Curentul, august 1944 (Anul 17, nr. 5915-5939)
1944-08-04 / nr. 5915
rt COMANDAMENTUL de căpetenie al armatei Comunicat asupra operaţunilor din ziua de 2 August 1944 Pe Nistrul inferior, in Basarabia de mijloc şi pe frontul Moldovei, nici un eveniment important de semnalat. AVUI XVII, nr. 5915 6 pagini 10 lei de PAMFIL ŞEICARU1 Adunarea naţională turcă a votat ruperea relațiilor cu Germania — Intrarea Turciei in război va depinde de atitudinea pe care o va lua Reichul — ANKARA, 2 (Serviciul Special). — Posturile de radio Ankara transmit Turcia a decis să rupă relaţiile diplomatice şi economice cu Germania. Această declaraţie a fost făcută în discursul d-lui Saracioglu, primul ministru al Turciei, rostit azi dimineaţă la şedinţa marei adunări naţionale. D. Saracioglu a spus că ruperea relaţiilor economice şi diplomatice cu Germania nu înseamnă că Turcia va intra în război. Intrarea Turciei în război va depinde de atitudinea pe care o va lua Germania. Marea adunare naţioGuvernul turc dat ordin că toate vasele turceşti care se află actualmente în porturile Ciulgâriei şi României să se înapoietve imediat şi fără nicio întârziere în apele turce, perea relaţiilor diplomatice şi economice cu Germania ceea ce adunarea a aprobat. Deocamdată nu se poate şti nimica despre momentul când însărcinatul cu afaceri turc din Berlin îşi va cere paşaportul. în cursul după amiezii va sosi probabil şi raportul ambasadorului german din Ankara. Bulgaria va reacţiona ? La întrebările puse în conferinţa de presă în ce priveşte chestiunea referitoare la svonurile despre un iminent pact de neagresiune turco-bulgaro-sovietic s-a răspuns negativ. La Wilhelmstrasse nu există niciun indiciu care să lase să se întrevadă chiar și într’un viitor îndepărtat un asemenea pact de neagresiune. La ultima oră : Comunicatul oficial al Berlinului. Textul discursului d-lui Saracioglu nală a ratificat decizia guvernului. Până în ultimul moment energia inzistentă a d-lui von Papen a căutat să facă încă o sforţare pentru a împiedica ruperea relaţiilor turco-germane. Ultima audienţă la preşedintele Ismet Inonu a durat 45 de minute, fiind prezent în cursul acestei audienţe şi primul-ministru al Turciei, d. Saracioglu. Este pentru diplomaţia angloamericană o mare satisfacţie deoarece ruperea relaţiilor cu Germania trebuia să se facă încă din luna Februarie, ori, întârzierea se datoreşte activităţii d-lui von Papen. Dar evenimentele de pe frontul de est, au obligat guvernul turc să examineze situaţia politică la inzistenţele repetate ale Angliei şi Statelor Unite. De altfel, d. Saracioglu în expozeul făcut în faţa adunării naţionale, mărturiseşte intervenţia făcută de cele două mari puteri anglosaxone. Redăm după radio Ankara, acest fragment din expozeul făcut: „D. Saracioglu, primul ministru al Turciei, în discursul său rostit la şedinţa marei adunări naţionale a Turciei a spus, între altele: „Amicii şi aliaţii noştri englezi au cerut în cadrul tratatului nostru de alianţă, să rupem relaţiile noastre diplomatice şi economice cu Germania. Guvernul Statelor Unite a sprijinit cererea guvernului britanic. După studierea amănunţită a acestei probleme, guvernul a aprobat cererea Marei Britanii şi a hotărât să prezinte un răspuns pozitiv, la cererea aliatei noastre, marii adunări naţionale pentru ratificare. Pentru a face faţă dificultăţilor care se vor ridica în domeniul economic şi financiar, în urma ruperii relaţiilor noastre comerciale cu Germania, am cerut un ajutor economic şi financiar precum şi echipamentul de război din partea Marii Britanii. Când aliaţii noştri britanici au dat un răspuns pozitiv la cererea noastră, guvernul nostru a informat pe ambasadorul britanic că va prezenta adunării naţionale spre ratificare decizia cabinetului de a rupe relaţiile diplomatice şi economice cu Germania în cursul nopţii de Miercuri spre Joi. Acest răspuns pozitiv a fost primit cu mare satisfacţie la Londra. Peste 2 zile ambasadorul britanic a primit o adresă de la ministerul de externe al Marei Britanii care