupra ope­­raţunilor din ziua de 2 August 1944 Pe Nistrul inferior, in Basarabia de mijloc şi pe frontul Moldovei, nici un eveniment important de semnalat. AVUI XVII, nr. 5915 6 pagini 10 lei de PAMFIL ŞEICARU1 Adunarea naţională turcă a votat ruperea relaț­iilor cu Germania — Intrarea Turciei in război va depinde de atitudinea pe care o va lua Reichul — ANKARA, 2 (Serviciul Special). — Posturile de radio Ankara transmit­­ Turcia a decis să rupă relaţiile diplomatice şi e­­conomice cu Germania. Această declaraţie a fost făcută în discursul d-lui Saracioglu, primul ministru al Turciei, rostit azi dimineaţă la şedinţa marei adunări naţionale. D. Saracioglu a spus că ruperea relaţiilor econo­mice şi diplomatice cu Germania nu înseamnă că Turcia va intra în război. Intrarea Turciei în război va depinde de atitudinea pe care o va lua Germa­nia. Marea adunare naţio­Guvernul turc dat or­din că toate vasele tur­ceşti care se află actual­mente în porturile Ciul­gâ­riei şi României să se îna­poietve imediat şi fără nicio întârziere în apele turce, perea relaţiilor diplomatice şi econo­­mice cu Germania ceea ce adunarea a aprobat. Deocamdată nu se poate şti nimica despre momentul când însărcinatul cu afaceri turc din Ber­lin îşi va cere paşaportul. în cursul după amiezii va sosi probabil şi ra­portul ambasadorului german din Ankara. Bulgaria va reacţiona ? La întrebările puse în conferinţa de presă în ce priveşte chestiu­nea referitoare la svonurile de­spre un iminent pact de neagresiu­­ne turco-bulgaro-sovietic s-a răs­puns negativ. La Wilhelmstrasse nu există niciun indiciu care să lase să se întrevadă chiar și într’un viitor îndepărtat un asemenea pact de neagresiune. La ultima oră : Comunicatul oficial al Berlinului. Textul dis­cursului d-lui Saracioglu nală a ratificat decizia guvernului. Până în ultimul moment ener­gia inzistentă a d-lui von Pa­pen a căutat să facă încă o sfor­ţare pentru a împiedica ruperea relaţiilor turco-germane. Ultima audienţă la preşedintele Ismet Inonu a durat 45 de minute, fiind prezent în cursul acestei audienţe şi primul-ministru al Turciei, d. Saracioglu. Este pentru diplomaţia anglo­­am­ericană o mare satisfacţie deoarece ruperea relaţiilor cu Germania trebuia să se facă încă din luna Februarie, ori, întârzie­rea se datoreşte activităţii d-lui von Papen. Dar evenimentele de pe frontul de est, au obligat gu­vernul turc să examineze situaţia politică la inzistenţele repetate ale Angliei şi Statelor Unite. De altfel, d. Saracioglu în expozeul făcut în faţa adunării naţionale, mărturiseşte intervenţia făcută de cele două mari puteri anglo­­saxone. Redăm după radio An­kara, acest fragment din expo­zeul făcut: „D. Saracioglu, primul minis­tru al Turciei, în discursul său rostit la şedinţa marei adunări naţionale a Turciei a spus, între­­ altele: „Amicii şi aliaţii noştri englezi au cerut în cadrul trata­tului nostru de alianţă, să rupem relaţiile noastre diplomatice şi economice cu Germania. Guver­nul Statelor Unite a sprijinit ce­rerea guvernului britanic. După studierea amănunţită a acestei probleme, guvernul a aprobat ce­rerea Marei Britanii şi a hotărât să prezinte un răspuns pozitiv, la cererea aliatei noastre, marii adunări naţionale pentru ratifi­care. Pentru a face faţă dificultăţi­lor care se vor ridica în dome­niul economic şi financiar, în urma ruperii relaţiilor noastre comerciale cu