arată că decizia pozitivă a cabinetului turc dă dovadă reală de amiciţie şi acord între Marea Britanie şi Turcia. Decizia amicală, pe care o veţi lua, — a încheiat d. Saracioglu, — nu este decizia care va arunca Turcia în război; intrarea Turciei în război va depinde de atitudinea care va fi luată de partea adversă. Sunt sigur că decizia ce veţi lua şi care va hotărî destinele Turciei, va fi o decizie mare şi istorică, care va pune soarta Turciei în mâinile noastre şi va fi plină de folos pentru prosperitatea şi fericirea ţării noastre”. După discursul d-lui Saracioglu, propunerea guvernului turc a fost pusă la vot şi cei 413 deputaţi au aprobat în unanimitate decizia guvernului turc“. Cu toate că vasele turceşti aflătoare în porturile bulgare şi române au părăsit aceste porturi şi au sosit la Bosfor, ruperea relaţiilor cu Germania, nu implică retragerea reprezentanţilor diplomatici ai Turciei şi din ţările aliate Germaniei. Astfel corespondentul special al agenţiei Reuter, într’o telegramă din 2 August privind consecinţele imediate ale ruperei relaţiilor turco-germane comunică : „Turcia va retrage pe reprezentanţii săi diplomatici din Germania şi din ţările ocupate de Germania. „Reprezentanţii diplomatici ai Turciei vor rămâne în Bulgaria, România şi Ungaria, deoarece relaţiile diplomatice şi economice ale Turciei cu aceste ţări vor fi menţinute. „Turcia va suspenda imediat exportul în Germania a tuturor mărfurilor turceşti inclusiv aramă, lână, piele de capră, untdelemn, produse de tăbăcărie şi produse de pescărie. In schimb, vor fi intensificate relaţiile cu-1 cut-o nici cu entuziasm, nici submerciale între Turcia şi ţările a-i impulsia unor porniri războinice,liate, care au şi promis întregul simplă acţiune politică. De altfel ajutor pentru a umple golurile, făcute în economia naţională a Turciei în urma suspendării exportului german în Turcia, inclusiv maşinăria şi produsele medicale. Se aşteaptă că în viitor foarte apropiat Marea Britanie să reînoiască expedierea în Turcia a materialelor de războiu, care a fost oprită după ruperea convorbirilor între statele majore turc şi englez la începutul lunei Februarie. „Se anunţă din Ankara că Elveţia va prelua protecţia intereselor germane în Turcia în urma ruperii relaţiilor turco-germane“. In discursul rostit la şedinţa Adunării Naţionale a Turciei, d- Saracioglu a spus că ruperea relaţiilor economice şi diplomatice cu Germania nu înseamnă că Turcia va intra în războiu. Să nu pierdem din vedere ca Germania are foarte multe simpatii în rândurile armatei turceşti, iar o puternică mişcare a tineretului turcesc, pan-turcă, a ridicat chiar o problemă foarte iritantă: Situaţia mahomedanilor din Rusia Sovietică. Or, dacă a cedat inzistenţelor anglo-americane, nu a făfet, ziarele londoneze, cum ne informează postul de radio Ankara în emisiunea de la 2 August, subliniază că ruperea relaţiilor turco-germane va avea o importanţă mai mult politică decât militară. Germania are deci de examinat noua situaţie în raport cu ansamblul operaţiilor militare, pentru a decide dacă este cazul să dea o soluţie militară actului politic al Turciei. Pentru un moment, dela Berlin nu avem decât această telegramă a agenţiei Rador: „In conferinţa de presă de Miercuri dela ministerul afacerilor străine s’a comunicat, în legătură cu hotărîrea, ce a fost anunţată, a Adunării Naţionale turce de a rupe relaţiile politice şi economice cu Germania, că luare de poziţie faţă de această măsură turcă încă nu este posibilă în clipa de faţă. Aceasta se va produce atunci când în Berlin vor parveni ştirea oficială şi textul corespunzător cu motivarea acestui pas”. Aşteptăm desfăşurarea evenimentelor. MII IELUIE HEM« Prin telefon de la corespondentul din Berlin BERLIN, 2. — Ştirea difuzată de Radio-Ankara in timpul amiezei de ieri, prin care se anunţă că Turcia a rupt relaţiile diplomatice cu Germania, a fost întâmpinată în Reich cu o linişte deosebită. Evenimentele care s’au desfăşurat în cursul marei Adunări Naţionale turceşti erau aşteptate, iar