Germania, am ce­rut un ajutor economic şi finan­ciar precum şi echipamentul de război din partea Marii Britanii. Când aliaţii noştri britanici au dat un răspuns pozitiv la cere­rea noastră, guvernul nostru a informat pe ambasadorul brita­nic că va prezenta adunării na­ţionale spre ratificare decizia cabinetului de a rupe relaţiile diplomatice şi economice cu Ger­mania în cursul nopţii de Miercuri spre Joi. Acest răspuns pozitiv a fost primit cu mare sa­tisfacţie la Londra. Peste 2 zile ambasadorul britanic a primit o adresă de la ministerul de exter­ne al Marei Britanii care arată că decizia pozitivă a cabinetului turc dă dovadă reală de amiciţie şi acord între Marea Britanie şi Turcia. Decizia amicală, pe care o veţi lua, — a încheiat d. Sa­racioglu, — nu este decizia care va arunca Turcia în război; in­trarea Turciei în război va de­pinde de atitudinea care va fi luată de partea adversă. Sunt si­gur că decizia ce veţi lua şi care va hotărî destinele Turciei, va fi o decizie mare şi istorică, care va pune soarta Turciei în mâi­nile noastre şi va fi plină de fo­los pentru prosperitatea şi feri­cirea ţării noastre”. După dis­cursul d-lui Saracioglu, propu­nerea guvernului turc a fost pusă la vot şi cei 413 deputaţi au aprobat în unanimitate decizia guvernului turc“. Cu toate că vasele turceşti a­­flătoare în porturile bulgare şi ro­mâne au părăsit aceste porturi şi au sosit la Bosfor, ruperea rela­ţiilor cu Germania, nu implică retragerea reprezentanţilor diplo­matici ai Turciei şi din ţările a­­liate Germaniei. Astfel corespon­dentul special al agenţiei Reuter, într’o telegramă din 2 August privind consecinţele imediate ale ruperei relaţiilor turco-germane comunică : „Turcia va retrage pe repre­zentanţii săi diplomatici din Ger­mania şi din ţările ocupate de Germania. „Reprezentanţii diplomatici ai Turciei vor rămâne în Bulgaria, România şi Ungaria, de­oarece relaţiile diplomatice şi economice ale Turciei cu aceste ţări vor fi menţinute. „Turcia va suspenda imediat exportul în Germania a tuturor mărfurilor turceşti inclusiv ara­mă, lână, piele de capră, untde­lemn, produse de tăbăcărie şi produse de pescărie. In schimb, vor fi intensificate relaţiile cu-1 cut-o nici cu entuziasm, nici sub­merciale între Turcia şi ţările a-i impulsia unor porniri războinice,­liate, care au şi promis întregul­­ simplă acţiune politică. De alt­fel ajutor pentru a umple golu­rile, făcute în economia naţională a Turciei în urma suspendării exportului german în Turcia, in­clusiv maşinăria şi produsele me­dicale. Se aşteaptă că în viitor foarte apropiat Marea Britanie să reînoiască expedierea în Tur­cia a materialelor de războiu, care a fost oprită după ruperea convorbirilor între statele ma­jore turc şi englez la începutul lunei Februarie. „Se anunţă din Ankara că El­veţia va prelua protecţia intere­selor germane în Turcia în urma ruperii relaţiilor turco-germane“. In discursul rostit la şedinţa Adunării Naţionale a Turciei, d- Saracioglu a spus că ruperea re­laţiilor economice şi diplomatice cu Germania nu înseamnă că Turcia va intra în războiu. Să nu pierdem din vedere ca Germania are foarte multe simpatii în rân­durile armatei turceşti, iar o pu­ternică mişcare a tineretului tur­cesc, pan-turcă, a ridicat chiar o problemă foarte iritantă: Situaţia mahomedanilor din Rusia Sovie­tică. Or, dacă a cedat inzistenţe­­lor anglo-americane, nu a fă­fet, ziarele