asupra hotărîrii luate presa germană nu a făcut nici un comentariu. Asupra întrebării date la care însărcinatul cu afaceri al Turciei la Berlin îşi va primi paşaportul, se răspunde că această întrebare este încă inactuală Cu privire la reacţiunile pe care hotărîrea Turciei le-a produs în Bulgaria, cercurile politice germane răspund că aceasta este o problemă care priveşte exclusiv Bulgaria, iar Germania nu are nimic a se amesteca în măsurile pe care în mod natural guvernul bulgar va crede de cuviinţă să le ia. Asupra showurilor care circulă despre iminenţa încheerii unui pact de neagresiune, sovieto-turco-bulgar, se răspunde printr’o absolută negaţie. Toate înformaţiunile primite la Wilhelmstrasse lasă să se înţeleagă că um asemenea pact este uită deschisă. Schimbarea din Finlanda Retragerea preşedintelui Finlandei, d. Risto Ryti şi concentrarea puterii civile şi militare în mâinile mareşalului Mannerheim a fost întâmpinată cu deosebită linişte la Berlin. Comentările pe care unele ziare streine, încercau să le facă cu o nuanţă de senzaţional, nu găsesc în presa berlineză nici un ecou. La Berlin se ştie că oamenii de stat finlandezi ca preşedintele Kinkonnes, mareşal Mannerheim, sau prezidentul de până acum, Ryti sunt cunoscuţi pentru politica lor clară, curată şi patriotică. Ca urmare va avea , măsura concentrării întregei puteri a naţiunei finlandeze în mâinile mareşalului Mannerheim, nu se ştie încă, dar ea poate însemna trecerea cu toată energia către ţelul politicei duse în mod constant de către mareşalul Mannerheim. Bătălia Varşoviei Atacul sovietic în direcţia Varşoviei nu a suferit în ultimele 24 de ore nici o modificare. Bolşevicii sunt ţinuţi pe foc, în timp ce atacurile pornite de către forţele blindate germane din Varşovia către Est, cuceresc încet teren. Frontul de la Varşovia are configuraţia unui semicerc de la Nord către Sud, situat la aproximativ 10 km. depărtare de oraş. Ştirile din sursă sovietică prin care se anunţa că au loc lupta în cartierele Varşoviei sunt absolut inventate. Bătălia de la Varşovia este socotită deschisă, înaintarea forţelor sovietice în sectorul precarpatic către trecătoarea Beskiden nu au nici un fel de importanţă, deoarece în majoritate aceste forţe au fost tăiate, respinse sau nimicite. Atacurile blindate germane în sectorul de la Sanbor cucereşte teren. In marele cot al Vistulei Ruşi nu mai deţin în momentul de faţă decât un singur cap de pod de oarecare valoare practică. Toate celelalte au fost lichidate, iar acesta se află în curs de lichidare. In sectorul de la Nord bătălia dintre Schauten şi Kaunas se află în continuă mişcare. Trupele sovietice care atacau de la Schauten în direcţia Riga au fost oprite şi respinse. ▲ * Eimgliezii au BERLIN, 2 (Rador). — Marele atac aşteptat al englezilor în regiunea Caen, care îşi are punctele de sprijin la răsărit de Orne, pare acum să se deslănţuie imediat. Din primele ceasuri ale dimineţii de Marţi, pământul se cutremură, căci nenumărate baterii de artilerie inamice au deschis tirul lor de baraj. Acesta a început la ora 2:30 printr-o tragere continuă și din ce în ce mai puternică în sectorul dintre Tilly-La Campagne şi May sur Orne. Concomitent, a fost observat cum englezii au aruncat de la o depărtare de 500 metri de linia tot principală de luptă steguleţe negre-albe şi roşu-albe, trebuind să servească probabil la orientarea avioanelor de bombardament inamice în vederea atacului massiv aşteptat BERLIN, 2 (Rador). — Dealungul întregului cap de pod din Normandia, se dau lupte înverşunate, îndeosebi între regiunea de la sud-est de estuarul fluviului Orne şi Avranches. La sud-est de Caen, unde inamicul, după un tir de baraj violent care a durat mai multe ore, a trecut la atac, sprijinit de tancuri şi de infanterie, trupele germane l-au respins din nou. Englezii și-a au mutat însă centrul de greutate al atacului lor la aripa dreaptă, unde, deasemeni după o violentă pregătire de artilerie ei au este pe cale să se deslănţuie o îndârjită bătălie de material, pentru care englezii au pregătit numeroase divizii şi au massat extraordinar de puternice baterii de artilerie. Acest lucru va cere grenadierilor și tanchiștilor germani să facă din nou fată navalei massei. Numai in triunghiul redus Liberville-Cornelle-Fleury sur Ome, de la sud-est de Caen, au fost identificate 120—130 baterii Inamice. In vreme ce sunt scrise aceste rânduri, probabil ca bătălia s'a şi deslănţuit. Urmează să se vadă dacă ea se va solda pentru Inamic cu ceva mai mult decât pătrunderi locale sau cu o străpungere a frontului ce a fost până acum dejucată necontenit de soldaţii germani ce luptă eroic, trecut la atac cu forţe massive de tancuri din regiunea de la Tilly sur Seulles şi de la nord de oraşul Vire. La nord de această localitate, ei au realizat o pătrundere până la Saint Quen şi Le Beny-Bocage, unde în clipa de faţă se dau lupte înverşunate cu formaţii germane blindate. Americanii, care au reluat contactul cu forţele de recunoaştere dincolo de Avranches înspre sud, dau in regiunea de la răsărit de acest oraş deasemeni lupte înverşunate cu formaţii blindate germane. * BERLIN, Z (Rador). *- Şoseaua naţională ce duce dela Saint Lo prin Villedieu, Brecey şi Saint Hilaire spre sud şi care poartă nr. 799 a fost disputată în mai multe locuri în cursul zilei de 1 August. Centrele nevralgice au fost în sectoarele de pe ambele maluri ale Senei, unde trupele germane au reuşit să oprească pe americanii aflaţi în înaintare. Frontul invaziei creslănțui și atacul la sud de Caen Violente lupte la nord de oraşul Vire rer LISABONA, 8 (Rador). — Serviciul britanic de informaţii anunţă că d. Churchill a declarat Miercuri, într’o cuvântare ţinută în Camera Comunelor, că până acum aproape un milion de locuitori ai Londrei au părăsit Capitala, in urma bombardamentului cu „bombe sburatoare“ germane. Până acum, de pe urma armei „V1", s’au înregistrat 4735 morţi şi peste 14.000 grav răniţi In plus, un mare număr de persoane au fost uşor rănite. Pe de altă parte, 17.000 clădiri au fost distruse şi aproximativ 800.000 avariate. Regiunea Londrei bombardată in continu AMSTERDAM, 2 (Rador). — Co respondentul agenţiei D. N. R. transmite : Serviciul britanic de informaţii a anunţat Miercuri dimineaţa următoarele : Şi în cursul acestei dimineţi, bombe sburătoare s’au abătut deasupra regiunilor Angliei de sud şi a Londrei. Sunt pagube şi victime. In pag. 6-a Cronica războiului de ROMULUS SEIȘANU Consecinţele imediate ale ruperii relaţiilor LISABONA 2, (Serviciul special). — Se telegrafiază din Ankara cu consecinţele imediate Plecarea din Turcia a misiunii diplomatice germane, închiderea ambasadei germane la Ankara şi la Istanbul precum şi a consulatului german la Adana, unde acest consulat a jucat un rol de punct de observaţiune cel mai înainte pentru Orientul Mijlociu şi Apropiat şi chiar pentru India; închiderea consulatului german la Smirna, de unde germanii au ţinut sub observaţia lor teritoriile în faţa grupului de nord al insulelor Dodecaneze; expulzarea unui număr mare de agenţi germani, cari nu au fost ataşaţi oficial la ambasada germană, dar au lucrat in colaborare strânsă cu biroul ataşatului militar german şi cu biroul de supraveghere asupra sutelor de germani civili, angajaţi in diferite afaceri pe Întreaga Întindere a Turciei. F 1 '14-D. ISMETINONU ale ruperei relațiilor turco-germane vor fi următoarele : , Turcia aşteaptă decizia Berlinului ANKARA, 2. (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite? D. Saracioglu, preşedintele consiliului de miniştri, a rostit Marţi în faţa fracţiunii parlamentare a partidului republican popular o cuvântare în care a subliniat că Turcia a încercat necontenit să apere interesele ţării şi să rămână in afara conflictului. Primul ministru a expus apoi istoria acestui război, de la anexarea Austriei şi până la capitularea Franţei. Prietenia care leagă Turcia de Anglia, a spus el, o îndeamnă să trimită în faţa Marii Adunări Naţionale propunerea Angliei, sprijinită de Statele Unite, ca Turcia să rupă relaţiile economice şi politice cu