londoneze, cum ne in­formează postul de radio Ankara în emisiunea de la 2 August, sub­liniază că ruperea relaţiilor tur­co-germane va avea o impor­tanţă mai mult politică decât mi­litară. Germania are deci de exami­nat noua situaţie în raport cu an­­samblul operaţiilor militare, pen­tru a decide dacă este cazul să dea o soluţie militară actului po­litic al Turciei. Pentru un mo­ment, dela Berlin nu avem de­cât această telegramă a agenţiei Rador: „In conferinţa de presă de Miercuri dela ministerul afaceri­lor străine s’a comunicat, în le­gătură cu hotărîrea, ce a fost anunţată, a Adunării Naţionale turce de a rupe relaţiile politice şi economice cu Germania, că luare de poziţie faţă de această măsură turcă încă nu este posi­bilă în clipa de faţă. Aceasta se va produce atunci când în Berlin vor parveni şti­rea oficială şi textul corespunză­tor cu motivarea acestui pas”. Aşteptăm desfăşurarea eveni­mentelor. MII IE­LUIE HEM« Prin telefon de la corespondentul din Berlin BERLIN, 2. — Ştirea difuzată de Ra­dio-Ankara in timpul amiezei de ieri, prin care se anunţă că Turcia a rupt relaţiile diplomatice cu Germania, a fost întâmpinată în Reich cu o linişte deosebită. Evenimentele care s’au des­făşurat în cursul marei Adunări Naţio­nale turceşti erau aşteptate, iar asupra hotărîrii luate presa germană nu a fă­cut nici un comentariu. Asupra între­bării date la care însărcinatul cu afa­ceri al Turciei la Berlin îşi va primi paşaportul, se răspunde că această în­trebare este încă inactuală Cu privire la reacţiunile pe care hotărîrea Tur­ciei le-a produs în Bulgaria, cercurile politice germane răspund că aceasta este o problemă care priveşte exclu­siv Bulgaria, iar Germania nu are ni­mic a se amesteca în măsurile pe care în mod natural guvernul bulgar va crede de cuviinţă să le ia. Asupra sho­wurilor care circulă despre iminenţa în­­cheerii unui pact de neagresiune, so­­vieto-turco-bulgar, se răspunde prin­­tr’o absolută negaţie. Toate înformaţiu­­nile primite la Wilhelmstrasse lasă să se înţeleagă că um asemenea pact este uită deschisă. Schimbarea din Finlanda Retragerea preşedintelui Finlandei, d. Risto Ryti şi concentrarea puterii civile şi militare în mâinile mareşalului Mannerheim a fost întâmpinată cu deosebită linişte la Berlin. Comentările pe care unele ziare streine, încercau să le facă cu o nuanţă de senzaţional, nu găsesc în presa berlineză nici un ecou. La Berlin se ştie că oamenii de stat finlandezi ca preşedintele Kinko­­nn­es, mareşal Mannerheim, sau pre­zidentul de până acum, Ryti sunt cu­noscuţi pentru politica lor clară, cu­rată şi patriotică. Ca urmare va avea , măsura concentrării întregei puteri a naţiunei finlandeze în mâinile mareşa­lului Mannerheim, nu se ştie încă, dar ea poate însemna trecerea cu toată energia către ţelul politicei duse în mod constant de către mareşalul Manner­heim. Bătălia Varşoviei Atacul sovietic în direcţia Varşoviei nu a suferit în ultimele 24 de ore nici o modificare. Bolşevicii sunt ţinuţi pe foc, în timp ce atacurile pornite de că­tre forţele blindate germane din Var­şovia către Est, cuceresc încet teren. Frontul de la Varşovia are configuraţia unui semicerc de la Nord către Sud, si­tuat la aproximativ 10 k­m. depărtare de oraş. Ştirile din sursă sovietică prin care se anunţa că au loc lupta în car­tierele Varşoviei sunt absolut inven­tate. Bătălia de la Varşovia este soco­tită