Germania şi să aştepte decizia ei Germania nu a luat nicio atitudine deocamdată BERLIN, 2 (Ep.). — Miercuri după amiază Berlinul se menţinea încă în espectativă faţă de ruperea relaţiilor diplomatice dintre Turcia şi Germania. Lucrul acesta s-a văzut la conferinţa presei străine, unde comentatorul a confirmat categoric că nu poarte lua încă vreo atitudine, deoarece Berlinul nu posedă încă o comunicare oficială din partea guvernului turc. La Wilhelmstrasse nu se cunoaşte decât ştirea difuzată de postul de radio Ankara după care primul ministru Saracioglu a cerut Miercuri după amiază Adunării naţionale ru Vineri 4 Avnist 1944 W rertor: PAMEL ŞEICARU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere Nr. 8 TELEFOANE S S.27.53 8.40.86 4.84.40 3.40.88 8 27.53 4.88.28 Redacţia Secretariatul Secretarul gets. Redacţia politică Redacţia sportivă Provincia Biroul pomenisitor, Peaaonait^.r.^&tem $p Cab. directorului Ad-terul delega^ Contab. §i destos. Abon. gt.^tSMbbcft 0.24.47 5.54.81 8.40.88 3.40.84 ÎS.V4.23.8Î #§1.84 4? • ':it.93.S! Proprietar: A. R. Tribunalul Ilfov. R4S0S^^|:©.ubîjc»țl0tw No. 174/1938 Taxa poștală plătită4.|s, conform adrese, direcției generale/P^IP'Î. Na 29.744/1938 ABONPEMTE: In provincie : 1 an 2.500 iei; 8 luni 1.300 lei; 3 luni 700 iei; In Capitală: 1 an 2.600 lei; 6 luni 1.400 lei; 8 luni 800 lei; Instituţiile participare şi de Stat 3.500 lei anual Răsboi şi P şi face Interpretări Semn bun, semn rău... Numai cine nu s’a simţit vreodată prins în plasa unei restrişti fără sfârşit, tăgăduieşte valoarea semnului. Cei vechi credeau atât de mult în el încât au fundat instituţii şi corporaţii întregi în jurul capricioasei lui existenţe, interpretarea semnului devenise un mister şi un rit de care nu se mai lipseau calculatorii cei mai realişti şi cei mai de rând ambiţioşi deopotrivă, însuşi surâzătorul Iulius Caesar pe care legiunile-l numiau „curvarul cel pleşuv care-şi plăteşte femeile din Galia cu banii luaţi de împrumut la Roma" nu se liberase de teroarea semnului, de prestigiul augurilor şi de fascinaţia instalată în măruntaie de pasăre. Cu cât urcă mai sus omul încearcă recea nepăsare a zodiilor în care trufia lui arbitrară şi-a înscris destinele. Viaţa trece într-o veşnică pândă. Citeşti stelele sau asculţi prevestirile, între cerul din afară şi cel din lăuntru cauţi să desluşeşti tainele viitorului. Omul singuratec ca şi poporul fără de număr, la fel. într'o noapte de război, în ajunul bătăliei hotărîtoare, Antonius îndrăgostitul se plimba prin tabără, singur de veghe peste oştile lui adormite. Şi în aerul întunecat a răsunat, numai pentru el, ca un roi vesel care se depărtează, o muzică de alămuri, de fluiere, de clopoţel şi de tobe. Era zeul Dionisos, ocrotitorul, care-l părăsea pentru Octavius, inamicul. Antonius a înţeles că norocul s'a dus. Cleopatra, Egiptul, Roma, oştile, tezaurul, triumful, ospeţele, puterea, gloria şi iubirea, tot ce făcea farmecul unei existenţe de fastuoasă aventură, erau pierdute. (întâmplarea povesteşte Plutairh şi o foloseşte Shakespeare în tragedia lui Antonius şi Cleopatra). Cât o fi urmărit Antonius, ţintuit de înţelesul cel rău, melodia care se depărta în nnoapte ? Orgoliul lui a fost mai puternic sau astfel să fi vrut zeul în clipa în care l-a părăsit ? A doua zi Antonius a dat bătălia în contra destinului. ...Sunt insă şi semne bune, le simţi după speranţa care te umple deodată ca o adiere care se umflă într'o pânză şi îi desface aripa de arhanghel. O simţi după o nerăbdare voioasă care te cuprinde, după un vânt fără pricină şi care iţi toarnă în sânge saltul dincolo de orice... Ele n'au nimic tainic, nimic hermetic şi nedesluşit, ele pot fi cetite cu ochii închişi. Nu e o melodie care se depărtează, ci e una care se apropie. Nu e îndemnul renunţării, ci chemarea veche la hotărîre şi la viaţă. Nu e destinul care s'a rostit neîndurător, ci soarta care ne ispiteşte ca femeie Sabină cu privirile, cu surâsul, cu şoldurile şi picioarele. Totul se poate recâştiga, totul poate începe! jtMjr Ion Vinea