deschisă, înaintarea forţelor sovietice în sec­torul precarpatic către trecătoarea Beskiden nu au nici un fel de impor­tanţă, deoarece în majoritate aceste forţe au fost tăiate, respinse sau nimi­cite. Atacurile blindate germane în sec­torul de la Sanbor cucereşte teren. In marele cot al Vistulei Ruşi nu mai deţin în momentul de faţă decât un singur cap de pod de oarecare valoare practică. Toate celelalte au fost lichi­date, iar acesta se află în curs de lichi­dare. In sectorul de la Nord bătălia din­tre Schauten şi Kaunas se află în con­tinuă mişcare. Trupele sovietice care atacau de la Schauten în direcţia Riga au fost oprite şi respinse. ▲ * Eimgliezii au BERLIN, 2 (Rador). — Marele atac aşteptat al englezilor în regiunea Caen, care îşi are punctele de spri­jin la răsărit de Orne, pare acum să se deslănţuie imediat. Din primele ceasuri ale dimineţii de Marţi, pământul se cutremură, căci nenumărate baterii de artilerie inamice au deschis tirul lor de ba­raj. Acesta a început la ora 2:30 printr-o tragere continuă și din ce în ce mai puternică în sectorul dintre Tilly-La Campagne şi May sur Orne. Concomitent, a fost observat cum englezii au aruncat de la o depărtare de 500 metri de linia tot principală de luptă steguleţe negre-albe şi roşu-albe, trebuind să servească pro­­babil la orientarea avioanelor de bombardament inamice în vederea atacului massiv aşteptat BERLIN, 2 (Rador). — Dealungul întregului cap de pod din Norman­dia, se dau lupte înverşunate, în­deosebi între regiunea de la sud-est de estuarul fluviului Orne şi Avran­­ches. La sud-est de Caen, unde inami­cul, după un tir de baraj violent care a durat mai multe ore, a trecut la atac, sprijinit de tancuri şi de infanterie, trupele germane l-au res­pins din nou. Englezii și-a au mutat însă centrul de greutate al atacului lor la aripa dreaptă, unde, deasemeni după o violentă pregătire de artilerie ei au este pe cale să se deslănţuie o îndârjită bătălie de material, pentru care englezii au pregătit numeroase divizii şi au massat extraordinar de puternice baterii de artilerie. Acest lucru va cere grenadierilor și tan­­chiștilor germani să facă din nou fată navalei massei. Numai in triunghiul redus Libervil­­le-Cornelle-Fleury sur Ome, de la sud-est de Caen, au fost identificate 120—130 baterii Inamice. In vreme ce sunt scrise aceste rân­­duri, probabil ca bătălia s'a şi des­­lănţuit. Urmează să se vadă dacă ea se va solda pentru Inamic cu ceva mai mult decât pătrunderi locale sau cu o străpungere a frontului ce a fost până acum dejucată necontenit de soldaţii germani ce luptă eroic, trecut la atac cu forţe massive de tancuri din regiunea de la Tilly sur Seulles şi de la nord de oraşul Vire. La nord de această localitate, ei au realizat o pătrundere până la Saint Quen şi Le Beny-Bocage, unde în clipa de faţă se dau lupte înver­şunate cu formaţii germane blindate. Americanii, care au reluat contac­tul cu forţele de recunoaştere dincolo de Avranches înspre sud, dau in re­giunea de la răsărit de acest oraş deasemeni lupte înverşunate cu for­maţii blindate germane. * BERLIN, Z (Rador). *- Şoseaua na­ţională ce duce dela Saint Lo prin Villedieu, Brecey şi Saint Hilaire spre sud şi care poartă nr. 799 a fost disputată în mai multe locuri în cursul zilei de 1 August. Centrele nevralgice au fost în sec­toarele de pe ambele maluri ale Se­nei, unde trupele germane au reuşit să oprească pe americanii aflaţi în înaintare. Frontul invaziei creslănțui și atacul la sud de Caen Violente lupte la nord de oraşul Vire re­r LISABONA, 8 (Rador). — Serviciul britanic de informaţii anunţă că d. Churchill a declarat Miercuri, într’o cuvântare ţinută în Camera Comu­nelor, că până acum aproape un mi­lion de locuitori ai Londrei au pă­răsit Capitala, in urma bombarda­mentului cu „bombe sburatoare“ ger­mane. Până acum, de pe urma armei „V1", s’au înregistrat 4735 morţi şi peste 14.000 grav răniţi In plus, un mare număr de per­soane au fost uşor rănite. Pe de altă parte, 17.000 clă­diri au fost distruse şi aproxi­mativ 800.000 avariate. Regiunea Londrei bombardată in continu AMSTERDAM, 2 (Rador). — Co­ respondentul agenţiei D. N. R. trans­mite : Serviciul britanic de informaţii a a­­nunţat Miercuri dimineaţa următoa­rele : Şi în cursul acestei dimineţi, bom­be sburătoare s’au abătut deasupra regiunilor Angliei de sud şi a Londrei. Sunt pagube şi victime. In pag. 6-a Cronica războiului de ROMULUS SEIȘANU Consecinţele imediate ale ruperii relaţiilor LISABONA 2, (Serviciul spe­cial). — Se telegrafiază din An­kara cu consecinţele imediate Plecarea din Turcia a mi­siunii diplomatice germane, în­chiderea ambasadei germane la Ankara şi la Istanbul pre­cum şi a consulatului german la Adana, unde acest consulat a jucat un rol de punct de ob­­servaţiune cel mai înaint­e pentru Orientul Mijlociu şi A­propiat şi chiar pentru India; închiderea consulatului german la Smirna, de unde germanii au ţinut sub observaţia lor terito­riile în faţa grupului de nord al insulelor Dodecaneze; ex­pulzarea unui număr mare de agenţi germani, cari nu au fost ataşaţi oficial la ambasada germană, dar au lucrat in co­laborare strânsă cu biroul ata­şatului militar german şi cu bi­roul de supraveghere asupra sutelor de germani civili, anga­jaţi in diferite afaceri pe În­treaga Întindere a Turciei. F 1 '14-D. ISMET­INONU ale ruperei relațiilor turco-ger­­mane vor fi următoarele : , Turcia aşteaptă decizia Berlinului ANKARA, 2. (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR transmite? D. Saracioglu, preşedintele con­siliului de miniştri, a rostit Marţi în faţa fracţiunii parlamentare a partidului republican popular o cu­vântare în care a subliniat că Tur­cia a încercat necontenit să apere interesele ţării şi să rămână in a­fara conflictului. Primul ministru a expus apoi is­toria acestui război, de la anexarea Austriei şi până la capitularea Franţei. Prietenia care leagă Turcia de Anglia, a spus el, o îndeamnă să trimită în faţa Marii Adunări Na­ţionale propunerea Angliei, spriji­nită de Statele Unite, ca Turcia să rupă relaţiile economice şi politice cu Germania şi să aştepte deci­zia ei Germania nu a luat nicio atitudine deocamdată BERLIN, 2 (Ep.). — Miercuri după amiază Berlinul se menţinea încă în espectativă faţă de ruperea relaţii­lor diplomatice dintre Turcia şi Ger­mania. Lucrul acesta s-a văzut la conferinţa presei străine, unde co­mentatorul a confirmat categoric că nu poarte lua încă vreo atitudine, deoarece Berlinul nu posedă încă o comunicare oficială din partea gu­vernului turc. La Wilhelmstrasse nu se cunoaşte decâ­t ştirea difuzată de postul de radio Ankara după care primul mi­nistru Saracioglu a cerut Miercuri după amiază Adunării naţionale ru­ Vineri 4 Avnist 1944 W rertor: PAMEL ŞEICARU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere Nr. 8 TELEFOANE S S.27.53 8.40.86 4.84.40 3.40.88 8 27.53 4.88.28 Redacţia Secretariatul Secretarul gets. Redacţia politică Redacţia sportivă Provincia Biroul pom­enisitor, Peaaonait^.r.^&tem­ $p Cab. directorului Ad-terul delega^ Contab. §i destos. Abon. gt.^tSMbbcft 0.24.47 5.54.81 8.40.88 3.40.84 ÎS.V4.23.8Î #§1.84 4? • ':it.93.S! Proprietar: A. R. Tribunalul Ilfov. R4S0S^^|:©.ubîjc»țl0tw No. 174/1938 Taxa poștală plătită4.|s, conform adrese, direcției generale/P^IP'Î. Na 29.744/1938 ABONPEMTE: In provincie : 1 an 2.500­ iei; 8 luni 1.300 lei; 3 luni 700 iei; In Capitală: 1 an 2.600 lei; 6 luni 1.400 lei; 8 luni 800 lei; Instituţiile participare şi de Stat 3.500 lei anual Răsboi şi P şi f­ace Interpretări Semn bun, semn rău... Numai cine nu s’a simţit vreodată prins în plasa unei restrişti fără sfâr­şit, tăgăduieşte valoarea semnului. Cei vechi credeau atât de mult în el încât au fundat instituţii şi corpo­raţii întregi în jurul capricioasei lui existenţe, interpretarea semnului de­venise un mister şi un rit de care nu se mai lipseau calculatorii cei mai realişti şi cei mai de rând ambi­ţioşi deopotrivă, însuşi surâzătorul Iulius Caesar pe care legiunile-l nu­­miau „curvarul cel pleşuv care-şi plăteşte femeile din Galia cu banii luaţi de împrumut la Roma" nu se liberase de teroarea semnului, de prestigiul augurilor şi de fascinaţia instalată în măruntaie de pasăre. Cu cât urcă mai sus omul încearcă re­cea nepăsare a zodiilor în care tru­fia lui arbitrară şi-a înscris desti­nele. Viaţa trece într-o veşnică pân­dă. Citeşti stelele sau asculţi pre­vestirile, între cerul din afară şi cel din lăuntru cauţi să desluşeşti tai­nele viitorului. Omul singuratec ca şi poporul fără de număr, la fel. într'o noapte de război, în ajunul bătăliei hotărîtoare, Antonius îndră­gostitul se plimba prin tabără, sin­gur de veghe peste oştile lui ador­mite. Şi în aerul întunecat a răsunat, numai pentru el, ca un roi vesel care se depărtează, o muzică de alămuri, de fluiere, de clopoţel şi de tobe. Era zeul Dionisos, ocrotitorul, care-l părăsea pentru Octavius, inamicul. Antonius a înţeles că norocul­­ s'a dus. Cleopatra, Egiptul, Roma, oştile, tezaurul, triumful, ospeţele, puterea, gloria şi iubirea, tot ce făcea far­mecul unei existenţe de fastuoasă aventură, erau pierdute. (întâmplarea povesteşte Plutairh şi o foloseşte Shakespeare în tragedia lui­­ Anto­nius şi Cleopatra). Cât o fi urmărit Antonius, ţintuit de înţelesul cel rău, melodia care se depărta în nnoapte ? Orgoliul lui a fost mai puternic sau astfel să fi vrut zeul în clipa în care l-a părăsit ? A doua zi Anto­nius a dat bătălia în contra desti­nului. ...Sunt insă şi semne bune, le simţi după speranţa care te umple deodată ca o adiere care se umflă într'o pânză şi îi desface aripa de arhanghel. O simţi după o nerăbdare voioasă ca­re te cuprinde, după un vânt fără pricină şi care iţi toarnă în sânge saltul dincolo de orice... Ele n'au nimic tainic, nimic herme­tic şi nedesluşit, ele pot fi cetite cu ochii închişi. Nu e o melodie care se depărtează, ci e una care se apro­pie. Nu e îndemnul renunţării, ci che­­marea veche la hotărîre şi la viaţă. Nu e destinul care s'a rostit neîndu­rător, ci soarta care ne ispiteşte ca femeie Sabină cu privirile, cu su­râsul, cu şoldurile şi picioarele. To­tul se poate recâştiga, totul poate începe! jtMjr Ion Vinea

Next